Sunteți pe pagina 1din 9

Rapita pentru ulei

Brassica napus oleifera L


Sistematica
Genul Specia Subspecia Denumirea populara
Oleraceae acifolia varză furajeră
2 n = 18

oleifera rapiţa mică (R.Naveta)


Campestris
Brassicae 2 n = 20
rapifera gulia furajeră

oleifera rapiţa mare (R.Colza)


Napus
2 n = 38 napobrasica gulia

Alba varză albă


• Brassica napus oleifera - var biennis - de toamnă
- var annuua – de primăvară
• Brassica oleifera – var autumnalis – de toamnă
- var annuua -de primăvară
Rapița Colza are o perioadă de vegetație mai lungă cu 2-5 saptamani
decât rapița Naveta.
Particularitati morfologice
• Planta anuala cu
doua forme: de
primavara respectiv
de toamna
• Perioada de vegetaţie
variază între 270-300
zile la rapiţa de
toamnă şi 110-130
zile la formele de
primăvară
Radacina
• pivotantă
• pătrunde în sol până la
adâncimea de 70-100 cm
• Are o capacitate redusă de
solubilizare a compuşilor mai
greu solubili din sol motiv
pentru care rapiţa are nevoie
de cantităţi mari de
îngrăşăminte şi se
amplasează pe soluri cu
fertilitate ridicată
Tulpina
• erectă şi ramificată, are
lungimea de 1,2 – 2,0 m
• ramificarea este o caracteristică
de soi şi este influenţată de
condiţiile de mediu şi de
tehnologia aplicată.
Frunzele
• diferite forme (polimofism foliar).
• cele din rozetă sunt peţiolate, lirate, penat
– sectate;
• frunzele din partea de mijloc a tulpinii sunt
sesil-amplexicaule.
• frunzele de la vârful tulpinii sunt sesile,
lanceolate sau oblong lanceolate.
• În timpul vegetaţiei frunzele sunt acoperite
cu un strat de ceară şi au culoarea verde-
albăstruie.
Inflorescenta
• Este un racem
• Florile sunt de tipul 4 au culoarea galbenă sau
galben-aurie.
• deschiderea florilor în inflorescenţă se face
eşalonat de la bază spre vârful inflorescenţelor
la rapiţa Colza şi de la vârf spre bază la rapiţa
Naveta. Înflorirea durează 4-6 săptămâni.
• Polenizarea este alogamă entomofilă. Cazurile
de autopolenizare sunt întâlnite frecvent
Fructul si samanta
• Fructul o silicvă lungă, uşor sau
semidehiscentă la maturitate ceea ce duce
la pierderi de sămânţă prin scuturare în
timpul recoltării. Pe o plantă se pot forma
până la 800 de silicve, fiecare cu 10-30
seminţe.
• Seminţele sunt rotunde mici cu diametrul
de 2-2,5 mm şi M.H de 65-68 kg/hl, MMB =
3,5-5,6 g, cu suprafaţa neregulat –
reticulată. Germinaţia este epigeică.

S-ar putea să vă placă și