CAP.

1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Sortarea este operaţia care se realizează după natura constituenţilor pe

baza diferenţei dintre valorile constantelor fizice sau chimice: densitate, proprietăţi
superficiale, susceptibilitate magnetică, solubilitate, structura etc.

1.1 Principalele cerinţe impuse instalaţiilor de sortare

Cerinţele impuse instalaţiilor de sortare decurg din cerinţele de calitate

impuse fracţiilor sortate de fructe prevǎzute în standardele şi normativele în
vigoare. Aceste maşini şi instalaţii trebuie sǎ asigure o precizie ridicatǎ de sortare
şi un grad redus de vǎtǎmǎri mecanice pentru orice soi prelucrat. Practic (conform
standardelor şi normativelor în vigoare) este suficientǎ o precizie prin care sǎ se
asigure în fiecare fracţie sortatǎ un conţinut mai redus de 20% fructe din fracţiile
alǎturate, iar fructele dintr-o fracţie sǎ nu difere dimensional, unele de altele cu
mai mult de 4 – 6 mm., pentru asigurarea unei uniformitǎţi dimensionale
corespunzatoare. In prezent, in tǎrile U.E. şi în normativele din ţara noastrǎ,
pentru majoritatea fructelor, drept criteriu de calitate pentru fructele de aceeaşi
naturǎ din fracţiile sortate se ia diametrul ecuatorial maxim . Aceastǎ mǎrime
caracteristicǎ este o mǎrime aleatoare, care se supune legii de distributie normalǎ.
Precizia sortǎrii depinde, în principal de caracteristicile dimensionale ale fructelor
şi de tipul organului de sortare (erorile de sortare sunt generate de poziţa pe care
o are fructul faţǎ de deschiderea organului de sortare) .
Pentru asigurarea utilizǎrii maşinilor şi instalaţiilor de sortat la o gamǎ cât
mai diversificatǎ de soiuri de fructe, cu dimensiuni ce variaza în limite largi,
aceastea trebuie prevǎzute cu reglaje pentru variaţia limitelor fracţiilor dupǎ
cerinţe. De asemenea, pentru a evita vǎtǎmǎrile mecanice, este necesar ca
suprafeţele organelor de separare şi transport sǎ fie acoperite cu materiale moi şi
elastice ca: mase plastice buretoase, cauciuc buretos etc., iar numǎrul de
schimbǎri a nivelelor de trecere pe înǎlţime a fructelor (numǎrul de cǎderi) sǎ fie
cât mai mic.

1
 Maşinile trebuie sǎ fie prevǎzute cu posibilitatea reglǎrii parametrilor
cinematici şi funcţionali în limite corespunzatoare, impuse de standardele în
vigoare.

1.2 Granulometria produselor solide

GRANULOMETRIA se ocupă cu determinarea dimensiunilor particulelor

unui sistem solid polidispers şi stabilirea distribuţiei particulelor cu diferite
dimensiuni în amestec, exprimate procentual masic sau ca număr de particule din
numărul total de particule ale amestecului.
Repartizarea particulelor pe clase de mărimi se face prin exprimare
procentuală din masa totală sistemului solid polidispers supus analizei. Aceasta
reprezintă ANALIZA GRANULOMETRICĂ, care constă în trecerea (cernerea) unei
probe prin site cu ochiuri de diferite mărimi şi cântărirea fracţiunilor separate pe
fiecare sită. Rezultatele se indică în diagrame, care reprezintă distribuţia
cumulativă sau integrală sau distribuţia diferenţială.
Distribuţia integrală exprimă totalitatea particulelor mai mici, respectiv mai
mari decât ochiurile sitei.
Distribuţia diferenţială indică mărimea unei fracţiuni granulometrice dintre
două site consecutive.
La cernerea amestecului granular polidispers printr-o sită se obţin două
fracţiuni:
 Cernutul C - fracţiunea care trece prin ochiurile sitei;
 Refuzul R – fracţiunea reţinută pe sită, cu dimensiunea particulelor
mai mare decât a orificiilor sitei.
Pentru fiecare sită:
C + R = 100
Exprimarea uzuală se face prin două curbe granulometrice:
 Curba diferenţială a cernutului:
C` = dC/dx
unde: C` – mărimea fracţiunii granulometrice între două site
consecutive;

2
 C1, C2, ..., Ci - cernutul: particulele de mărime mai mică decât x 1,
x2, ..., xi ce trc prin ochiurile sitei 1, 2, ..., i dacă pe aceste site s-ar aduce
materialul iniţial.

Dacă prin sitele precedente se elimină cernutul, atunci procentul raportat la

total pe sita i pentru cernut este:
ΔC = Ci – Ci-1
 Diagrama Ci, Ri – xi Se poate observa că cele două curbe (C i, Ri)
sunt simetrice faţă de linia care reprezintă C = R = 50%
Repartiţia granulometrică este cel mai bine caracterizată matematic de
către relaţia Rosin – Ramler:
R
/100 = e-(d/d)n
În care: R (%) – procentul de refuz (particule cu dimensiunea mai mare decât d);
d (m) – dimensiunea maximă a particulelor trecute în cernut;
d` (m) – dimensiunea maximă a aprticulelor din cernut când R = 36,8%;
n (-) – indice de uniformitate granulometrică;
n = 0,5 ... 1,1 (valorile mai mari pentru amestecuri polidisperse cu particule
de dimensiuni apropiate).

