Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea TRANSILVANIA din Brasov

Facultatea: Alimentatie si Turism


Specializarea: Controlul si expertiza produselor
alimentare

Sortarea si calibrarea cartofului

Autor: stud.Postelnicu Diana

Cond.St.: prof. univ.dr.ing. Nicolae Tane


Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………….3
Cap 1. Cartoful-generalitati…………………………………………………………..6
1.1. Istoria cartofului……………………………………………………….....6
1.2. Importanta………………………………………………………………..7
1.3. Compozitia chimica ……………………………………………………...8
1.4. Insusiri biologice………………………………………………………...11
1.5. Soiuri de cartofi………………………………………………………….12
1.6. Calitatea cartofului……………………………………………………...15
Cap 2. Pastrarea cartofului ………………………………………………………….16
2.1. Necesitatea pastrarii si principiile de baza ale conservarii cartofilor...16
2.2. Factorii care influenteaza pastrarea…………………………………....17
2.2.1. Factorii mediului extern…………………………………….....17
2.2.2. Factorii mediului intern……………………………………….18
Cap 3. Instalatia tehnologica de sortarea si calibrare a cartofului………………..20
3.1. Schema bloc………………………………………………………………20
3.2. Schema tehnologica……………………………………………………....21
3.3. Schema cinematica……………………………………………………….22
Cap 4. Functionarea, exploatarea, intretinerea si reparatia instalatiei…………...23
4.1. Descrierea fluxului tehnologic al instalatiei ……………………………23
4.2. Intretinerea si functionarea instalatiei………………………………….24
Cap 5. Calculul economic…………………………………………………………….27
Cap 6. Concluzii ……………………………………………………………………...28
Bibliografie……………………………………………………………………………29

2
Introducere

Intotdeauna hrana a constituit o problema importanta a omenirii, ea furnizand


materia si energia pentru buna dezvoltare a corpului uman, de aceea a devenit un obiectiv
in cercetarea multor oameni de stiinta.
Cartoful se inscrie printre obiectivele majore ale asigurarii cu hrana a omenirii, fiind
una din cele mai importante vegetale, dupa grane si orez, pentru populatia multor zone de
pe glob. Importanta acestor obiective este relevanta daca se are in vedere ca populatia
Terrei a trecut de 6 miliarde locuitori si desi secolul XXI este cunoscut ca un secol al
civilizatiei si al democratiilor, al cuceririlor stiintei in foarte multe domenii, totusi foametea
contiuna sa fie un flagel in multe parti ale planetei, chiar si la inceputul mileniului III.
Dintre plantele folosite la obtinerea hranei , cartoful este una dintre cele mai
importante plante nutritive, dupa grau. Cartofii produc mai multa hrana nutritiva pe un sol
mai putin fertil si, in climate aspre decat in alte culturi majore; pana la 85% din plante sunt
comestibile in comparatie cu 50% din cereale. In acest fel se explica de ce multi oameni au
cartoful ca sursa primara sau secundara de hrana.
Cultivarea cartofului ocupa si va ocupa un loc important intre plantele de cultura deoarece,,
pe langa faptul ca este o sursa de hrana pentru om, este si un bun furaj pentru animale, fiind
totodata si o importanta materie prima pentru prelucrarea industriala.
Nu trebuie neglijat faptul ca, din punct de vedere alimentar, cartoful nu este un
produs de sezon. Se consuma tot timpul anului. Totodata importanta cartofului petru
consum extratimpuriu si timpuriu trebuie privita sub doua aspecte deosebite: pe de o parte,

