Utilaje pentru condiționarea

grâului la rece, cu apă rece

Student: Iosep Toader

EMAIA II

2017
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

CUPRINS
2 Considerații generale............................................................................................3
2.1 Introducere.....................................................................................................3
2.2 Noțiuni teoretice privind operația de conditionare........................................3
2.3 Încadrarea operației de conditionare în fluxul tehnologic de obținere a
făinii........................................................................................................................................3
2.4 Schema tehnologică de conditionare a graului..............................................5
2.5 Diagrama de proces.......................................................................................6
3 Studiul bibliografic a principalelor tipuri de aparate sau utilaje folosite pentru
Conditionarea cu apa rece...........................................................................................................7
3.1 Umidificatorul cu cupe.................................................................7
3.2 Pulverizatorul cu discuri................................................................................8
3.3 Aparat de udat cu turbină...............................................................................9
3.4 Aparatul de udat prin pulverizare cu aer comprimat...................................10
4 Proiectul tehnic...................................................................................................11
4.1 Alegerea aparatului sau utilajului necesar pentru procesarea a 1000 kg de
grâu........................................................................................................................................11
4.2 Construcția, schița și principiul de funcționare a aparatului sau utilajului..11
4.3 Calculele inginereşti....................................................................................12
4.4 Elemente de protecție a muncii şi a mediului înconjurător în ceea ce
privește exploatarea instalației automate de umectare a cerealelor Buhler-Aquatron..........13
5 Bibliografie.........................................................................................................14

.
2
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

1 CONSIDERAȚII GENERALE
1.1 Introducere
Prin condiționare se ințelege operația de schimbare a însușirilor fizico-mecanice ale
bobului de grâu, în scopul ușurării tehnologiei de transformare în produs finit (Racolța, 2007).

1.2 Noțiuni teoretice privind operația de conditionare

Condiționarea se face cu ajutorul uni adaos de apă în masa de cereale (condiționare cu
apă). În acest caz, scopul este să se asigure o umiditate optimă pentru măciniș. Umiditatea
optimă înseamnă crearea unei diferențe de umiditate inte înveliș și endosperm. Învelișul având
o umiditate mai mare devine plastic, se va mărunți în particule mari în procesul de măcinare,
iar endospermul cu o umiditate ceva mai mică se va mărunți în particule foarte mici. Acest
lucru are o importanță deosebită în procesul de cernere, pentru a se putea separa mai ușor
particulele mari de înveliș (tărâță) de cele mici de endosperm (făină) (Stănilă, 2013).
Condiționarea cu apă se obține prin umezirea uniformă a masei de grâu, urmată apoi de
staționarea ei în celule speciale, destinate acestui scop în vederea asigurării timpului necesar
pentru difuzarea apei în interiorul bobului. Această staționare se numește fază de odihnă și
este în funcție de soiul de grâu și de temperatura apei folosite pentru umectare (Stănilă, 2013).

1.3 Încadrarea operației de conditionare în fluxul tehnologic de obținere a

făinii

Condiţionarea grâului are menirea de a modifica proprietăţile mecanico-structurale

legate de compoziţia boabelor şi de proprietăţile lor fizico-chimice, pentru a uşura separarea
învelişurilor mai puţin mărunţite şi în acelaşi timp să se accelereze procesul de transformare a
endospermului în făină. Pe de altă parte, se urmăreşte producerea unor transformări
biochimice în boabe (complexul de substanţe proteice, în special glutenul, complexul
hidraţilor de carbon, activitatea fermenţilor etc.) care se modifică şi care influenţează calităţile
de panificaţie (es.scribd.com).

.
3
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

Efectul condiţionării este caracterizat prin:

- învelişul boabelor de cereale condiţionate prezintă rezistenţă mai mare la măcinare
iar endospermul mai mică. Această proprietate a boabelor de cereale condiţionate conduce la
obţinerea unor făinuri de o calitate mai bună(es.scribd.com).
- conţinutul de substanţe minerale al făinurilor obţinute din cereale condiţionate, este
mai mic cu 0,05 % până la 0,2 %.Datorită acestui fapt, din loturile de cereale condiţionate se
poate obţine un randament mai mare de făină, care variază în funcţie de calitatea acestora, de
la 0,5 % până la 1,5 %.
- culoarea făinii se îmbunătăţeşte atât prin micşorarea conţinutului de substanţe
minerale cât şi prin influenţa condiţionării asupra unor componenţi chimici ai grâului.
- calitatea glutenului se îmbunătăţeşte, prin reducerea extensibilităţii şi lipiciozităţii
acestuia, ceea ce face ca pâinea să prezinte un volum mai mare şi o porozitate mai bună
(es.scribd.com).