1.3. Tipuri de organe active de lucru a maşinilor şi instalaiilor de sortare.

Maşinile şi instalaţiile de sortare , dupǎ principiile de sortare ce le utilizeazǎ

se împart în douǎ mari categorii : instalaţii de sortare dupǎ dimensiunile
geometrice; instalaţii de sortare dupǎ greutate.
Aceste instalaţii executǎ sortarea fructelor sau a legumelor, mai ales dupǎ
diametrul lor, deoarece majoritatea fructelor şi legumelor ce se sorteazǎ sunt de
forma sfericǎ sau foarte apropiatǎ de aceasta şi mai rar de formǎ alungitǎ.
Maşinile şi instalatiile ce executǎ sortare dupǎ dimensiunile geometrice,
realizeazǎ separarea fructelor în fracţii funcţie de dimensiunile lor geometrice în
special diametrul ecuatorial maxim şi înǎlţime.
O clasificare a organelor active de lucru ce echipeazǎ maşinile şi instalatiile
de sortare dupǎ dimensiunile geometrice, se poate face în funcţie de forma
constructivǎ a organului de lucru respectiv . Aceastǎ clasificare se prezintǎ astfel:

3
  Cu orificii circulare
 Fixe
 Extensibile
- cilindrii cu orificii;
- transportor cu bandǎ perforatǎ;
- transportor cu orificii circulare
- transportor cu orificii conice

Pe organele de lucru prevǎzute cu orificii circulare sau conice sortarea

fructelor şi legumelor se realizeazǎ dupǎ diametrul ecuatorial (Dmax). Dupǎ
aceeaşi dimensiune se realizeazǎ sortare şi la organele de lucru cu fante, la care
orientarea fructelor de-a lungul fantei se face prin deplasarea relativǎ a acestora
faţǎ de organul de sortare (instalaţii cu fante variabile-divergente, de tip
transportor cu benzi, cu palpatoare, cu role cu suprafaţǎ elicoidalǎ şi de tip
transportor cu masǎ conicǎ-carusel). La aceste ultime tipuri de organe de lucru, ca
urmare a orientǎrii fructelor în timpul procesului de lucru, rezultǎ o precizie
maximǎ de sortare, comparativ cu celelalte tipuri. Precizia de sortare este

4
influenţatǎ într-o mare mǎsurǎ, de forma geometricǎ a fructelor. In figura 1 sunt
prezentate diverse organe active de lucru ale maşinilor şi instalaţiilor ce realizeazǎ
sortarea dupǎ dimensiunile geometrice.

Fig.1 Organe de lucru ale maşinilor şi instalaţiilor de sortare dupǎ

dimensiunile geometrice
1 – element de calibrare de tip alveolǎ conicǎ cu deschidere variabilǎ; 2 –
element de calibrare de tip bandǎ perforatǎ ; 3 – element de calibrare de tip rolǎ
elicoidalǎ

Sortarea dupǎ masa fructelor sau legumelor se efectieazǎ pe principiul

cântǎririi individuale a fiecǎrui fruct sau legumǎ, şi descǎrcarea acestora la fracţia
corespunzǎtoare masei acesteia. Principiul sortǎrii dupǎ masa individualǎ, permite
separarea fructelor sau legumelor de orice formǎ geometricǎ, pe fracţii cu un grad
ridicat de precizie. Organele active de lucru, în speţǎ elementele de câtǎrire sunt
realizate într-o multitudine de variante constructive, iar în timpul procesului de
lucru ele pot fi fixe sau mobile. Din punct de vederea al aşezǎrii lor pe maşinǎ şi al
gradului de folosire al acestora pe ciclu (între douǎ treceri succesive prin acelaşi
punct), maşinile se pot grupa în douǎ categorii şi anume :
- cu elemente de câtǎrire dispuse liniar (în plan orizontal sau în plan
vertical) ;
- cu elemente de cântǎrire dispuse circular (tip carusel).

O clasificare a acestor instalaţii de sortare, ce funcţioneazǎ pe baza

criteriilor expuse mai sus este urmǎtoarea:

5
 În figura 2 este prezentat un element de cântǎrire format din pǎrghii pe care
este montatǎ cupa de aşezare a produsului ce poate avea diferite forme, iar pe o
tijǎ se aflǎ contragreutatea ce realizeazǎ cântǎrirea.

Figura 2. Element de cântǎrire individual

1 – cupǎ ; 2 – tijǎ ; 3 contragreutate ; 4 – support

Cap.2. UTILAJE DE CERNERE, CALIBRARE ŞI SORTARE

Utilajele de cernere se clasifică în:

 utilaje de cernere cu grătare : fixe, mobile sau cu role;

