ENTOMOlOGIE SPECIAlA

{entomologie II}

HORTICUl TURA

Prof. dr. ION OlTEAN

2010
1

1 COROPI~NIT A - Gryllotalpa gryllotalpa Latr.

(ORTHOPTERA, GRYLLOTALPIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie polifag. Adultii si larvele, spnd galerii superficiale in sol, reteaz rdcinile plantelor pe care le intlnesc in cale si rod plantele sub nivelul coletului, distrug rdcinile, tuberculii de cartof etc. in rdcinile mai groase de sfecl, morcov etc. si in tuberculii de cartof, insectele rod cavitti mari. Prefer terenurile usoare ~i bogate in humus, aerisite ~i bine fertilizate eu substante organice (gunoi de grajd, compost), materii care pot constitui in aclasi timp o surs de infestare,.terenuri pe care adesea se cultiv legume (tomate, ardei, vinete. ceap, morcovi, ptrunjel, ridichi, salta, varz, conopid, castraveti), producnd pagube care variaz intre 10 si 40 % din recolt la culturile legumicole. in rsadnite datont galeriilor pe care le fac in sol adesea detennina si descltarea plntutelor deabia rsrite, care apoi se usc. Duntorul este foarte periculos si In pepinierele pomicole, viticole si silvice. Morfologie. Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-65 mm lungime, de culoare cafenie, mat, pe partea dorsal si glbui pe partea ventral. Capul conic, in parte ascuns sub pronot, eu un ap arat bucal puternic si eu antenele setiforme. Pe capsula cefalic se gsesc doi ochi compusi, ovali si doi oceli, dispusi lateral. Pronotul mare, ovo id, bombat, lipsit de carene, eu o pubescenta fin care li da un aspect catifelat. Tegminele sunt pergamentoase, scurte ~i acoper doar baza abdomenului. Ele au o forma usor triunghiular si eu ajutorul acestora insecta produce stridulatii, Aripile posterioare sunt membranoase, strbtute de numeroase nervuri, mai lungi dect abdomenul si in repaus sunt stnse in forma de sul in lungul abdomenului. Picioarele anterioare sunt conformate pentru spat. Abdomenul fusiform, voluminos, constituit din 10 segmente, se termina eu o pereche de cerci lungi, setiformi, usor curbati, nearticulati ~i presi. OuI este elipsoidal, de marimea unei seminte de cnep (lungimea de aproximativ 3 mm), de culoare alb-glbuie, avnd corionul rezistent. Larva, postoligopoda, este asemntoare eu insecta aduita. Imediat dup eclozare larva are corpul de culoare deschisa, apoi aceasta devine ca la insectele adulte. Ciclul biologic. Prezint o generapic la 2 ani. Ierneaz insecta adulta si larva de varsta a treia, in sol, la 30-40 cm adricime. In mai-iunie, adultii hibernanti i~i reiau activitatea de hrnire, apoi au Ioc copulatia (adultii prsesc galeriile si ies la suprafat pentru zborul de imperechere) si depunerea oulor. Pentru depunere, femela sap un cuib, la 5-15 cm adncime; acesta este larg, eu peretii intanti si de marimea unui ou de gin. Perioada ovipozitara dureaz 8-12 zile. O femel depune 300-600 ou. Incubapia dureaz 15-20 zile. Larvele aprute rmn in cuib sub ocrotirea femelei, pn dup prima nprlire, dup care fiecare i$i sap propria galerie. Pna catrc sfrsitul toanmei, larvele naprlesc de dou ori, apoi se retrag pentru hibernare, in sol sau In locurile de depozitare a blegarului. in primavara ele urea in stratul superficial, sap galerii de hrnire, se hrnesc ~i continu evolutia, pn la compieta dezvoltare nprlind inc de trei ori. Spre toanma anului al doilea larvele devin insecte adulte, care apoi hibemeaza. Combatere. Folosirea unui gunoi de grajd neinfestat de coropisnita. Araturile adnci si prasilele repetate contribuie la distrugerea unui mare numr de cuiburi, ou, larve si adulti. Sparea in toamn a unor gropi sau santuri-capcan si umplerea lor eu gunoi de cabaline: coropisnitele se concentraez la cai dura, gasind aici conditii favorabile de hibemare. in timpul iernii gunoiul din gropi se imprstie, expunnd toto data actiunii gerului coropisnitele concentrate aici. Tratarea solului inainte de plantarea rsadului eu Sintogril 5 G, Galition 5 G, administrat prin imprastiere si incorporare usoar, in doza de 25 -30 kg/ha. Produsul Sintogril aerioneaza imediat si asigur o protectie a culturilor timp de 30 zi1e. Aratura adnea de toamn pentru scoaterea la suprafat a coropisnitelor hibemante. 2. CRBU~UL DE MAI - Melolontha melolontha L. (COLEOPTERA, SCARABEIDAE)
Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie polifag. Adultii rod frunzele diferitelor specii de arbori forestieri si pomi fructiferi, preferand stejarul, ulmul, fagul, mesteacnul, carpenul, prunuI, ciresul, nucul; mai purin atacati sunt: mrul, prul, vita de vie si diferiti arbusti, cum sunt: trandafiruI, pducelul, IemnuI cinesc. La invazii puternice frunzeIe sunt compiet distruse, rmnnd intacte nervurile principale. LarveIe, rod rdcinile si

tulpinile plantelor ierboase sau lemnoase, in unii ani producnd daune mari In pepinierele viticole si pomicole. Rdcinile subtiri pot ti roase compIet, iar la cele lignificate rod tesutul corticaI, din care cauz plantele stagneaz in erestere ~i se usuc, La tuberculi, rizomi ~i bulbi, larvele rod cavitti mai mari sau mai mici, cavittile roase au deschiderea mai mic, scobitura se adnceste rotunjndu-se ~i ltgindu-se spre interior, iar in galeriile roase de larve se intaleaz diferite microorganisme si acarieni, care produc putrezirea lor. La puietii din pepiniere rod rdcinile subtiri in fonna de spiral sau scoarta de pe rdcinile mai groase

Morfologie. Adultul are corpul de 23-31 mm lungime, femelele fiind mai mari, eu capul, pronotul si scutelul de culoare neagr. uneori eu usoare reflexe verzui. Scutelul mezonotului este glabru. Antenele sunt lamelete si constitue un caracter de dimorfism sexual, femela prezint sase lamele si sunt mai mici, pe cnd masculul are sapte lamele si sunt mai mari. Capul este negru, pe partea dorsal eu o pubescenta Iung, Antenele, picioarele, elitre1e si pigidiul sunt de culoare castanie. Partea dorsal a toracelui este proas, iar a abdomenului glabr. Scutelul este triunghiular, de culoare neagr. Elitrele sunt castanii-roscate, eu 4 carene longitudinale evidente si lucioase. Abdomenul este negru, pe parti le latera1e eu cte sase pete albe, triunghiulare si eu pigidiul conic, ascutit, eu o pozitie usor oblic, Oul este alb-glbui, suboval si de mari mea unei seminte de cnep, eu lungimea de 1,5-2 mm. Larva este oligopod de tip scarabeiform sau melolontoid, popular numita vierme alb, are corpul de 40-60 mm lungime, alb-galbui, capul brun si eu piesele bucale si picioarele galbene. Picioarele sunt inegal dezvoltate. Corpul este curbat, arcuit, eu tegumentul puternic cutat, prevzut eu peri ~i stigme brune. Prima pereche de stigme este mult mai mare dect celelalte. Pe partea ventral a ultimului segment abdominal, care are forma unui fund de sac, se gsesc dou siruri paralele de perisori, cte 2530 in fiecare rand, care converg spre extrernitati, situati att in cmpul de perisori anali (peri puternici, incovoiati, de culoare bru-inchis), ct si intr-o zon glabra, Acest element de chetotaxie faciliteaza identificarea larvelor de scarabeide, Pupa, de tip libera, are corpul ovoidal eu lungimea de 20-25 mm, este galbena-palid, eu doi spini scurti la vrful abdomenului. Se gseste in sol de obicei la 50-60 cm adncime, in interiorul unei loje pupale eu peretii intriti. Biologie. Prezinta o generatie la 3-4 ani. Ierneaz in stadiul de larv si in ultimul an ca adult, in sol. Adultii prsesc locurile in care au iemat cnd temperatura medie a solului la adncirnea de iemare ajunge la 10C. Adultii apar in mai. Perioada de zbor dureaz 3-5 sptmni. Adultii zboar la crepusculul de sear, in serile clduroase si fara vnturi putemice, aproximativ o jumtate de ora. Zborul adultilor prezint mai multe etape: zborul de rspndire (prin acest zbor adultii ajung mai ales la liziera pdurilor), zborul de hrnire pentru mturatie sexual, zborul de imperechere si zborul pentru cutarea loeurilor de depunere a pontei. Ziua stau adapostiti pe arbori sau arbusti, hrnindu-se eu frunze. Oule sunt depuse in sol, la 10-25 cm adncime (in functie de textura si structura solului), in grupe de cte 20-40. Sunt preferate terenurile usoare, bogate in substante organice (humus), reavene, calde si acoperite eu vegetatie rar. Aceste terenuri sunt intlnite in pepinierele silvice si pomi cole, plantariile pomicole, poieni, lizierele pdurilor, diferite culturi agricole etc. Depunerea oulor se repeta de doutrei ori ~i are loe dup noi imperecheri. Perioada ovipozitara dureaz 15-25 de zile, timp in care o femel depune 90-120 ou. Incubatia dureaz 3-6 sptmni, larvele apar in iulie sau august. Lipsa de urniditate si temperatura sczut in perioada de incubatie au drept efect pieirea unui mare numr de ou. La inceput larvele se hrnesc eu corionul oulor din care au eclozat si apoi se rspndesc in sol si rod resturi vegetale ~i rdcini fine. Prima hibemare are loe in stadiul de larv secundara. Evolutia larvelor dureaz 2-3 ani, in functie de regiune. In toat perioada de hrnire, care incepe primavara si dureaz pn in toamn, larvele execut miscri pe verticala si orizntala in functie de evolutia factorilor ecologici (hran, temperatur, umiditate). Spre toamn larvele se retrag in adncime pn la 40-80 cm, unde hibemeaza. Ajunse la compieta dezvoltare, in cel de al treilea an, la sfrsitul lunii iulie sau august, larva coboar la o adncime mai mare in sol, uneori pn la 1 m, si intr-o cavitate oval, eu peretii netezi se transforma in pup. Acest stadiu dureaz 4-8 sptmni, dup care se formeaz insectele adulte, acestea rmnnd in diapauz, pn in primavara urmtoare. Zborurile in mas ale aduitilor au loe la un interval predominat de patru ani. Se pot observa ins zboruri sporadice ale aduitilor ~i in alti ani, deoarece in sol se gsesc in aclasi timp larve de diferite vrste, dintre care una este predominant, aceasta prezentnd importanta in activitatea de prognoz si avertizare. Gradatiile crbusului de mai si a crabusului de pdure se dezvolt cam dup 7-9 generatii. Progradaria se esaloneaza pe parcursul a trei

generatii, eruptia dureaz o generatia, retrogradaria are loe pe parcursui unei generatii, iar latenta dureaza aproximativ trei generatii. Combatere. Adultii se pot combate in faza de hrnire, prin scuturarea ~i adunarea gndacilor pe prelate, dimineata, dup care se distrug prin diferite mijloace. Pe cale chimic crbusii se combat prin tratamente eu produse organofosforice sau carbamice, freevent prin stropirea livezilor, viilor si marginile padurilor eu Supersect 10 EC-D,5%, Oltitox 80 PU - 0.15%, Polytrin 200 EC-D,5%, Applaud 40 SC-D,5% sau eu suspensie de Onefon 90 PU sau Dipterex 80 PU-l.5 kg/ha. Pentru combaterea larvelor se recomand efectuarea araturilor adnci de toamn si discuirea repetata a solului, urmrindu-se scoaterea ~i expunerea acestora la intemperii sau la actiunea prdtorilor. in terenurile puternic infestate eu viermi albi si umede se folosesc biopreparate pe baz de Beauveria bassiana, Metarrhysium anisopliae sau pe baz de bacterii - Bacillus turingiensis, care pot cauza epidemii in rndul larvelor. Dezinfestarea solului inainte de plantare, mai recomandabil la planta premrgtoare, eu produse granulate: Sinoratox 5 G-100 kg/ha, Sinolintox lOG-75 kglha, Basudin 10 G-100kglha, Dursban 10 %-75 kg/ha, Counter 5 G-75 kg/ha, Carbofuran 5 G, Vydate 10 G-75 kg/ha. Semintele si rdcinile puietilor se vor trata chimic inainte de semnat, respectiv plantat, in vederea protejrii lor. In pepiniere numrul critic este de o lrva de ultima vrsta/ m2. 3. GNDACUL POCNITOR - Agriotes lineatus L.
(COLEOPTERA, ELATERIDAE)

