Academia de studii economice din Bucuresti

Facultatea de economie agroalimentara si a mediului

Importanta economica a fructelor

Bucuresti
2019

Cuprins
Introducere
Capitolul 1: Importanta in alimentatie a produsului.
Capitolul 2: Importanta economica a produsului la nivel national.
2.1 Productia produsului sau a principalelor produse din categorie la nivel national .
2.2 Consumul produsului sau al principalelor produse din categorie la nivel national.
2.3 Exportul produsului.
2.4 Importul produsului.
2.5 Pretul mediu al produsului.
Capitolul 3: Principalii producatori la nivel national.
Capitolul 4: Utilizari alternative ale produsului.
Concluzii
Bibliografie

INTRODUCERE
 Conceptul de calitate pentru legume si fructe este o notiune complexa, care poate fi analizata
sub urmatoarele aspecte: agronomic, comercial, organoleptic, nutritional si sanitar.

In cadrul standardelor de calitate a legumelor si fructelor proaspete, conceptul de calitate

este determinat de aspectul comercial al produselor proaspete prezentate la vanzare,
prin caracteristicile vizuale (prospetime, calibru, forma si culoare) si de conditionare (sortare,
ambalare, etichetare si prezentare) ale acestora. Ca urmare, prevederile acestor standarde de
calitate, care se numesc si standarde de comercializare, asigura uniformitatea clasificarii
legumelor si fructelor proaspete, in functie de caracteristicile comerciale ale acestor produse,
printr-un sistem unic de evaluare, facand abstractie de tehnologiile de cultura si zonele de
productie.

Desi alimentatia ecologica este promovata intens, datele furnizate de Organizatia Mondiala a
Sanatatii arata ca, in continuare, consumul de fructe si legume de la nivel european se afla sub
cantitatea recomandata de 400 de grame de persoana pe zi.

EXEMPLU: Studiul „Obiceiuri de consum privind legumele si fructele proaspete”, realizat de

MEDNET Marketing Research Center pe un esantion de 1140 de persoane cu varste cuprinse
intre 18 si 70 de ani din mediul urban, arata ca, atunci cand vorbim despre consumul de legume
si fructe proaspete, acesta este mai frecvent in randul femeilor, multe dintre acestea
consumandule zilnic, comparativ cu barbatii, „carnivori” prin excelenta, care consuma aceste
alimente mai rar, de 2-3 ori pe saptamana. Ca tendinta, in categoria cumparatorilor de fructe si
legume proaspete, cei mai multi provin din randul persoanelor adulte de peste 45 de ani, acestia
nemaiavand bunici sau parinti la tara care sa le ofere aceste alimente. 
CAPITOLUL 1

Importanta in alimentatie a produsului.

Fructele sunt cunoscute ca alimente care ne protejeaza de boli in mai multe moduri:
Cresc pofta de mancare prin suculenta lor, aspectul atragator, savoarea si aroma stimuland
apetitul. Sunt bogate in fibre si sarace in calorii. Contin o mare cantitate de apa, fiind considerate
purificatori ai sangelui.Constituie una dintre cele mai bune surse de vitamine si minerale.Sunt
indulcitori naturali pentru deserturile santoase (stafidele, curmalele).Regleaza digestia, intervin
in eliminarea bolului fecal. Datorita fibrelor si acizilor pe care ii contin, fructele produc un efect
laxativ. Au valoare energetica si ne ajuta la mentinerea greutatii corporale prin continutul redus
in calorii si ridicat in apa. Pectina, componenta a unor fructe, are rolul de a reduce efectul
colesterolului.Dupa cum bine stim cu totii, fructele au un rol important in buna functionare a
organismului. Fiind bogate in substante nutritive, fructele sunt foarte indicate in alimentatia
copiilor, a femeilor in perioada maternitatii, dar si persoanelor care doresc sa aiba un organism
sanatos.Fructele au un continut ridicat de apa (pana la 90 %), contin zaharuri, grasimi, diferite
saruri minerale, vitamine, proteine, enzime, toate in cantitati variabile.Zaharurile furnizeaza
organismului energia necesara activitatii musculare.Grasimile se gasesc in cantitati mici in fructe
si ajuta la mentinerea permeabilitatii membranelor celulare.Sarurile minerale contribuie in mare
masura la mentinerea sanatatii organismului.Vitaminele au o importanta majora in buna
functionare a organismului. Vitamina A combate tulburarile de vedere. Se gaseste in fructe ca
piersicile, visinele, ananasul sub forma de provitamina A. Vitaminele din grupa B influenteaza in
general activitatea sistemului nervos, a pielii si a sangelui. Se gasesc in fructe precum visine,
ananas, mere, pere, struguri, prune. Vitamina C activeaza metabolismul celular si creste puterea
de aparare a organismului. Toate fructele contin in cantitati variate aceasta vitamina. Vitamina
D favorizeaza fixarea calciului si a fosforului. Se gaseste in cantitati mici in fructe. Vitamina
E se gaseste in fructele puternic colorate si influenteaza cresterea organismului.Proteinele sunt
indispensabile pentru intretinerea organismului.
CAPITOLUL 2