6
  utilaje oscilante (cu mişcare plan-paralelă a sitei): cu mişcare alternativă a
sitei, cu mişcare plan-circulară;
 utilaje cu mişcare vibratorie a sitei;
 utilaje rotative (cu mişcare rotativă a sitei): cu site - disc, cu site – tambur
(burat).
Utilaje de calibrat şi sortat se clasifică funcţie de principiul funcţional sau cel
constructiv:
 utilaje de calibrat şi sortat după dimensiuni: cu site plane, cu tambur rotativ;
 utilaje cu tambur: perforat, cu bare distanţate, cu palete;
 utilaje tip transportor: cu benzi perforate, cu cilindrii rotativi perforaţi, cu
bare distanţate (divergente);
 utilaje cu suprafeţe active alveolare (trioare): cu tambur, cu discuri;
trioare spirale.
Clasificarea maşinilor de calibrat şi soratat:
După principiul de lucru se deosebesc:
- maşini de calibrat şi sortat după dimensiuni
- maşini de calibrat şi sortat după masă
Din punct de vedere constructiv:
- maşini cu tambur: tambur perforat, cu bare distanţate, cu palete
- maşini tip transportor: cu benzi perforate, cu cilindrii rotativi perforaţi, cu
bare distanţate
- maşini cu suprafeţe active alveolare (trioare): cu tambur, cu discuri
- trioare spirale
Utilajele cele mai folosite pentru calibrarea şi sortarea după dimensiuni
sunt site plane aşezate în seturi funcţie de numărul sorturilor (prima sită cu cea
mai mare dimensiune, ultima cu cea mai mică) sau sitele tubulare, uşor înclinate,
împărţite în 4-5 sectoare, fiecare cu mărimea ochiurilor sitei constantă şi
caracteristică fiecărui produs. În acest ultimo caz, pentru facilitarea deplasării
produsului în interior, se prevăd agitatoare cu palete şi jeturi de apă.
De exemplu, la sortarea mazării pe 5 dimensiuni, se folosesc următoarele
dimensiuni ale ochiurilor sitei:
- … 9,3
- 9,3…8,73
7
 - 8,73…8,20  mazăre obişnuită
- 8,20…7,5  mazăre fină
- 7,5…  mazăre extrafină
Sortarea produselor după culoare se face pe principiul iluminării
acestora într-o cameră fotometrică. Fascicolul reflectat de produs ajunge la
celulele fotoelectrice, care compară radiaţia reflectată cu o culoare etalon şi în caz
de abateri acţionează dispozitive electromagnetice de separare. Înseriind mai
multe cellule fotometrice cu reglaje optice pe diferite culori se poate realize
sortarea pe mai multe culori.

2. 1 Trioare

Sortarea cu ajutorul trioarelor se efectuează după criterii de formă şi

lungime.
Triorul Cimbria are un cilindru cu alveole si este folosit pentru sortarea dupa
lungime a tuturor materialelor granulare cum ar fi graul, ovazul, semintele mici,
lintea, pentru separarea tulpinei de floarea soarelui, si semintelor de sfecla, si
pentru separarea betelor lungi si scurte nedorite. Marimea boabelor poate varia
intre 1 si 24 mm.
Produsul trece de la gura de alimentare în interiorul cilindrului rotativ pe
suprafaţa căruia există alveole sau mai putem spune buzunare specifice.
Granulele care intră singure în interiorul alveolelor vor fi purtate o anumită
distanţă, apoi vor cădea într-un jgheab (săgeţile galbene) de unde vor fi preluate
de un melc elicoidal care le duce spre gura de evacuare destinată acestui scop.
Toate boabele care sunt mai mari decât dimensiunile alveolelor vor rămâne în
interiorul cilindrului şi vor fi purtate spre gura de evacuare (săgeţile verzi).
Depinde de separarea cerută produsul va fi sortat după rotunjime sau
lungime.
Carcasa cilindrului este cea mai importantă parte a separatorului. Calitatea
separărilor ţi cantitatea pierderilor depinde de proiectare şi construirea cilindriilor.
Din acest motiv se acordă o importanţă deosebităcalităţii muncii ce stă la baza
realizării acestui utilaj.

8
 Fig.3
Alveole per cm2. Cimbria Heid este una dintre puţinele fabrici de cilindrii de
sortare a grânelor ce îşi fabrică proprii segmenţii de cilindrii. Prin micşorare
distanţei dinte alveole au obţinut o suprafaţă mai mare de sortare şi astfel au
obţinut un randament mai mare de sortare şi o separare calitativ ridicată faţă de
alţi competitori. Aranjarea alveolelor puţin mobile conferă o mai lungă durată de
funcţionare a segmenţilor.

Formarea alveolelor. La cerere, se pot suplimenta segmenţi întăriţi ce

cresc şi mai mult perioada de lucru şi pot, totodată, fi folosiţi pentru produse dure
în particular.
Schimbarea segmenţilor de la cilindrii. Pentru menţinerea costurilor de
schimbare şi întreţinere a componentelor, cât mai scăzute, au împărţit carcasa
cilindrului în mai multe segmente ce pot fi uşor manevrate cu ajutorul unor clipsuri
de închidere/deschidere. Ceea ce permite schimbarea simplă şi rapidă a acestor
segmenţi de sortare.

9
 Fig.4
Fig.5 Cilindrii cu alveole aranjaţi în serie. Fig.6 Cilindrii cu alveole aranjaţi în
paralel.

Fig.6 Cilindrii cu alveole pentru mori de făină.

Categorii de utilaje:
Fig.7 Cilindru pentru cereale rotundiforme/alungite.
10
Fig.8 Cilindru pentru cereale rotundiforme/alungite cu reglator.

Fig. 9 Trior.

Seriile Cimbria Delta 120

Dezvoltate pentru sortarea grânelor şi seminţelor
 Există 7 modele cu o zonă de cernere de 1 – 24 m 2

11
  Pot prelucra 2 – 6 fracţiuni la o singură curgere
 Are o precizie mare de sortare datorită drumului lung parcurs de-a lungul lui
(în zig - zag).

Fig.10
Vibraţie pe întreg diametrul.

Fig.11
 Rata de alimentare se ajustează uşor datorită unui panou de control
separat
 Asigură o curgere uniformă de-a lingul întregului diametru din sită
 Are un sistem de auto-curăţare
 Îmbunătăţeşte aerul de curăţare considerabil deoarece produsul loveşte
uniform zona de pre-absorbţie
 Este sesibil cu seminţele de leguminoase, seminţele de sfeclă
 Asigură utilizarea optimă a capacităţii utilajului

12
  Nu are timpi morţi la zona de evacuare
 Nu necesită curăţare la schimbarea produsului
Tăvălug de alimentare cu stirrer inclus.