3
din punct de vedere al consumatorului , iar pe de alta parte, din punct de vedere al
producatorului.
Pentru consumator, acest produs vine sa imbunatateasca regimul de hrana cu un
aliment proaspat, bogat in vitamine, saruri minerale si hidrati de carbon, intr-o perioada in
care majoritatea fructelor si legumelor nu au aparut inca, iar cartoful de toamna si-a pierdut
o buna parte din calitati , urmare a perioadei lungi de pastrare peste iarna.
Pentru producator, cultura cartofului pentru consum extratimpuriu si timpuriu
prezinta, deasemenea, o mare importanta sub aspect economic, fiind o cultura relative
usoara, aducatoare de venituri.
O alta cauza, petru care cultura cartofului extratimpuriu si timpuriu prezinta o
importanta deosebita, consta in folosirea rationala, cu maximum de eficienta economica, a
terenului. Dupa recoltarea cartofului petru consum timpuriu si extratimpuriu urmeaza o alta
cultura.
Toata lumea consuma cartof, in diferite moduri de preparare. Tuberculul de cartof
contine ~25% substanta uscata, mai ales amidon, si restul apa. Din aceasta cauza energia
calorica este moderata: ~80kcal./100g pulpa comestibila. Valoarea alimentara este insa
mare. In primul rand, cartoful este usor digestibil, fapt pentru care este nelipsit in
regimurile dietetice.
Cartoful reprezinta, de asemenea, o materie prima importanta pentru industria spirtului,
amidonului, glucozei,dextrinei si multe altele., iar tuberculii se pot folosi si in furajarea
animalelor.
Tuberculul de cartof contine aproape toate vitaminele principale, mai ales vitamina C. din
aceasta cauza, pentru lunile din a adoua parte a iernii si din primavera, cartoful este
principala sursa de vitamine pentru organismul omului.
Pentru a putea obtine cartofi sanatosi este necesar a sublinia importanta temei,
sortarea si calibrarea acestora, cei de samanta si cei de consum. Sortarea cartofilor de
samanta are o importanta deosebita pentru practica culturii cartofului. In primul rand,
oprind pentru pastrare numai cartofi de samanta sanatosi, fara leziuni mecanice, pierderile
in timpul pastrarii sunt mult mai mici si cheltuielile efectuate in acest timp reduse. Plantand
cartofi de samanta sanatosi , la desima corespunzatoare marimii tuberculilor, se obtin
productii mari.

4
Aceeasi importanta o prezinta sortarea si pentru cartofii de consum, dar si pentru cei
industriali. Introducerea cartofilor stricati sau cu leziuni mecanice grave, in masa
cartofilor ce se pastreaza peste iarna, constituie un eminent pericol pentru pastrarea in
bune conditii a acestora, ei fiind surse de infectie pentru cartofii sanatosi.

5
Cap.1 Cartoful-generalitati

1.1.Istoria cartofului

Solanum tuberosum, banalul si binecunoscutul cartof, prezent aproape zilnic sub o


forma sau alta pe masa noastra, are o istorie veche si glorioasa pe masura calitatilor sale
nutritive.
Desi originar din America “gasita”de europeni în 1492 a fost “descoperit” doar în
1532, dupa cucerirea statului Peru de catre spanioli.
Locul de origine este cunoscut si necontestat, pantele si vaile insorite ale muntilor
Anzi si imprejurimile locului Titicaca din America de Sud, dar cum a ajuns în Europa
si,mai
ales, cine l-a adus este o problema controversata. Cea mai veche atestare scrisa a prezentei
acestei plante in Europa datează din 1573 si se află în arhivele unui spital din Sevilia-
Spania.
Patruns în Europa, a fost tratat cu ostilitate deoarece se considera ca schimba culoarea
albastră a sangelui nobil, ca produce lepra, tuberculoza, ca este hrana trimisa din
iad. Actualmente cartoful se cultiva in toate continentele, dar in mod deosebit in Europa
care
detine circa 60% din suprafata mondiala.
Cu toate acestea cartoful castiga tot mai multi adepti “cucerind”Europa.
Shakespeare i-a descris calitatile afrodisiace, Louis al XIV-lea ii purta florile la butoniera.
In secolul al XIX-lea, cartoful era hrana de baza a multor popoare, in special a celor din

6
nord, mai ales a irlandezilor. Aparitia manei in Europa a dus la dezastre, ca mai tarziu sa
aiba si alte influenţe socio-economice.
Patrunderea cartofului in Romania are loc in secolul al XVIII-lea. Primele semnalari
sunt din Transilvania. Un raport al tipografiei Blaj adresat guvernatorului provincial in
1772
mentionează unul din primele manuale de indrumari intitulat “Instructiuni practice pentru
cultura cartofului” fiind redactat la Blaj in 1750. Următorul manual practic intitulat
”Invatatura pentru cartoafle”, a apărut la Iasi în 1829.
Considerat a doua”paine a omenirii” si un produs strategic foarte important pentru
securitatea alimentara a omului in mileniul II, cartoful se cultiva in peste 150 de
tari, productile inregistrate insumand 311 miliarde tone. In anul 2001, pe plan mondial,
principalii cultivatori au fost China, Rusia, Polonia, India si SUA.
A fost si este totusi cea mai veritabila dintre culturile de camp.