Importanța economica a produsului la nivel national.

  Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative, terapeutice si

profilactice a fructelor, insusirilor lor tehnologice specifice, particularitatilor agrobiologice ale
pomilor si valorilor economice mari.

              Importanta economica a culturii marului reiese, in primul rand din vastul sau areal
geografic, fapt ce demonstreaza ca marul asigura o activitate permanenta si resursa materiala
unui numar imens de oameni tocmai in acele zone de latitudine, altitudine si orografie, in care
alte culturi ar gasii conditii ecologice restrictive. Altfel spus marul poate exploata resursele
pedoclimatice inadecvate altor culturi agricole.

              Urmarea conditiilor de favorabilitate ecologica, au aparut zone specializate in productia

de mere, unde se creaza mari excendente fata de consumul zonal, asigurand, astfel, consumul la
orase si necesarul industriei alimentare. Importanta economica a marului se extinde dincolo de
sfera pomiculturii si a consumului, creand activitati economice, locuri de munca si resurse
financiare in industrii paralele legate de producerea pesticidelor, ingrasamintelor, a ambalajelor,
industria alimentara etc.

              Alaturi de importanta economica a culturii marului trebuie relevata importanta deosebita

a merelor in alimentatia omului. Merele constituie unul dintre componentele esentiale,
indispensabile unei alimentatii rationale. Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in
natura, care poate fi consumat fara alte adaosuri, fie in stare proaspata, fie consumate ca sucuri,
compot, dulceata, cidru, marmelada etc. Datorita insusirilor tehnologice, merele constituie o
materie prima cu pondere mare in industria alimentara (A.Gherghi).

              Valoarea alimentara se datoreaza componentelor chimice usor accesibile consumului

uman, la care se adauga diferiti excitanti olfactivi, vizuali, gustativi, care fac merele acceptabile
la consum si sa fie savurate cu placere.
              Dintre factorii nutritivi energogeni, glucidele detin rolul principal. Zaharul aflat in fructe
sub forma de fructoza si glucoza este asimilat usor de catre organismul uman,fara transformi
prealabile, fructele proaspete intrand din acest motiv in meniul copiilor, bolnavilor si batranilor.

              Continutul fructelor in substante proteice este de cateva ori mai scazut decat cel in
glucide, dar sunt necesare organismului deoarece lipsa sau insuficienta lor impiedica
valorificarea deplina a celor de origine animala si de aceea necesarul de proteine al organismului
uman poate acoperi sensibil si fructele.

              Continutul in lipide este si mai sarac fata de cel de proteine situandu-se sub un gram la
suta de grame substanta comestibila.
2.1 Productia produsului sau a principalelor produse din categorie la nivel national.