PIante-gazda si aspectuI dunrii. Specie este polifag, hrnindu-se eu plante apartinnd la diferite familii botanice. Insectele adulte nu produc daune, hrnindu-se eu elementele fIorale din inflorescentele plantelor de graminee, umbelifere. Larvele rod prtile subterane ale plantelor de graminee, ele prefer totusi cerealele, gramineele din pajisti, apoi plantele tuberculifere si rdcinoase. Cerealele sunt roase de la exterior, sub nivelul coletului. in tubereuli sap galerii in profunzimea acestora. Pagubele sunt foarte mari la culturile de pIante prsitoare, mai ales la porurnb si fIoarea soarelui, unde densitatea culturii este mult diminuat. Freevent rod boabele de porumb in germinare, carora le rod embrionul, ptrunznd in endosperm, lasand intact tegumentul. Atacul continu si dup rsrire, plantele fiind roase in zona coletului sau in zona de rarnificare a rdcinii. Plantele atacate au la inceput frunzele inglbenite, apoise usuc la vm si planta moare. Pot ataca puietii si pomii tineri din pepiniere, butasii de vita de vie, hrnindu-se prin roaderea rdcinilor si tesuturilor fragede de la punctul de altoire, inclusiv corditele tinere s.a, Morfologie. Adultul are corpul alungit, de 7-10 mm lungime, de culoare brun-roscat. Pe elitre altemeaza benzi mai deschise eu altele mai inchise la culoare. Capul mic si globulos. Antenele formate din II articule seriforme sunt mai lungi dect capul ~i pronotul. Pronotul mai lung dect lat si este bombat. Pe partea ventrala a toracelui (intre pro- si mezotorace) prezima un dispozitiv de sltare, caracteristic elateridelor, eu care realizeaza deplasri caracteristice si- permite, atunci cnd este pe spate sa revina la pozitia normala printr-o poenitur. Tarsele sunt formate din cinci articule. Gndacii sunt buni alergtori si zburtori. Oul este alb, oval, eu corionul rezistent si de aproximativ 0,5 mm. in timpul incubatiei, care dureaz 20-30 de zile, oul absoarbe apa din sol si-si mreste astfel volumul. Larva, oligopoda, de tip elaterid, denumit popular vienne-srma, are lungimea corpul de 20-23 mm si latimea de 2 mm, de forma cilindric, acoperit de un tegument puternic chitinizat, de culoare galbena-pal pn la galben-brunie. Capul, prognat, este turtit dorso-ventral, mai inchis la culoare in partea anterioar, iar antenele sunt scurte, formate doar din trei articule. Piesele bucale sunt puternic dezvoltate, mandibulele prezint un dinte subterminal, care eu vrful acestora formeaz un unghi drept (90). Picioarele sunt scurte si egale ca mrime, larvele au miscari lente si ondulate. Ultimul segment abdominal este conic si poart doua grpite stigmatiforme, de la care pleac posterior cte o brzdut dispus oblic. Pupa, de tip libera, este la inceput de culoare galbna apoi brunie, iar unghiurile anterioare ale pronotului prezinta excrescente chitinizate. Biologie. Prezint o generatie la 4-5 ani. Ierneaz insectele adulte si larvele de diferite vrste, in sol. Prin aprilie-rnai adultii ies la suprafata si duc o viat nocturna, fiind foarte activi intre orele 19-23. Freevent se intlnesc si in timpul zilelor insorite, pe diferite plante cultivate si spontane, In special pe 4

urnbelifere, compozite si graminee. Pentru maruratie sexual adultii se hranesc prin ciupirea diferitelor frunze, dar niciodat nu produc pagube. Copulatia are loe din a doua jumtate a lunii mai. Oule sunt depuse in crpturile solului, izolat sau in grupe de cte 3-20. O femel depune 100-200 ou. Incubatia durcaza 35-40 zile. Oule sunt sensibile la uscciune ~i pier dac stratul in care au fost depuse se usuc sau dac sunt expuse la razele solare. Larvele abia aprute au lungimea corpului de 1,5-2 mm, sunt transparente si au un regim de hran detritifag ~i fitofag. Din terenurile intelenite pot migra in culturi, crescnd astfel abundenta populatiilor din aceste biotopuri. Larva naprleste anual de dou ori: odat in aprilie-mai si alta data in iulie. Larvele gndacului pocnitor parcurg 10-12 vrste larvare. Dup fiecare nprlire larvele au operioada de hrnire foarte activ in cursui careia produc pagube foarte mari. ncepnd din al doilea an larvele se hrnesc eu rdcinile mai groase, tuberculi, rizomi etc. Larvele consuma numai seva din tesuturile atacate, acest mod de hrnire determinnd voracitatea deosebita a acestora. Sensibilitatea larvelor la deficitul de urniditate din sol este foarte pronuntat, astfel inct atunci cnd are loe o uscare a solului acestea migreaz pe vertical, iar intr-un sol eu exces de umiditate ies la suprafat. In ultimul an de dezvoltare larvar, la compieta dezvoltare, prin iunie, larva de ultima varsta se retrage la o adncime de 10-15 cm, unde sap o cavitate intr-un bulgre de pmnt ~i se transforma in pup, stadiu ce durcaza aproximativ o luna, dup care se transforma in insect adult. Aparitia acesteia coincide eu lunile august-septembrie. In lojele in care s-au format, adultii rmn pn in primavara urmtoare. Combatere. Rotaria culturilor, porumbul urmnd dupa premergtoare nepreferate: inul, mazarea, culturile de crucifere etc. Ca msur de prevenire a dezvoltrii unor populatii mari, este indicat corectarea prin amendare a reactiei acide a solurilor. Cosirea pajistilor inainte de depunerea oualor sau imediat dup depunerea oulor de ctre insecte, produce uscarea stratului superficial al solului, fapt care produce pieirea in mas a oulor ~i larvelor tinere .. Distrugerea buruienilor. Efectuarea unor lucrari culturale, dup pont, care duc la deranjarea si expunerea oulor la uscciune, determinnd pieirea lor in mas, Prin dezrniristire si discuiri repetate se reduce considerabil numrul larvelor. Capturarea insectelor adulte eu ajutorul capcanelor eu feromon specific. Tratarea semintelor inainte de insamntare, utiliznd produsele: Furadan 35 TS, Diafuran 35 TS2.5-3.0 1/100 kg smnta; Seedox 80 W-1.2-3.0 kg/lOO kg smnt; Gaucho 70 WS -600 g/100 kg smnt; Tirametox 90 PTS-3 kg/t; Semafor 20 ST - 3.51/t; Promet 400 CS - 251/t; Carbodan 35 ST281/t, sau arnestecuri eu actiune mixt, insecto-fungicid ca: Tirametox 90 PTS (3 kg/t) .. Cnd terenurile sunt putemic infestate, densitatea larvelor depasind 10 exemplare la m2, se aplic tratamente generale la sol sau tratamente pe rand, la insmntare. In acest scop se indica folosirea insecticidelor: Basudin 10 G - 20 kg/ha; Sinoratox 5 G 25-40 kg/ha; Dursban 10 G; Furadan 10 G - 3040 kg/ha, ncorporarea insecticidelor se realizeaza eu msini de incorporat ingrasminte, msini granulo-aplicatoare sau odata eu sernnatul, eu semntoarea. Tratamentele la sol se efectueaz eu cteva sptmni ininte de insmntare, pentru a evita un efect fitotoxic. La culturile de tuberculifere, rdcinoase si legumicole se evit aplicarea de tratamente eu astfel de produse. 4. PDUCHELE CENUSIU AL VERZEI
(HOMOPTERA,

- Brevicoryne brassicae L.

PHIDIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie oligofag, infestnd diferite plante cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, gulia, ridichea, conopida, rapita, mustarul etc. Intensitatea atacului cauzat este legat direct de gradul de concentrare care, in raport eu planta gazda, prezint graduri diferite. Atac adultii si larvele, care se instaleaz pe partea inferioara a frunzelor si pe lstarii plantelor semincere. La plantele infestate fnmzele si lstarii se deformeaz (pe frunze apar pete glbui sau roze iar tulpinile florifere se coloreaza in albastru-verzui), florile avorteaz, silicvele produc seminte de calitate inferioara. Organele infestate sunt inundate eu rou de miere pe care se dezvolta fumagina, Pagube deosebit de mari sunt produse la loturile semincere, unde pe tijele atacate sunt intlnite colonii massive (uneori numrul de indivizi ajunge pna la 250Icm2), care determin avortarea florilor, iar dac tacul se instaleaz dup formarea silicvelor acestea for fi deformate, iar semintele i~i pierd facultatea germinativ (productia poate fi diminuat eu 30-40%). Morfologie. Femela apter are corpul globulos, de 1,8-2,5 mm lungime, de culoare galbnaverzuie, acoperit de o secretie ceroas alb-cenusie- albstruie; transversal prezint 2 benzi de culoare

inchisa. Capul, antenele ~i picioare1e sunt de culoare mai inchisComiculele sunt scurte, cilindrice si de culoare neagr, iar coada este conica, la fel de lung ca si conriculele, prevzut lateral eu cte trei peri. Femela aripata are corpul subcilindric, de 1,6-2,3 mm lungime, capul si toracele de culoare brun, eu pete laterale si dungi transversale inchise, iar abdomenul galben-verzui. Antenele sunt aproape la fel de lungi ca si corpul. Aripile hialine, de 6-8 mm in anvergur. Coada este conic, mai lung dect corniculele. O u 1 de rezistent este alungit, negru - albastru Larva este asemntoare insectei adulte. Ciclul biologic. Specie nernigratoare, eu cic1ul evolutiv monoecic, inmultindu-se pe plante de brasicacee cultivate si spontane. Insecta poate prezenta pn la 18 generatii pe an. O generatie se dezvolt in 10-14 zile. Temperatura optim pentru dezvoltarea acestui duntor este cuprins intre 18 si 260C. Ierneaz stadiul de ou de rezistenta pe tulpinile sau petielul frunzelor piantelor-gazd. La sfrsitul lunii martie apar larvele care, in cursui lunii aprilie, evolueaz in femele fundatrix. Acestea, pe cale partenogenetic si vivipar, dau nastere la mai multe generatii de fundatrigene aptere. O femel apter de fundatrix expulzeaza 30-40 larve. Dup 1-2 generatii de fundatrigene, alturi de femelele aptere, apar si femele aripate care zboar si infesteaza alte plante din cultura sau zboara si infesteaz alte cuIturi. Aici evolueaz, tot pe acecasi cale, partenogenetic si vivipar, mai multe generatii de femele virginogene aptere. La sfrsitul verii apar femele sexupare, aripate, care dau nastere la forma sexuat, a carei femele, dup copulatie, depun oule de rezistenta, care rmn in diapauza hiemal. Combatere. Adunarea ~i distrugerea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor; efectuarea araturilor adnci si distrugerea cruciferelor spontane. In regiunile de invazii se recomand apli-carea de ingrasaminte eu fosfor si potasiu, care maresc rezistenta plantelor la atac. La aparitia coloniilor de pduchi, se aplica tratamente chimice eu produse organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0,1 %, Basudin 60 CE - 0,15 %, Onefon 80 PS -0,1 %, Actellic 50 CE - 0,05 %, precum si produse piretroide: Decis 2,5 CE - 0,05 %, Rip-cord 40 CE 0,04 %, Ambush 25 CE - 0,05 %, Sumi-alfa 2,5 EC - 0,03 %. In sere ~i solarii se yor folosi produse eu remanent redusa. ca Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 %, Divipan 100 CE - 0,1 %, Actellic 50 CE, 0,05 %.

5. PURICELE NEGRU AL VERZEI - Phyllotreta atra F.

(COLEOPTERA, CHRYSOMELIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie oligofag, infestnd diferite platne cultivate si spontane din familia brasicacee: varza, conopida, guliile, ridichiile etc.. Insectele adulte duneaz frunzele, inflorescentele si fructele; la frunze apare "ciuruirea" caracteristic, Organele generative sunt consumate selectiv (staminele, petalele), iar fructele sunt roase la exterior sub frorn de pete, mai mici sau mai mari. Pagube insemnate se inregistreaz in rsadnite si pe straturi reci, la plantule si la cultivare semincere de varz, gulii, ridichi, conopid, rapit, mustar. Plantele atacate in faza de rasame, dac timpul este secetos yor pieri. Larvele se hrnesc pe seama sistemului radicular al plante1or, fr sa produc pagube economice. Morfologie. Adultul are corpul oval, de 2,0-2,5 mm lungime ~i de culoare neagr. Punctuaria toracelui si e1itrelelor este foarte accentuat si dispus neuniform. Antene1e filiforme, formate din II articule. Picioarele de culoare neagr, ce1eposterioare adaptate pentru srit. Larva oligopod, are corpul alungit, la compIeta dezvoltare de 2-3 mm lungime si de culoare alb-murdar, acoperit de pete mici de culoare inchis, placa toracic si tergitul anal de culoare negricioas. Ultirnul segment este terminat eu un spin comos si curbat. Ciclul biologic. Specie monovoltin. Ierneaz insectele adulte sub resturile de pIante rmase dup recoltare, sub frunzarul din paduri si livezi, in sol etc. Prin aprilie are loe aparitia adultilor hibemanti, care se hrnesc 2-3 sptmni, apoi are loe copulatia adultilor hibernanti, care sunt activi in orele insorite ale zilei, instalndu -se pe fata superioara a frunzelor. Dup copulatie femela depune oule in stratul superficial al solului, in apropierea plantelor. Incubatia dureaz 2-3 sptmni. Larvele apar in perioada mai-iunie. Dezvoltarea larvelor dureaz 20-30 zile, dup care se transforma in pupe, in locurile unde s-au dezvoltat. Dup 10-15 zile, in iunie-iulie, apar adultii din noua generatie, care atac pn in luna noiembrie, cnd se retrag pentru iemare.

Combatere. Semanatul timpuriu si plantatul timpuriu al rsadului. Distrugerea buruenilor din familia brasicacee. Aplicarea de tratamente chirnice, la aparitia in rnas a insectelor hibernante, utiliznd produse organofosforiee (Sinoratox 35 CE, Carbetox 37 CE; Zolone 35 CE - 0.15%) ori piretroide (Chinmix 5 CE, Fury 10 CE, Superseet 10 CE-0.250 l/ha). Tratamentele se aplic primavara la aparitia puricilor, dimineata si seara, cnd adultii stau Jinistiti pe plante. In cazuri de invazii, tratamentele trebuie repetate de 1-2 ori, la intervale de 6-8 zile. 6. GARGRIT A GALICOL AVERZEI - Ceuthorrhynchus pleurostigma (COLEOPTERA - CURCULIONIDAE) Marsh.

