Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ca forme de relief, campiile sunt regiuni ale scoartei terestre cu altitudini absolute si
relative mici, cu energie de relief redusa si cu aspect de suprafete plane, intinse.
Sub raport genetic, campiile pot fi:
A - campii aluvionare (acumulative);
B - campii structurale;
C - campii sculpturale.
Regiunile de orogen (geosinclinal) se caracterizeaza prin prezenta campiilor de
eroziune si acumulare (foarte rar a celor structurale) limitate ca extensiune, iar
regiunile de platforma prin dominanta celor acumulative, apoi erozive si structurale.
Principalele tipuri de campii ce apar in regiunile de platforma si geosinclinal se
deosebesc prin geneza, forma, dimensiuni si altitudinea la care sunt situate.
Diversitatea tipurilor de campii depinde de directia si amplitudinea miscarilor
oscilatorii, de localizarea lor in cadrul diferitelor structuri geologice. Caracterul
tabular al acestor tipuri de campii constituie trasatura lor comuna si
reflecta corelatia dintre miscarile oscilatorii ale scoartei si procesele de denudatie si
acumulare. Energia proceselor de denudatie si acumulative este direct
proportionala cu intensitatea miscarilor oscilatorii. Din interactiunea miscarilor
oscilatorii si a proceselor de denudatie, rezulta cauzele ce duc la formarea
suprafetelor de eroziune.
A. Campiile aluvionare sau acumulative sunt acele portiuni ale scoartei terestre
care, datorita unor miscari tectonice negative, au determinat scufundarea acestor
portiuni si apoi sedimentarea lor cu material erodat din regiunile mai inalte,
transportat si depus de catre ape.
Aceste campii pot fi clasificate in mai multe tipuri si anume: litorale sau marine si
continentale. Cele litorale pot fitectonice si eustatice, iar cele continentale
- acumulative simple si acumulative de origine tectonica. Cele acumulative
simple pot fi - lacustre si aluvilae, iar cele aluviale la randul lor pot fi: de
revarsare si de colmatare, iar cele de colmatare pot fi :intramontane,
piemontane, terminale, subsidente si fluvio-glaciare.
Campiile litorale tectonice, se caracterizeaza prin suprafete ce coboara in
panta domoala catre mare si sunt alcatuite din depozite ce sunt din ce in ce mai noi
pe masura apropierii de tarm. Ele au luat nastere prin exondarea platformei
continentale sub influenta miscarilor epirogenice. Ele sunt deci de natura tectonica.
Campiile litorale eustatice, iau nastere prin miscari eustatice de coborare a
nivelului apelor marine, ca rezultat al unor miscari epirogenice negative ale
periferia bazinului unde s-au format conuri de dejectie ingemanate cat si spre
interior, unde s-au acumulat depozite mai fine. Datorita acestui mod de acumulare,
campiile intramontane prezinta o forma convexa.
2. Campiile piemontane iau nastere ca rezultat al acumularii depozitelor fluviale
(torentiale), la zona de contac dintre douaunitati morfologice deosebite ca
altitudine si panta (munte-deal, deal-campie sau intre munti, dealuri si depresiuni
intramontane si piemontane). Ele sunt alcatuite din numeroase conuri de dejectie
suprapuse de grosimi foarte mari (sute de metri) si sunt inclinate, comparativ cu
cele intramontane si fragmentate de vai radiale. Un exemplu tipic de campie
piemontana il reprezinta Piemontul Getic, modificat insa mult prin eroziunea apelor
curgatoare.
3. Campiile de nivel de baza (terminale) sunt formate din delte juxtapuse care
patrund de-a lungul vailor continentale. Aici se include campia incadrata de actuala
vale a Dunarii pana in amonte de Giurgiu. Ea a luat nastere dupa cum arata V.
Mihailescu, prin colmatarea unui fost golf marin ce avansa adanc in intinsul Campiei
Romane. In general, intreaga campie a Dunarii inferioare si mijlocii este o campie de
colmatare in cadrul unei depresiuni tectonice transgresata de apele marii. Tot
campii termale sunt si Campia Amazonuluisi a fluviului Mississippi.
4. Campiile de subsidenta, sunt campii acumulative cu depozite tasate si
ondulate in timpul depunerii aluviunilor in depresiunile intramontane, in zonele
piemontane sau a campiilor de nivel de baza. Grosimea depozitelor poate atinge
sute sau mii de metri.
In tara noastra este considerata campie de subsidenta, campia dintre Siret si
Arges din zona vailor fara terase, formata aproape exclusiv din lunci pe care G.
Vilsan a numit-o campie de divagare intrucat aici raurile isi schimba frecvent
cursul.
5. Campiile fluvio-glaciare, denumite si sandre se formeaza la periferia
morenelor terminale unde apar mari suprafete nisipoase usor inclinate, asa cum e
cazul Campiei Germano-Poloneze, acoperita cu dune de nisip.
Campiile acumulative de origine tectonica se formeaza prin depunerea de
aluviuni in zonele depresionare rezultate prin miscari tectonice negative.
B. Campiile structurale, au ca suport o placa din roci dure de pe care eroziunea
a inlaturat depozitele friabile si ele se pot forma atat in regiunile cu
structura monoclina cat si in regiunile cutate, pe flancurile anticlinalelor si a
sinclinalelor.
C. Campiile sculpturale (de eroziune) sau tectono-erozive, sunt acele campii
rezultate prin procese de eroziune (sculptogeneza). In raport cu agentul extern ce
determina eroziunea, acestea pot fi marine, in cazul in care fostele platforme