OPTIMIZAREA ENERGETICĂ A UNEI

CULTURI DE PORUMB PENTRU SILOZ

(suprafaţa cultivată 150 ha)
 1. Tehnologia de cultură

Importanţa
Porumbul este una din cerealele cele mai importante pentru România. Acesta poate fi
cultivat pe soluri diferite ca fertilitate, textura si reacţie, dar trebuie evitate solurile extreme.
Rotaţia se face între leguminoase (mazăre, fasole, soia ) dar şi între cereale şi prăşitoare (cartof,
sfeclă). Preferă solurile uşoare, în general (cernoziomurile lutonisipoase) în Lunca Dunării.

Porumbul pentru siloz este considerat “păşunea de iarnă” a animalelor, iar folosirea lui
constituie cel mai eficient mod de hrănire a animalelor în perioada de stabulaţie, având un grad
foarte ridicat de consumabilitate.

Lucrările solului
Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat bine mărunţit la suprafaţă cu rezervă mare de
apă şi curat de buruieni, pentru acest lucru terenul care urmează a se cultiva cu porumb trebuie să fie
nivelat, resturile vegetale să fie încorporate bine sub arătura de bază. Lucrarea de bază a solului este
arătura care se execută imediat după ce terenul a fost eliberat pentru reducerea de pierdere a apei
din sol, înainte de arătura de bază se va face o discuire a terenului cu grapa cu discuri.

Arătura se va executa la o adâncime de 20-28 cm, lucrarea mai adâncă fiind necesară pe
terenurile puternic îmburuienate sau pe cele cu resturi vegetale mari şi pe solurile compacte.

Pe terenurile în pantă arătura se va executa pe direcţia curbei de nivel iar pe solurile

superficiale, adâncimea arături se va limita la grosimea stratului de humus.

Dacă arătura este de calitate atunci şi patul germinativ va fi bun şi rasărirea şi densitatea
plantelor va fi uniformă, iar calitatea producţiei realizate va reflectată în producţia obţinută.

În asolamente de 6 ani, în care se practică o sucesiune raţională în timp a culturilor, cu

cerinţe diferite faţă de adâncimea arături, se va realiza o alternanţă a adâncimilor de arat prin care se
obţin importante economii de combustibil şi se evită formarea hardpanului.
 Pe solurile grele, tasate şi pe cele care prezintă exces de umiditate temporar, periodic la 3-4
ani, se va executa o afânare adâncă. Nivelarea terenului se execută odată la 3-4 ani, vara sau toamna,
după ce solul a fost afânat.

Pregătirea patului germinativ sămânţa când ajunge în sol trebuie să găsească un pat tare şi o
plapumă moale.

Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu combinatorul,

pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii. Calitatea patului germinativ
este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru şi evitarea executării lucrării când solul este
prea umed.

Pentru condiţiile din ţara noastră, aratul de toamnă pentru porumb este o condiţie
obligatorie, sistemul de lucrări se poate executa în două etape; în prima se aplică îngrăşămintelor pe
toată suprafaţa şi se ară, iar în faza a doua se face discuirea, se aplică erbicidele, a îngrăşămintelor pe
rând şi semănatul.

Cultura porumbului după procedeul „no tillage” s-a experimentat şi se experimentează şi în

ţara noastră. După acest procedeu, pe cernoziomul cambic de la ICCPT- Fundulea, semănatul
porumbului s-a realizat în monocultură, pe teren nearat, pe care în toamnă s-au administrat
îngrăşăminte şi erbicide.

Sămânţa şi semănatul

Sămânţa – trebuie neapărat certificată şi tratată în primul rând cu fungicide iar când
cultivăm după altă praşitoare sau porumb în cultura repetată atunci sămânţa trebuie tratată şi cu
insecticide.

Sămânţa se tratează în general mecanic asigurând tratarea pe toate boabele şi pe întreaga

suprafaţă.