Procedeele de umectare la rece sunt:

-umectarea prin spalare (cu mașina de spalat);

-umectare simpla (cu aparat de udat);

-umectare cu apa sub forma de aerosoli (pulverizata) (es.scribd.com).

.
4
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

1.4 Schema tehnologică de conditionare a graului

.
5
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

.
6
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

1.5 Diagrama de proces

.
7
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

.
8
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

1. Recepție grâu buncăr

2. Transportor elicoidal
3. Elevator
4. Precurățire
5. Ciclon
6. Ventilator
7. Separtor aspirator
8. Rezervă curățitorie
9. Separator aspirator
10. Aparat magnetic
11. Trior cilindric
12. Trior control
13. Trior spiral
14. Descojitor Eureka 1250+1000
15. Mașină de spălat grău
16. Aparat de umidificare
17. Timocari odihna
18. Descojitor dublu 1250-800
19. Perie grâu 1000-1000
20. Separator cascadă
21. A doua umezire
22. Rezerva șrotului I
23. Aparat magnetic
24. Cântar automat
25. F.A.C. 8,72 m2

.
9
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

2 STUDIUL BIBLIOGRAFIC A PRINCIPALELOR TIPURI DE

APARATE SAU UTILAJE FOLOSITE PENTRU
CONDITIONAREA CU APA RECE
2.1 Umidificatorul cu cupe

fig2.1. Umidificatorul cu cupe

Umidificatorul cu cupe, se compune din discul cu cupe 1, turbina 2, bazinul cu apă 3

şi jgheabul de dirijare a apei 4.Unele variante constructive au şi un sistem de acţionare
independent compus din roţile dinţate 5 şi o roată de acţionare 6(Stănilă, Curs de utilaje și
instalații în industria alimentară, 2016).
În varianta de acţionare automată, grâul în cădere pe paletele turbinei 2, roteşte discul
cu cupe 1 care preiau apa din bazinul 3 şi o descarcă în jgheabul 4. Apa este condusă în grâul
care părăseşte turbina pentru umezirea boabelor. Pentru intensificarea contactului dintre
boabele de grâu şi apă se foloseşte un transportor elicoidal cu o lungime de 1,5 - 2 m(Stănilă,
Curs de utilaje și instalații în industria alimentară, 2016).

.
10
 Iosep Toader Utilaje pentru condionarea graului la rece

2.2 Pulverizatorul cu discuri

Fig2.2. Pulverizatorul cu discuri

1-gura de alimentare; 2-discul superior; 3-discul inferior; 4-duze; 5-transportor cu

snec si palete; 6-clapetacu contragreutate; 7-gura de avacuare

Pulverizatorul cu discuri, are urmatorul principiu de funcționare: grâul admis prin

gura de alimentare 1, la un debit reglat de clapeta cu contragreutate 6, cade pe discul superior
2, care îl împrăștie și distribuie pe discul inferior 3. Prin duzele din zona 4, grâul este stropit
cu apă pulverizată și preluat de un transportor cu șnec și palete 5, care îl transportă spre gura
de avacuare 7(Stănilă, Curs de utilaje și instalații în industria alimentară, 2016).

.
11
 2.3 Aparat de udat cu turbină

Fig2.3.Aparat de udat cu turbină

Parți componente:

1 - racord de alimentare ; 2 - carcasă ; 3 - rotor; 4 - ax ; 5 - turbină ; 6 - bazin cu apă;

7 -conductă de colectare a apei dozate ; 8 - flotor; 9 - pâlnie colectoare de apă ; 10 - tije
filetată ; 11 -disc ; 12 - piuliţă ; 13 - capac cu mâner; 14 - pârghie articulată ; 15 - articulaţie ;
16 - conductă cu apă ; 17 - palete ; 18 - uşă de vizitare ;19 - paletele turbinei;
I - alimentare cu cereale ; II - apă dozată ; III - evacuare cereale (es.scribd.com).