Anul Anul Anul Anul Anul

Categorii de fructe 2013 2014 2015 2016 2017
    UM: Tone      
             
Prune   512459 495287 496468 512975 444922
Mere   513580 513195 476059 467259 348656
Pere   66849 61292 45595 52751 48878
Cirese si visine 80477 82808 75503 73834 58474
Capsuni   23190 21935 21587 23000 27050

600000

500000

400000

300000
Anul 2013
200000 Anul 2014
Anul 2015
100000 Anul 2016
Anul 2017
0
ne er
e re ne ni
Pr
u M Pe v isi psu
es
i Ca
r es
Ci

2.1 Productia de fructe pe specii de pomi.

2.2 Consumul produsului sau al principalelor produse din categorie la nivel
national

Principalel ABF - Macroregiun Unitati de Perioade

e produse Principalel i si regiuni de masura Anul Anul Anul Anul Anul
alimentare e categorii dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
ale sociale
consumului
uman
Mere si Total TOTAL Kilogram 1,51 1,51 1,54 1,51 1,456
pere e 2 8 9 7
Prune Total TOTAL Kilogram 0,13 0,13 0,15 0,16 0,108
e 1 1 2 3
Capsuni, Total TOTAL Kilogram 0,04 0,07 0,07 0,08 0,085
zmeura e 9 2 5

1,800

1,600

1,400

1,200

1,000 Mere si pere

Prune
800 Capsuni, zmeura

600

400

200

2.2 Principalele produse alimentare ale consumului uman.

 2.3 Exportul produsului

Grupe conform Ani

Nomenclatorului Combinat Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
UM: Mii dolari SUA, mii Euro
Mii Mii Mii Mii Mii
EURO EURO EURO EURO EURO
0808 Mere, pere si gutui, 2751 3731 1520 2921 1987
proaspete
0809 Caise, cirese, visine, 1850 2198 1260 1752 1048
piersici (inclusiv piersici
fara puf si nectarine),
prune si porumbe,
proaspete

4000

3500

3000

2500 0808 Mere, pere si gutui,

proaspete
0809 Caise, cirese, visine, piersici
2000 (inclusiv piersici fara puf si
nectarine), prune si porumbe,
proaspete
1500

1000

500

2.3 Valoarea exportului pe grupe de marfuri din nomenclatorul combinat.

 Exportul a atins o cota maxima in anul 2015 cu valoarea de 3700 mii de euro,iar o cota
minima in anul 2016 cu o valoare de 1500mii de euro.

2.4 Importul produsului.

Ani
Grupe conform Nomenclatorului Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Combinat UM: mii Euro
Mii EURO Mii EURO Mii EURO Mii EURO Mii EURO
0808 Mere, pere si gutui, proaspete 34057 51601 63816 74923 71606
0809 Caise, cirese, visine, piersici
(inclusiv piersici fara puf si nectarine),
prune si porumbe, proaspete 20482 32494 39264 49443 45636

80000

70000

60000

50000
0808 Mere, pere si gutui,
proaspete
0809 Caise, cirese, visine,
40000 piersici (inclusiv piersici fara
puf si nectarine), prune si
porumbe, proaspete
30000

20000

10000

2.4 Valoarea importului pe grupe de marfuri din nomenclatorul combinat.

2.5 Pretul mediu al produsului.

 Perioade
Luna Luna Luna Luna Luna
Fructe Unitati de ianuarie Ianuarie ianuarie ianuarie ianuarie
masura 2015 2016 2017 2018 2019
Mere de
masa
Lei / kg 2,63 2,81 2,55 2,93 2,22

Pere de
masa
5,59 5,04 5,79 5,98 5,92
Lei / kg

Capitolul 3
Principalii producatori la nivel national.

1. S.C.Hortifruct Bucureşti SRL

Producatorii nostri concentreaza prin Hortifruct S.R.L.productia obtinuta din exploatarea unor

suprafete totale de peste 130 ha sere incalzite de tip olandez, si 700 ha reprezentand cultura in
camp, livezi si podgorii de vie.