Descriere. Adu 1 tul are 2-3 mm lungirne. Corpul este oval, dorsal eonvex, negru-cenusiu, eu lueiu metalie verde sau al-bastru. Partea dorsal este pubescent, iar cea ventral acoperit eu solzi albiciosi. Rostrul este lung, foarte curbat, eu extremi-tatea roscat. Pronotul este mai ingust dect elitrele, este puter-nic punctat si prezint o adncitur median, longitudinal, Elitre1e nu acoper pigidiul si sunt prevzute cu striuri longitudna-le late si pubescent fin. O u 1 este alb, de forma elipsoidal. BioIogie si ecologie. Este o specie monovoltin, eu dou cic-luri: unul de primavara pe culturile de mustar si altul de vara, pe plantele legurnicole vrzoase. In ciclul evolutiv de primvar, in-seeta ierneaz in stadiul de adult in sol. In luna aprilie apar adultii, care dup operioada de hrnire eu muguri si lstari, se imperecheaza ~i in luna mai are loe ponta. Femelele depun cte un ou in cavitti pe care le rod eu rostrul in zona eoletului plante-lor tinere, sau in zona rdcinilor la plantele eu tesuturile lignificate. Incubatia dureaz 6-12 zi1e. Stadiu1 larvar dureaz 18-22 zi1e, dup care larvele perforeaza galele formate si patrund in sol, la 3-4 cm adncime si se transforma in pupe. Stadiul de pup dureaz 812 zile. Noii adulti apar in luna iunie. Ei se hrnesc operioada eu lstarii ~i florile diferitelor pIante crucifere, dup care se retrag pentru diapauza hiemal, In ciclul evolutiv de vara, grgrita ierneaz in stadiul de larv in galele formate pe rdcinile de varz. In luna aprilie, larvele prsesc galele, patrund in sol, unde se transform in pu-pe. Adultii apar in luna iunie si dup operioada de hrnire obli-gatorie are loe ponta, care are loe pn in luna septembrie. Oule sunt depuse in aclasi fel ca si in ciclul de primvar, ins pe plantele vrzoase de toamn. Larvele aprute i~i continu dezvolta-rea in timpul toanmei si ierneaz in acest stadiu. PIante atacate ~i mod de dunare. Este o specie oligofag. Atac plantele crucifere, pagube insemnate producnd la varz si conopid. Adultii consuma mugurii, florile si lstarii. Saliva ino-culat de femel in timpul roaderii cavittilor pentru depunerea oulor si activitatea de hrnire a larvelor, determin hipertrofie-rea tesuturilor si formarea unor gale pe rdcinile plantelor sau in zona eoletului (fig. 194). La exterior galele formate de dun-tor sunt asemntoare eu cele produse de eiuperea Plasmodiophora brassicae Woron., ins in interi or prezint larve, si in ultima faz a dezvoltrii larvare, la exterior orificiile de iesire a acestora. In urma atacului, rdcinile plantelor putrezesc, plan-tele stagneaz in erestere. nu mai fructific normal si se usuc. Combatere. Se aplic msuri preventive: strngerea si distru-gerea resturilor vegetale din camp dup recoltare; executarea ara-turilor adnci de toamn; distrugerea cruciferelor spontane; rota-tia culturilor; plantarea rsadului timpuriu, in terenuri bine luc-rate si fertilizate; inlturarea de la plantare a rsadurilor care prezint gale pe rdcini. Acest control trebuie sa se fac ~i toanma la recoltare, cnd plantele infestate se yor aduna si dis-truge. Chimic, grgrita galicol se combate prin prfuirea rsadului inainte de plantare eu Pinetox 10 pp - 0,5-1 g/plant. In cazuri de invazii puternice se va aplica si al doilea tratament, la 10-15 zi-le, in zona eoletului. 7. FLUTURELE ALB AL VERZEI
(LEPIDOPTERA,

- Pieris brassicae L.

PIERIDAE)

Piante-gazda si aspectuI daunarii. Specie oligofag, infestnd plantele spontane si cultivate din familia brasicacee, preferand varza si conopida. Larvele tinere rod epiderma si parenchimul; cele din vrstele 3-4 se rspndesc pe frunze, roznd limbul foliar, mai freevent de la margine. La un atac puternic sunt roase toate frunzele, ramnnd doar nervurile prineipale. La plantele mai dezvoltate omizile rod suprafapa capatnei ~i nu rod galerii in acestea, cum fac larvele buhai verzei. 7

Cele mai mari pagube se inregistreaza ca urmare a atacului larvelor din generatia a doua la varza de toamn si la cea semincer, putndu-se compromite aceste culturi. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 50-65 mm lungime. Corpul de culoare neagr. acoperit de peri albi-glbui, mai lungi ill regiunea toracelui. Ambele perechi de aripi sunt albe ~i cu varfui de culoare neagr. Larva este omid adevrat, la compieta dezvoltare are 40-50 mm 1ungime. Capsula cefalic este cenusie-deschis, eu desene negre. Dorsal pe corp se gsesc trei benzi longitudinale, de culoare galbena-portocalie, cea mediana fiind mai ingust. Intreg corpu1 este acoperit eu puncte negre ~iperisori fini, desi si scurti. Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an. Ierneaz in stadiul de pup, fixat de scheletul acoperisului sau pe plafonul caselor, grajdurilor, cosarelor, gardurilor pe tulpinile pornilor etc. Prin luna mai apar fluturii care zboar in timpul zilei, pe vreme frumoas, activitatea lor esalonndu-se pe 20-25 de zile. Copulatia si ponta au loe la cteva zile dup aparitia fluturilor. Oule sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor, izolat sau in siruri paralele, constituind grupuri de 50-100 bucti. a fmela depune 200-300 ou. Incubatia dureaz 6-12 zi1e. Larvele aprute stau grupate, iar dup nprlirea a doua devin solitare, hranindu-se pe seama aparatului foliar al plantelor, fiind preferate cele eu continntul ridicat in aminoacizi. Dezvoltarea stadiului larvar dureaz 25-30 zile, in care timp nprlesc de 5 ori. La compieta dezvoltare larvele rnigreaz in cutarea unor loeuri de impupare. Dezvoltarea stadiului pupal se petrece in 10-20 zi1e, dup care, prin iulie, apar fluturii din noua generatie. In iulie-august evolueaz generalia adoua, iar in cursul lunilor septembrie-octombrie poate apre parti al si generatia atreia, pupele acesteia hibernnd. Combatere. Cultivare de soiuri rezistente, eu un continut redus de aminoacizi. Aplicarea de tratamente eu biopreparate pe baz de Bacilus thuringiensis (Turintox, Entomobacterin, Bactospaine si Dipel - 2 kg/ha). La depasirea PED, impotriva larvelor tinere, se aplica cte un tratament la primele dou generatii, utiliznd produse organofosforice: Sinoratox 35 CE - 0.15 %, Diazinon 60 CE-O.OS %; Zolone 35 CE - 0.2 %.

8. BUHA VERZEI - Mamestra brassicae L.

(LEPIDOPTERA, NOCTUIDAE)

Specie polifaga, infestnd plantele de varz, conopid, mustar, tutun, mazre, crizanteme, dalii, garoafe etc. La plantele de varz, larvele rod marginal frunzele, epiderrna inferioara si parenchimul, apoi produc perforari mari in frunze, pn la scheletuire. Cptinile de varz sunt rninate si murdrite eu excremente; valoarea lor comereial este depreciat; uneori se instaleaz ageriti patogeni care detennina putrezirea lor. Larvele din prima generatie atac varza timpurie si de vara, iar cele din generalia a doua, varza de toamn. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor anterioare de 30-50 mm, acestea fiind brune cenusii, eu nurneroase dungi transversale si pete negricioase sau alburii. Cele dou pete din cmpul median, orbicular si reniform, sunt conturate eu negru. In mijlocul cmpului pata reniform este distinct, fiind inconjurat de dou linii albe, fine. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis, eu marginile mai deschise. u 1 este emisferic, striat, cenusiu la eclozare Larva, omid adevrat, la completa dezvoltare are corpu1 de 30-35 mm 1ungime, de culoare brun cenusie, pn la verde-inchis, eu capul, protoracele si picioarele negre. Longitudinal, pe partea dorsal prezint trei dungi dintre care cea rnijlogie este mai deschis, iar lateral, dungi oblice, glbui. P u p a are 20-40 mm lungime ~i este brun-roscat. Ciclul biologic. Specie bivoltin. Ierneaz pupa in sol. Fluturii apar la sfrsitul lunii mai si sunt nocturni. Feme1a depune 1200-1500 ou, izolat sau in grupe de cte 10-100 bucati, pe partea inferioara a frunzelor. Incubatia dureaz 1-2 sptmni. La inceput larvele triesc grupat, apoi devin solitare. Stadiul de larv dureaz 3-4 sptmni, dup care migreaz ill sol unde se impupeaza. Stadiul pupal dureaz 15-20 zile. Fluturii din prima generatie apar in iulie, iar larvele din a doua generatie se dezvolt din august si pna in octombrie, cnd se retrag in sol si se transform in pupe, acestea hibernnd. Combatere. Distrugerea resturilor vegetale dup recoltare Aratura adnea de toamna pentru distrugerea pupelor hibemante. Adunarea si distrugerea frunzelor eu ponte si larve grupate. Plantarea

Piante-gazda ~i aspectul dunrii.

timpurie a rsadurilor in terenuri bine pregtite si fertilizate. Distrugerea cruciferelor spontane. Dsolamentul si rotatia culturilor. Intretinerea culturii in bune conditii, Instalarea de capcane eu feromoni specific AtraBras. Aplicarea de tratamente eu biopreparate pe baz de Bacillus turingiensis (Turingin, Bactospain, Dipel) - 2 kg/ha. Tratamentele chimice se aplica la avertizare si se utilizeaza produse piretroide (Decis 2.5 CE, Fury 10 CE, Chinmix 10 CE-0.250 l/ha; Ripcord 40 CE - 0,03 %, Sumialfa 2,5 EC - 0,03 %), organofosforice (Sinoratox 35 CE, Zolone 35 CE-0.2%; Diazinon 60 CE - 0.5%; Carbetox 37 CE - 0,3 %,), Mospilan 20 SP - 0.03%, Thionex 35 EC - 0.2%.

9. MUSCA VERZEI - Delia brassicae radicum L.

(DIPTERA, NTHOMYIIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Insecta infesteaz plantele tinere de brasicacee (varz, conopida, rapit, mustar etc.) att in rsadnite, ct ~i in camp. La apartie larvele se hrnesc eu rdcinile de la pivotul principal, apoi patrund in interiorul rdcinei, roznd galerii longitudinale. In cazul unui atac puternic, cnd la o plant se gsesc mai multe larve, acestea rod galerii ascendente pn la tulpin, ajungng uneori la insertia frunzelor. Plantele atacate au frunzele de culoare verde-inchis, lasate pe sol. Plantele atacate stagneaz in crestere, se ofilesc, se inglbenesc si se usuc. Trase, se smulg user, deoarece sistemul radicular este distrus. Larvele transmit si unele bacterii (Erwinia carotovora), care detennina putrezirea rdcini-lor. In unii ani, in cazul unor atacuri puternice, productia este diminuat eu 20-80 %. Morfologie. Adultul are corpul de 6-7 mm lungime, asernntor mustei de cas, Masculul are culoarea cenusie-inchis, pubescent, eu trei dungi negre pe pronot si una dorsal pe abdomen. Baza tibiilor posterioare prezinta cte o tufa de peri scurti si lnosi. Femela este cenusie-glbuie, mai mare si slab pubescent. Oehii la maseul sunt aproape uniti, in timp ce la femel sunt desprtiti printr-o banda lat, roscat. La ambele sexe antenele, ca ~ipicioarele, sunt negre. O u 1 are 0,8-1,1 lungime, are forma de butoias si este de culoare alb-lucioas. Larva, apod si acefal, la compieta dezvoItare are pn la 7-9 mm lungime, eorp cilindrie, anterior mai subtire si de culoare alb-glbuie. In cavitatea bucala se gsesc dou eroste chitinoase (mandibule), de culoare inchisa. Partea posterioar a abdomenului este truncheat-oblic, sub forma unui disc, in centrul cruia se gsesc dou stigme resp iratorii , iar pe marginea discului 12 forrnatiuni digitiforme, membranoase, dintre care cele dou mediane sunt mai dezvoltate si bifurcate. P u p a are 6-7 mm lungime si are forma eliptic, fiind de culoare eastanie; in regiunea postericara are 1-2 forrnatiuni digi-tiforme. Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an. Ierneaz stadiul de pup in sol, la 2-15 em adncime, in cotoarele plantelor rmase dup recoltare etc. In primavara are loe transformarea pupelor in inseete adulte. Adultii apar primvara, la sfrsitul lunii aprilie, cnd se planteaz in camp rasadurile de varz. Ei sunt semnalari pe diferite plante spontane, apoi in rsadnite si in camp. La cteva zile de la aparitie are loe copulatia, iar dup 8-10 zi1e depunerea oulor, infestnd plantele din culturile timpurii, cnd aeestea au 3-6 frunze. Femela depune oule, izolat sau in grupe mici, pe sol, la baza plantelor si in apropierea coletului. O femel depune 30-200 ou. Incubatia dureaz 7-10 zile. Dezvoltarea stadiului de larv dureaz 15-20 zile. La compieta dezvoltare, prin iunie, larvele prsesc rdcinile plantelor atacate si, in apropierea acestora, se transforma in pupe, stadiu care dureaz 10-12 zile. Adultii din noua generatie apar in iunie si depun oule, infestnd culturile de varz de toamn, cele semincere de varz si conopid. Compieta dezvoltare a larvelor din a doua generatie intervine in august cnd, parasind plantele atacate, se tranform in pupe si hibemeaza ca atare. In conditii favorabile poate apre si atreia generatie. partial. importanta acesteia fiind nesemnificativ, Combatere. Sortarea rsadurilor, indeprtndu-le pe cele infestate si in general cu dezvoltare slab. Plantarea timpurie a rsadului. Aplicarea de ingrsminte pentru fortificarea ~i dezvoltarea vigroasa aplantelor. Distrugerea buruienilor din familia brasicacee. Adunarea si distrugerea resturilor vegetale rmase dup recoltare. Aratura adnea de toamn pentru distrugerea pupelor hibernante. Apliearea de tratamente la plante, utiliznd produse granulate: Sinoratox 5 G - 25 kg/ha si stropirea plantelor in primele fenofaze de crestere, utiliznd produse piretroide: Deeis 2.5 CE, Chinmix

2.5 CE - 0.250 l/ha, sau eu Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 % (eu timp de pauza de 10 zile), Clorofos 75 CE - 0,2 %, Zolone 30 PU - 0,15 % etc. (eu timp de pauza de pn la 3 sptmni).