Sămânţa trebuie să aibă germinaţie între 85% cea mai slabă germinaţie admisă şi 90%.
Puritatea trebuie să fie de cel puţin 98% , să fie bine calibrate şi să aibă putere de germinaţie
corespunzătoare. Sămânţa ca să germineze la 8-10 0C trebuie să absoarbă 20-22% apă din
greutatea ei; răsărirea are loc în 7-8 zile. Se folosesc numai hibrizi de porumb cu perioada de
vegetaţie de la 81-160-180 zile.

Semănatul - Perioada de semănat corespunde perioadei când în sol la adancimea de 10

cm se stabilizează temperaturi de peste 8-10 0C .
 Densitatea de semănat este un factor tehnologic foarte important şi se stabileste în funcţie
de particularităţile hibridului cultivat, de rezerva de apă din sol şi de gradul de aprovizionare al
solului cu elemente nutritive. Este recomandat 45-50 plante/ha dacă terenul este neirigat şi 57-
75 plante/ ha dacă ternul este irigat.

Semănatul se realizează pe rânduri cu maşina de precizie SPC-6 cu diferite volume de la 4-

16 secţii, la distanţa dintre rânduri de 70 cm şi adancimea de 6-8-9 cm în funcţie de umiditatea
solului.

Sămânţa trebuie să absoarbă apă o treime din greutatea ei pentru a răsării. Perioada de
răsărire este între 20-25 aprilie şi 5-10 mai.

Cantitatea de sămânţă folosită la hectar variază între 25-30 kg, în funcţie de densitatea
stabilită.

Semănatul se face cu semănatoarea pneumatica combinate SPC -6, SPC -8, SPC -12, cu
viteza de lucru de 5-11 km /h.

Lucrări de îngrijire
În tehnologia clasică a porumbului sunt necesare: 3-4 praşile mecanice între randuri şi 2-3
praşile manuale pe rând.

Primele 2-3 săptămâni după răsărire constituie faza critică în îngrijirea porumbului, iar
praşilele se execută la intervale de 10-20 de zile în funcţie de apariţia buruienilor, urmărindu-se ca
lanul de porumb să fie menţinut curat. Adâncimea de lucru şi viteza de deplasare a agregatului la
praşilele mecanice sunt impuse de starea de vegetaţie a plantelor şi de dezvoltare a sistemului
radicular dupa cum urmează :

-la praşila I-a, 10-12 cm adâncime, viteza 4 km /ora ;

-la praşila a II-a, 7-8 cm adâncime, viteza 8-10 km /ora;

-la praşila a III-a 5-6 cm adâncime, viteza 10-12 km /ora.

Combaterea buruienilor – se realizează pe cale chimică cu ajutorul erbicidelor, administrarea

făcându-se cu instalaţii speciale de diferite volume atât în ceace priveşte capacitatea rezervorului cât
şi lăţimea de lucru a maşinii. Ele se administrează atât cu pregătirea patului germinativ înainte cu
două trei zile de răsărire şi dacă este necesar în timpul vegetaţiei în funcţie de spectrul de buruieni
specific culturilor (erbicide pentru combaterea buruienilor cu frunză lată şi erbicide pentru
combaterea gramineelor); Erbicidarea se face cu MET-uri sau maşini autopropulsate. Mai există şi
combaterea buruienilor pe cale mecanică care se face cu ajutorul cultivatoarelor (prăşitoare).

Combaterea secetei – se realizează prin mai multe metode: cu ajutorul unor instalaţii speciale care
asigură plantei un anumit volum de apă. Acestea pot fi: instalaţii de irigat cu aspersoare, rigole
controlate (prin sifonare) şi motopompe. Combatera secetei cu administrarea apei în vederea
răsăririi în anii secetoşi, se face atunci când planta are 6-8 frunze, la formarea internodurilor şi
alungirea tulpinei, la apariţia inflorescenţei şi la umplerea bobului.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor – se realizează cu insecticid, iar dăunătorii întâlniţi la

porumb sunt: costrinia, răţişoara porumbului, viermele de sârmă. Bolile întâlnite sunt: putregaiul
tăciunele zburător, sfâşierea frunzelor, căderea tulpinilor.