2. S.C Marul de Sibiu SRL

În anul 2010 la Sibiu se înfiinţează S.C. Mărul de Sibiu S.R.L., un grup de producători format
din 6 membri, persoane juridice și fizice. În același an, este recunoscut în mod oficial de către
Ministerul Agriculturii din România, iar din anul 2015 va trece la organizaţii de producători.
Scopul societăţii este comercializarea în comun a fructelor produse de către fiecare membru,
însă, în aceeași măsură, promovează utilizarea practicilor de cultivare a fructelor de calitate
superioară. Este vorba despre cireșe, vișine, prune și mere, fructe produse și comercializate de
membrii grupului. Suprafaţa de teren exploatată este de 596 hectare, din care, ponderea cea mai
mare o are cultura de măr, pe o suprafaţă de 495 hectare, urmată de prun cu 53 hectare, vișin 29
hectare și cireș 17 hectare. Din totalul de hectare cultivate cu măr, membrii grupului au livezi în
sisteme intensive de producţie pe o suprafaţă de 195 de hectare.

3. SC Grupul de producători agricoli Hortipomicola Reghin:

Grupul este constituit din urmatoarele firme:

 SC ESAB SRL;
 SC HELIANTUS PROD SRL;
 SC SUCMEROM SRL;
 persoane fizice.

Societatea a fost constituita la initiative producatorilor agricoli cultivatori de fructe, destinate

consumului in stare proaspata si pentru procesare-mere de industrie.

Detine avizul de recunoastere conform Ordinului 694/2008 ca si grup de producatori recunoscut

preliminar in sectorul fructe si legume. Are ca obiectiv obtinerea statutului de Organizatie de
Producatori.

 Investitii realizate:
 linie de sortat fructe;
 instalatie ULO si modernizarea celulelor depozitului frigorific;
 achizitie de boxpaleti din plastic
 masini frigorifice si stivuitoare;

Principalii clienti sunt Selgros Cash&Carry furnizor principal de mere pentru programul de
fructe in scoli.
Capitolul 4

Utilizari alternative ale produsului.

Pentru majoritatea procedeelor de conservare aplicate în industria conservelor vegetale,

operaţiile de condiţionaresunt aceleaşi sau prezintă diferenţieri neînsemnate, atât dinpunct de
vedere al efectului realizat cât şi al utilajelor folosite. Se vor trata o serie de operaţii, aplicabile
atâtlegumelor cât şi fructelor, cu specificaţiile respective.

Sortarea are rolul de a elimina din masa produselor,exemplarele necorespunzătoare, cu grad de

coacere diferit faţă de celelalte produse, exemplarele zdrobite, alterate sau cu defecte.După
sortarea calitativă şi calibrare, se obţine un produs omogen din punct de vedere
dimensional.Sortarea materiei prime, corespunzător indicatorilor decalitate, se realizează prin
diferite metode:

- manual, după instrucţiuni tehnologice;

- după greutatea specifică;

- după culoare, în instalaţii cu celule fotoelectrice;

- după proprietăţile aerodinamice, în curent de aer.

Spălarea are rolul de a elimina impurităţile (pământ,praf, nisip), de a reduce într-o măsură cât
mai mare reziduul de pesticide şi microflora epifită. S-a demonstrat că o bună spălare are o
eficienţă asemănătoare cu tratarea termică la 100 C timp de 2-5 minute. Se apreciază că de
modul în care este condusă spălarea, depinde în mare măsură calitatea produsului finit.Spălarea
materiilor prime vegetale se face prin înmuiere, prin frecarea produselor între ele şi de organelle
de transport şi stropire. Pentru fructele cu textură moale,spălarea se face numai prin
stropire.Pentru a asigura o bună eficacitate a spălării, se recomandă ca operaţia să decurgă în
contracurent, astfel ca, în faza finală a procesului, produsul să vină în contact cu apa cât mai
curată, presiunea duşurilor la clătire să fie cât mai ridicată şi să se asigure o spălare uniformă.
Pentru îmbunătăţirea operaţiei se pot adăuga substanţe detergente cu condiţia ca faza de clătire să
fie mai intensă.Datorită diversităţii materiei prime folosite în industria conservelor vegetale, s-a
construit o gamă mare de maşini de spălat. Orientarea actuală este în direcţia realizării unor
maşini de spălat multifuncţionale, cu piese interşarjabile.