Fig.12
 Are gura de alimentare care în combinaţie cu RPM controlează debitul de
alimentare
 Asigură cu ajutorul stirrer-ului că nici un fel de impurităţi nu se vor depune
în interiorul gurii de alimentare
 Este sensibil la gunoaie uşoare şi la materiale grele ca pietre
 Are un dispozitiv de siguranţă în interior care asigură tăvălugul de
alimentare să nu se deprecieze sau strice
Site protejate de placaj din mesteacăn.

Fig.13
 Sunt rezistente la umiditate şi insecte
 Sunt construite cu plăcuţe de uzură ce se pot schimba şi site glisante în
zone uşor accesibile
 Au o viaţă lungă datorită placajului de mesteacăn ce suportă foarte bine
vibraţiile cauzate de site
13
  Dau o rezonanţă mai slabă datorită placajului de masteacăn şi astfel se
obţine un mediu mai bun de lucru
Sitele Cimbria Delta pentru toate scopurile

Fig.14
 Sunt disponibile cu găuri rotunde sau alungite de diametru 0,3 to 25,0 mm
 Se mai excută şi sub formă de plase de fire
 Se mai găsesc şi sub formă de site plăci cu toleranţă minimă ce asigură cât
mai puţine pierderi la curăţare
 Sunt disponibile la mărimea standard de 800 mm (L) * 1250 mm (B) = 1
m2, care foloseşte mai mult de 80 % din programele instalaţiei şi astfel
numărul de site este redus
Cutia cu bile.

Fig.15
 Asigură o curăţare completă a sitelor cu ajutorul unor mingi de cauciuc
 Pot menţine efectul curăţării la o temperatură extrem de scăzutp datorită
formei şi a materialului
 Consistenţa solidă a bilelor au rol de a se proteja singure să nu se lipească
seminţe pe ele
 Este montată separat în carcasa sitelor ceea ce asigură o schimbare rapidă
a sitelor fără a necesita îndepărtarea sitelor

14
 2.2. Utilaje pentru separare prin sedimentare

Amestecurile eterogene de tipul suspensiilor în lichide sau gozoase şi

emulsiile por fi separate prin sedimentare. Faza cu densitate mare sedimentează
mai repede, separându-se de faza mai uşoară. În cazul amestecului gazos care
conţine particulele solide în suspensie, separarea se face în aparate de
sedimentare. În cazul lichidelor, partea limpede obţinută prin sedimenatarea fazei
mai dense se paote îndepărta prin scurgere, operaţia se numeşte decantare şi are
loc în utilaje numite decantoare.

2.2.1.Camera simplă de desprăfuire

Este o încăpere de lungime mare astfel încât să asigure depunerea tuturor

particulelor solide din aer. Amestecul aer-solid se alimentează prin onducta
plasată la o înălţime suficient de mică pentru a obţine o viteză mică de
sedimentare. Evacuarea aerului curat se face pe la partea superioară opusă
alimentării iar evacuarea particulelor solide pe la partea inferioară.

1. Carcasă
Fig.16

2.2.2. Camera cu şicane

În scopul reducerii curentului de aer într-o încăpere se montează pereţi sau

şicane, care prin schimbarea sensului de circulaţie măresc pierderea de presiune.
Amestecul de separat este alimentat prin conductă, ocoleşte peretele şi
apoi particulele solide sedimentează, fiind apoi înlăturate pe la partea de jos.

15
 Aerul este evacuat pe la partea opusă superioară.

1. Carcasă
2. Şicane
3. Şicane suplimentare

Fig.17

2.2.3. Decantoare pentru suspensii

Separarea prin sedimentare este utilizată în scopul separării fazei solide

dispersată în mediul deispersant lichid. Lichidul este colectat la partea superioară
a utilajelor de decantare.

Decantorul orizontal
Este construit sub forma unui bazin cu baza 1 înclinată pentru a asigura
alunecarea nămolului spre groapa de nămol şi gura de evacuare.
Alimentarea se face prin conducta 4 într-un spaţiu 2 prevăzut cu preaplin
care realizează distribuirea uniformă în camera de sedimentare. Lichidul limpede
obţinut deasupra nămolului se scurge peste deversor în spaţiul 3, de unde după o
ultimă decantare este evacuat prin conducta 5.
Pentru curăţira bazinului se utilizează un răzuitor dispus în pemanenţă pe
fundul bazinului.
1. Bazin
2. Spaţiu de preaplin
3 Spaţiu cu deversor
4. Conductă
5. Evacuare lichid limpede
Fig.18

Decantorul vertical

16
 Este format din recipientul cu fund conic 1, prevăzut în partea superioară cu
rigola 2, în care se colectează lichidul curat eliminat prin conducta 5.
Amestecul este alimentat prin tubul central 3, care la partea de jos se
lărgeşte sub forma unei pâlni pentru reducerea vitezei amestecului. Particulele
solide se dupun la baza conului şi se elimină prin conducta 4.

1. Fund conic
2. Rigolă
3. Alimentare
4. Conductă eliminare particule
solide
5. Conductă evacuare lichid curat

Fig.19

Decantorul cilindric cu agitator

Este constituit dintr-un rezervor 1 cu înălţime mică cu fund uşor înclinat. Pe
axul 2 se montează braţele 3 prevăzute cu raclete pentru răzuirea nămolului
depus pe fundul vasului. Agitatorul este antrenat de un electromotor . Tubul 4,
montat central în jurul axului serveşte la distribuirea uniformă a amestecului ce
urmează a fi separat. Particulele solide se depun pe fundul vaului de unde le
preiau racletele, avacuându-le prin
racordul 6. lichidul limpede este decantat
în rigolă şi etse evacuat prin conducta 5.