Recoltarea
Porumbul pentru siloz se recoltează în faza de lapte ceară, când umiditatea plantelor este de
75%. Dacă recoltarea se face mai devreme silozul obţinut este de proastă calitate. Întârzierea
recoltării duce la uscarea plantelor care îşi pierd suculenţa şi se presează mai greu în siloz, rămânând
goluri, fermentaţia lactică este stânjenită, producându-se fermentaţii nedorite care depreciază
calitatea silozului.

Se realizează în prima şi a doua decadă a lunii august până la a treia decadă a lunii
septembrie. Recoltarea se face mecanizat cu vindroverul care taie, toacă şi încarcă silozul în
mijloacele de transport.

Transportul
Se realizează cu mijloace de transport specifice (bene, remorci).
Depozitarea
Se realizează de regulă în magazii, piste, hale, şopronuri, silozuri. Furajele cu umiditate
ridicată se insilozează în silozuri de suprafaţă. Silozurile de suprafaţă au pereţii din beton, cu
pardoseală prevăzută cu pantă de scurgere. Acoperirea silozului este o lucrare importantă pentru a
realiza o bună etanşare. Se foloseşte folie de material plastic şi baloţi sau un strat de pleavă groasa
de 20-30cm care se stropeşte cu apă şi se însămânţează cu graminee, ale căror rădacini formează un
strat izolant impermeabil.

DETERMINAREA NECESARULUI DE MAȘINI AGRICOLE

Operaţiuni Utilaj Date tehnice

1. Arat Tractor U650 Consum de motorină

30 l/ha
Plug 30

2. Aplicare amendamente și îngrăşămint Masină de împrăştiat Maşina de împrăștiat

îngrăşăminte (MIG) îngrășăminte- azot de
100 kg/ha, cu un
potential energetic de
78.1 MJ/kg , consum de
motorina de 2 l/ha

Aplicat P2O5 50Kg/ha

cu un potential
energetic de 17,4
MJ/kg,

3.Marunțirea solului- Discuit Tractor U650 Consum de motorina 9

l/ha, 2 treceri, rezulta
Grapă cu discuri 3,4 18l/ha

4. Erbicidat- de 2 ori (și după prășit) Maşină de erbicidat Consum de motorina 3

l/ha

Atrazin 5 l/ha cu un
conţinut energetic de
190 MJ/kg
 5.Semănat Semănătoare SPC 6 Consum de motorina
5,5 l/ha

Masa de seminţe este de

20 kg/ha cu un conţinut
energetic de 100 MJ/kg

6. Prășit Cultivator Consum de motorina de

15 l/ha

7. Recoltare Combina C 12 Consum de motorina de

18 l/ha

CAPITOLUL 2.
BILANȚUL ENERGETIC LA CULTIVAREA PORUMBULUI SILOZ

Bilanţul energetic permite efectuarea atât a analizelor cantitative, cît şi a celor

calitative asupra modului de utilizare a combustibilului şi a tuturor formelor de energie în
cadrul limitelor unui sistem determinat.
În procesul de producere și prelucrare primară al produselor agricole se cheltuie un
volum de resurse energetice de diferite forme. Sub noţiunea de intensitate energetică a
produselor agricole se subînţelege cantitatea de energie minimal necesară pentru producerea
unei alte cantităţi de energie.

WI = Σ Wi
i=1
wI wo

CULTURĂ DE PORUMB SILOZ

WI – consumul total de energie/cultură

Wo –energia ieşită din sistem

Calculul consumului energetic total de intrare:

Suprafaţa totală este de 150 ha teren cultivat cu porumb siloz.

Teren neirigat
Combustibilul folosit este motorina, cu puterea calorică inferioară 38 MJ/l.

