Sunteți pe pagina 1din 4

Curs entomologie: 8

Organele de simt la insecte


Organele de simt sunt specializate pentru anumite grupe de stimuli fizici sau chimici. Ele
receptioneaza excitatiile externe ce determina un anumit comportament la insecte. Structura si gradul
de complexitate al acestor organe variaza foarte mult. Spre exemplu, organele vazului, organele auzului
au o structura foarte complicata.
Pe de alta parte, organele gustative, organele de miros au o structura simpla. Caracteristic la
insecte este si faptul ca si in structura celor mai complicate organe intra una sau mai multe celule simple
denumite si sensile. De regula, acestea sunt specializate pentru perceperea unei singure categorii de
simturi (organe de simt uninodale). In general, acestea au forma de par (par senzitiv, sensila trichoida)
sau sub forma de placi senzitive (conuri sensitive) etc. In afara de aceste formatiuni numite sensile exista
organe de simt sub forma de bastonas, avand la varf o terminatie sub forma unui cui (scolops).
Scolopidiile asociate mai multe la un loc dau nastere la organe de simt de ordin morfologic superior cum
sunt organele cordotonale, timpanale etc.
Dpdv al functiilor pe care le indeplinesc, organele de simt pot fi:
 Organe ale simturilor mecanice;
 Organe de auz;
 Organele simturilor chimice;
 Organe ale simturilor higrotermice;
 Organele vazului.
Organe ale simturilor mecanice: organe de pipait, statice sau de echilibru.
Organe de pipait sunt reprezentate prin celule simple sau conuri sensitive. Se gasesc pe toate
regiunile corpului, dar mai ales pe atene, pe palpi, tarsele picioarelor etc.
Organele statice sunt reprezentate prin sensile simple, prevazute cu un par in exterior si conuri
sensitive. Ca receptori mecanici de echilibru sunt reprezentate in ultimul timp si organe cordotonale si
care in functie de locul pe care il ocupa se numesc pedale, antenale, truncale, pterale.
Organele de auz: majoritatea insectelor sunt surdo-mute. Sunt insa si specii de insecte care
produc anumite sunete si deci receptioneaza aceste sunete. Aceste organe se gasesc in anumite zone ale
corpului in functie de grupa de specii: Acrididae (lacuste) organele se gasesc pe laturile primului segment
abdominal, Gryllidae-se gasesc pe tibiile picioarelor anterioare, Lepidoptera diurne- intre torace si
abdomen, Lepidoptere nocturne- la baza aripilor anterioare, Blattoptere-cerci.
Ca organ specializat in perceperea sunetelor este organul lui Johnston care se gaseste pe
articolul al doilea antenal. Insectele pot percepe de la infrasunete (8 vibratii/sec) pana la ultrasunete (80
mii vibratii/sec).
Organe ale simturilor chimice sunt reprezentate prin organele de miros, organele de gust care
de regula se gasesc pe diferite parti ale corpului si receptioneaza mirosul si gustul din mediul extern.
Sunt reprezentate prin sensile simple, se gasesc pe antene, pe palpi etc.
Nr lor variaza dupa specie, dar si dupa sex. Pe antenele femelelor la carabusul de mai se gasesc
pana la 8 mii de sensile in timp ce la mascul se gasesc 50 de mii.
Organele gustului sunt reprezentate prin sensile simple, placi sensitive. Sunt situate pe piesele
bucale, pe antene, dar si pe pe tarsele picioarelor. Cu ajutorul lor, insecta isi gaseste hrana.

1
Curs entomologie: 8

Insectele pot descoperi 4 categorii de gusturi: dulce, acru, amar, sarat.


Organele simtului higrotermice: receptioneaza umiditatea si temperatura. Se gasesc pe diferite
organe, de regula pe extremitatile acestora, receptorii de umiditate sunt situati pe antene si palpi
maxilari, iar cei de temperatura sunt situati pe antene, pe tarsele picioarelor si alte organe.
Organele vazului: sunt reprezentate la insecte prin doua tipuri: ochi compusi si ochi simpli. Ochii
compusi, atunci cand exista, sunt intotdeauna in numar de 2 si sunt principalele organe ale vazului. Ochii
simpli (oceli) sunt de 2 feluri: dorsal sau stemmata, in numar de 1-3 si se gasesc la unele viespi, laterali ,
in numar de 3-22, situati in partile laterale ale capului .

Tropisme si instincte
Sistemul nervos impreuna cu organele de simt si cu tot ansamblul de receptori sau efectori
determina anumite comportari la insecte cunoscute sub denumirea de tropisme si instincte.
Atat tropismele cat si instinctele se bazeaza pe reflexele neconditionate. Tropismele sunt
determinate de stimuli externi, in timp se instinctele prezinta ca stimuli cei interni (hormoni). Exista la
insecte mai multe tipuri de tropisme in functie de fiecare stimul extern:
 Fototropismul: are ca stimul lumina; reactia insectei fata de factorul lumina. Pozitiv -atrase de
lumina, negativ-insectele fug de lumina (lucifuge) .
 Higrotropismul: umiditate. Miscarea pe care o fac insecure fata de acest factor.
 Termotropismul: temperatura.
 Geotropismul:
 Anemotropism: curentii de aer.

