Specializarea: Management, anul I ASPECT RUBIDIUL Rubidiul este un element chimic, notat cu simbolul Rb si are numarul atomic 37. Rubidiul este un metal neted, argintiu-alb ce face parte din grupa metalelor alcaline. Greutatea lui atomica este 85.4678. El este foarte reactiv, cu proprietati similare celorlalteor elemente din grupa 1, cum ar fi oxidarea foarte rapida in aer. Rubidiul are un izotop stabil,85Rb. Acest izotop 87Rb care compune aproape 28% din rubidiul natural este putin radioactiv, cu o durata de viata de 49 miliarde de ani—mai lunga de trei ori decat valoare estimata a varstei universului. PROPRIETATI GENERALE CARACTERISTICI Rubidiul este al doilea cel mai electropozitiv dintre elementele alcaline non-radioactive si se topeste la temperatura de 39.3 °C (102.7 °F). La fel ca alte elemente din grupa 1, acest metal reactioneaza violent cu apa. Cu potasiul (care este mai putin reactiv) si cesiul (care este mai reactiv), aceasta reactie este de obicei destul de viguroasa pentru a aprinde gazul de hidrogen pe care il elibereaza. Au fost de asemenea raportate cazuri cand s-a aprins spontan in aer. Ca si celelalte metale alcaline, foreaza amalgame cu mercur si poate forma aliaje cu aurul, cesiul, sodiul, si cu potasiul. Elementul si ionii sai dau o culoare rosiatica-violeta unei flacari. PROPRIETATI FIZICE APARITIE Rubidiul este al treizeci si treilea cel mai abundent element din crusta Pamantului, aproape la fel de abundent ca si Zincul, dar mai comun decat Cuprul. Apare in mod natural in leucite, poleucite si carnalite, care contin pana la 1% din oxidul sau. Lepidolitele contin intre 0.3% si 3.5% rubidiu si aceasta este sursa comerciala a elementului. Unele minereuri de potasiu si cloride de potasiu contin de asemenea acest element in cantitati comerciale semnificative. PROPRIETATI ATOMICE Forme de oxidare 1 Electronegativitatea 0.82 (pe scala Pauling) Energia de ionizare Prima: 403 kJ·mol−1 A doua: 2632.1 kJ·mol−1 A treia: 3859.4 kJ·mol−1 Raza atomica 248 pm Raza covalenta 0±9 pm Raza Van der Waals 303 pm UTILIZAREA SI APLICATII Rubidiul a avut un uz industrial minim pana in anul 1920. De atunci, cea mai importanta intrebuintare a rubidiului a fost in cercetare si dezvolatare, in principal, in aplicatii chimice si electronice. In 1995, rubidiu-87 a fost folosit pentru a produce un condens Bose-Einstein pentru care descoperitorii au castigat in 2001 Premiul Nobel pentru Fizica. Compusii rubidiului sunt uneori folositi in artificii pentru a le da o culoare purpurie. Rubidiul a fost de asemenea considerat pentru folosirea in generatoarele termoelectrice, folosind principiul magnetohidrodinamic, unde ionii de rubidiu sunt formati prin incalzirea la temperaturi inalte si trecuti printr-un camp magnetic. Acestia conduc electricitatea si actioneaza ca o armatura a unui generator, astfel generand un curent electric.