1. Determinarea consumului de energie la arat

W1=W1.1

W1.1=C1Cb/haxHiCbxS

C1Cb/ha- consum de combustibil la hectar

HiCb- puterea calorică inferioară a combustibilului
S – suprafața cultivată
W1=30 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =171000 MJ

2. Determinarea consumului de energie la aplicarea de amendamente (fertilizare cu

azot și P2O5)

W2= W2.1+ W2.2+ W2.3

W2.1- consumul de energie aferent agregatului
W2.2, W2.3 - consumul de energie aferent amendamentului

W2.1=C2Cb/haxHiCbxS
W2.2=M2Am/haxHiAm2xS
W2.3=M3Am/haxHiAm3xS
HiAm- puterea calorică inferioară a amendamentului
M- cantitatea de amendament

W2.1=2 l/ha x 38MJ/l x 150ha=11400 MJ

W2.2=100 kg/ha x 78,1MJ/kg x 150 ha = 1171500 MJ
W2.3=50 kg/ha x 17,4 MJ/kg x 150 ha =130500 MJ
W2=11400 MJ+1171500 MJ+130500 MJ=1313400MJ

3. Determinarea consumului de energie la mărunțirea solului (Discuit)

W3=C3Cb/haxHiCbxS
W3=18 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =102600 MJ

4. Determinarea consumului de energie la erbicidare- cu Atrazin

W4= W4.1+ W4.2

W4.1=C4Cb/haxHiCbxS
W4.2=V4er/haxHier2xS
Ver- volum de erbicid

W4.1=3 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =17100 MJ

W4.2=5 l/ha x 190MJ/l x 150 ha =142500 MJ
W4=17100MJ+142500 MJ=159600 MJ

5. Determinarea consumului de energie la semănat

 W5= W5.1+ W5.2
W5.1=CCb/sem/haxHiCbxS
W5.2=Msem/haxHisemxS
W5.2- cantitatea de energie înmagazinată în semințe

W5.1=5.5 l/ha x38MJ/lx150 ha =31350 MJ

W5.2=20 kg/hax100MJ/kgx150 ha =300000 MJ
W5=31350 + 300000 =331350 MJ

6. Determinarea consumului de energie la prășit

W6=CCbprașit /haxHiCbxS
W6=15 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =85500 MJ

7. Determinarea consumului de energie la recoltare

W7=CCbrecoltat /haxHiCbxS

W7=18 l/ha x38MJ/lx150 ha =102600 MJ

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+1313400+102600+159600+331350+

85500+102600=2266050MJ

Determinarea cantității de energie obținută

W0 = WMB + WMV
WMB = Mboabe/haxHiboabexS
WMV= MMV/haxHiMVxS

MV- material vegetal

Productivitate boabe- 4500 kg/ha, putere calorică 13MJ/kg

WMB=4500 kg/ha x13MJ/kgx150 ha =8775000MJ

Producţia de material vegetal/ha obținută = 5625 kg/ha, puterea calorică= 14.7 MJ/kg

WMV= 5625kg/ha x 14.7 MJ/kgx 150ha=12403125 MJ

W0 = WMB + WMV =8775000MJ+12403125 MJ=21178125 MJ

Bilanț energetic/cultură

W=W0 – Wi =21178125 MJ-2266050MJ=18912075MJ rezultă un bilanț pozitiv

 CAPITOLUL 3.
IDENTIFICAREA FUNCȚIEI OBIECTIV, A VARIABILELOR DE DECIZIE,
REALIZAREA MODELULUI MATEMATIC

3.1. Determinarea procentuală a consumurilor energetice în vederea determinării

variabilei de decizie

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+1313400+102600+159600+331350+

85500+102600=2266050MJ

W1= consumul de energie la arat

W2= consumul de energie la aplicarea de amendamente
W3= consumul de energie la discuit
W4= consumul de energie la erbicidat
W5= consumul de energie la semănat
W6= consumul de energie la prășit
W7= consumul de energie la recoltare
2266050 MJ.......................100%
171000 MJ........................ W1 %
W1 % =7,55%
2266050 MJ.......................100%
1313400 MJ ……………..b
b (aplicare amendamente)=57,96%
2266050 MJ.......................100%
102600 MJ ……………….c
c (discuit)=4,53%
2266050 MJ.......................100%
159600 MJ ……………….d
d (erbicidare)=7,04%
2266050 MJ.......................100%
331350 MJ ………………..e
e (semănat)= 14,62%
2266050 MJ.......................100%
85500 MJ …………………f
f (prășit)=3,77%
2266050 MJ.......................100%
102600 MJ ………………..g
g (recoltare)= 4,53%

