Lucrari practice – cereale

Graul –Particularitatii morfologice si sistematica

Coordonator disciplina
Conf.dr.Lucian Botoş
Asist.Batrana Stefan
 Lucrari practice

GRÂUL - TRITICUM SP. L

Particularitățile morfologice ale speciei Triticum sp. L

Grâul face parte din grupa I - a de cereale alături de secară, orz, ovăz și triticale.
Rădăcina
Sistemul radicular al grâului este alcătuit funcție de fenofază din:
3 - 5 rădăcini embrionare în faza de încolțire (3 la grâul de toamnă și 3 - 5 la
grâul de primăvară) ;
Rădăcinile coronare din nodurile tulpinii subterane (la 3 - 4 săptămâni de la
încolțire) care formează sistemul radicular fasciculat;
Cea mai mare parte a sistemului radicular se dezvoltă în stratul superficial,
arabil (0,40 cm) pe o rază de circa 25 - 35 cm, însă pot ajunge și până la peste 1, 5
m adâncime.
 Lucrari practice

Particularitățile morfologice

Cariopsă de grâu germinată

 Lucrari practice

Particularitățile morfologice

Tulpina grâului este un pai care poate avea lungimi cuprinse între 70 - 150 cm, format
din 5 - 7 internodii goale, cu excepția câtorva specii la care ultimul internod este plin
(Triticum turgidum conv. durum, Triticum polonicum etc.).
Frunzele:
Lineare, glabre, se dezvoltă altern, de o parte și de alta a tulpinii;
Culoare verde, mai rar verde deschis;
În zona de trecere dintre teacă și limb există două formațiuni membranoase: ligula și
urechiușele;
Ligula reperezintă prelungirea membranoasă a tecii;
Urechiușele sau pintenii reprezintă prelungirea bazei limbului și pot fi pubescente
 Lucrari practice

Particularitățile morfologice

Ligula și urechiușele la grâu

 Lucrari practice

Particularitățile morfologice

Inflorescența este un spic compus format din rahis cu un număr diferit de segmente,
glabre sau păroase, curbate sau comprimate. Rahisul poate fi elastic, tenace sau fragil. La
fiecare călcâi al rahisului se află câte un spiculeț cu 3 - 5 (8) flori. Spiculețul este protejat
de două glume lanceolate sau alungite, glabre sau păroase, puternic carenate și care se
termină brusc cu un dinte. Glumele protejează florile. Fiecare floare este protejată de două
palei sau bractei. Paleea externă poate fi nearistată sau aristată. Rolul glumelor și paleilor
este de a proteja organele sexuale [G. G. Arsene, Alma L. Nicolin, 2010].
Fructul la grâu este o cariopsă alungit ovală, de culoare, mărime și sticlozitate
caracteristică speciei
 Lucrari practice

Sistematică
Sistematică și soiuri
Grâul face parte din ordinul Poales, familia Poaceae (Gramineae), genul
Triticum cu mai multe specii.
Genul Triticum cuprinde mai multe specii, subspecii și convarietăți. Dintre
multele clasificări ale genului Triticum, prezintă importanță clasificarea pe baza
concepției genetice a lui J. Mac Key din 1963 .
 Fam. Gramineae (Poaceae)
 Subfam. Pooideae
 Tribul Triticeae
 genul Triticum (cuprinde 11- 20 specii)
 Specii și subspecii de grâu:
 Triticum aestivum vulgare – grâu comun, forme de toamnă și
primăvară
 T. a. compactum – grâu pitic, forme de toamnă și primăvară, se
cultivă la munte
 T. a. sphaerococcum – grâu cu bobul rotund, forme de primăvară
rezistente la cădere
 Lucrari practice

Specii și subspecii de grâu (original - fotografiile au fost realizate în câmpul didactic al

disciplinei de Fitotehnie)
 Lucrari practice

Clasificarea genului Triticum (după J. Mac Key,

Clasificare după nr. de
cromozomi
Speciile genului
Triticum L.
1963)
Subspeciile Convarietăți Denumire populară