1.2. Importanta.

Cartoful este un produs vegetal, hranitor, gustos si ieftin, care constituie alimental de baza
al multor popoare si detine o pondere mare in balanta economica a multor tari.
La noi in tara, cartoful ca planta tehnica-alimentara, a castigat mult in importanta, in
deosebi dupa al doilea razboi mondial, incadrandu-se astazi in randul principalelor plante
de cultura.
Ca produs furajer, cartoful prezinta importanta mai ales penrtu cresterea si ingrasarea
porcilor, cat si pentru hrana vacilor de lapte. In amestec cu alte nutreturi, bogate in
substante proteice, cartoful poate fi folosit cu success in hrana tuturor animalelor. In
comparative cu cerealele furajere, cartoful produce la unitatea de suprafata de 3ori mai
multe unitati (amilacee) nutritive.
Cultura cartofului prezinta importanta si din punct de vedere agotehnic, datorita
urmatoarelor avantaje:

7
● ca planta prasitoare, cartoful lasa terenul bine afanat, curatat de buruieni, secatueste
relative putin pamantulin substante nutritive in comparative cu productia ce o da. Este o
buna plante premergatoare pentru majoritatea plantelor cultivate

● creeaza o diversitate in culture in cadrul unei gospodarii , inlaturand prin aceasta


eventualele pierderi specifice unui sistem de cultura multilateral

● este o cultura usoara, cere inventar modest, o ingrijire simpla si mai putin costisitoare in
comparative, de exemplu, cu sfecla de zahar

●permite o organizare rationala si productive a muncii in interiorul unei gospodarii.

O alta calitate a cartofului este prepararea in fiferite feluri, a peste 300 de mancaruri din
cartofi foarte gustoase, case se digera usor, cu aproape toate componentele asimilabile, iar
ca inlocuitor al painii nu ingrasa, se consuma atat de oamenii perfect sanatosi, cati si in
dietele alimentare, pentru bolile digestive in primul rand. Pregatirea mancarurilor din
cartofi se face usor si repede, ceea ce constituie o insusire deosebit de valoroasa. Din
cartofi se fac numeroasa preparate si semipreparate industriale foarte cautate.

1.3. Compozitia chimica

Dupa o sinteza mai recenta a unor numeroase date din literature, compozitia sumara a
tuberculilor de cartof este urmatoarea:

8
Min. Media Max.
Apa……………………………………………..63.2 76.3 86.9
Substanta uscata………………………………...13.1 23.7 36.8
Amidon…………………………………………..8.0 17.5 29.4
Glucide solubile………………………………….0.0 0.5 8.0
Proteina bruta…………………………………….0.7 2.0 4.6
Proteina pura(%din prot. bruta)…………………27.3 54.7 73.4
Grasime bruta……………………………………0.04 0.1 1.0
Celuloza bruta…………………………………….0.2 0.7 3.5
Cenusa…………………………………………….0.4 1.1 1.9

Aceste date nu dau insa informatii despre numeroase componente care, desi aflate in
general in cantitati mici in tuberculi, au totusi o mare insemnatate, indeosebi alimentara,
cum sunt vitaminele.
In cele ce urmeaza se vor da unele amanunte despre diversele componente sau grupe de
componente amintite mai sus in tabel.

Apa.
Apa reprezinta, cantitativ, principalul component al tuberculului decartof, nefiind uniform
distribuita in tesuturile lui. Partile cele mai bogate in apa sunt stratul suber al scoartei si
zona centrala a maduvei, iar partea cea mai saraca este stratul parenchimatos al scoartei,
diferenta de continut de apa intre acest strat si partile amintite mai inainte fiind de circa 10-
13 procente.
Interesant din punct de vedere practic este faptul ca tuberculii tineri si cei recoltati
la maturitate au aproape acelasi continut de apa.
O influenta considerabila asupra acestui continut poate avea regimul de precipitatii:
la acelasi soi si in aceeasi region, el poate fi cu mult mai mare in ani ploiosi decat in cei
secetosi. Irigarea are un efect asemanator. Trebuie mentionat inca ca, de fapt, continutul de
apa poate fi foarte diferit, de la tubercul la tubercul, chiar in recolta aceleasi parcele.

9
Substanta uscata.
Cele spuse mai sus despre marimea si variatiile continutului de apa al tuberculilor sun
valabile, in sens invers, pentru continutul lor de substanta uscata.
Dupa analizele effectuate in ultimii 20 de ani la institutele de cercetari agricole,
acest continut a fost cuprins, in mare majoritate a cazurilor, intre 19 si 23%; valori sub 15%
sau peste 27% sunt rare, iar valori peste 30% s-au intalnit cu totul exceptional (la unele
soiuri importante, aflate in sortiment). Asadar , circa 75% din substanta uscata revine
amidonului. Aceasta proportie este insa departe de a fi constanta, putand varia considerabil.
Implicit, proportia componentelor neamidonoase ale substantei uscate variaza si ea destul
de mult in jurul valorilor medii aratate.