17
 Fig.20

1. Rezervor
2. Ax
3. Braţe de amestecare
4. Tub
5. Conductă evacuare lichid limpede
6. Racord evacuare particule solide

2.3. Utilaje de separare prin centifugare

Centrifugele utilizate pentru separarea amestecurilo eterogene, se clasifică

după realizarea efectului de centrifugare în:
- centrifuge cu elemente în mişcare;
- centrifuge fără elemente în mişcare.

2.3.1 Centrifuge cu elemente în mişcare

Pot fucţiona după principiul filtrării sau decantării fazei uşoare şi se folosesc
pentru separarea particulelor solide, sau a unui lichid dintr-un mediu dispersat
lichid.
Centrifugele filtrante se folosesc pentru separarea particulelor solide din
lichid şi pot fi de construcţie diferite: verticală, montată suspendat sau sprijinit sau
orizontală.
Pot fi cu descărcare manuală, mecanică sau automată a precipitatului.

2.3.2 Centrifuge decantoare

18
 Se utilizează pentru separarea amestecurilor eterogene, cu mediul
dispersant lichid, faza dispersă fiind solidă sau lichidă.
Centrifugele decantoare pot fi: verticale, suspendate, orizontale, tubulare,
cu talere conice sau cilindrice (talerele pot fi cu sau fără orificii).
Centrifugele cu talere se mai numesc şi separatoare centrifugale.

Centrifuga verticală suspendată

Fig.21

Centrifuga orizontală cu melc

Este utilizată pentru separarea suspensiilor solide de dimensiuni foarte mici,

fluide. Se poate utiliza şi pentru limpezirea grăsimilor animale, cu condiţia ca
acestea să fie fluide.
Centrifuga constă dintr-un melc transportor 1, cu pas constant şi dametrul
variabil şi o manta 2, care urmăreşte conturul melcului. Mantaua se roteşte cu
turaţie mare, iar melcul se roteşte în sens invers cu o turaţie mai mică. Cinlindrul
melcat este construit gol în interior şi închis numai la un capăt, unde se montează
axul 3 de antrenare. Prin capătul liber se intoduce conducta 4 de alimentare a
amestecului, care este adus în dreptul unor orificii aflate pe cilindrul melcat, astfel
încât spirele melcului să transporte spre canalul de evacuare 5 a sedimentului,
particulele de densitate mare, care sedimentează în interiorul mantalei. Fluidul cu

19
densitate mai mică, este decantat pe deasupra stratului de sediment, prin gulerul
de preaplin 6, montat frontal pe manta. Tot ansamblul este montat într-o carcasă.

1. Cilindru melcat
2. Mantauă
3. Ax de antrenare
4. Conductă de alimentare
5. Conductă de evacuare
6. Preaplin
Fig.22

Centrifuge tubulare

Funcţionează cu o forţă centrifugă foarte mare şi datorită factorului mare de

separare se mai numesc şi supercentrifuge.
Aceasta se realizează sub forma unui cilindru 3, de rază mică şi înălţime
mare, montat pe axul gol în interior 2. La exterior se gaseşte un alt cilindru de
protecţie 8, închis la partea superioară cu două pâlnii: una pentru faza uşoară 7 şi
alta pentru faza grea 6 (  2 > 1 ). Cei doi cilindrii se montează pe un ax 4 de
antrenare, ce se asamblează cu axul perforat 2. Emulsia se alimentează prin
conducta 1 de distribuţie. Lichidul cu densitate mare este proiectat cu viteză mare
spre periferia cilindrului 8, pe care îl străbate ascendent spre pâlnia 6. Faza
uşoară intră în interiorul axului gol 2 şi se ridică eliminându-se prin pâlnia 7.

1. Conductă de distribuţie
2. Ax gol
3. Cilindru
4. Ax de antrenare
6,7. Pâlnie
8. Cilindru de protecţie

20
 Fig.23

2.3.3 Separatoare centrifugale

Se utilizează în multe biotehnologii alimentare, în scopul obţinerii fie a unor

produse cu un conţinut mic de fază dipersă în amestecul lichid, fie pentru a
îndepărta particulele solide de impurităţile din lichide: curăţirea laptelui,
smântânirea laptelui, îndepărtarea impurităţilor din vin, sucuri, etc.
Cele mai des întâlnite sunt centrifugele cu talere conice. Acestea au două
părţi componente: toba în mişcare de rotaţie 1 în interiorul căreia se află talerele
conice şi carcasa 2, cu rol de protejare şi susţinere a ansamblului aflat în mişcare.
După sistemul de circulaţie a fazelor amestecului în separator, acestea pot fi: cu
alimentare sub presiune şi evacuare la presiune atmosferică, cu alimentare la
presiune hidrostatică şi evacuare deschisă, sau cu alimentare şi evacuare sub
presiune.
Elementul principal al separării, este talerul de separare, cu rol de decantor.
Sub influenţa forţei centrifuge, particulele grele vor fi aruncate spre periferia
talerului, iar particulele uşoare vor urca pe taler în sus.
Schema de principiu a unui separator centrifugal cu talere fără orificii:

fig.24
Schema de principiu a unui separator centrifugal cu talere cu orificii:

fig.25
Talerele se montează în pachet astfel: pe talerul suport care are o
construcţie specială, se aşeză succesiv talerele cu sau fără orificii, iar în cazul
21
talerelor cu orificii, ultimul este un taler fără orificii, care are o prelungire cilindrică
spre partea superioară, pentru dirijarea fazei uşoare. Toba poate avea forme
diferite, după cum talerele care se montează în interiorul ei, sunt de diferite
construcţii. Talerele pot fi: cilindrice, închise la un capăt şi aşezate concentric cu
deschiderea alternând.
Schema de principiu a unui separator centrifugal cu talere cilindrice:
fig.26

