MAZĂREA

Coordonator disciplina
Conf.dr.Lucian Botoş
Asist.Batrana Stefan
 Particularități morfologice
 Răsărire hipogeică

 Rădăcina – pivotantă, tipul II

 ramificată
 1 m adâncime
 nodozitățile → 4 – 6 mm, grupate pe rădăcinile
secundare.
 Tulpina – cilindrică, fistuloasă, glabră
 culoare verde – albăstruie
 înălțime 60 – 150 cm
 ramificată la bază
 10 – 35 noduri → 3 – 15 cm (lungime internod), în
zig - zag
 Frunzele – paripenat compuse cu 1 – 3 perechi de
foliole.
 foliolele au formă ovoidă și culoare verde
albăstrui
 Florile – inflorescențe axilare
 2 - 5 flori
 se deschid eșalonat
 o plantă înflorește 10 – 20 zile
 polenizarea autogamă – are loc înainte de
deschiderea florii
 Fructul – o păstaie dehiscentă
 5 – 12 cm
 culoare diferită funcție de soi
 SISTEMATICĂ

 Fam. Papilionaceae
 tribul Vicieae
 genul Pisum cu 2 secții:
 secția alophotropis → specii perene (sp.
formosum, (Sten ) Boris)), răspândită în Caucaz
la altitudine de 2000 m.
 secția lophotropis → specii anuale spontane
și cultivate
 România – Pisum sativum L. și Pisum arvense
L.
 Pisum sativum L. cuprinde:

 Pisum sativum ssp. asiaticum Gov.

 Pisum sativum ssp. transcaucasicum Gov.
 Pisum sativum ssp. commune: soiuri de
mazăre cultivate din 3 grupe ecologice
 grupa mediteraniană – soiuri de tip Victoria cu
sămânța netedă și mare.
 grupa occidental – europeană – sămânța mare,
zbârcită și colțuroasă
 grupa central europeană – soiuri de tip Capital
cu bob mic și neted
 Pisum sativum L, varietăți cultivate în România:
 var. grandisemineum – soiurile de tip Victoria
 var. vulgatum – soiuri precoce
 var. glaucospermum – soiuri cu precocitate
mijlocie de tip Folger
 var. subbalticum – soiuri cu semințe zbârcite

 Pisum arvense L., varietăți:

 var. viridipunctatum – semințe verzi cu pete
 var. marmoratum – semințe galben – brune cu hil
negru
VARIETATI MAZARE
FASOLEA
 Particularități morfologice

 răsărire epigeică
 Rădăcina – tipul II
 răspândită în stratul arabil de 0 – 25 cm
 nodozitățile sunt mici și rotunde
 situate la extremitățile rădăcinilor
 Tulpina:
 creștere definită (oloagă)
 creștere indefinită (volubilă) – 6 m înâlțime
 creștere semivolubilă
 Frunzele:

 trifoliate
 foliole mari, cordiforme
 acoperite cu perișori
 la răsărire primele două frunze sunt simple, apoi se formează
cele trifoliate
 Florile:
 grupate câte 2 – 8 în raceme axilare
 corola este albă sau colorată
 polenizare autogamă, rar alogamă
 florile se deschid de la bază spre vârf
 Fructul:
 păstaie dehiscentă
 cu semințe de diferite culori și mărimi variabile
 MMB – 200 – 400 g
 SISTEMATICĂ

 Genul Phaseolus
 specia Phaseolus vulgaris – cea mai răspândită
în cultură ca formă oloagă (var. nanus Juse. Mant)
sau
 semivolubilă (var. communis Aschens)
 Phaseolus vulgaris, varietăți:

 var. sphaericus Comes – semințe formă sferică

 var. aellipticus Comes - eliptică
 oblongus Comes - alungită
 var. compressus Comes – reniform - comprimată
 Încultură → soiuri de fasole cu forme
intermediare între 2 varietăți: aellipticus x
sphaericus.
 semințele pot fi unicolore sau pestrițe:
 punctat (punctatus)
 pătat (maculatus)
 pestriț (variegatus)
 zebrat (zebrinus)