10. NEMATODUL TULPINILOR - Ditylenchus dipsaci Kuhn.

(TYLENCHlDA, TYLENCHlDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii, Nematodul este polifag infestnd numeroase plante cultivate si spontane din familiile graminee (grau), leguminoase (trifoi, lucerna, bob, mazre), rozacee
(fragi, cpsuni), liliacee (ceap, usturoi, praz), cariofilacee (garoafe), orhidacee, moracee, crucifere, poligonacee, chenopodiacee (sfecla), umbelifere. Dup TACCONI (1969) nematodul atac peste 400 specii de plante si cuprinde multe rase biologice, nediferentiate din punct de vedere morfologic si indi insuficient studiate. Infestarea plantelor se realizeaza att prin nematozii din sol, ct si prin samanta sau bulbi. Cele peste 20 de rase biologice cunoscute, infesteaz in primul rand orzul, trifoiul, lucerna, bobul, mazrea, sfecla, cartoful, ceapa, tutunul si une1e plante ornamentale ca: laleaua, zambila, garoafa etc. Dup date mai recente, nematodul infesteaz puternic semintele, indeosebi de leguminoase (bob, trifoi, lucerna) si liliaceae (ceap, usturoi). S-a stabilit ca 14% din probe1e de seminte de lucerna si 31 % din cele de trifoi sunt infestate de acest nematod. in zonele de S - E ale Frantei, acest procent ajunge la 40%, fiind raspndit pe suprafete intinse, Infesteaz deasemenea, bulbii de usturoi, ceap, narcise, lalele si zambile. Rasa gigantica a acestui nematod infesteaz in primul rand semintele de bob (Vieia faba); pe ele apar pete necrotice. Cnd atac cerealele, nematodul cauzeaz infrtirea si umflarea usoar la baz a plantulelor. In mod curent o samanta de Vicia sp. contine pn la 19 780 de nematozi, o samanta de Vieia faba contine 10 000 de nematozi; un gram de samanta de trifoi contine 75 de nematozi iar un gram de samanta de lucerna, contine pn la 5 nematozi. Larvele de varsta IV, pot supravietui in seminte pn la 23 ani. S-a stabilit ca exist o corelatie direct intre densitatea populatiei nematodului si valoarea pierderilor totale imegistrate pe durata pstrrii bulbilor de ceap. Pierderile inregistate la bulbii infestati si pstrati timp de 150 zile in depozite eu ventilatie natural a, se ridic la 24,3%, depsind norm ele admise in vigoare. Atac tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii si rdcinile diferitelor plante. Prefer ceapa, usturoiul si prazul. Plante1e atacate prezint frunzele mai scurte si mai groase, de culoare verde-deschis la inceput, apoi se ingl-benesc. Solzii interni se ingroas mai mult, iar bulbii de ceap crap ~i in scurt timp plantele se usuc. La o infestare mai tardi va, plantele desi au aspect sntos, prezint pe bulbi pete la inceput albicioase, apoi brune. Bulbii atacati au aspect mucilaginos, nu se pot valorifica si pstra. Rdcinile se desprind usor de disc, se produce o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub mrrnele de "chelirea cepei si usturoiului". Bulbii atacati sunt invadati de unii agenti patogeni ca Botrytis allii Munn. si in scurt timp putrezesc. in zonele puternic infestate, productia de ceap si usturoi este diminuat eu 30-70 %. Duneaz adultii si larvele care atac tulpinile, bulbii, tuberculii, rizornii si rdcinile plantelor din diferite familii botanice. Infesteaz peste 60 de specii de plante spontane din genurile Bromus,

Avena, Daetylis, Rumex, Atriplex, Papaver, Lepidium, Agropyron, Sinapis, Capsella, Polygonum, Chenopodium, Stel/aria., Dintre plantele cultivate atac ovzul, secara, porumbul (mai putiri grul si orzul), trifoiul, lucerna, mazrea, bobul, sfecla, cartoful, cpsunul, plantele ornamentale (Campanula, Primula, Dianthus, Galanthus, Begonia, Gladiolus, Seilla, Heleborus, Phlox, Anemone, Astet, Calendula , Cal/istephus, Digitalis, Hibiseus, Lathyrus, Lupinus, Sedum, Senecio, Solidago, Viola, Zinnia s.a.) etc .. Dintre plantele legumicole prefer ceapa, usturoiul si prazul. Plantele atacate sunt mai
mici, eu erestere lent, internodiile sunt scurte, vrfurile vegetative sunt distruse, fapt ce detennina dezvoltarea mugurilor laterali, sau fenomenul de infrtire excesiv aplantei. Atacul se produce in profunzimea tesuturilor. Datorit activittii nematodului si secretiilor acestuia se produc modificri ale tesuturilor. Culoarea tesuturilor atacate este verde mai deschis, apar distorsiuni ~i malformatii ale organelor plantei. Atacul pe plante1e liliacee se manifest de obicei prin ingrosare bazei acestora fapt semnalat in special la ceap, usturoi, praz. La aceste specii bulbii devin necrozati, sunt distrusi partial sau total, pe locul atacului putndu-se instala si microorganisme patogene. Plantele atacate prezint fiunze1e mai scurte ~i mai groase, la inceput de culoare verde-deschis , apoi acestea se inglbenesc. Solzii interni se ingroasa mai mult, iar bulbii de ceapa crap si in scurt timp plantele se ususc. La o 10

infestare tardi va, plantele desi au aspect sntor, prezint pe bulbi pete la inceput albicioase, apoi brune. Bulbii atacati capat un aspect mucilaginos, nu se pot valorifica ~i pstra. Rdcinile se desprind usor de disc, se produce o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de "chelirea cepei si usturoiului". Bulbii atacati sunt invadati de unii ageriti patogeni ca Botrytis alii Munn. ~i putrezesc. in zonele eu terenuri puternic infestate, productia de ceap si usturoi este diminuat eu 30-70%. Morfologie. Adultul are corpul filiform, de 0,9 - 1,8 mm lungime si 20-27 um latime (femela fiind mai mare dedit masculul), de culoare alba. Cuticula este striat transversal, eu exceptia regiunii eefalice si cel ei caudale. Cavitatea bucala este inconjurat de 6 lobi, stiletul este conic si trilobat la baz, masurnd 8-12!lm lungime. Capul este slab sclerificat. La fmela ovarul depseste limia esofag-intestin, care are o directie perpendicular pe axul corpului, iar vulva se gseste in partea distala la 4/5 din lungirnea eorpului Ou leste oval-eliptic, eu diametrul transversal de 0,08-0,1 mm. Larva este asemntoare eu nematodul adult, este subtire, filiforma si transparent av and dirnensiunile corporale mai reduse, in functie de varsta (la ecloziune are 0,3 mm lungime iar la compieta dezvoltare 0,5-0,8 mm) . Biologie. Specie polivoltin, in cursui unei perioade de vegetatie putand evolua 5-6 generatii. Iemeaz in toate stadiile de dezvoltare, in tulpinile ~i bulbii de plante cultivate ~i spontane ~i uneori ehiar in sol. In primavara larvele migreaza in sol si patrund in radcinile sau bulbii plantelor tinere; patrundere lor in aceste organe are loe prin orificii naturale sau prin rni, nematozii fiind capabili sa dizolve peretii celulelor eu ajutorul unor secretil ale tubului digestiv. Din rdcini nematozii migreaza si se stabilesc in tesuturile tulpinii, prin activitatea lor de hrnire cauznd necrozarea tesuturilor. Dezvoltarea larvelor durcaza 20 - 25 de zile, in care tirnp nprlesc de cteva ori, devenind nematozi adulti, de ambele sexe. Dup copulatie femela depune oule in tesuturile plantelor in care s-au dezvoltat. Incubatia dureaz 7 - 8 zile. Oule si larvele nematodului sunt rezistente la actiunea temperaturilor sczute. Dezvoltarea unei generatii dureaz 4 sptmni, Rspndirea nematodului se face att prin materialul infestat, ct si prin sol. Experientele intreprinse de VIK (1968) au demonstrat transmiterea nematodului prin semintele de ceap. HUSSEY (1968), infestnd plantele de mazre din soiul Alaska 14, a depistat prezenta nematozilor in tesuturile din frunzele cotiledonale dup 6 ore, iar dup 72 de ore de la infestare, nematozii au distrus o mare parte din tesutul mezofil al frunzelor embrionare. Din frunze nematozii patrund in tulpini, cauznd necrozarea tesuturilor. Plantele la care nu apar celule gigantice la locul de infestare sau in care celulele infestate nu se necrozeaz sunt rezistente la ataeul nematodului; ce le atacate contin o citoplasm dens, granular, plasmolizata si nuclei deformati. GRIFFITH(1968), infestnd plantele de lucerna a stabilit ca nematodul atac plantele in mod norm al la temperaturi cuprinse intre 5 - 300C ~i ca temperatura afecteaz in mai mic msur ptrunderea nematodului in plant dect urniditatea solului sau alti factori. Prevenire si combatere. Introducerea unui asolament care sa nu permit, pe aceleasi terenuri, culturi de leguminoase sau alte eulturi sensibile la aeest nematod dedit dup trecerea unei perioade de 4 - 5 ani. in aceast perioad terenul se cultiv eu porumb, mazre, to mate, varz, salat, care sunt rezistente la atacul nematodului. Acesta msur este eu att mai importanta eu ct practic se intlnesc mai multe rase specializate pentru anurnite grupe de plante gazda. Administrarea gunoiului de grajd la culturile de mazre si fasole, plante sensibile la atacul nematodului, stimulez dezvoltarea florei microbiene, formarea nodozittilor pe sistemul radicular al plantelor si ca urrnare acestea au o erestere normal, iar productia lor creste cu 45 - 60 % fata de martor. Gunoiul de grajd stimuleaz activitatea microbiologic din sol, iar aceasta impiedic rspndirea nematozilo. Dup observatiile lui TACCONI (1969) culturile de usturoi de primvar sunt mai putiri atacate dect cele de toamn. Utilizarea de soiuri rezistente. Soiurile: Tirnpuriu de Cioplani si Islanita nu sunt preferate. Curtirea riguroas a sernintei; folosirea unui material sanatos (smnt, arpagic) obtinut din terenuri si culturi neinfestate; controlul periodic al culturilor, elirninarea si distrugerea prin ardere a plantelor infestate. Aceste msuri se aplica si eu ocazia diferitelor lucrari de intretinere a culturilor. - Pstrarea semintelor eu o umiditate de peste 12%. - Tratarea pe cale termica a semintelor infestate. Semintele se tin in apa la o temperatur de 18 20 C tirnp de o ora, dupa care se trec la o temperatur de 49 - 50 C tirnp de 5 - 10 minute. Aceast metod uneori poate afecta germinatia semintelor. Apliearea de tratamente ehirniee la sol eu produse 11

nematocide

(Wapam, Nemagon,

Miral, Nemafos 10 G, Basamid 10 G, etc.).: Nemafos CE 0,1 - 0,2 %

(RoMAseu, 1979). Tratarea semintelor eu Polisulfura de calciu in conc. de 14% sau Polisulfura de bariu
in concentratie de 20%. - Gazarea semintelor eu Brmur de metil sau produse organofosforice sistemice. Gazarea semintelor de trifoliene eu brmur de metil se realizeaza in conditii optime dup procedeul "sub vid partial", la temperatura de 150C si "sub presiune", la aceeasi temperatur fr riscul de a influenta negativ facultatea geminativ a semintelor. In ambele cazuri tratamentul se executin instalatii speciale, procedeele in sine trebuind sa fie foarte bine cunoscute, eu respectarea celor mai severe norme de protectie a muncii. Cea mai recomandabil este metoda "sub vid partial'' , intruct eradicarea nematodului se obtine la o concentratie a produsului de 50 - 100 g/rrr' si la 16 -20 ore expunere, la temperatura de 15C. - Gazarea materialului semincer de usturoi (bulbi) prin metode vacuum-infiltratie ", la 25 torri,
11

tirnp de 15 minute, folosind produsele: Nemafos 46 in conc. de 0,05 %, Fundan 350 in conc. de 0,50 si 0,75%, Vydate 25 in conc. de 0,2% si Hostathion 40 CE in conc. de 0,05%. Printr-un astfel de tratament numrul de nematozi se reduce eu 90 - 99%. Nemafosul se poate utiliza numai la culturile semincere. - Tratarea bulbilor, inainte de plantare, eu Polisulfura de calciu in concentratie de 8%, Polisulfura de bariu in concentratie de 4 %, Phostoxin in doz de 1,5 g/m'' sau 10 g/t. de samanta si Brmur de metil- 40 glm3 - Bulbii de ceap proveniti din culturi infestate si netratate pot fi pstrati economic numai in

conditii frigorifice, la temperatura de -1,5C si urniditatea relativ a aerului de 70 - 75%. Combatere. De o mare importanta pentru lirnitarea atacului este introducerea unui asolament in cadrul caruia culturile sensibile la atacul nematodului sa nu rev ina pe aclasi teren dect dup 3-4 ani.
In aceast perioad terenul respectiv se va cultiva eu tomate, varz, salat, plante rezistente la atacul duntorului. Sunt recomandate culturile de usturoi plantate in primavar, cele plantate in toamn fiind puternic atacate. La plantare (semnat) se va folosi numai material biologic sanatos (smnt, arpagic, rsad) obtinut in terenuri neinfestate. De asemenea se vor elirnina si distruge prin ardere plantele infestate si cele suspecte, depistate eu ocazia diferitelor controale si lucrari de intretinere a culturilor. fu combaterea nematodului rezultate bune se obtin prin tratarea termica a semintelor infestate sau suspecte. Pentru aceasta semintele se tin la o temperatur de 18-20 timp de o ora, dup care se trec la o temperatur de 49-50, tirnp de 5-10 minute. Combaterea chimic se realizeaza prin tratarea semintelor infestate sau suspecte eu polisulfura de calciu (14%) sau polisulfura de bariu (20%),sau prin tratamente la sol prin incorporarea de produse nematocide inainte de semanat sau plantare. se administreaz preparatele lichide DD si Di- Trapex in doz de 500 litrilha sau Nemagon 75 CE in doz de 80-100 litri/ha, sau produsele granulate Nemagon 20 G in doz de 400 kg/ha, Temik lOG in doz de 60-80 kg/ha, Dazomet 98 in doz de 600 kg/ha, Forbiat si Vapam in doza de 1000 kg/ha. Preparatele lichide se pot introduce in sol prin injectare sau prin turnare in rigole (urmat de acoperirea imediat eu aol) iar cele solide prin raspndure la suprafata solului si incorporare eu mijloace mecanice sau prin distribuire in rigole si acoperire eu sol. Se apreciaza ca administrarea de gunoi de grajd in sol stimuleaza activitatea microbiologica, aceasta contribuind mult la limitarea rspndirii nematozilor.

