Sistematica Genul Specia Subspecia Denumirea populara Oleraceae acifolia varză furajeră 2 n = 18
oleifera rapiţa mică (R.Naveta)
Campestris Brassicae 2 n = 20 rapifera gulia furajeră
oleifera rapiţa mare (R.Colza)
Napus 2 n = 38 napobrasica gulia
Alba varză albă
• Brassica napus oleifera - var biennis - de toamnă - var annuua – de primăvară • Brassica oleifera – var autumnalis – de toamnă - var annuua -de primăvară Rapița Colza are o perioadă de vegetație mai lungă cu 2-5 saptamani decât rapița Naveta. Particularitati morfologice • Planta anuala cu doua forme: de primavara respectiv de toamna • Perioada de vegetaţie variază între 270-300 zile la rapiţa de toamnă şi 110-130 zile la formele de primăvară Radacina • pivotantă • pătrunde în sol până la adâncimea de 70-100 cm • Are o capacitate redusă de solubilizare a compuşilor mai greu solubili din sol motiv pentru care rapiţa are nevoie de cantităţi mari de îngrăşăminte şi se amplasează pe soluri cu fertilitate ridicată Tulpina • erectă şi ramificată, are lungimea de 1,2 – 2,0 m • ramificarea este o caracteristică de soi şi este influenţată de condiţiile de mediu şi de tehnologia aplicată. Frunzele • diferite forme (polimofism foliar). • cele din rozetă sunt peţiolate, lirate, penat – sectate; • frunzele din partea de mijloc a tulpinii sunt sesil-amplexicaule. • frunzele de la vârful tulpinii sunt sesile, lanceolate sau oblong lanceolate. • În timpul vegetaţiei frunzele sunt acoperite cu un strat de ceară şi au culoarea verde- albăstruie. Inflorescenta • Este un racem • Florile sunt de tipul 4 au culoarea galbenă sau galben-aurie. • deschiderea florilor în inflorescenţă se face eşalonat de la bază spre vârful inflorescenţelor la rapiţa Colza şi de la vârf spre bază la rapiţa Naveta. Înflorirea durează 4-6 săptămâni. • Polenizarea este alogamă entomofilă. Cazurile de autopolenizare sunt întâlnite frecvent Fructul si samanta • Fructul o silicvă lungă, uşor sau semidehiscentă la maturitate ceea ce duce la pierderi de sămânţă prin scuturare în timpul recoltării. Pe o plantă se pot forma până la 800 de silicve, fiecare cu 10-30 seminţe. • Seminţele sunt rotunde mici cu diametrul de 2-2,5 mm şi M.H de 65-68 kg/hl, MMB = 3,5-5,6 g, cu suprafaţa neregulat – reticulată. Germinaţia este epigeică.