Amidonul.
La soiurile cultivate in present in tara noastra, amidonul reprezinta de cele mai multe ori
circa 14-17% din substanta proaspata a tuberculului, mai bogat in amidon fiind, in general,
soiurile mai tarzii.
Pe langa precocitate sau tardivitate, un rol important joaca si zestrea ereditara a soiului: in
aceeasi clasa de precocitate sau tardivitate gasim soiuri cu capacitate diferita de acumulare
a amidonului, soiurile Merkur si Ora.
Nici amidonul nu este uniform distribuit in tubercul, apare in proportii mai mari in partile
care sunt mai bogate in substanta usacata, prezentandu-se sub forma de granule cu aspect
characteristic, a caror marime variaza obisnuit intre cativa microni si mai multe zeci de
microni; se intalnesc insa si granule de peste 130 de microni, indeosebi cand materialul de
plantare a fost tratat cu stimulatori de crestere.

10
Alte poliglucide.
In tuberculul de cartof, amidonul este insotit de mici cantitati, de alte poliglucide: celuloza,
diferiti alti hexozani, pentozani si metilpentozani, care constituie asa numitele
hemiceluloze, precum substantele pectice.
Celuloza si hemicelulozele mai greu solubile sunt cuprinse in grupul de componente
denumit “celuloza bruta”, care reprezinta , in medie, 0.7% din substanta proaspata si 2.32%
din cea uscata a tuberculilor. Oarecare insemnatate practica revine poate substantelor
pectice, care formeaza circa 0.2-0.8% din substanta proaspata si intra in constitutia
membranelor celulare si a lamelelor intercelulare. Prin rolul lor de chit, ele s-ar opune
dezagregarii tresuturilor in timpul fierberii tuberculilor. Aceasta dezagregare, alaturi de
gelatinizarea si umbflarea granulelor de amidon din interiorul celulelor, ar determina
caracterul mai mult sau mai putin fainos al cartofilor fierti.

1.4. Insusiri biologice

Cerintele cartofului fata de clima si sol.


Cartoful se caracterizeaza ca o planta cu adaptabilitate mare la conditiile de mediu
diferite, intrucat cultura lui se intalneste in Laplanida ca si in Noua Zeelanda. Cu toate
acestea, productiile maxime de tuberculi nu se obtin decat in regiunile cu conditii de clima
si sol optime, corespunzatoare certintelor cartofului.
Cartoful este originar din America de Sud, Chili de Sud si muntii Anzi, regiuni cu
precipitatii anuale abundente(1000-1200mm), cu temperature lunii celei mai calde cuprinsa
intre 15-20۫ C si nebulozitate pronuntata in timpul verii. Se caracterizeaza ca o planta de
tinuturi umede si temperate, nepotrivita pentru regiunile de stepa. Este foarte sensibil la
insolatia puternica specifica climei continentale, desi are nevoie de lumina multa pentru
procesele de asimilare si acumulare a amidonului. Se dezvolta bine in regiunile cu
temperatura medie a lunii Iulie cuprinsa intre 17 si 20۫ C. La temperatura de 29۫ C formarea
tuberculilor se intrerupe complet, iar la 35,40۫ C se intrerupe viata plantei.

11
Cartoful este nefelofil, drosofil, ombrofil (iubitor de ceata, roua umbra) si sensibil la
uscaciunea din sol. Cartoful devine mai rezistent la uscaciunea din sol in conditiile in care
poate fi influentat favorabil de actiunea regulatory a atmosferei, ca: ceata, roua, aer maritm,
temperaturi joase.
Ca optimum de umiditate relative a aerului se considera 85%,iar umiditatea solului de circa
60%.
Desi planta de cartof suporta seceta indelungata fara sa piara cu totul,, micsorandu-
si numai productia, totusi este o planta higromorfa si pentru producerea unor recolte
ridicate de tuberculi cere o cantitate apreciabila de precipitatii si mai ales o repartitie in
timp corespunzatoare cerintelor specifice. Dupa cercetarile lui Novicov, perioadata critica
la cartofi sub raportul cerintelor fata de umiditate, este perioadata de formare a mugurilor
florali, prima jumatate a perioadei de inflorire si perioada de formare a tuberculirlor.
Deasemenea se mentioneaza ca plouile din Mai si Iunie determina numarul de tuberculi la
cuib , iar acelea din Iulie si August-greutatea tuberculilor.
Cu cat fertilitatea solului este mai mica, cu atat cerintele cartofului petru apa sunt
mai mari. Un continut bogat in substante nutritive din sol favorizeaza o folosire mai eficace
a umiditatii.
Cartoful cere soluri usoare, nisipo-argiloase, care se svanta usor dupa ploaie, se
incalzesc repede si sunt bogate in substante nutritive. Aluviunile , care insotesc de regula
albia raurilor, produc recolte de cartofi cele mai mari si de calitatea cea mai buna.
Cartoful se caracterizeaza ca planta de soluri acide, cu pH=5-5.5.