11. TRIPSUL TUTUNULUI - Thrips tabaci Lind. (THYSANOPTERA, THRIPIDAE)

de 0,8-1,0 mm lungime, iar masculul este de culoare galben-deschis, cu lungimea de 0,7-0,8 mm. Capul este de 1,5 ori mai lat dect lung, eu 30celi pe vertex si antenele scurte filiforme, formate din 7 articule. Aripile sunt glbui, cele anterioare eu dou nervuri longitudinale, prevzute eu peri, iar cele posterioare eu o singura nervur Iongitudinal. Aripile asi gu-ra zborul pe distante scurte, adultii deplasndu-se prin zboruri de pn la 25-30 cm, asemntoare unor salturi. Picioarele au femurele si tibiile cenusii si tarsele uniarticulate prevzute eu arolium, care le permite sa se fixeze pe suprafete ceroase sau lucioase (de ex. pe frunzele de ceap). Abdomenul femelei se termina eu un ovi-pozitor dintat (tip tariera sau terebrjtfig. 182). 12

Descriere. Adu

1 ti i prezint dirnorfism sexual. Femela are corpul cenusiu-brun,

1 mm lungime, reniform, de culoare roscat. L a r v a este postoligopoda, asemntoare eu adultul, ins fr aripi, la compieta dezvoltare avnd corpul de 0,8-1,0 mm lun-gime. Antenele sunt formate din numai 6 articule. in primele vrste culoarea este alb-hialin, apoi capul si toracele devin cenusii-negricioase ~i abdomenul galben-deschis. Biologie ~i ecologie. Este o specie polivoltin, dezvoltndu-se att in camp ct ~i in spatii protejate. Ierneaz in toate stadiile de dezvoltare, in camp deschis mai ales ca adult in sol pn la 3-5 cm adncime, sub resturile de plante si mai ales sub fnmzele czute din arbori ~i arbustii de lng cursurile de apa si din perdelele de protectie. Adultii hibernanti revin la activitate incepnd din aprilie pe frunzele solanaceelor spontane unde se hrnesc. in camp reproducerea populatiilor este gamogenetica. La temperaturi mai mari de 10C are loe imperecherea si depunerea oulor, pe care femela le infige eu ajutorul ovipozitorului in mezofilul frunzei. Oule sunt depuse izo lat in apropierea nervurilor. Pe tutun, si pe frunzele altor plante eu frunze late, oule sunt depuse izo lat in apropierea nervurilor. Ponta dureaza 10-15 zi1e, o femel depunnd 80-100 de ou. Dup o incubatie variabil, de 3-5 pn la 20-30 de zile (in functie de temperatur), apar larvele care migreaz pe plantele de cultur, stabilindu-se pe dosullimbului foliar, la baza butonilor florali ~i sub solzii bulbilor si bulbotuberilor (la plantele omamenta1e). in functie de temperatur si calitatea hranei dezvoltarea larvar dureaz 7-35 zile. Larvele compiet dezvoltate coboar in sol, unde la adncimi de 3-5 cm se transforma in pseudonimfe. Acest stadiu de regula este foarte scurt (dureaza 3-5 zile), dar se poate prelungi uneori pn la 20-30 de zile. Stadiul de nimf (a patra varsta larvar) dureaz de obicei 4-5 zile. oii adulti apar de obicei in cursul lunii iunie, intreaga generatie de primavara durand 30-65 de zile. Acesti adulti, a cror longevitate si activitate de imperechere si ponta este de 20-25 de zile, pun bazele generatici a doua, care dureaz de regula 25-35 de zile. Adultii generatici adoua, apniti incepnd din ultima decada a lunii iulie, pun bazele celei de atreia generatii. Adultii acesteia (care de regula yor iema) apar la sfrsitul lunii septembrie sau lnceputul Iunii octombrie. Astfel in conditii de camp, in zonele colinare se dezvolt 3 generatii pe an (in anii favorabili fiind posibil o apatra generatie partia-la), iar in zonele cele mai calde (nisipurile din sudul Olteniei) de regula se dezvolt 4 generatii complete ~i in anii mai calzi o a cineia generatie partial. in conditii de ser o generatie dureaz 18-25 de zile, fiind posibil dezvoltarea a 9-12 generatii, si desi in populatii sunt prezenti si masculi, reproducerea este strict partenogenetic. PIante atacate si mod de dunare. Speeia este polifag, dezvoltndu-se pe plante apartinnd la mai multe familii (Solanaceae, Compositae, Cucurbitaceae, Liliaceae, Cruciferae s.a.), In tara no astra se poate dezvolta pe diferite plante spontane si cultivate att in camp ct ~i in spatii protejate: tutun, ceap, eastraveti. pepeni, tomate, vinete, ardei, cartofi, conopid, crizanteme, dalii etc. Duneaz prin inteparea si sugerea sucului celular din tesutu-rile frunzelor, inflorescentelor si partilor superioare ale rizomi-Ior, bulbilor si bulbo-tuberilor. La locul atacului, in functie de organ si de planta gazda, apar pete argintiiglbui pn la brune-cenusii, precum ~i unele deformri, deoarece in zonele respective organele nu mai cresc, aspect mai vizibil la rsaduri si plantele tinere. in rsadnite plantele se dezvolt greu, se frang la locul intepturilor, se inglbenesc si se usuc. in camp la tutun atacul se localizeaza mai ales in vecintatea nervurilor mari, aici te su-tul nu mai creste, ins creste in grosime si suprafat la distante mai mari de nervuri, de aceea frunzele putemic atacate pot sa prezinte gofrri putemice. In zonele atacate frunzele rmn subti-ri, iar in urma uscrii rmn verzi sau se necrozeaz, devin easan-te si sunt depreciate calitativ (isi pierd aroma si combustibilita-tea). Sunt atacate la inceput frunzele bazale, apoi atacul progre-seaza spre cele superioare. La ceap limbul frunzelor se pateaza apoi se usuc, productia scade, la eastraveti frunzele se usuc, iar frunzele atacate prezinta pete galbene si se deformeaz. La plantele omamentale frunzele se usuc, florile fie se usuc, fie sunt mici si eu organele deformate. Tripsii pot vehicula agen ti patogeni si in primul rand viru-sul Lycopersicum virus 3, care la tutun produce o reducere a recol-tei eu 20-60 % si deprecierea calitatii. Unele soiuri de tutun, cum sunt Virginia RP 1219, Virginia RP 379 ~i Virginia RP 1349 sunt mai putiri atacate, fiind considerate relativ rezistente. Combatere. in rsadnite si sere se aplic msuri de igien cu-rent: adunarea si distrugerea prin ardere aresturilor vegetale la incheierea ciclului de productie, dezinfestarea prin rnijloace ter-mi ce sau chimice a interiorului serei, a tocurilor si ferestrelor rsadnitelor, uneltelor, meselor etc. in zona invecinat se elimin toate plantele dicotiledonate, se practic cultivarea spatiilor eu grarninee. in sere se aplic tratamente specifice de dezinsectizare de cel putin dou ori pe an eu produse organofosforice 13

Ou leste de aproximativ

pe baza de malathion (Carbetox 37 CE). Se va evita introducerea de material biologic infestat, in caz de dubiu, se practica un tratament prin scufundarea in solutii insecticide, a organelor supraterestre ale rsadurilor. Pe vegetatie, in spatii protejate sau camp, se aplic trata-mente prin stropire eu produse organofosforice de contact pe baza de malathion (Carbetox 37 CE - 0,4%), sau sistemice pe baza de dimetoat (Sinoratox 35 CE - 0,15 %) sau metasystox (Metasystox 50 CE - 0,1 %), eu produse carbamice pe baz de furadan si aldicarb precum si eu piretroizi de sintez (Decis 25 CE - 0,05%). Unele produse pot fi aplicate in sol (la semanat sau plantat), de unde prin rdcin sunt translocate in plant si asigura o protectie eficient cel putin pentru 25-35 de zile. Rezultate bune se obtin in cazul introducerii in sol a unor produse granulate (Dacamox 5 G; Temik 10 G; Furadan 10 G), singure sau in amestec eu insecticide organofosforice (Carbetox 37 CE, Sinoratox 35 CE). fu camp primul tratament prin stropire se aplic la 10-15 zile dup plantarea tutunului si daca este cazul se repeta la intervale de 7-10 zile, insa tratamentele se sisteaz eu o luna inaintea in-ceperii recoltrii. Pentru marire eficacitatii tratamentelor este recomandata eliminarea din culturile de tutun si distrugerea prin ardere a primelor 4-5 frunze bazale (operatiunea de "polire" aplantelor). La ceap ~i alte plante eu frunze ceroase sau licioase este necesar ca in solutiile aplicate prin stropire sa se introduc adezivi (aracet, alaun, lapte, albus de ou) si sa se realizeze o stropire de calitate eu picaturi foarte fine. Este recomandata altemarea insecticidelor eu baze chimice ct mai diferite. 12. MUSCULITA ALBA DE SER - Trialeurodes vapororiorum Westw.
(HOMOPTERA, LEURODIDAE)

Piante-gazda ~i aspectul dunrii. Specie polifaga, dunnd numeroase plante cultivate ~i spontane (atac diferite specii de plante apartinnd la peste 20 de familii botanice), preferand tomatele, ardeii, castravetii, vinete, dar si plantele floricole: muscate, gerbera, Primula, Verbena, Begonia, Salvia, Ageratum etc. Insectele adulte ~i larvele colonizeaza frunzele, uneori si lastarii, unde inteapa si sug celular. Plantele atacate se ingalbenesc, se ofilesc si se ususc, fiind inundate si de roua de miere. Pagubele cauzate pot fi considerabile, culturile ajungnd sa fie compromise, dac nu se intreprind msuri corespunztoare de combatere. Morfologie. Adu 1tul are corpul de 1,15 - 1,43 ITIill lungime la mascul si 1,46 -1,53 mm la femela, alungit, de culoare general a alba - glbuie, acoperit eu o secretie ceroas pulverulent, alba, eu aspect finos, care se intinde si pe aripi. Antenele sunt filiforrne, la femele mai lungi ca la masculi. Articulele antenale 3 - 7, tibiile si tarsele picioarelor, ultimul segment abdominal ~i annturile genitale sunt brune. Ochii cornpusi sunt divizati in dou jumtti vizibil separate, cea superioara prezint omatidii mai mici dect cea inferioara. Aripile sunt bine dezvoltate, aproape egale intre ele si eu nervurile reduse, albe, neptate, eu aspect finos. Ochii, tibiile, tarsele si vrful abdomenului sunt brune. Ou 1 este oval alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevazut eu un pedicel scurt. Culoarea este variabil, alba-galbuie la depunere si neagra-violeta eu luciu metalic, inainte de ecloziune. L a r v a neonat are corpul oval, de culoare albicioas sau galben-palid, eu ochii rosii. fu ultima varsta larvele au corpul turtit dorso-ventral, de 0,7 - 0,8 mm lungime, de culoare verde-palid. Pe partile laterale prezinta o bordura de spini scurti, iar dorsal 15-20 de peri albiciosi, mai lungi. P u par i u 1 este eliptic, eu lungimea de 0,75 - 0,90 mm si latimea de 0,50 - 0,60 mm, de culoare verde palida. cele parazitate (in special de viespea Encarsia formosa Gahan.) sunt de culoare neagr. Ciclul biologic. In conditii de ser rnusculita se inmulteste fra intrerupere, putand evolua 3-4 generapii pe an in ser ~i 1-2 in camp. Adultii stau pe dosul frunzelor unde se hrnesc, copuleaz si depun ou, Oule sunt depuse pe fata inferioara a frunzelor tinere, insirate in forma de semicerc, in grupe de cte 10-50. O femel depune pn la 500 ou, obisnuit cte 20-30 ou pe zi. Incubatia dureaza 10-12 zile. La aparitie larvele sunt imobile, dar dup cteva ore devin mobile, se raspndesc ~i se hrnesc aproximativ 3-4 zile, dup care se fixeaza pe partea inferioara a frunzelor, in special acelor tinere, eu ajutorul aparatului bucal. Aici ele devin apode si rmn pn la transformarea lor in adulti. Dezvoltarea larvei durcaza 30-40 zile, dup care se transforma in nimra, stadiu imobil, eu o durata de 15-20 zile. Dezvoltarea unei generatii in ser dureaz 55-75 zile, iar in camp 7-8 sptmni. 14

De regula generatiile se suprapun, inct se pot intlni in tot cursui anului diferite stadii ale insectei. In timpul verii, musculita poate migra din sere pe diferite plante din camp, pe care continu sa se inmultesc pn in toamn. La scaderea temperaturii, o parte din adulti se reintorc in sere, iar cele care rmn in camp sunt distruse de temperaturile sczute. Msuri preventive. Acestea prezinta cea mai mare importanta pentru sere si constau in: mentinerea serelor in perfecta stare de curtenie, distrugerea florei spontane dinjurul serelor, care contribuie la perpetuarea focarelor diferitelor insecte (indeosebi la Trialeurodes vaporariorum), impiedicarea introducerii in sere aplantelor infestate eu diferite specii duntoare (tisanoptere, coccide). Dup recoltare toate plantele sau resturile de plante yor fi scoase in afara serelor ~i distruse prin ardere. Corpurile serelor libere de pIante (intre 2 cicluri) se vor dezinfecta prin stropiri (eu produse organofosforice sau carbamice, in doze marite) sau tratamente eu aerosoli. Gazarea serelor eu bioxid de sulf sau acid cianhidric, in perioada de repaus, inainte de insamntare, pentru dezinfestarea spatiilor impotriva acarienilor ~i insectelor. Controlul atent al plantelor ce urmeaz a fi introduse in sere ~i dezinfestarea plantelor infestate. Se yor utiliza capcane colorate sub forma de panouri galbene (galben sulf, lungimea de unda 470 ~ 530 nanometri) pe care se aplic n strat subtire eu un elei nesicativ, instalate lng usi si panourile de aerisire a1e serelor ~i mentinute constant la nivelul vrfurilor de erestere ale plantelor din sera .. mpotriva musculitei albe de ser se practic stropirea in toamn aplantelor eu Thiodan 35 CE 0.1-0.15%, repetnd tratamentulla 10-15 zile. In camp deschis se efectueaz 1-2 stropiri, pn la 3-4 sptmni inainte de recoltarea fructelor. In combatere se mai pot utiliza si alte produse cum sunt: Actelic 50 CE -1 l/ha; Aplaud 25 WP - 0.1 %; Pegasus 50 SC - 0.1 %; Mospilan 20 SP - 0.02 %; Sumicidin 20 CE - 0.05 %; Lannate 90 PU - 0.05 %; Ekamet 50 - 0,05 %, Hostation - 0,1 %, Nogos 50 CE - 0,1 %, Sinoratox 35 CE -0,1 %, Vapona 48 CE - 0,1 % Diazinon, Malathion, Rogor. Msuri biologice. Se refer indeosebi la musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum), care datorit pagubelor mari pe care le produce a devenit unul din principalii dnnatori ai culturilor fortatc. mpotriva acestei insecte, care a capatat rezistenta la multe insecticide, combaterea biologica prezint o importanta deosebita. Pentru distrugerea larvelor se utilizeaz eu succes parazitul Encarsia [ormosa (Aphelinidae ~ Hymenoptera). Obisnuit prima lansare se face la dou sptmni dup aparitia adultilor musculitei albe de ser, a doua lansare la semnalarea larvelor de varsta adoua, iar celelalte se repeta, dac este cazul, la 10-14 zile. Lansrile se efectueaz in raport de 1: 1O. Efieacitatea parazitului este bun in culturile de eastraveti in perioada de primvar-var. Rezultate bune in combaterea larvelor musculitei albe de ser dau si preparatele fungice, care au la baz ciupereileAschersonia aleyrodis si Verticillium lecanii.

Combatere.