Curăţarea urmăreşte îndepărtarea părţilor necomestibile sau greu digerabile ale materiei
prime,obţinându-se produse cu grad de finisare cât mai înaintat.Eliminarea pieliţelor şi a cojilor
la o serie de produse se poate realiza prin diferite procedee de curăţare, aplicate industrial sau
experimental.

•Curăţarea mecanică se realizează prin frecarea materiei prime de pereţii de carborundum ai

maşinii sau peprincipiul strungului.

•Curăţarea prin tratare termică se bazează pe faptul că prin încălzire rapidă are loc transformarea
protopectinei în pectină solubilă, coagularea proteinelor şi eliminarea aerului din spaţiile
intercelulare, procese care permit eliminarea uşoară a pieliţei. Procesul de curăţare este mult
uşurat în cazul în care se face o răcire rapidă, ceea ce evită înmuierea fructului. Se preferă
curăţarea cu abur, deoarecela tratarea cu apă caldă, la 95-100 C au loc pierderi mari de substanţe
solubile. Cele mai bune rezultate se obţin prin expunerea produselor vegetale acţiunii aburului
supra încălzit la presiunea de 3,1-8,5 at, urmată de o detentă bruscă la presiune atmosferică .

•Curăţarea cu gaze de ardere la 340-400 grade C, cu o viteză de 84 m/s, timp de 10-12 secunde.
Se produce o evaporare instantanee a apei din straturile de sub pieliţă,care se desprinde cu
uşurinţă.

•Curăţarea cu radiaţii infraroşii se bazează pe proprietatea acestora de a trece prin stratul de

celuloză,ceea ce duce la o desprindere rapidă a pieliţei ca urmare a evaporării apei din straturile
de sub pieliţă. În ţara noastră s-a conceput un tunel pentru decojirea tomatelor prin încălzire cu
radiaţii infraroşii. Acestea prezintă avantajul permeabilităţii faţă de coaja celulozică,asigurând o
încălzire rapidă a apei de sub coajă şi prin aceasta desprindere uşoară a ei.Tunelul are o formă
semicilindrică, prin care trece un transportor cu role acţionat din exterior, acesta depăşind la
ambele capete spaţiul tunelului. Prin deplasarea rolelor are loc şi o rotire a tomatelor aşezate pe
acestea. Înainte de intrare în tunel, tomatele sunt sortate pe mărimi, astfel ca diferenţele de
dimensiuni ale produselor ce se decojesc să nu fie de peste 1-2 cm. Încălzirea are loc din afară cu
ajutorul unui arzător cu gaz metan, căldura transmiţându-se pe plasa semicilindrică a radiantului
metalic deasupra benzii. În felul acesta,produsul nu vine în contact cu gazele arse care se elimină
prin partea superioară. Temperatura radiantului este de circa 800grade C, în funcţie de lungimea
de undă a radiaţiei emise, în timp ce căldura medie din tunel este de circa 400grade C. Încălzirea
tomatelor are loc atât prin radiaţie, cât şi prin convecţie, prin intermediul vaporilor degajaţi din
tunel.Durata de trecere variază în funcţie de dimensiunile tomatelor, fiind de 20...60 s, iar viteza
benzii între 0,1 şi 0,5m/s.

•Curăţarea prin flambaj constă în carbonizarea pieliţei fructelor prin diferite procedee, resturile
fiind eliminate prin frecare, periere şi stropirea fructelor cu apă sub presiune.Arderea se poate
realiza la flacără directă sau în cuptor electric la 1100 grade C.
•Curăţarea prin tratare la temperaturi reduse se bazează pe faptul că prin trecerea produsului pe
suprafeţe răcite, la -30...-40 grade C, se realizează o desprindere uşoară a pieliţei de pulpă.