1.5. Soiuri de cartofi


Drutu(1904), mentioneaza existenta in cultura, pe Valea Siretului si in jurul
Bucurestiului, a soiului Sapunar. Extinderea acestui soi in Campia Barsei , s-a facut dupa
anul 1918.

12
Soiul Wohltmann a fost importat in 1910 in Campia Barsei, de unde s-a raspandit in
toate zonele foarte favorabile culturii cartofului.
Ec. Constantinescu (1934) si V. Velican (1948) citeaza soiul Roz de vara ( Early
rose) de origine americana, raspandit in cultura la sfarsitul secolului trecut.
In 1924 s-a introdus in cultura soiul autohton Maikonig, care s-a raspnadit foarte
repede in Campia Barsei, depresiunile Tg. Secuiesc si Sf.Gheorghe, iar mai tarziu in nordul
Moldovei, depresiunile Ciuc si Gheorgheni.
In perioadata 1930-1935 au fost importate si introduce in cultura noi soirui ca:
Gulbaba, Galben timpuriu, Fruhbote si multe altele cale caror inmultire s-a extins mai ales
in Transilvania. Aceste soiuri fiind sensibile la raia neagra a cartofului, intre anii 1936-
1939, si 1940-1943 s-au intrdus boli rezistente la aceaste boala ca: Viola, Agnes,
Mittelfrunthe, Merkur, Priska, Voran si Ackersegen.
Astazi in tara noastra soiurile vechi: Roz de vara, Galben timpuriu, Sapunar,
Maikonig, Mittelfrunthe, Wohltmann si altele, se gasesc foarte rar in cultura pura.

13
Irish cobbler Carpatin

Brasovean Bucur

Merkur

14
1.6. Calitatea cartofului

Conditii de calitate Clasa I Clasa II Clasa III


●Aspect,gust,miros Cartofi intregi, sanatosi, curati,
nedegerati, neincoltiti, tipici soiului,
fara defecte provocate de boli su
daunatori
●Marimea: 9 18 25
-nr de tuberculi la 1kg buc maximum 80 40 30
-masa unui tubercul, in greutate minima 3 5 10
-tuberculi cu masa sub valoarea minima prescrisa, 6 10 12
%maximum
●Total defecte,%maximum din care: 2 4 5
-cartofi taiati cu lexiuni mecanice, %maximum 2 2 2
-atac cu boli criptogemice(exceptand putregaiul 1 2 3
brun, umed,vestejirea,raian neagra),% maximum
-cartofi incoltiti si vestejiti, %maximum 1 3 4
-cartofi exofilati(pe circa ¼ din suprafata lor), % 1 2 5
maximum
(F. Muncusi, V. Alexandrescu- Merceologia produselor alimentare)

Cap 2. Pastrarea cartofului

15
2.1. Necesitatea pastrarii si principiile de baza ale conservarii cartofilor

Pastrarea cartofilor in stare proaspata un timp indelungat este necesara pentru a asigura
aprovizionarea populatiei, pentru a fi folosit in hrana animalelor si in industrie in cursul
iernii si primavera si pentru plantare in anul urmator. Printr-o buna pastrare se urmareste
mentinerea tuberculilor intr-o stare sanitara buna, neincoltita, cu turgescenta normala si cu
insusiri seminale si culinare bune.
Particularitatile biologice ale cartofului si procesele fizice, chimice si microbiologice ce
se produc in tuberculi in timpul pastrarii. Tuberculii de cartof pierd in timpul pastrarii
apa prin transpiratie si evaporare. Cand pierderea este mare ei se zbarcesc si devin vesteji.
Apa pierduta se poate aseza sub forma de picaturi pe suprafata cartofilor, constituind un
mediu favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor. De aceea, cartofii se depoziteaza
numai dupa ce s-au svantat, iar cei din silozuri trebuie feriti de infiltratii de apa si de
umezire. Mentinerea turgescentei, caracteristica produselor proaspete, este una din
cionditiile principale, care asigura o buna si indelungata pastrare a cartofilor.
Tuberculii de cartofi sunt organe vi in care au loc procesele biochimice necesare
intretinerii vietii, cum este respiratie caracterizata printr-o aredere lenta a substantelor
organice, ei absorb oxigen din aerul inconjurator si elimina apa, bioxid de carbon si caldura
in timpul pastrarii. Datorita respiratiei au loc pierderi din substantele de rezerva si
miscorarea valorii alimentare, de aceea este necesar ca acest produs sa decurga cu o
intensitate redusa. O respiratie prea active duce la pierderi mari, scade rezistenta la
pastrare. Tuberculi de cartof vestejiti, cei raniti, cei atacati de diferite boli si tuberculii
neajunsi la maturitate deplina respira mai activ decat cei maturi, sanatosi, nevatamati, si
turgescenti.
Compozitia chimica a tuberculilor se poate modifica in timpul pastrarii, prin schimbarea
raportului amidon, zahar si crestrea continutului in zaharoza, glucoza si fructoza. Vitamina
C se pierde in parte, mai ales in primele saptamani dupa recoltare. Procesele fizice si cele

16
biochimice fiind legate de existenta vietii nu pot si nu trebuie sa fie inabusite complet
intimpul pastrarii.