Secția diploidă (2n = 14) Triticum monococcum boeoticum - Alac sălbatic

L. monococcum - Alac cultivat
Secția tetraploidă (2n = Triticum timopheevi araraticum - Grâu sălbatic de
28) Zhuc. Ararat
timopheevi - Grâul lui Timopheevi
Triticum turgidum L. dicoccoides - Tenchi sălbatic
Thell. dicoccum - Tenchi cultivat
paleocolchicum - Grâu de Colchida
turgidum turgidum Grâu englezesc
durum Grâu durum
turanicum Grâu de Korasan
polonicum Grâu polonez
Carthlicum sau - Grâu persan
persicum
Secția hexaploidă (2n = Triticum Zhukovskyi - - Grâu de Zanduri
42) Men. et Er.
Triticum aestivum spelta - Grâu spelta
vavilovi - Grâu de van
macha - Grâu macha
compactum - Grâu pitic
sphaerococcum - Grâu pitic indian
vulgare - Grâu comun
 Lucrari practice

 T. durum – grâul tare, arnăut – obișnuit de primăvară

 T. turgidum – grâul englezesc – de toamnă

 T. polonicum – grâul polonez – obișnuit de primăvară
 T. persicum – numai de primăvară
 T. a. spelta – forme de primăvară și toamnă
 T. diccocum – tenchiul, forme de primăvară și toamnă
 T.a. macha – alacul, forme de primăvară și uneori de toamnă
 T. timophaevi – forme de primăvară, frunze păroase
 T. monoccocum – alac, majoritatea de toamnă
 Lucrari practice

Deosebiri dintre varietățile speciei Triticum aestivum ssp. vulgare

Varietăți nearistate cu Varietăți aristate cu glume: Culoarea

glume:
glabre păroase glabre păroase bob spic
albidum leucospermum graecum meridionale albă albă
lutescens velutinum erythroapermum hostianum roșie albă
alborubrum delfii erythroleucon turcicum albă roșie
milturum pyrothrix ferrugineum barbarossa roșie roșie
- cyanothrix caesium coeruleovelutinu roșie albastră
m
- nigrum   fuliginosum roșie neagră
După K. Körnike citat de Pop Georgeta, Simona Șuveți, 1999
 Lucrari practice

Deosebiri dintre varietățile speciei Triticum turgidum (L.) Thell. ssp. turgidum conv. durum

Varietăți nearistate cu glume: Varietăți aristate cu Culoarea

glume:
glabre păroase glabre păroase ariste spic bob
candicans muticovalenciae     - albă albă
schechurdini muticoitalicum     - roșie roșie
  muticocoerulesce     - neagră albă
ns
  leucurum valenciae albă albă albă
leucomelon melanopus neagră albă albă
hordeiforme italicum roșie roșie albă
provinciale coerulescens neagră neagră albă
affine fastuosum albă albă roșie
reichenbachii africanum neagră albă roșie
murciense aegyptiacum roșie roșie roșie
alexandrinu niloticum neagră roșie roșie
m
obscurum libycum neagră neagră roșie
După K. Körnike citat de Pop Georgeta, Simona Șuveți, Botos Lucian
 Lucrari practice

Descrierea și recunoașterea principalelor varietă ți de grău

 Triticum aestivum vulgare – grâul moale

 Triticum durum – grâul tare
 Varietățile de grâu din cadrul unei specii sau subspecii se
deosebesc între pe baza criteriilor morfologice:
 prezența sau absența aristelor
 Culoarea glumelor
 Culoarea boabelor
 culoarea aristelor
 perozitatea glumelor
 Lucrari practice

 T. aestivum vulgare – varietăți importante:

 erythrospermum – cea mai importantă, soiuri de toamnă și

puține de primăvară, ocupă cele mai întinse suprafe țe
 ferrugineum – se cultivă pe suărafețe mici
 lutescens – cuprinde cele mai multe din soiurile de grâu de
primăvară și unele de toamnă
 milturum – soiuri de toamnă și primăvară, dar cu răspândire mai
mică
 T. durum – varietăți importante:
 hordeiforme
 melanopus
 coerulescens
 Lucrari practice

Determinarea culorii bobului de grâu

 Culoarea bobului (albă sau roșie) – relativă și poate fi modificată de

condițiile meteo în timpul maturizării.
 Determinarea după nr. de rădăcini embrionare la boabele germinate în a
5 zi:
 3 rădăcini – grâu de toamnă
 5 rădăcini – grâu de primăvară.
 Determinarea după perozitatea limbului primei frunze :
 grâul de toamnă – frunza cu peri șori mai mici, culoare verde smarald
 grâul de primăvară – frunza cu peri mai mul ți, lungi, culoare verde
cenușie
 Determinarea după forma conului de cre ștere :
 grâul de toamnă – mai mic, sesil, aspect de cupolă
 grâul de primăvară – crește mai repede, alungit, lateral prezintă
proeminențe foliare