Sunteți pe pagina 1din 4

Entomologie

REPORT SUBTITLE

Name | Course Title | Date


Toracele si apendicele

3 segmente distincte: protorace, mezotorace, metatorace

Un segment toracal este format din numeroase placi: -not (partea dorsala)

-sternit (partea neutrala)

-pleura (partile laterale)

Corespunzator fiecarui segment partile componente poarta urmatoarele denumiri:

La protorace: pronot, prosternit, propleura.

La mezotorace: mezonot, mezosterit, mezopleura

La metotorace: metanot, metasternit, metapleure

Unele placi componente prezinta subdiviziuni

Notul-prescut, scut, scutele

In functie de conditiile de viata segmentele toracale prezinta dezvoltari diferite.

EX: la insectele alergatoare protorcele este mai bine dezvoltat; la insectele zburatoare
mezotoracele si metatoracele sunt mai dezvoltate.

Apendicii toracelor:

Picioarele insectelor: sunt situate pe partea ventrala cate o pereche pe fiecare segment

Picior: coxa, trochanter, femur, tibie, tars

3-5 articule in functie de specie, primul articul se numeste meta-tars iar ultimul pretars

Pretarsul se termina cu 2 gheare printre care se gasesc formatiuni adezive.

Areliun - formatiune umilobata

Putvilum - o formatiune dilobata (musca)

Picioare prehensoare (prinzatoare)

Picioarele pentru sarit (greiere, lacuste)

PAGE 1
Metamorfoza la insecte

Majoritatea insectelor se reproduc sexuat iar in urma imperecherii are kic depunerea
oului. Totalitatea oualelor depusa de insecta poarta denumirea de ponta si tot acest termen
se foloseste si pentru numarul de oua depuse la un loc.

Oul prezinta dif forme, marimi, culori si ornamentatii. Insectele isi depun ponta acolo
unde progenitura gaseste conditii favorabile pentru crestere si dezvoltare (partea
inferioara a frunzelor in sol in tesuturile plantelor sau in corpul altor insecte). |Dupa o
anumita perioada de timp variaza in functie de specie si conditiile climatice cunoscuta
sub numele de incubatie din ou eclozeaza larva. Totalitatea transformarilor pe care le
sufera o insecta de la stadiul de ou si pana la stadiul de adult poarta denumirea de
metamorfoza sau dezvoltare. La insecte intalnim doua tipuri de metamorfoza:
metamorfoza incompleta=cuprinde 3 stadii de dezvoltare (ou, larva si adult). Larvele
acestor specii de insecte sunt asemanatoare cu adultii si se deosebesc de acestia in 3
caracteristici si anume sunt mai mici nu au aripi si nu se pot inmultii.

Acest timp de metamorfoza il intalnim la insectele din urmatoarele ordine: Blattaria,


dermaptera (urechelnita), isoptera (termite), orthoptera (lacuste, grele, cosasi,
coropisnite), heteroptera (plosnite), thysanoptea (tripsi), homoptera (cicade, paduchi de
frunza).

Metamorfoza completa cuprinde 4 stadii de dezvoltare si anume: ou larva pupa si adult.


Larvele acestor tipuri de insecte nu seamana cu adultii si au un aspect viermifor. Acest tip
de metamorfoza se intalneste la urmatoarele ordine. Ordinul coleoptera (gandaci,
carabusi, gargarite, buburuze), lepidoptera (fluturi), hymenoptera (albine), Diptera
(tantari).

Larva este un stadiu mobil in care insecte se hraneste intens. Cresterea este discontinua
fiind limitata de strturile tegumentului astfel incat intervine fenomenul de naparlire
larvele trecand prin mai multe varste. Varsta este egala cu numarul de naparliri +1.
Cuticula pe care larva o dezbraca poarta denumirea de exuvie larvara. Tipuri de larve:
larve postoligopode. O intalnim la toate insectele cu metamorfoza incompleta.

Larve oligopode (aspect viermiform capsula cefalica evidenta aparat bucal de rupt si
masticat si 3 perechi de picioare adevarate situate pe torace viermi albi (larvele
carabusilor). Larve polipode: aspect viermiform, capsula cefalica evidenta, aparat bucal
de rupt si masticat, 3 perechi de picioare adevarate situate pe torace si un numar variabil
de picioare false denumite pedespurii, care sunt defapt niste vaginari. Corpul lor poate sa
fie nud sau acoperit de pete. Le intalnim la fluturii si viespi.

PAGE 2
Larve apode lipsite de picioare se impart in: larve apode leucefale = aspect viermiform,
capsula cefalica avidenta, aparat de rupt si masticat si evident lipsita de picioare.

Larvele polipode. Este o larva mult modificata la care sunt dezvoltate apendicele bucale.
Larva aflata in ultima varsta se retrage in locuri mai ascunse, isi goleste tubul digestiv si
printr o ultima naparlire se transforma in pupa. Unele specii inainte de inpupareisi
confectioneaza din fire de matase pamant resturi vegetale un invelis protector denumit
cocon la adapostul caruia se inpupeaza. Pupa este un stadiu imobil in care insecta nu se
hraneste si nu creste in care au loc transformari importante in viata insectei astfel
organele de care insecta. Se formeaza organe noi specifice adultului in procesul de
histogeneza. La insectele cu metamorfoza incompleta cele 2 procese histoliza si
histogeneza au loc concomitent.

Tipuri de pupa:

1. Pupa libera = asemanatoare cu adultul, apendicele corpului sunt libere si pot


executa unele miscari. O intalnim la insectele de oridinul himenoptera, coleoptera
2. Pupa obtecta =apendicele corpului sunt lipite de acesta printr un lichid ex care se
usuca si se intareste, pupa avand aspect de mumie egipteana. Le intalnim la
lepidoptere
3. Pupa cuarctata= pupa libera intr un invelis protector provenit din ultima exuvie
larvara pe care insecta nu o mai dezbraca, are aspect de butoias si o intalnim la
diptera

Printr o ultima naparlire in viata insectei din pupa apare adultul. La aparitie acesta are
corpul moale slab colorat aripile sunt faldurate iar dupa o anumita perioada de timp dat
luminii se fixeaza culorile se sintetizeaza chitina incepe sa pompeze hemolinfa si aripile
se intind stadiu cunoscut sub denumirea de adult imago (nu este capabil pentru
reproducere. Dupa o anumita perioada de hranire suplimentara, intervin procese
prograsive de maturatie sexuala, imperechere, depunerea pontei, urmate de procese
regresive (imbatranire) si in final moarte.

PAGE 3

S-ar putea să vă placă și