2.2. Factorii care influenteaza pastrarea

Pastrarea cartofilor este influentata de factori ai mediului extern, de factori interni si


de metodele agrofitotehnice folosite.

2.2.1. Factorii mediului extern

Temperatura influenteaza procesul de respiratie. Pe masura ridicarii temperaturii


respiratia devine mai active. Cu cat temperatura este mai joasa, pana la limita de 1۫ C, cu
atat cartofi pierd mai putine substante organice prin respiratie si pot fi pastrati mai mult
timp. Activitatea microorganisemlor este stanjenita la temperaturi scazute, de 1-3۫ C.
temperatura optima pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 1 si 4۫ C. Este necesar ca
temperature de pastrare a cartofilor sa fie cat mai constanta, pentru ca variatiile de
temperatura determina conditii mai rele de pastrare.

Umiditatea relativa a aerului din spatiile de pastrare are importanta deosebita pentru ca
influenteaza procesele fizice si cele microbiologice. Cartofii se pastreaza cel mai bune
conditii, intr-o atmosfera cu umiditate relativa de 85-93%.
Cand este prea scazuta umiditatea in depozite se stropeste pardoseala cu apa, iar cand este
prea ridicata se aseaza in diferite locuri substante hidgoscopice(var nestins, clorura de
calciu).

Compozitia aerlui influenteaza pastrarea. Trebuie mentinut in spatiul de pastrare o


atmosfera mai saraca in oxygen decat se gaseste in mod obisnuit in aer. In schimb, bioxidul
de carbon in cantitati mai mari decat se gaseste in aer are o influenta pozitiva asupra

17
pastrarii cartofilor, pentru ca franeaza respiratia si dezvoltarea microorganismelor
vatamatoare.

Lumina nu este necesara in timpul pastrarii cartofilor pentru ca scurteaza perioada de


repaus, grabeste incoltirea si inverzirea ca si acumularea de solanina.

2.2.2. Factorii mediului intern

Soiurile de cartof se comporta in mod diferit in timpul pastrarii in functie de insusirile lor
biologice. Soiurile Irish Cobbler, Urgenta, Bintje si Carpatincare sunt atacate mai usor de
mana se pastreaza greu avand si o perioada de repaus mai scurta. Soiurile Bucur, Magura,
Merkur si Voran se pastreaza mai bine, fiind mai rezistente la boli si avand durata perioadei
de repaus mai buna.

Starea de repaus a tuberculilor influenteaza pastrarea avand o durata variabila dupa soi si
metodele de cultura. Pentru a prelungii durata perioadei de repaus si penrtu a intarsia sau
oprii cresterea coltilor in timpul depozitarii se recomanda folosirea esterului metilic al
acidului alfanaftilacetic sub forma de solutie in acetone, prin imbibarea fasiilor de hartie si
asezarea lor in masa de tuberculi, in concentratie de 50-100mg substanta de 1kg tuberculi
si acelasi preparat inglobat in 2kg talc pentru prafuirea uni tone de cartofi.

Compozitia chimica a tuberculilor influenteaza pastrarea. Un procent mai ridicat de


amidon favorizeaza o pastrare mai buna, iar un continut mai ridicat de apa dimpotriva.
Continutul in substante proteice nu influenteaza pastrarea.

Metode agrofitotehnice. Data plantarii si a recoltarii influenteaza pastrarea. In anii 1980


s-au determinat la Cluj pierderile suferite in timpul pastrarii cartofilor recoltati la date
diferite . pierderile cauzate de putrezire au fost foarte mici, sub 5%. Mai ridicate au fost

18
pierderile din cauza transipiratiei si a respiratiei , variind intre 5.6 si 11.9%. aceste
pierdderi au avut loc in cea mai mare parte in prima luna dupa recoltare.