Exista la insecte si fenomenul numit tanatoza: insectele sunt deranjate (coleoptere, larve de
lepidoptere), se desprind de pe substrat si cad intr-o amorteala totala, prefacandu-se ca este moarta.
Instinctele: ca si tropismele se bazeaza tot pe reflexele neconditionate, ca urmare a unor stimuli
interni (hormoni). Acestea se manifesta intotdeauna in acelasi fel la aceeasi specie, generatie, avand un
rol important in conservarea speciei si se manifesta ca urmare a unor stari fiziologice cum ar fi starea de
foame, starea de maturatie sexuala etc.
Exemple de instincte: iernarea, locul de depunere a oualor.
Cunoasterea tropismelor si instinctelor la insecte prezinta o importanta deosebita in ceea ce
priveste aplicarea masurilor de prevenire si combatere a atacului lor.
Dimorfismul sexual: la numeroase insecte, cele doua sexe se diferentiaza la maturitate prin unele
caractere secundare (marimea si culoarea corpului) sau prezenta unor tuberculi, reducerea aripilor etc.
ceea ce reprezinta dimorfism sexual.
In general, aceste caractere sexuale secundare se divid in 2 categorii:
 Ornamentale: masculii unor specii de insecte (coleoptere, diptere) au corpul cu diferite
reflexii metalice; prezenta pe tegument a unor ornamentatii morfologice sau prezenta unor
tuberculi (Oryctes masicornis)
 Functionale: abdomenul femelelor este mai mare datorita prezentei ovarelor; aripi
rudimentare (Operopthera brumata)

2
Curs entomologie: 8

Biologia insectelor
Maturatia sexuala

Majoritatea insectelor, ajunse in stadiul de adult, sunt imature dpdv sexual. Pentru a fi mature
dpdv sexual, insectele mai parcurg o etapa denumita maturatie sexuala (perioada preovipozitara).
In aceasta perioada, insectele consuma de regula foarte mult pentru ca se hranesc pt a devine
mature dpdv sexual; durata acestei perioade este in functie de specie.

Inmultirea la insecte: majoritatea se inmultesc sexuat. Exista si insect la care inmultirea are
loc fara participarea ambelor sexe (inmultire partenogenetica). In functie de sexul urmasilor este de mai
multe tipuri:
 Arenotoca: din ouale fecundate apar numai masculi: Apidae
 Telitoca: -apar numai female: Aphididae
 Deuterotoca (amfitoca): masculi+femele: Bombicydae

Partenogeneza poate fi:


 Normala: ouale nefecundate se dezvolta, dar in mod diferit. Poate fi obligatorie,
cand toate ouale raman nefecundate si facultativa, cand femela poate sa permita
sau nu fecundarea.
 Exceptionala: in mod obisnuit, ouale nefecundate nu se dezvolta. Da nastere la
indivizi de ambele sexe (Lepidoptera, Orthoptera).

Partenogeneza obligatorie:
 Constanta-din oua apar numai femele sau foarte rar masculi
 Ciclica-dupa mai multe generatii asexuate apar generatii sexuate.

Poliembrionia= Inmultirea prin mai multi nuclei, specifica insectelor parasite, dintr-o celula rezulta mai
multi nuclei (indivizi-3000) care se dezvolta in corpul gazdei.
Pedogeneza=are loc intr-un stadiu timpuriu, inmultire feciorelnica.
Hermafroditismul= tip de inmultire rar intalnita la insecte la care ambele organe sexuale se gasesc la
acelasi individ. Poate fi de doua feluri:
 Adevarat, individual trece mai intai prin faza de mascul, iar apoi devine femela
 Primitiv, in peretii testiculelor se dezvolta ovariole aceesorii sau in ovare se formeaza
spermatozoizi. Ouale fecundate dau nastere la indivizi hermafroditi, iar cele nefecundate la
masculi.

Dezvoltarea la insecte: cuprinde totalitatea transformarilor care au loc in corpul insectei de la stadiul de
ou fecundat pana la moartea fiziologica a adultului.
-cuprinde 3 etape:
1. Etapa embrionara
2. Etapa postembrionara
3. Etapa postmetabola

1. Embriogeneza (incubatia) dureaza de la stadiul de ou fecundat pana la aparitia larvei.


Iesirea larvei din ou poarta denumirea de ecloziune. Durata aceste etape este variabila in functie de
specie, dar si de conditiile de mediu. Poate dura de l acateva ore, zile, luni pana la 2 ani.
Ex: 8-12h la Diptere, 9 luni la Lepidoptere, 2 ani- specii de Orthoptere.

3
Curs entomologie: 8

In functie de locul unde se desfasoara aceasta etapa, insectele se clasifica astfel:


 Ovipare: dezvoltarea embrionara are loc in afara organismului matern, insecta depune oua
si trece un timp relativ indelungat de la depunerea oualor pana la aparitia larvei (maj
insectelor)
 Ovovivipare: in embriogeneza incepe in interiorul organismului femel si se continua in
mediul extern si trece un timp relative scurt de la depunerea oualor pana la aparitia larvelor
 Vivipare (larvipare): embriogeneza are loc in afara organismului matern si depune larve.

Etapa postembrionara