Consumul de energie %

4.53 7.55
3.77

14.62
arat
amendamente
discuit
erbicidat
7.04
semănat
prășit
4.53 recoltare

57.96

Consumul de energie la cultura de porumb siloz este cel mai mare la aplicarea de
amendamente.
 Variante de mașini de împrăștiat îngrășăminte
Nr. Mașină de Caracteristici tehnice Amendamente
împrăștiat
crt.
îngrășăminte N P2O5

1. MIG azot (Met) Capacitate 500 l Puterea Puterea

(inițial) Lățime lucru 12 metri calorică calorică
Puterea calorică inferioară a inferioară a N inferioară a
combustibilului 38MJ/l -78,1 MJ/kg P2O5 -17,4
Consum de motorină 2 l/ ha Cantitate- MJ/kg
100kg/ha Cantitate-
50kg/ha
2. Mig îngrășăminte Capacitate 1200 litri
chimice SULKY Cuve si discuri de inox
Lățime lucru 12-24 de metri
Grupuri de carcasa de
aluminiu
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 4 l/ ha
3. Mașina de împrăștiat Capacitatea cuvei (kg) - 600
îngrășăminte 2 Numarul discurilor - 2
discuri N 600kg Latimea de raspandire (m) -
15-20
Viteza de lucru (km/h) -
2.5-8
Viteza de transport (km/h) -
20
Puterea necesara a
tractorului (CP) - 6-18
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 2 l/ ha
4. Mașina de împrăștiat - cu doua discuri.
îngrășăminte - MIG Destinata imprastierii
fertilizat. 1200 litri ingrasamintelor granulate,
prafoase sau amestecuri.
Capacitate - 1200 litri.
Latime de lucru – 8-22 m
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 4 l/ ha

Pentru optimizarea consumului de energie la cultura de porumb siloz am redus

cantitatea de amendamente, astfel: N- 50 kg/ha și P2O5- 25kg/ha.
 Refacerea calculului privind consumul energetic la aplicarea de amendamente

W2= W2.1+ W2.2+ W2.3

W2.1- consumul de energie aferent agregatului
W2.2, W2.3 - consumul de energie aferent amendamentului

W2.1=C2Cb/haxHiCbxS
W2.2=M2Am/haxHiAm2xS
W2.3=M3Am/haxHiAm3xS

C2Cb/ha= consum de combustibil la hectar

HiAm- puterea calorică inferioară a amendamentului
M- cantitatea de amendament

W2.1=2 l/ha x 38MJ/l x 150ha=11400 MJ

W2.2=50 kg/ha x 78,1MJ/kg x 150 ha = 585750 MJ
W2.3=25 kg/ha x 17,4 MJ/kg x 150 ha = 65250 MJ
W2=11400 MJ+ 585750 MJ+ 65250 MJ= 662400 MJ

3.2. Determinarea procentuală a consumurilor energetice în varianta optimizată

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+662400+102600+159600+331350+

85500+102600= 1615050 MJ

W1= consumul de energie la arat

W2= consumul de energie la aplicarea de amendamente
W3= consumul de energie la discuit
W4= consumul de energie la erbicidat
W5= consumul de energie la semănat
W6= consumul de energie la prășit
W7= consumul de energie la recoltare
1615050 MJ.......................100%
171000 MJ........................a
a (arat)= 10,59 %
1615050 MJ.......................100%
662400 MJ ……………..b
b (aplicare amendamente)= 41,01%
1615050 MJ.......................100%
102600 MJ ……………….c
c (discuit)= 6,35 %
1615050 MJ.......................100%
159600 MJ ……………….d
d (erbicidare)= 9,89 %
1615050 MJ.......................100%
331350 MJ ………………..e
e (semănat)= 20,52 %
1615050 MJ.......................100%
85500 MJ …………………f
f (prășit)= 5,29 %
1615050 MJ.......................100%
102600 MJ ………………..g
g (recoltare)= 6,35 %