13. NEMATODUL GALICOL AL RDCINILOR - Meloidogyne incognita Chitw. (TYLENClliDA, HETERODERIDAE)

Descriere. Prezint dimorfism sexual pronuntat. Femela are corpul de culoare alba, in forma de
para, eu gtul alungit. In interiorul eorpului se pot observa prin transparent grupe de ou, in diferite faze de dezvoltare. Lungimea medie a femelei este de 0,47 mm iar latimea de 0,32 mm. La femel, prin semitransparenta tegumentului in interiorul eorpului se pot observa grupe de ou, aflate in diferite faze de dezvoltare. In zona perineal orifieiul anal este separat de orificiul vulvar Desenul zonei perineale reprezinta earacter de baz in descrierea si determinarea speciei. Masculul are corpul ci1indric (viermiform), eu co ada rotunjita, aeoperit eu o cuticul inelat transversal. Lateral prezinta 4 ineizii care se intind aproape pe toat lungimea eorpului, iar in jurul orificiului genital 2 spiculi chitinosi, sub forma de crlige. Oul este elipsoidal, de culoare alba, acoperit eu o cuticul neteda. Imediat dup depunere, oule sunt transparente, ehorionul este lipsit de striatiuni sau alte ornamentatii. Oule sunt depuse in afara corpului femelei intr -un sac oviger mueilaginos. Prezint freevent variatii de mrime si de structura interna in functie de dezvoltarea ernbrionilor. Lungimea oulor este de 75-97 um ~i ltmea de 34-42

!lm
Larva are corpul viermiform, acoperit eu o cuticul subtire, de 0,364 mm ~i 0,442 mm lungime si 0,0 13 ~ 0,020 nun latime. Larva este vizibila inc din interiorul oului. Stiletele, bulbul esofagian si orifieiul ana1 sunt putin diferentiate. Corpul larvei este acoperit eu un tegument subtire, inelat, stiletele 15

este vizibil, subtire ~i butonat la baz, Bulbul esofagian este bine dezvoltat, orificiul anal se afl aproape de varfui cozii, iar porul excretor este plasat in apropierea ineluilui nervos Biologie si ecologie. In conditii de ser dezvolta de regula 4-8 generatii pe an, uneori si mai multe. Durata ciclului biologic este influentat de temperatura si umiditatea solului, precum si de calitatea hranei. Cnd temperatura este cuprins intre 22 si 270C, iar umiditatea relativ este cuprins intre SO si 90 %, durata unei generatii este de 45-50 zile. Ierneaza in stadiul de fmela ~i larv, pe sau in interiorul rdcinilor diferitelor specii de plante sau in sol. Oule sunt depuse intr-o ootec (sac oviger), alctuita dintr-o mas mucilaginoasa, care se gseste la partea pesterioara a corpului femelei. Inainte de ecloziune, in interiorul oulor, larvele sufera prima naprlire, astfel ca in momentul prsini corionului acestea se afla deja in varsta a II-a, fiind cunoscute sub numele de larve de invazie. Acestea se raspndesc in sol in cutarea rdcinilor diferitelor plante. Gsind plantele preferate, larvele perforeaz tesuturile superficiale ale rdcinilor si patrund in tesuturile rdcinilor tinere, mai ales in apropierea vrfului de crestere, unde are loe prima perioad de hrnire. Apoi larvele devin imobile, rmnnd in aceleasi lOCUl1pn la sfrsitul evolutiei lor. In zona atacat, fie ca o reactie de aprare aplantei, fie ca urmare a actiunii unor enzime secretate de nematozi, celulele tesuturilor se multiplic si se hipertrofiaz, formndu-se umflaturi caracteristice, denumite gale. Aceste gale sunt alctuite din celule gigantice, eu numercsi nuclei. Dup 2-3 sptmni de hrnire, la.rvele nprlesc de 4 ori. Dup ultima nprlire, larvele incep sa se diferentieze pe sexe; cele care yor evolua in masculi yor mai nprli inc de trei ori . Piante atacate si mod de dunare. Este un duntor polifag care produce daune la peste 1500 de specii, apartinnd la 40 familii botanice. in tara no astra este prezent in sere, provocnd daune mari la culturile de tomate, vinete ~i mai putiri la eastraveti. salat, varza etc. Dintre plantele omamentale, prefera ciclamenul, care este utilizat ca plant de semnalare a prezentei nematodului in ser, Infestarea plantelor se face imediat dup plantarea rsadului, iar aparitia galelor pe rdcini se semnaleaz abia dup 3-4 sptrnni. Forma, numrul si marimea galelor este in functie de intensitatea atacului, de speeia de plant gazda si de conditiile climatice. in dreptul ga1elor se produce obturarea vaselor liberolemnoase si circulatia sevei se intrerupe, ceea ce detennina in final putrezirea si pierirea plantei. Pe rdcinile plantei se instaleaz diferite eiuperci ca Fusarium, Verticillium, Rhizoctonia, care grbesc procesul de pieire aplantelor. Din cauza atacului, plantele stagneaz in crestere, se ingalbenesc si se usuc de la vrf spre baz. Pagubele pot ajunge la SO-60 % iar atunci cnd atacul se produce in asociere eu unii ageriti patogeni, culturile pot fi comprornise. Combatere. Problema combaterii nematozilor din sere este deo sebit de dificil si constituie o problem a numeroaselor cercetri din diferite tari, precum si de la noi. Pentru combatere se aplic un complex de msuri: a). Msuri agrofitotehnice prezint o mare importanta att pentru serele neinfestate, ct ~i pentru ce1e infestate. in serele neinfestate se va da o atentie deosebita msurilor profilactice, pentru impiedicarea ptrunderii nematozilor in interiorul lor. in acest caz se va supune unui control riguros materialul care se in-troduce in sere (rsaduri, ghivece eu flori, prnnt), ca sa nu fie infestat eu nematozi. In serele infestate se recomand ca la des-fiintarea culturilor, plantele vor fi scoase eu cazmaua ~i toate resturile vegetale (rdcini, tulpini) cu particule de prnrit yor fi puse in saci de polietilen, pentru a se impiedica imprastierea rdcinilor eu gale. Dup efectuarea lucrarilor de defrisare si mobilizare, se recomand ca solul sa fie mentinut in stare umeda timp de 2-3 sptmni, pentru putrezirea rdcinilor eu gale. In une1e tari s-au creat soiuri ~i hibrizi de tomate care ma-nifest rezistenta la atacul acestui nematod, ca de exemplu: Roni-la, Rossel, Monila, Motaba, Anahu etc. in tara no astra au fost ob-tinuti hibrizi de tomate rezistenti la atac: Oltbrid, Craiobrid, IR-18, IR-34, IR-128, H-14 etc. b). Msurile fizice constau in dezinfestarea solului prin tra tamen te eu aburi, la temperaturi de 90-100C, timp de 2-3 ore. Acest procedeu are o aplicabilitate redus, din cauza costului ridicat. c). Msurile chimice au cea mai mare utilizare in combaterea nematozilor din sere. Se folosesc nematocide, care actioneaz prin gazare sau prin contact direct. Cele mai folosite nematocide sunt: Nemagon sau Nemabron 80-100 l/ha, Dazomet - 450 kg/ha, Basamid - 600 kg/ha, Vapam (Nematin, Solasan, Maposol) - 1000-1200 l/ha, Di-trapex - 500 - 70011ha. Toate aceste produse (in afar de Nemagon) sunt putemic fitotoxice si de aceea tratamentele trebuie facute eu minim 4 saptamni inainte de semanat sau plantat. 16

n ultimul timp s-au sintetizat nematocide eu actiune sisterni-c ca Nemafos - 1000 l/ha, Temik 60-80 kg/ha, Vydate - 120 kglha, produse ce nu sunt fitotoxice si pot fi aplicate la insmntare sau plantare, precum si in cursui perioadei de vegetatie. O subliniere pentru produsuI Temik, care are remanent de lunga durat ~i se acumuleaz reziduuri forte toxice in sol ~i in plant, nu va fi utilizat in combaterea duntorulor din legumicultura. 14. PIANJENUL RO~U COMUN-Tetranychus (ACARI,) urticae Koch.

Piante-gazda si aspectul dunrii. Acarianul este o specie polifag. Atac numeroase plante cultivate (att in camp ct ~i in culturile protejate) si spontane din familii foarte diferite: Vitaceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Leguminosae (Fabaceae), Caryophyllaceae, Rosaceae, Cannabinaceae etc., gIadioleIe, garoafele, hortensia. Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor; in urma intepturii si sugerii sucului celular din acestea, celulele tesuturilor se dezagrega ~i se golesc de continut, iar in interiorullor patrunde aer. Pe suprafata frunzelor se observ un pienjenis fin si lax, ou, larve si adulti si puncte excrementiale negre. Frunzele atacate prezint pete caracteristice, initial albicioase ~i apoi de culoare cenusie-lucitoare sau rosietic si sunt usor curbate. La atacuri puternice, acestea se usuc treptat ~i cad, iar plantele nu mai fructifica normal si dau recolte sczute. Soiurile de vita cele mai sensibile la atac sunt cele eu pilozitate puternica si mijlocie ca: Traminer, Aligote, Pinotgris, Bakator, Riesling etc., iar ca soiuri mai putiri atacate se citeaz: Muscat de Hamburg, Afuz-Ali s.a. Produce pagube mari ~i in sere, la culturile fortate de castraveti, tomate, ardei, vinete etc., in camp deschis la hamei, bumbac, etc., Unele soiuri de garoafe ca Jury si Martin Grosso sunt rezitente la atacul acarianului. Morfologie. Femela are corpul elipsoidal, aproape plan ventral si usor convex dorsal, eu lungimea de 0, 53 mm ~i ltimea de 0, 46 mm. Culoarea este destul de variabil, in functie de plantagazda si sezon, de la verde deschis sau galben-brun, pn la carmin sau rosu inchis, mai ales la generatia hibernant. Pe partea dorsal prezint striatii foarte fine ale tegumentului si o serie de peri subtiri, care nu SW1tinserati pe tuberculi. Aparatul bucal este conformat pentru intepat si supt. Picioarele (patru perechi), sunt formate din 6 articule. Primele dou perechi sunt inserate pe propodosoma ~i au o orientare spre inainte, iar ultimele dou perechi sunt inserate pe metapodosoma si sunt orientate spre inapoi. Masculul este mai mic, avnd lungimea de 0,35 mm si latimea de 0,29 mm, eu eorpul mai ingustat spre partea posterioar. Culoarea masculului este in general mai deschis. Ou 1 este sferic, eu corionul neted, fr peri. La depunere este alb-sticlos, n cursui dezvoltrii embrionului culoarea sa devine galbena-portocalie, inainte de ecloziune prin transparenta corionului fiind vizibili ochii rosii ai viitoarei larve. L a r va, la ecloziune are lungimea de 0,15 mm si latimea de 0,11 mm, si este incolora. Are numai trei perechi de picioare (hexapod), dintre care primele dou sunt indreptate spre inainte si ultima spre inapoi. Aparatul bucal este conformat pentru intepat si supt, iar picioarele sunt formate tot din 6 articule. fu urma hranirii, culoarea sa devine verzuie. La compieta dezvoltare are lungimea de 0,20 mm si latimea de 0,12 mm . Protonimfa este un prim stadiu de tranzitie intre larva si adult, cnd apare cea de apatra pereche de picioare. Lungimea corpului este de 0,24 mm si latimea de 0,13 mm, forma ovoidala este mult mai evident, iar culoarea mai inchis, verde-murdar, Nu se observ diferentieri morfologice intre viitorii masculi si femele. Deutonimfa, ultimul stadiu activ pre-imaginal, prezinta diferentieri morfologice intre viitorii masculi si femele. Viitoarele femele au corpuI ovoidal, usor mai lat spre partea posterioara, care este rotunjit, eu lungimea de 0,38 mm si latimea de 0,20 mm. Viitorii masculi sunt mai mici (0,27 mm lungime si 0,15 mm Itime). Biologie. Prezinta 6 - 1 generatii pe an. Ierneaza in stadiul de adult, mai ales ca femele (masculii fiind in general rari), sub scoarta uscat a butucilor si coardelor de vita, pe sub frunzele sau buruienile uscate din camp, etc. Femelele hibemante apar primavara devreme, in unii ani incepnd din luna aprilie, odata eu pomirea vegetatiei. La inceput, migreaza pe diferite pIante spontane, iar de pe acestea trec pe vita de vie, pIante Iegumicole, pomi fructiferi, reproducndu-se pe cale sexuat si partenogenetic. FemeleIe depun ouale intr-un pinjenis din fire mtsoase, obisnuit pe partea inferioara

17

a frunzelor diferitelor specii de plante cultivate, mai ales de-a lungul nervuriIor. O femela depune pn la 117 ou a, de obicei cte 10 - 12 ou pe zi. Incubatia variar intre 4 si 18 zi1e, in functie de conditiile climatice. Astfel, la o temperatur de 14 - 15C ea durcaza 16 - 18 zi1e, iar la 24 - 28 C intre 4 - 5 zi1e. Evolutia unei generatii are loe in 15 - 28 zi1e. in cazul culturilor protejate, poate ierna in toate stadiile de dezvoltare si realizeaza pn la 10-12 generatii pe an, in functie de conditiile de temperatur si urniditate concrete. Prevenire si combatere. Se recomand aratul ~i spatul solului in toamn pentru a se distruge un numar dit mai mare de aduiti hibernanti. In cursul perioadei de vegetatie terenul se prseste (mecanic sau manual) de mai multe ori eu scopul de o distruge buruieniIe pe care se inmulteste acest acarian. Cresterea ~i raspndire in culturile infestate a prdtorului acarifag Phytoseiulus persimile: asigurarea unui raport intre pradator si fitofag de 1:5 - 1:10. La semnaIarea atacului se aplica stropiri eu unul din urmatoarele produse acarieide: Kelthane 20 CE, Mitac 20 CE, Sinoratox 25 CE - 0.2%. Dicofol 18 CE - 0.2%, Omite 30 PU - 0.1 %, Tedion V 18 CE - 0.2%, Mitigan 18.5 CE - 0.2%, Pennstyl 600 F - 0.05%, Nissorun - 0,03 %, Rospin - 0,2%, Torque 50 WP - 0,06%, Demitan 200 SC -0,5-0,7 l/ha, Neoron 500 EC - 0,08% etc. Se pot folosi si insecticide - acarieide organofosforice ca: Zolone 35 CE - 0.2 %; Ekalux 24 CE - 0.1%, Sinoratox 35 CE-O.15 %, sau eu Talstar 10 EC - 0,2 l/ha etc. Tratamentele se execut mai ales pe partea inferioara a frunzelor, unde se localizeaza paianjenii, iar la atacuri puternice se repeta dup 6 -10 zi1e. La invazii mari se recomand efectuarea de tratamente si in primvar, inainte de desfacerea mugurilor, eu zeam sulfocalcic, in concentratie de 20% sau polisulfura de bariu, in concentratie de 6%. Odat eu butucii de vita se trataez aracii sau spalierii din vie, precum si drumurile inierbate, locurile de hibemare ale acarienilor. La pomi ~i arbusti fructiferi in perioada repausului vegetativ se recomand un tratament eu Oleocarbetox (3%), Oleoekalux (1,5%), US-l (1,5%), US-92 (1 %). Dup aparitia fenomenului de rezistent a acarienilor la actiunea texica a pestieidelor de sinteza, multi autori recomand revenirea la utilizarea produselor pe baz de sulfura de calciu (zearn sulfocalcic), care se prete aza la practicarea unui program de protectie integrata a plantatiilor.
0

15. GARGARITA

MAZARII-

Bruchus pisorum L.