Pentru purificarea aerului cu particule solide în suspensie se folosteşte

ciclonul:

Fig.27

2.4 Selectoare cu site cilindrice

22
 Selectoarele cu sita cilindrica folosite pentru sortarea si calibrarea
semintelor si a granulelor cum ar fi cerealele, porumbul, cafeaua bruta, mazarea,
semintele de floarea soarelui, orezul, alunelor si produselor din porumb sau
similare

Fig.28

2.5. Separator gravimetric

Separatorul gravitaţional este folosit pentru separarea a orice fel de paie

sau materiale granulare cu aproximativ aceeaşi masă specifică. Mărimea paielor
este în jur de 0,5 mm (seminţele mici) şi de 20 mm (la fasole).
Produsul prelucrat de către separatorul gravitţional este separat pe straturi
cu greutăţii specifice conform principiului de „pat fluid”. Patul fluid este construit
datorită mişcării liniare a excentricului şi a aerului ce este suflat printro plasă sau
material textil. Această separare dă un spectru luminos (culoarea roşie) la un
spectru întunecat (culoare verde). Datorită sistemului de transport şi a înclinaţiei
platformei materialul luminos din stratul superior coboară în partea inferioară
(culoare roşie) iar materialul întunecos de la interior urcă spre straturile superioare
(culoare verde).

23
 Fig.29
Separatorul gravitaţional ar trebui alimentat numai cu produse
curate.Alegerea corectă pentru acoperirea platformei de lucru, o cantitate minimă
de praf în gura de aer şi o curăţare regulată a platformei sunt cele mai importante
cerinţe pentru a spori capacitatea şi pentru a atinge performanţe optime.

Fig.30
 Pentru că toate reglementările sunt poziţionate convenabil la o
înălţime ce avantajează operatorul în ajustările necesare;
 Pentru că fiecare segment al ventilatorului este controlat individual
de un sistem;
 Înclinaţia platformei de lucru poate fi modificată în timpul funcţionării,
fără un sistem de blocare.
Dispozitivul de alimentare:

24
 Fig.31
 Este o componentă importantă a separatorului gravimetri;
 Alcătuit dintr-un sistem care are o vibraţie electromagnetică de alimentare
şi o cascadă (posibilitate de aspiraţie) pentru a preveni o curgere prea
consistentă la parametrii de operare.
Componente:
1. gura de alimentare cu sistem de reglare a debitului
2. alimentator electromagnetic
3. cascada
4. capota parţială pentru praf
5. capota finală pentru praf
6. a) gură de evacuare pentru impurităţile grele
6. b) jgheab de evacuare cu vibraţii pentru impurităţi grele cu trapă
pentru pietre
7. a) jgheab de evacuare pentru impurităţi uşoare
7. b) evacuare de tip curgere
1 2 3 6b 6a 7b 7a 4 5

25
Fig.32 Dry stoner

Fig.33

26
 Noua generaţie de utilaje cu subtipurile ei, operează prin aspiraţie (nu
există scăpări de praf) şi sunt echipate cu sistem de conducere cu rotire prin aer,
asigurând un a forţelor dinamice, adică minimum de vibraţie.
Acest tip de utilaj este folosi pentru a separa materialele granulare in funcţie
de greutatea specifică în două fracţiuni şi a le aduce la starea de materiale solide.
Îşi găsesc aplicabilitate în special în eliminarea impurităţilor grele, cum ar fi
pietrele, particule metalice et., din cafea, cereale, etc.
Utilajul este alcătuit dintr-o ramă din oţel pentru autosusţinere, de care este
ataşată o ramă mobilă cu sistemul de conducere şi cu dispozitivul de ajustare a
înclinaţiei.

Fig.34

2.6. Utilaje pentru filtrare

2.6.1. Filtre pentru amestecuri eterogene gazoase

Aceste utilaje reţin particulele solide din amestecul gazos pe suprafaţa de

filtrare, care de regulă este o ţesătură foarte fibroasă în forma unor saci.

2.6.2. Filtrul cu aspiraţie

Este alcătuit dint-o cameră sau cilindru din tablă în interiorul cărora se află
mai mulţi saci de pânză 6 prinşi cu extremitatea liberă la o cutie 2 de alimentare a
amestecului iar extremitatea inchisă 7 în mecanismul de scuturare 8.

27
 Amestecul este aspirat printr-un racord 3, în interiorul tuturor sacilor şi
printr-un racord 5 de către un ventilator.
Particulele solide sunt reţinute în interiorul sacilor de unde prin scuturare
ajung în cutia 2, eliminându-se prin ecluza 4. Ecluza are rolul de a inchide etanş
filtrul şi acţionată fiind de un motor electric la fiecare rotaţie descarcă o cantitate
de material fară ca aerul să pătrundă în filtru.