Cap 3. Instalatia tehnologica de sortare si calibrare a


cartofului

19
Pentru sortarea si calibrarea cartofilor am ales urmatoarea instalatie tehnologica avand:
1. Schema bloc
2. Schema tehnologica
3. Schema cinematica

3.1. Schema bloc

Buncar de
alimentare Masa de sortare
Masa de
Elevator calitativa
calibrat

Rampe

Guri de
insacuire

Schema tehnologica

20
1. Elevator
2. Masina de calibrat
3. Masa de sortare calitativa
4. Rampe
5. Guri de insacuire

21
3.3. Schema cinematica

22
Cap 4. Funcţionarea, exploatarea, întreţinerea si
repararea instalaţiei

4.1. Descrierea fluxului tehnologic al instalatiei

Masa de cartofi recoltata mecanizat in amestec cu impuritati (pamant, bulgari de


pamant, pietre, resturi vegetale, cartofi bolnavi sau vatamati) rezultati direct din fluxul
tehnologic al masinilor de recoltat, este transportata la instalatia cu remorci basculante. Din
mijloacele de transport, aceasta masa este basculata in buncarul de preluare al instalatiei.
Pentru basculare, mijloacele de transport se urca pe o rampa la inaltimea cuvei buncarului.
Amestecul de cartofi si impuritati (masa bruta) este transportat de banca buncarului
pana la elevatorul cu banda, care alimenteaza masina de presortare. La aceasta masina, cu
ajutorul unui covor cu tetine de cauciuc care se roteste in sens invers fluxului de lucru al
instalatiei, se separa pamantul si resturile vegetale care sunt preluate de un transportator cu
banda. Cartofii, bulgarii de pamant si pietrele cu dimensiuni sub 30 mm trec prin ochiurile
sitei si sunt evacuate de transportorul cu banda al masinii si apoi sunt preluate de un al
transportor, care alimenteaza masina de recuperate cartofii sub 30 mm. acestia sunt
colectati in containere.
Restul de amestec, care nu a trecut prin ochiurile sitei masinii de presortare, este
transportat la masa de sortare manuala cu banda, la care, de o parte si de cealalta sunt
muncitori care efectueaza operatia de separare a bulgarilor de pamant si a pietrelor,
transferand impuritatile, prin intermediul unui jgheab, pe o banda de evacuare. De aici,
impuritatile sunt preluate de un transportor cu banda si incarcate in mijloace de trenasport.

23
In continuare, cartofii sunt trecuti pe masa de separare cu role, unde se face eliminarea
manuala a cartofilor bolnavi si vatamati. Evacuarea acestora se realizaza cu ajutorul unui
transportor care ii incarca in mijloace de transport sau in container.
Cartofii curati, rezultati in de la instalatie, sunt adunati prin intermediul unui
transportor in buncarul de tampon de livrare, de unde sunt incarcati in mijloace de transport
si dusii la depozite sau la centre de preluare.

4.2. Intretinerea si functionarea instalatiei

In cele ce urmeaza prezentam conditiile ce trebuie respectate pentru o buna


functionare a instalatie.
Pentru a avea o alimentare ritmica a instalatiei de conditioanre, este necesara o
stabilire judicioasa a numarului mijloacelor de transport, corelandu-l cu capacitatea de
lucru a combinelor de recoltat, cu capacitatea de lucru a instalatiei, cu distanta de transport
si capacitatea mijloacelor de transport.
Remorcile care sunt destinate bascularii cartofului in buncarul de preluare al
instalatiei vor fi prevazute cu lanturi de sustinere a obloanelor si cu sorturi din panza
cauciucata la capatul obloanelor, pentru evitarea pierderilor prin caderi de tuberculi la baza
buncarului. Tuberculii de cartof, bulgarii de pamant si pietrele cazute la baza buncarului de
preluare pot provoca ruperea lantului de antrenare a benzii buncarului, ceea c ear duce la
oprirea intregului process de lucru al instalatiei.
Pentru ca instalatia sa lucreze la capacitatea maxima este necesar ca in permanenta
buncarul de preluare sa fie plin(cca. 7-8t). Intervalul de timp dintre doua descarcari
consecutive ale remoriclor in buncar nu trebuie sa depaseasca, la debitul maxim la
buncarului 8 minute, iar la debitul minim 15 minute.
Pentru a asigura caderea continua, nu in portii a tuberculilor din buncar in elevator,
este necesar ca recoltarea sa se faca dupa uscarea si distrugerea vrejilor. Existenta vrejilor