(COLEOPTERA,

BRUCHIDE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Speeia monofag, infestnd diferite soiuri de mazre cultivat, precum si mazare slbatic (Pisum ssp.). Duneaz larvele, care rod in interiorul boabelor loje ovoidale, consumand pn la 40-50 % din masa acestora. Boabele grgritate pierd 1/5 din greutate, iar freeverita atacului acestora variaz intre 12-85%. Adesea se inregistreaza pierderi din recolt; apreciate la 300-400 kg/ha. Pe de alta parte se inregistreaza pierderi in perioada de depozitare a mazrii intruct grgritele continu sa se hrneasc aici ins operioada de 30-35 zile, reducnd astfel greutatea boabelor eu 5-20%. Boabele grgritate pierd capacitatea de gerrninare, iar embrionii strbat eu greu stratul germinativ, respectiv germineaza numai 20% din boabele grgritate si rsar 6-13% din ele. Adultii, care se hrnesc eu polenul florilor (dup unii autori si eu petale si lstari) nu sunt considerati duntori, sau produc pagube neglijabile. Morfologie. Adultul are corpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagr, acoperit eu peri brunicenusii sau de culoare cenusie-roscata, Primele articoIe antenale, tibiile anterioare si tarse1e picioarelor anterioare si mijIocii sunt roseatc. Pronotul prezinta lateral cte un dinte. In zona protoracelui se afla o pata alba. Elitre1e sunt eu dungi longitudinale paralele si eu mai multe pete albe si nu acoper compiet abdomenul. Pigidiul, neacoperit de elitre, este albicios (prezint o pubescent alba-cenusie) si eu dou pete ovale de culoare negr-brunie-cenusie, reprezentate de dou arii glabre, neacoperite de solzi. O ul, este ovaI, Iung de 1,5 mm si lat de 0,6 mm., alb-glbui. Larva, neonat este oligopoda, de 1,5-1,6 mm lungirne, are corpul alb, capsula cefalic galbuie si eu trei perechi de picioare toracice subtiri, triarticulate. La compieta dezvoltare are corpul alungit, de 6 mm lungime, fiind apoda si eucefal eu: capsula cefalic brun, mandibulele negre, iar restul corpului alb glbui, P up a, de tip libera, este galbuie, de 4-5 mm lungime. CicIul biologic. Specie monovoltin, hibernand ca insect adult in magazii, fie in boabele infestate, fie in crpturile pertilor si dusumelelor. O parte din populatie va ierna in liziere sau pduri, sub vegetatia sau scoata pomi lor, sub muschi, lichieni, frunze czute, crpturile solului, in boabe 18

scuturate la recoltare etc. De obicei insectele prsesc bobele curand dup ce acestea au fost depozitate si se retrag spre locurile de iemare. La sfrsitul lunii aprilie, cnd temperatura medie zilnic depseste 14C, adultii migreaza de la locurile de iemare spre culturile de mazre, prin zbor la distante de pna la 3 km. Zborul maxim se inregistreaz la temperaturi de 26-280C. Insectele apar in natur, cnd culturile de mazre se afl in fenofaza de inflorire. Sunt active in timpul orelor insorite. in acesta perioad dup 8-10 zile de hrnire are loe copulatia, si incepe ponta. Oule sunt depuse izo lat, pe pastaile tinere sau ajunse la o erestere maxim, fiind lipite de peretele pstii. Pe o pstaie pot ti depuse 15-30 ou, de mai multe femele. O fmela depune in medie 100-200 de ou. Dup 7-10 zile de incubatie apar larvele care rod peretele pstii, apoi tegumentul bobului ~i patrund in interior. Larva ajuns aici npdeste, devenind apod ~i eucefala. Compieta dazvoltare a larvei intervine dupa 40-45 zi1e. Chiar dac intr-un bob au ptruns mai muIte larve, la compieta dezvoltare ajunge una singur. nainte de impupare ea roade in tegumentul bobului un opercul (cpcel) circular, care se detaseaz prin imp ingere, cnd adultul prseste bobul. Stadiul pupal dureaz 14-35 zile. Practic aparitia noilor aduiti coincide eu fenofaza de coacere in prg si respectiv de recoltare a mazrii, Un procent relativ mic de insecte devin adulte inainte de recoltarea mazrii, caz in care grgritele prsesc boabele tie inainte de recoItare fie dup aceasta, ~i rmn in diapauza. Noii aduiti apar inc ep and eu sfrsitul lunii iulie. Ei rmn in boabele infestate, sau ies din acestea ~i se retrag in loeuri adpostite, unde ierneaz. La recoItare, majoritatea aduitilor sunt transportari in depozite, in interiorul boabelor infestate. La temperaturi de stocare mai mici de 12C adultii pot rmne in diapauza 1 an. In depozite noii aduiti pot iesi din boabele atacate, si se retrag in loeuri adpostite, pentru iemare. Combatere. La semanat este obligatorie folosirea unei seminte sntoase, libere de grgrite, Pentru impiedicarea migratiei in cuturi a aduitilor hibernanti se recomand montarea la ferestrele depozitelor a unor plase dese. Semanatul de timpuriu, utiliznd soiuri precocce, semitardive si semanatul trziu al soiurilor tardive. Se va folosi numai samanta ne-grgritat, sau tratata prin gazare sau inemstare eu insecticide de contact (FB-7, Lindatox 3 PP, PEB 5 + Lindan 3 - 2 kg/t). Utilizarea de soiuri rezistente, eu perioad scurt de inflorire si eu axul floral scurt. Se recomand recoltarea la timp si fr pierderi a mazrii, depozitarea ei la temperaturi de sub 12C, in spatii bine inchise, dezinsectizate in prealabil eu emulsii de Carbetox 37 CE, Nogos 50 CE, sau eu aerosoli termici pe baza de diclovos, sau pirimifos-etil. Aplicarea de tratamente chimice eu produse piretroide (Decis 2.5 CE, Chinmix 5 CE, Supersect 10 CE, Fastac 10 CE, Meothrin 20 CE - 0.250-0.300 l/ha) sau organofosforice (Zol one 35 CE - 0.2 %; Sinoratox 35 CE - 0.15 %; Onefon 80 PU - 1.5 kg/ha). In conditii de magazii, combaterea insectei se realizeaza prin gazarea mazarii gargritate; in acest scop se foloseste sulfura de carbon 1.0-1.2 kg/t boabe sau 250 g/m''. Grosimea stratului de boabe supuse gazarii, sa nu depaseasca 1.5 m, iar temperatura sa tie peste 12C. Timpul de gazare este de 24-48 ore. La gazare se foloseste eu mult succes fosfura de aluminiu (Fostoxin sau Delieia) - 5-15 g substanta la tona de mazre eu expunere de 48 ore.

16. GRGRTA

FASOLEI
(COLEOPTERA,

-Acanthoscelides
BRUCHIDAE)

obtectus Say.

Piante-gazda si aspectul dunrii. Este o specie oligofag, Larvele, care rod boabele de la interior sub forma unor loje, se hrnesc eu continntul boabelor diferitelor specii de leguminoase anuale ca: fasolea, lintea, nutul, lintea pratului, bobul, soia, preferand insa fasolea (Phaseolus spp.), mai atacate fiind cele de ale speciei Phaseolus multifiorum. Intr-un bob se pot dezvolta mai multe larve (la soiurile de fasole eu bobul mare, se pot intlni pn la 28 de larve). Boabele sunt compiet devalorizate, att pentru consum ct si pentru insmntare. Pierderile cauzate de duntor, in conditii de magazie, dac nu se intreprind msuri de combatere, pot ajunge la 100%. Morfologie. Adultul are corpul piriform, de 2,5-3,0 mm lungirne si lat de 1,7-1,9 mm, de culoare brun-ruginie si acoperit de perisori scurti, aurii, culcati spre partea anterior. Masculii sunt mai mici dect femelele. In depozite, in situatii de suprapopulri ale stocurilor de seminte atacate, dimensiunile aduitilor pot fi mai mici. Capul este negru, eu ochii rotunzi, evidenti, iar protoracele anterior este mai ingustat. Scutelul mezonotului este relativ vizibil, albicos. Antene1e sunt formate din 10 articule, primele patru sunt roscate, mai subtiri, grosimea celorlalte crescnd ctre partea distala. Femurele posterioare, la partea anterioar, eu cte t:rei spini: unul mai lung si doi mai scurti, Elitrele prevzute eu 19

striuri longitudinale ~i pete galbene ruginii. Adomenul este galben-roscat, pigidiul neacoperit de elitre, de culoare roscat-glbuie, lipsit de pete, de culoare inchisa. Ou leste oval-eliptic, eu lungimea de 0,6 mm, de culoare alba. Larva abia eclozat are corpul alungit, la partea ventral a toracelui eu trei perechi de picioare, este oligopoda, eu picioare biarticulate, lungi si subtiri. Capul este galben iar corpul alb, alungit. Din varsta a ll-a este apod si eucefala, iar la compieta dezvoltareare corpul de 4-5 mm lungime, indoit si de culoaare alb-glbuie eu capsula cefalica brun-roscat. p up a, de tip libera, eu lungimea de 3,7 - 4,0 mm, este alb-glbuie, Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an, din care prima si a treia in magazii, iar a do ua in camp. In depozitele inclzite duntorul poate dezvolta ~i o apatra generatie. Iemeaz ca insect adult in magazii, in boabele infestate sau in crpturile peretilor, tavanului si podelei. In depozitele calde, in primavara se dezvolt o prima generatie. La sfrsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie, dup ce a evoluat prima generatie, pe seama boabelor depozitate, gargaritele zboar in camp (adultii hibernanti. sau cei ai primei generatii dezvoltate in depozite, migreaz prin zbor in cul turi, pna la distante de 3 km) si depun oule pe pastaile aproape coapte. Pentru depunerea pontei, femelele rod de obicei pe linia de sutur a tecilor pstilor dezvoltate cte un orificiu adnc, prin care introduc varfui abdomenului si depun ouale, lipindu-le pe peretii carpelari. O femel depune 40-800ua, intr-o pstaie sunt depuse 10200ua. Incubatia dureaz 10-15 zile. Larvele eclozate patrund in boabe ~i nprlesc, devenind astfel larve de varsta adoua, apode si eucefale. Intreaga evolutie larvar are loe in interiorul bobuluui, durand pn la 30 de zile. La compieta dezvoltare larva se transforma in pup, stadiu care dureaz 5-10 zile. La recoltare, in boabele infestate, se intlnesc larve de diferite vrstte, pupe sau insecte adulte, care apar de obicei in magazii. In cursui lunilor august- septembrie, cea mai mare parte din grgritele generatiei a doua, dezvolt cea de-a treia genertie, pe seama boabelor depozitate. In magazii gargaritele depun oule pe pastai, boabe sau pe sacii eu boabe, iar larvele se dezvolta in aclasi fel ca la celelalte generatii. Temperaturile sczute, sub +4C, si/sau lipsa de urniditate, detennina mortalitti foarte mari, acestea constituind cauza pentru care piere rezerva biologica din boabele scuturate in camp. Combatere. Respectarea msurilor de carantina fitosanitara vizand impidicarea raspndirii gargaritei. A vnd in vedere faptul ca adultii care determin infestarea noilor culturi imigreaz in acestea din magazii, se recomand montarea in ferestrele acestora a unor plase dese de srma. nsmntarea la date ct mai timpurii si la cel putiri 3 km de cel mai apropiat depozit infestat. nsamntarea noilor culturi se va face eu samanta negargaritata. Utilizarea de soiuri rezistente: soiurile eu ciclul scurt si eu pstile de culoare verde sunt mai putin atacate. Recoltarea la tirnp, evitand scuturarea boabelor infestate; aratura adnea dup recoltare pentru 'ngroparea la adncime a boabelor scuturate. Aplicarea de tratamente la cui turi - la avertizare, respectiv in fenofaza de dup formarea pstilor utiliznd produsul Diazinon 30 CE - 0.1 %; K'ObiollO CE -100-150 mlllOO kg samnta; Zolone 30 CE - 0.3 %, care asigur o bun protectie a culturii, fiind selective fata de entomofagi. Tratamentul se repeta, de regula dup 7-10 zile. Produsele Pirirnifos, Etrimfos si Permetrin asigur o protectie corespunzatoare a culturilor, tratamentul aplicndu-se cnd primele psti devin mature. La stocurile destinate insmntrii se pot aplica ~i tratamente prin tratarea semintelor eu produse pe baz de clorpirifos metil (Reldan 40 EC - 12,5 ml/t), bifentrin --malation (Prostore 157 UL - 4 kg/ton), deltametrin (K'obiol DP 2 - 0,5 kg/t) , permetrin (Coopex 25 WP - 20 g dizolvat in 0,7 - 1,2 de apa per tona de smnt). Dezinfectia depozitelor. Semintele atacate inainte de a fi depozitate se yor trata, aplicndu-se mai ales tratamente chimice prin gazare. La loturile mici se poate proced a la distrugerea rezervei biologice prin aplicarea unor expuneri a semintelor fie la temperaturi negative (5-6 zile la temperaturi de -2 sau -30C), fie la temperaturi ridicate (la 52 - 550C, timp de 30 minute), temperaturi care sa fie in zona pesirnus. Lotorile semincere nu se vor expune la temperaturi ridicate, pentru a nu fi afectata viabilitatea embrionului. 17. PDUCHELE NEGRU AL SFECLEI
APIllDIDAE)

-Aphis fabae Scop.