1. Cilindru din tablă

2. Cutie de alimentare amestec
3. Racord de alimentare prin aspirare
4. Ecluză
5. Racord de aspirare şi evacuare a aerului curat
6. Saci
7. Partea închisă a sacilor
8. Mecanism de scuturare
Fig.35

2.6.4 Filtrul sub presiune

Are o construcţie asemănătoare filtrului cu aspiraţie cu diferenţa că este

alcătuit din 22 camere, una superioară pentru alimentarea sub presiune a
amestecului eterogen gazos şi cealaltă pentru colectarea particolelor solide
separate.
Creşterea diferenţei de presiune necesară la operaţia de filtrare e poate
realiza pe seama presiunii de pompare a amestecului eterogen în spaţiul de
alimentare. Utilajele care funcţionează pe acest principiu se numesc filtre sub
presiune.
Suprafaţa de filtrare este constituită dintr-un strat de material filtrant aşezat
pe un suport din tablă perforată sau sită. Ca materiale filtrante exemplificăm:
ţesături groase din fire de bumbac, cartoane, kieselgur, lumânări ceramice.
Filtrele pot fi continue sau discontinue .

28
 Filtrele presă reprezintă de fapt suprafeţe de filtrare aşezate pe suporturi
strânse sub forma unor plăci presate. Cu ele se pot filtra atât lichide vâscoase cu
impurităţi în suspensie, cât şi lichide cu suspensii în cantitate mică (lapte, bere,
vin). Exemple de filtre presă: filtre cu plăci şi rame, filtre cu plăci, filtre sterilizante.

2.6.5 Filtre pentru amestecuri eterogene lichide

Aceste filtre separă particulele solide aflate în suspensie în medii dispersate

lichide.
Ele pot funcţiona la presiune hidrostatică, la depresiune sau suprapresiune.

2.6.6 Filtre cu funcţionare la presiune hidrostatică

Sunt construite din recipiente cilindrice 1 cu diametrul mare, la baza căruia

se află o sită sau tablă perforată 4, ce constituie suportul de aşezare al
precipitatului. Amestecul este alimentat prin conducta 2 până la nivelul prestabilit.
Precipitatul se depune pe suprafaţa de filtrare într-un strat de grosime
determinată de cantitatea de particule solide sau amestec, precum şi de durata de
funcţionare a filtrului.
Decărcarea precipitatului se face în momentul când se constată că
grosimea mare a stratului nu mai permite scurgerea (rezistenţa hidraulică este
prea mare iar viteza dată de presiunea hidrostatică este prea mică), sau când
operaţia este gata. Decărcarea precipitatului se realizează manual prin gura de
evacuare 5 iar filtrul curge liber printr-un orificiu aflat la baza aparatului 3.
Deasupra sitei se poate monta un agitator care afânează precipitatul şi ajută la
evacuarea lui.

Fig.36
29
 1. Recipient cilindric
2. Conductă de alimentare
3. Evacuare filtrate
4. Sită
5. Evacuare precipitat
6 Agitator

2.6.7 Filtre cu funcţionare sub vid

Pentru mărirea eficacităţii filtrelor, diferenţa de presiune între spaţiul ocupat

de amestec şi cel ocupat de filtrat trebuie să fie cât mai mare.
Prin depresiunea realizată în spaţiul se realizează o diferenţă de presiune
suficient de mare care conduce la reducerea duratei de filtrare.

2.6.8 Filtrul rotativ celular cu depunerea precipitatului la exterior

Este format dintr-un cilindu orizontal 1, pe care se aplică o pânză de filtrare

2. în interiorul cilindrului 1 se montează un cilindru 3 din tablă, legat de cilindrul 1
(mai mare) prin pereţi radiali 4 care impart filtrul în compartimente sau celule 5.
Cilindrul interior 3 este impărţit şi el în mai multe cmpartimente:
I. Alimentarea cu amestec şi realizarea filtrării cu tasarea precipitatului.
Acest compartiment este legat la instalaţia de vid prin conducta 6.
II. Spălarea precipitatului cu apă de la duşuri şi colectarea filtratului. Acest
compartiment este legat la instalaţia de vid prin conducta 7.
III. Desprinderea precipitatului suflând aer prin conducta 8 în acest
compartiment.
IV. Desfundarea porilor sitei şi a pânzei filtrante prin suflarea aeruluii prin
conducta 9 în compartimentul IV.
Amestecul ete alimentat continuu într-o cuvă 10, în care se montează un
agitator 11. Tot ansamblul este prijinit pe un postament pe care se fixează atât
cuva cât şi cilindrul perforat prin intermediul unui ax 12 şi a lagărelor de susţinere.

30
 1. Cilindru orizontal perforat
2. Pânză de filtrare
3. Cilindru de tablă
4. Pereţi radială
5. Celule
6, 7. Conductă
8. Conductă de aer
9. Conductă de suflare a
aerului
10. Cuvă
11. Agitator
Fig.37

2.6.9 Filtrul cu plăci şi rame

Este format dintr-un număr mare de plăci ce alternează cu rame, toate

spijinindu-se prin intermediul a doi umeri pe două bare metalice aşezate de-a
lungul filtrului. Fiecare ramă este îmbrăcată într-o pânzăfiltrantă, întinsă bine pe
cadrul metalic al ramei şi ficare ramă este presată între 2 plăci. Tot ansamblul este
susţinut pe un cadru metalic ce se poate fixa pe fundaţie sau poate fi deplasat cu
ajutorul unor roţi. Plăcile şi ramele, prin aşezarea lor în pachet compact, formează
un canal pentru alimentare şi altul pentru evacuare, astfelfiecare placă şi fiecare
ramă au câte un orificiu de alimentare şi evacuare.
Filtratul străbate pânza şi ajunge în canalele plăcii, iar de aici în canalul
colector de evacuare. Precipitatul rămâne pe pânza ramei sub forma unei turte
groase până când se constată că preiunea de filtrare creşte brusc, spaţiul ramei
este prea âncărcat cu precipitat şi nu mai este permisă alimentarea cu amestecul
eterogen. În acest caz se opreşte pomparea suspensiei, se desface sistemul de
presare a pompelor şi ramelor, turtele de precipitat sunt îndepărtate manul iar
suprafeţele de fitrare sunt spălate.
Funcţionează la fel ca filtrul anterior cu deosebirea că ii lipsesc ramele,
plăcile sunt construite cu un orificiu central prin care se alimentează suspensia.