.
12
 2.4 Aparatul de udat prin pulverizare cu aer comprimat

Fig2.4. Aparatul de udat prin pulverizare cu aer comprimat

Parți componente:
1 - racord de alimentare, 2 - clapetă articulată cu contragreutate, 3 - diuză de
pulverizare,
4 -camera de ceaţă, 5 - uşă de vizitare şi control, 6 - palete înclinate, 7 - arborii
transportoarelor elicoidale discontinui,8-tremie colectoare, 9 - jgheaburi metalice, 10 - batiu,
11 - electromotor,
12-rezervor cu apă, 13 - conductă cu apă, 14 - compresor, 15 - rezervor de aer comprimat,
16 - conductă cu aer, 17 - transmisie prin curele, 18 - roţi de curele trapezoidale, 19 - şuruburi
melc, 20 - roţi melcate,21 - microintrerupător.
I - cereale, II - apă, III - cereale umectate (es.scribd.com).

.
13
 3 PROIECTUL TEHNIC
3.1 Alegerea aparatului sau utilajului necesar pentru procesarea a 1000 kg
de grâu

Instalaţia automată de umectare a cerealelor

Bühler – Aquatron

3.2 Construcția, schița și principiul de funcționare a aparatului sau

utilajului

Schema instalaţiei automate de umectare a cerealelor

Bühler – Aquatron

.
14
 3.3 Calculele inginereşti
Calculul productivității

Cantitatea de apă necesară umectării

100  a
Qapa  Q  1
100  b
Qapa = cantitatea de apă necesară umectării, l(kg)/h,
Q = cantitatea de cereale supusă umectării, kg/h,
a = umiditatea iniţială a cerealelor, %,
b = umiditatea stabilită pentru cereale după umectare, %.

Valoarea umidităţii optime la măcinarea grânelor 15-16,5%.

Umiditatea graului la recoltare este de 14-15%.

Q=1000
a= 14%
b= 16,5%
100  14
Qapa  100  1
100  16,5

Qapă=1029 kg apă

.
15
 3.4 Elemente de protecție a muncii şi a mediului înconjurător în ceea ce
privește exploatarea instalației automate de umectare a cerealelor
Buhler-Aquatron

Protecția muncii este o parte integrantă a procesului de producție și are ca scop

asigurarea condițiilor de muncă, luarea tuturor măsurilor pentru evitarea accidentelor și a
îmbolnăvirilor profesionale. Scopul măsurilor generale de protecția muncii este de a evita
producerea accidentelor de muncă.
Măsurile generale de protecția muncii vor fi completate prin măsuri de protecția
muncii specifice locului de muncă sau lucrării.
înainte de începerea lucrărilor este obligatoriu de a se controla starea utilajelor, a
instalațiilor și a dispozitivelor care vor fi folosite.
Fiecare angajat este dator să cunoască măsurile de prim ajutor în cazul accidentelor
de mecanice, electrice și chimice.
Utilajele nu vor fi pornite decât numai cu apărătoarele de protecție specifice
montate. Aceste apărători nu vor fi îndepărtate de la locul lor în timpul funcționării utilajului.
în caz de defecțiune a utilajului, orice intervenție sau reparație se face numai de
către personalul specializat și după oprirea utilajului și asigurarea împotrivă unei porniri
accidentale, prin scoaterea lui de sub tensiune. Atât la tabloul unde se află siguranțele cât și la
automatul de pornire, se vor pune tăblițe avertizoare.
Este intezis cu desăvârșire a se efectua reparații sau intervenții la instalațiile
electrice, ca: întrerupătoare, prize, siguranțe, automate de pornire, panouri de automatizare,
tablouri de forță, etc, deoarece aceste pot provoca accidente mortale. Orice defecțiune
electrică va fi remediată de către personalul de specialitate.
La utilajele acționate electric, înaintea folosirii lor, se va controla existența legăturii
la centură de legare la pământ. Centură de legare la pământ va fi controlată periodic de către
personalul de specialitate.
Pornirea și oprirea utilajelor electrice se vor face numai de pe podete izolate, în
scopul evitării electrocutărilor.
Este interzis a se lucra cu utilaje defecte sau
neetanșate(http://www.scrigroup.com/legislatie/MASURI-DE-PROTECTIA-MUNCII-SI-
15614.php).

.
16
 4 BIBLIOGRAFIE
Păucean, A., & Man, S. M. (2015). Tehnologia Produselor Vegetale-Tehnologia morăritului și
panificației. Cluj-Napoca: Editura AcademicPres.
Racolța, E. (2007). Tehnologii generale în industria alimentară. Cluj Napoca: Risoprint.
Stănilă, S. (2013). Utilaje în industria alimentară. Cluj Napoca: Risoprint.
Stănilă, S. (2016). Curs de utilaje și instalații în industria alimentară. Cluj Napoca: Risoprint.
es.scribd.com
http://www.scrigroup.com/legislatie/MASURI-DE-PROTECTIA-MUNCII-SI-15614.php

.
17