Eliminarea părţilor necomestibile ale fructelor şi legumelor.

•Scoatarea codiţelor la fructe. Îndepărtarea codiţelor este o operaţie preliminară, de pregătire a

fructelor în liniile tehnologice de preparare a compoturilor, dulceţurilor şi pulpelor de fructe.
Eliminarea mecanizată a codiţelor se face de obicei în cazul cireşelor şi vişinelor, care prezintă o
adeziune mai mare faţă de fruct. În acest scop se foloseşte maşina liniară cu role.

•Eliminarea pedunculului la tomate, căpşune se realizează cu un dispozitiv hidraulic (hidrant),

care este format dintr-o microturbină care acţionează un cuţit, ce decupează zona pedunculară a
fructului.

•Scoaterea sâmburilor din fructe, în principiu, se poate realiza prin trei procedee, care stau la
baza confecţionării diferitelor utilaje:

-perforarea fructului prin presarea sâmburelui;

-tăierea în două a fructului, urmată de îndepărtarea sâmburelui;

-tăierea fructului până la sâmbure, urmată de eliminarea sâmburelui prin presare.

Divizarea se aplică fructelor şi legumelor diferenţiat, în funcţie de operaţiile ulterioare

ale proceselor tehnologice ale produselor finite. Se folosesc în acest scop diverse tipuri de
agregate pentru tăierea în felii, cuburi, tăiţei, maşinide răzuit, zdrobitoare etc.

Opărirea se aplică fructelor şi legumelor întregi sau în segmente, asigurând următoarele

efecte:

- inactivarea enzimelor;

- eliminarea aerului din ţesuturi;

- reducerea numărului de microorganisme;

- fixarea culorii produselor vegetale;

- se elimină gustul neplăcut al unor legume

;- se înmoaie textura;

- se face o spălare suplimentară;

- se utilizează mai raţional volumul ambalajului;

- se îmbunătăţesc procesele de osmoză.

În procesul de opărire, o importanţă deosebită prezintă calitatea apei . În apa dură, pierderile
sunt mai mici, dar se poate recomanda numai pentru acele produse care au tendinţa de a se
dezintegra la temperaturi ridicate; apa dură este contra indicată pentru majoritatea produselor
vegetale. În prezenţa fierului din apă, apar procese de îmbrunare datorită reacţiei cu fenolii
vegetali (în special cu derivaţii acidului cafeic). În plus, sărurile de fier şi cupru catalizează
degradarea vitaminei C şi procesele de oxidare a grăsimilor.Deoarece pierderile de substanţe sunt
mult mai mari în cazul opăririi în apă, există tendinţa extinderii procedeului de opărire în
abur.Indiferent de procedeul aplicat, este necesar ca procesul de opărire să fie stabilit pentru
fiecare produs în parte, în funcţie de starea materiei prime şi de procedeul de conservare aplicat.
Concluzii

 Chiar şi lucrurile bune şi sănătoase consumate în cantitate prea mare pot deveni
dăunătoare nu doar siluetei, ci şi sănătăţii tale.
 Merele au un efect benefic asupra organismului uman datorită conținutului înalt de
antioxidanți. În plus, merele conțin cea mai mare cantitate de vitamine și de nutrienți,
care scad riscul de formare a tumorilor canceroase și protejează organismul de bolile
cardiovasculare.
 Departamentul de Agricultură din SUA încurajează consumatorii să mănânce cel puțin
două porții de fructe și cel puțin trei porții de legume pe zi din formele proaspete,
congelate, uscate sau conservate și dintr-o varietate de culori și tipuri: legume cu frunze
verde-închis, fructe portocalii, fasole uscată și mazăre.
 Marul este cel mai consumat fruct din Europa.
 Bibliografie
 https://www.scribd.com/doc/54713275/Tehnologia-Conservarii-
Fructelor-si-Legumelor
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fruct
 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=145&idb