24
in masa de cartof din buncarul de preluare accentueaza alimentarea elevatorului in portii,
cu aglomerari repetate ale organelor de separare din instalatie , ducand deci la obtinerea
unor indicative calitativi inferiori in ceea ce priveste separarea impuritatilor. Tot pentru
prevenirea “portionarii” si a aglomerarilor este obligatoriu ca la gura de alimentare a
buncarului sa se instaleze cablurile de franare a materialului, care determina o srupere a
stratului compact de cartofi, pamant, vreji si realizeaza o alimentare mai uniforma a
transportorului elevator. Astfel, pe intreaga suprafata de lucru a instalatiei, masa de cartof
in amestec cu impuritati se va repartiza uniform, usurandu-se separarea manuala la cele
doua mese de sortare cu banda si cu role, precum si imbunatatindu-se procesul de lucru la
masina de presortare.
Procesul de lucru al masinii de presortare se desfasoara in conditii normale daca
aceasta este asezata in pozitie perfect orizontala. Avand in vedere ca la aceasta masina se
elimina fracta de pamant, pietre, cartofi, cu dimensiunea sub 30mm, se vor lua masuri de
asigurare a unor mijloace de transport care sa asigure in permanenta evacuarea acestor
impuritati de la instalatie.
O conditie esentiala a desfasurarii procesului de lucru pe masa de sortare cu banda
este ca materialul sa fie repartizat uniform pe suprafata ei. In acest sens, la cca 800-
1000mm de la capatul mesei de sortare cu banda este montat, cu posibilitati de reglare in
inaltime, un paravan metallic captusit cu banda de cauciuc. Paravanul se monteaza inclinat
fata de directia de inaintare a benzii mesei de sortare, penrtu o alunecare mai usoara a
cartofului. Avand in vedere ca pe masa se separa bulgarii de pamant si pietrele din cartofi,
se vor asigura, pentru evacuarea acestora de la instalatie, mijloace de transport suficiente,
in asa fel incat langa instalatie sa nu apara aglomerari. Numarul mijloacelor de transport se
stabileste in functie de cantitatea de impuritati din cartofi, asa cum rezulta la recoltare.
Masa de rortare cu role, la fel ca si masa de sortare cu banda, se va aseza in pozitie
perfect orizontala. De la masa de sortare cu role, cartoful bolnav si vatamat se va colecta in
containere care vor fi ransportate cu remorci.
Pentru evacuarea cat mai rapida a cartofului de consum rezultat de la instalatie, la
capatul mesei de sortare cu role se va monta un transportor elevator cu racleti cu lungimea
de 14m. In vederea asigurarii unui ritm continuu de lucru al instalatiei, cartoful de pe acest
transportor va trece printr-un buncar de livrare cu capacitatea de 5t. Existenta buncarului

25
asigura continuitatea in lucru, fara a mai fi necesara oprirea instalatiei la schimbarea
remorcilor.
Instalatia electrica ca un punct de control de comanda are rolul de a o porni si opri
toate utilajele componente ale instalatiei. Toate comenzile sunt centralizate pe un tablou de
comanda deservit de o singura persoana calificata . Pentru oprirea instalatiei in caz de
avarii,pe masini se afla cate un intrerupator de avarie, prin a carui atcionare se scoate de
sub tensiune intregcomplexul de utilaje.

26
Cap 5. Calculul economic

Pentru sortarea a aproximativ 80t cartofi recoltati de pe 2 hectare teren in


aproximativ 8 ore:

● Pentru transportul cartofilor din camp(incluzand combustibilul folosit)-16 transporturi x


7litri = 112 x 5ron = 560ron
● Curentul electric folosit la sortare si calibrare 30kw x 1.5ron= 45ron
● Plata angajatilor 10 x 48ron/zi =480 ron
● Taxele platite pentru depozitare 30ron/zi
● Plati pentru intretinerea si repararea utilajului 20ron/zi
● Taxele datorate statului 10ron/zi
● Achizitionarea sacilor pentru depozitarea cartofilor deja sortati 2000saci x 0.5ron=
1000ron

Costul aferent unei zile de sortare pentru 80 tone cartofi= 2145ron /zi

27
Cap 6. Concluzii

Motivele principale pentru care se justifică investiţia în instalatia de sortare si calibrare a


cartofului :
► Productivitate mare
► Inlocuieste munca a cel putin 30-40 muncitori, dar este deservit de cel putin 10
muncitori
► Asigurara calitatea operatiei de sortare, calibrare
► Este eficient din punct de vedere al energiei si al cheltuielilor

28
Bibliografie

1. Constantinescu, E., Velican, V. si colaboratori, Cartoful

2. Constantinescu, E., Cultura cartofului


3. Constantinescu E., Determinatorul soiurilor de cartofi
4. Berindei, M., Cultura cartofului
5. www.scribd.com/doc/41990098/Tehnologia-Prelucrarii-Legumelor-Si-
Fructelor
6. www.recolta.eu/ing-constantin-burlacu-importan%C8%9Ba-materialului-
saditor-in-cultivarea-cartofului/
7. www.potato.ro

29