31
Prin aşezarea succesivă a plăcilor şi strângerea lor, se formează un canal central
de alimentare şi un canal colector de evacuare lateral sau la baza plăcilor, astfel
încât orificiul din pânză să coincidă cu orificiul din placă. Suspensia din canalul
alimentare ajunge în camera formată din două plăci, filtratul străbate prin porii
pânzei şi curge de-a lungul canalelor de pe placă spre orificiul de evacuare în
canalul colector. Precipitatul rămâne pe pânză sub formă de turte iar după
eliminarea acestora, filtratul este repus în funcţiune numai după ce s-au spălat
pânzele filtrante.

2.6.10 Filtre sterilizante

Sunt utilizate pentru a reţine pe suprafaţa de filtrare unele microorganisme

aflate impreună cu particulele solide în suspensie în unele lichide (vin, bere, sucuri
de fructe).
Suprafaţa filtrantă este constituită din plăci sterilizante 5, obţinute prin
presarea unui material cu proprietăţi absorbante (reţin microorganismele în baza
diferenţei de potenţial).
Filtrul sterilizant este asemănător cu filtrul cu plăci şi rame, plăcile 1 sunt
construite cu canale prevăzute cu o parte îngroşată 2 astfel încât să se poată
monta alternativ, astfel: plăcile 1,3,5 formează un canal colector 3, iar a 2-a placă,
a 4-a şi a 6-a formează canalul de evacuare 4. Între două plăci, se montează
placa sterilizantă 5. amestecul intră prin canalul de alimentare apoi prin orificiul din
placă, pe faţa poroasă a plăcii sterilizante.
Filtratul străbate placa sterilizantă de placa de oţel şi de aici în canalul
colector de evacuare.
Se utilizează mult kieselgurul ca material filtrant, care se depune pe plăcile
sterilizante şi reţin microorganismele pe baza diferenţei de potenţial.

32
 1. Plăci
2. Parte îngroşată
3. Canal colector
4. Canal de evacuare
5. Placă sterilizantă

Fig.38

Anexe

a. Răsturnătorul de lăzi paleta (fig. 39)

Figura 39. Răsturnător automat

Se compune din sistemul de ridicare - rasturnare și masă de deversare

b. Masa de sortare manualǎ

Sortarea manualã se executã la mesele de sortare, care în mod obişnuit se

prezintã sub forma unor benzi transportoare confecţionate din cauciuc sau cu role
ca ceea prezentată în figura 40.

33
 Figura 40. Masã de sortare cu role

Liniile de sortare şi condiţionare moderne utilizeazã mese de sortare cu role

deoarece prin rotirea rolelor în jurul axelor proprii sunt antrenate şi produsele,
permiţând astfel expunerea întregii suprafeţe laterale a acestora.
Dimensiunile geometrice ale benzii de sortare, respective lungime şi
lãţimea, depind de productivitate.
Lungimea benzii de sortare se calculeazã cu formula:

P – reprezintã cantitatea de materie primã care se sorteazã [t/h];

a – lãţimea locului de muncã [m];
q – norma efectuatã de operator [t/h];
l – lungimea de bandã corespunzãtoare unui muncitor [m];
p – lungimea neântrebuinţatã din transportor [m].
Se considerã cã pentru 0,1 m lãţime de bandã “B”, productivitatea benzii de
sortare este de 1 t/h.
Astfel, în funcţie de lãţimea benzii “B” formula 1 devine:

Productivitatea benzii de sortare se exprimã în funcţie de viteza benzii şi de

încãrcãtura cu produse horticole pe m2 de bandã. In acest caz productivitatea
muncii se exprimã prin formula :

34
 b – reprezintã lãţimea benzii (0,6 – 0,9 m);
v – viteza benzii (0,1 – 0,12 m/s);
k – cantitatea de materie primã care revine la 1 m2 de bandã.
Productivitatea unor astfel de benzi este de 0,017 – 0,018 t/h în funcţie de
numãrul de operatori şi calificarea şi experienţa acestora.

c. Sistem electronic de sortare

Sistemul electronic de sortare este prezentat în figura 41 – datorită

implementării sistemelor mecatronice în construcţia maşinilor şi instalaţiilor de
sortare au fost create sisteme complexe care permit simultan sortarea fructelor
după masã , formă, dimensiuni geometrice şi culoare.

Fig. 41 - Sortator electronic

35
 Fig. 42 Trior cu tamburi: capacitate de 1 şi 16 t/h per cilindru

Fig.43 Utilaj de sortare a materialelor granulare: capacitate de 5 –

20 t/h

Fig.44 Separator gravitaţional: capacitate de 2 – 15 t/h

36
 BIBLIOGRAFIE

1. Traşcă, T. – „Operaţii, aparate şi utilaje în industria alimentară”,

ediţia a II-a, ed. Eurostampa, timişoara, 2006
2. Traşcă, T. - „Operaţii, aparate şi utilaje în industria alimentară”, ed.
Eurostampa, timişoara, 2006
3. Jianu, I. – „Tehnologii generale în industria alimentară”, ed.
Agroprint, timişoara, 2003
4. Pârşan, P. – „Cereale şi leguminoase pentru boabe”, ed. Eurobit,
Timişoara, 2006

Surse internet:

5. www.cimbria.com
6. www.clubafaceri.ro

37
38