Consumul energetic în varianta optimizată %

6.35
10.59
5.29
arat
amendamente

20.52 discuit
erbicidat
semănat
41.01 prășit

9.89 recoltat

6.35
 CONCLUZII

Particularitatile biologice si alimentare deosebite au determinat cultivarea porumbului în

diverse zone ale lumii, ocupând locul trei ca suprafata (peste 130 milioane hectare) dupa grâu
si orez. În tara noastra suprafata cultivata cu porumb este de aproximativ 3 milioane hectare.

Importanta alimentara si furajera a porumbului este data de urmatoarele însusiri:

● în alimentatia omului se foloseste sub forma de faina de porumb (malai), fulgi de

porumb, floricele, boabe fierte, etc.;

● în industrie, boabele de porumb constituie materia prima pentru fabricarea spirtului,

amidonului, glucozei si dextrinei;

● continutul ridicat de grasimi (peste 6%) în germenii de porumb face din porumb o
planta din care se extrage ulei de foarte buna calitate, folosit în alimentatia dietetica;

● în hrana animalelor porumbul se foloseste sub diferite forme: boabe concentrate, furaj
verde sau însilozat, fân, coceni;

● boabele de porumb contin între: 11,5-14% apa, 9,5-15% proteine, 5-8% grasimi, 1,5-
2% saruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteina digestibila si 1,20-
1,30 unitati nutritive;

● deoarece în compozitia proteica a porumbului lipsesc unii aminoacizi esentiali

(triptofanul, lizina), hibrizii creati în ultima perioada poseda o gena care determina sinteza
acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora în hrana animalelor duce la obtinerea
unor rezultate spectaculoase;

● folosirea porumbului pentru siloz, considerat ,,pasunea de iarna" a animalelor,

constituie modul cel mai eficient de hranire a animalelor în perioada de stabulatie, având un
grad foarte ridicat de consumabilitate;

● din punct de vedere tehnologic porumbul se poate cultiva ca si cultura principala sau
în cultura succesiva (dubla), dupa plantele ce se recolteaza mai devreme;
 ● folosirea unor hibrizi cu perioade de vegetatie diferite permite o cultivare esalonata a
porumbului, asigurându-se, astfel, furaje verzi în tot timpul perioadei de vegetatie;

● importanta porumbului se datoreaza si următoarelor însusiri agrobiologice si

agrotehnice: rezistenta ridicata la seceta si cadere, la unele boli si daunatori, mecanizarea
totala a lucrarilor agrotehnice si de recoltare, o buna valorificare a îngrasamintelor
organominerale si a apei de irigatie, etc.

Porumbul este principala cultură utilizată în Europa pentru producţia de biogaz.

Producătorii folosesc mai ales porumbul siloz în acest scop, datorită producţiei sale medii,
uniformităţii şi productivităţii sale de metan - deşi acestea nu exclud utilizarea lui în
codigestie cu alte culturi energetice sau cu biodeşeuri.

Pentru optimizarea consumului de energie la cultura de porumb siloz am redus

cantitatea de amendamente, astfel: N- 50 kg/ha și P2O5- 25kg/ha. Am ales Mașina de împrăștiat
îngrășăminte cu 2 discuri N 600 kg, deoarece are același consum de motorină, 2 l/ha, ca și cea
inițială, dar are capacitate mai mare și lățimea de răspândire a îngrășămintelor mai mare,
astfel, aplicarea amendamentelor realizându-se într-un timp mai scurt.
În concluzie, s-a redus consumul de energie la aplicarea de amendamente de la
57,96% la 41,01% și consumul de energie/cultură de la 2266050 MJ la 1615050 MJ.