(HOMOPTERA,

Piante-gazda omamentali asteracee,

si aspectul jasrninul,

dunrii. clinul)

Este o specie polifag,

infestnd

speciile

de arbusti

(voiniceriu, chenopodiacee,

papaveracee).

si plante ierboase din familii botanice variate (fabacee, Traieste in colonii compacte pe fata inferioara a frunzelor si
20

vrful lastarilor. (pseudocecidii) inflorescentele,

Dauneaza si deformarea

prin inteparea lastarilor.

si sugerea

sucului

celular, producnd

rsucirea

frunzelor

Freevent

dauneaz

culturile semincere,

unde atac lstarii si

florile rmnnd

sterile sau in inflorescente

samanta este putina si eu calitate biologica

redusa. Pagube indirecte produce prin instalarea fumaginei pe roua de miere eliminat de insecte pe frunze si lstari.Pduchele este si un important vector al unor boli virotice la sfecl, lupin, fasole s.a. Morfologie. Adultul (femela apter), are corpul globulos, de 1,2-2,5 mm lungirne, de culoare neagr-mat, negru-verzui. Antenele, din 6 articule, nu depsesc 213 din lungirnea corpului. Baza si vrful antenelor sunt de culoare neagr, restul articulelor au culoare deschis. Picioarele sunt relativ scurte eu femurele brune, tibiile galbene eu extremitatea distala fumurie iar tarsele sunt negre. Coada este scurt, conica si neagr. Comiculele sunt cilindrice, de culoare neagr si eu o lungime de 0,2-0,3 mm. Femela aripata este de culoare neagr-lucioas sau bruna-negrie, eu corpul mai zvelt, de 1,4-2,2 mm lungirne. Antenele sunt mai lungi dect corpul, formate din 6 articule, pe al treilea articul antenal eu 11-20 senzile olfactive. Aripile sunt transparente, mai lungi dect corpul. Antenele si picioarele sunt in totalitate negre. Masculul are corpul ingustat, aproape triunghiular. Larva este postoligopod, asemntoare eu femela apter, mai mic ~i de culoare mai deschis. Ciclul biologic. Specie polivoltina si migratoare (eu ciclul dioic), plante-gazda primare fiind arbustii: voniceriu (Evonymus spp.), jasminul de grdin (Phyladelphus spp.), clinul (Viburnum spp.), iar gazde secundare, diferite cultivate (bob, sfecl, mac, salat, floarea soarelui) ~i spontane (lobod, palarnida etc.). Din oule de iarn, depuse la baza mugurilor sau in crpturile scoartei arbustilor amintiti, primavara ies larve care se rspndesc pe lastari si frunze. La complecta lor dezvoltare, devenind femele adulte (fundatrix), dau nastere, pe cale partenogenetic si vivipar, primei generatii de femele fundatrigene apoi, pe aceeasi cale, acestea dau nastere la cteva generatii de femele fundatrigene. Prirnele dou generatii de fundatrigene sunt aptere. Incepnd din a do ua generatie de fundatrigene apar si forme aripate care, parasind arbustii se rspndesc si colonizeaza frunzele ~i tulpinile diferitelor plante secundare. Migratia corespunde fenologic eu lignificarea lastarilor plantelor gazda primare. Pe aceste plante, in timpul verii evolueaz 7-8 generatii de virginogene aptere. Spre toamn, in coloniile de virginogene, apar femelele sexupare care migreaz pe arbustii prirnari, unde dau nastere formei sexuate (masculi si femele) ale crei femele, dup copulare, depun oule de rezistent la baza mugurilor sau in crpturile scoartei ramurilor tinere, ou care ierneaz. Combatere. Dintre msurile agrofitotehnice, pentru culturile atacate si mai ales pentru sfecla de zahr se recomand asolarnentele de mai lung durat (4-5 ani) si o rotatie corespunztoare a culturilor (fiind excluse din rotatie celelalte plante gazda secundare), aratura adnea de toamn, fertilizarea echilibrat, pregtire unui pat germinativ de calitate, asigurarea uniformittii culturilor, utilizarea de samanta drajat, distrugerea buruienilor si in special acelor din farniliile Chenopodiaceae si Polygonaceae. Noile culturi (in special cele de sfecl) se vor amplasa la distante ct se poate de mari de paduri, si se yor distruge arbustii care sunt plante gazda prirnare pentru dannator. In cazul ca la sfecl nu se dispune de smnta drajat, se va face pudrarea semintelor sau glomerulelor eu Heptador (0,8 kg/100 kg), in amestec cu TMTD (6 kg/lOO kg). Combaterea chimic se realizeaza prin aplicarea de tratamente la plantele-gazda prirnare eu insecticide organofosforice, de contact (Carbetox 37 CE - 0,4 %, Ultraeid 40 CE - 0,1 %, Onefon 80 PS 0,15 %, Danex 80 PS - 0,15 %, Sumithion 50 CE - 0,1 %), sau eu actinne sisternic (Sinoratox 35 CE 0,15 %, Metasystox 50 CE - 0,15 %), carbarnice (Oltitox 85 PU - 0,1 %, Mospilan 20 SC - 0.2 % si/sau piretroide (Decis 2,5 CE - 0,05 % Fastac 10 CE s.a.) 18. GNDACUL DIN COLORADO
(COLEOPfERA,

- Leptinotarsa decemlineata Say.

CHRYSOMELIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii.Gndacul din Colorado atac diferite specii de plante din familia Solanaceae. Dintre solanaceele cultivate sunt atacate cartoful, vine tele, tomatele etc, iar dintre cele spontane ciumfaia, zama, laurul, mselarita, mtrguna etc. ntmpltor pot fi atacate si alte specii de plante ca salata, loboda, lucerna etc. Tomatele (Solanum lycopersicum) nu sunt atacate dect de adultii hibernanti in foarte putine cazuri sau gsit pe tufe si larve. Deasemenea ardeiul este foarte putiri atacat. Numeroase ponte s-au gsit pe buruienile din culturile de cartofi, si anwne: mohor (Setaria sp), 21

pir (Agropyrum sp), volbura (Convolvurus Arvensis) si costrei (Sorgum Helapense), dar niciodat nu sau gsit larve pe aceste plante. Speciile genului Solanum prezint o garn de sensibilitate foarte diferit fata de atacul duntorului. Acestea se pot clasifica in 4 grupe. Grupa I-a (specii puternic atacate): Solanum marginatum, S. stramonifolium, S. cornutum, S. dulcamara, S. rostratum etc.; Grupa a II-a (specii moderat atacate): Solanum tuberosum, S. laciniatum, S. acaule, S. cacoense, S. candelarium etc.; Grupa a Ill-a (specii moderat rezistente): Solanum pyracanthum, S. bald-sii, S. ciliatum, S. verucosum; Grupa a IV-a (specii rezistente): Solanum demissum var., S. polyadenium, S. henryi, S. jamesii etc. Adultii rod foliolele frunzelor incepnd de la margine, putand sa produc in final defolierea plantelor. Cnd nu mai gsesc plante verzi pentru hran, gndacii pot ataca tuberculii de cartof, mai ales cei care se gsesc la suprafata solului, sau fructe1e de vine-te. Larvele tinere perforeaza, iar mai trziu consuma in intregime limbul foliar. Larvele de vrstele 1 - II consuma 6 % din frunze, cele de varsta a Ill-a 20 %, iar cele de varsta a IV-a 74 %. La atacuri puternice la plante nu rmn dect resturi din tulpini. In cazul unor atacuri intense culturile de cartofi pot ti compromise. Morfologie. Adultul are corpul de 9-12 mm lungime, femelele fiind ceva mai mari ca masculii (femela se deosebeste de mascul dup ultimul segment abdominal, pe care are o adncitur de forma triunghiular; masculii sunt in general mai mici si au forma corpului mai alungit), de culoare galbenaportocalie. Capul este mai lat dedit lung si in general este tinut in jos, astfel ca privind gndacul de sus aproape ca nu i se vede capuL Antenele au primele 5 articule de culoare galben, iar ce1e1alte6 sunt de culoare intunecat. Corpul este oval alungit, convex dorsal. Capul galben-roscat, prezint o pata median triunghiular, neagr. Pronotul eu 13 pete, negre dintre care cea median, este in forma literei V. Elitrele eu cte 5 dungi longitudinale negre, cele 2 laterale fiind mai inguste. Aripile posterioare sunt subtiri, membranoase, la inceput transparente, apoi ruginii, iar dup 30 de zile de la iesirea gndacului din sol devine roz, apoi rosii roz. Ele sunt de circa 2 ori mai mari dect prima pereche de aripi si in stare de repaus stau impturite att in lungime ct $i pe latime si sunt in intregime acoperite de elitre. Picioarele sunt roscate, ceva mai deschise la culoare dect corpul, eu tarsele negre. Abdomenul prezint 3-4 siruri de pete negre longitudinale. Oul are forma alungit, mrimea lui variaz intre 1.2-1.8 mm, de culoare galben sau galben portocalie. La exterior oul este lipicios, foarte rezistent la factorii fizici si chimici, iar corionul este transparent. Larva proaspt eclozat din ou este de culoare galben - portocalie avnd circa 1.5 mm lungime ~i 0.5-0.6 mm ltime, partea ventral fiind ltit, iar cea dorsal bombat, Ea este de tip oligopod, subtipul chrysomelid, avnd segmentele abdominale cu un lumen mare, iar ultimile dou segmente se ingusteaz brusc, sunt usor retractile. Aceste ultime dou segmente formeaz pigopodiumul, o formatiune utilizat de ctre larv in procesul de deplasare a ei pe substratul alimentar. Capul, toracele ~i picioarele sunt de culoare galben lucioas; la fel ~iperisorii care le acopera. Pe marginile laterale ale segmentelor abdominale are cte dou randuri de pete negre. Are trei perechi de picioare, iar pe ultimul segment abdominal o ventuz care o ajut la deplasare. Larvele nprlesc de 3 ori pn la impupare, Deosebim patru stadii larvale. Inainte de nprlire culoarea larvei este rosie inchis, avnd trgumentullucioas si mult intins. Nprlirea dureaz in jur de o ora. Dup nprlire larva sta timp de 3-4 ore fara sa se miste, timp in care se coloreaza corpul, capul si picioarele. Acum larva are tegumentul mai inchis si mai zbrcit ca inainte de nprlire. Culoarea larvelor mai poate varia ~i in functie de temperatur, La o temperaurr mai joas va predomina culoarea rosie, iar la temperaturi ridicate, culoarea galben. Larva la compieta dezvoltare are corpul de 12-15 mm lungime. Pupa se formeaz numai in pmnt, la o adncime de 2-10 cm, in functie de natura solului. Retragerea larvei in sol pentru impupare se face de obicei in micile crpturi ale solului. Larva, odat ajuns la adncimea dorit, isi construieste o cmrut eu diametrul de circa 1 cm, eu peretii bine neteziti, in care se aseaz pe spate si sta nemiscat 5-8 zile, nprleste si se transforma in pupa. Forma pupei este oval, lung de 9-12 mm ~i lat de 6-7 mm. La inceput are culoarea rosie portocalie deschis, pentru ca mai trziu sa devin galben portocalie. Pupa, de tipullibera, este acoperit eu o pelit subjire prin care se poate observa eu usurint toate organele viitorului gndac,

22

Ciclul biologic. In conditii din tara no astra are 1-2 generatii pe an, generatia de primavara Gr in lunile mai-iunie si generatia de vara 2 in lunile iulie-aprilie. In anii caldurosi si in anumite zone ale trii poate evolua si o atreia generatie. Gndacul din Colorado ierneaz in sol ca adult la o adricime mai mare sau mai mic, in functie de caracterul solului ~i umiditatea lui. In solurile umede gndacul intra pn la 10-20 cm adncime, In timp ce in solurile mai uscate, nisipoase, poate intra pn la 1m. In timpul iernii o mare parte din gndacii hibernanti pot fi distrusi, atunci cnd temperatura solului scade sub 0 C, la adricimea de 10-40 cm. Primvara, cnd temperatura medie decadal a aerului trece de 12C, adic atunci cnd temperatura zilnic maxima este peste 17C, incep sa ias din sol primii gndaci hibernanti. La noi, iesirea gndacilor din sol corespunde eu inceputul lunii aprilie si poate continua pn la inceputul lunii mai, iar in cazuri exceptionale si in cursui lunii iunie. Iesirea din sol se produce in cursui orelor de la amiaza cnd temperatura este mai ridicat. Maximul de aparitie se manifest la temperaturi ale solului mai mari de 15C. Aceste temperaturi nu se inregistreaza in toate solurile la aceasi data, de aceea aparitia este esalonata pna la sfrsitul lunii mai. Aparitia in mas a adultiilor are loe in atreia decada a lunii aprilie, prima decada a lunii mai, la temperaturi medii zilnice de 14-21C. Gndacii btrni, iesiti primavara de la iernare, trebuie sa se hrneasc intens operioada de timp, care la temperatura medie de 20 C este de circa 10 zile. Dup iesirea din sol gndacii manifest tendinta de miscare, in care scop ei se deplaseaz in mers sau in zbor. Un gndac parcurge in mers 2025 m pe ora, fapt foarte important de cunoscut mai ales cnd se descopera un nou focar. Gndacii iesiti din sol nu incep o data sa se hrneasc, uneori se intmpl ca unii sa se reinteare din nou in sol ~i de a reveni la suprafat dup cteva zile. La majoritatea insectelor copulatia a avut loe inc a din vara, inainte de intrarea in hibemare ~i se continu la aparitie in primavara. Dup operioada de hrnire intens gndacii hibernanti se maturizeaz si inc ep imperecherea. In timpul imperecherii insectele stau pe frunzele de cartofi, fie in stare de repaus fie consumnd frunzele. La apropierea omului sau la atingerea frunzelor se. despart imediat si cad jos. mperecherea se poate repeta de mai multe ori pe zi, de obicei se produce in orele cele mai clduroase din timpul zilei. Uneori se intmpl ca femelele imperecheate toamna sa se retrag pentru iemare in sol si in primavara depun ou fr sa se mai imperecheze, Astfel se explic si existenta de focare noi primvara, focare care pot lua nastere dintr-un singur exemplar ajuns din intmplare la fata locului. Femelele fecundate nu rmn mai mult timp in aclasi loe, se rspndesc prin mers sau zbor in cutarea conditiilor favorabile pentru depunrea oulor. Caut tufe a cror inaitime este de 10-15 cm, frunzele acestora fiind cele mai preferate.Dac temperatura maxima zilnic este de l8-20C, atunci depunerea oulor continu, Iara intrerupere timp de 3-4 decade, uneori putnd continua pn la 2 luni. La noi, femelele depun ou din luna mai pn la sfrsitul verii. Oule sunt depuse pe dosul frunzelor in grmezi sau pachete de 20-30 bucti, rareori mai mari, putnd ajunge pn la 100. Oule sunt depuse pe dosul frunzei de la baza tulpinii, dar sunt si exceptii cnd sunt depuse pe tulpina. Oule sunt lipite intre ele, pachetul este compact, avnd o forma mai mult sau mai putin regult. Depunerea unui pachet de ou dureaz pn la o ora. In afar de cartofi, femelele mai pot depune ou ~i pe alte plante ca: volbura, plmida, mtrguna, mselarit, etc. La temperaturi potrivite femela depune un pachet de ou la dou zile. La temperaturi mai ridicate depune zilnic cte o pont si uneori cte dou ponte pe zi. Dup 3-4 ponte, femela intrerupe oatul pentru un timp, care dureaz de la cteva zile pn la o luna. In general o femel depune 400-500 ou, rareori la noi poate ajunge pn la 900-1000 ou, Dup Wegorek (1957), poate ajunge si la 3096. Din luna mai sau iunie din oule depuse ies larvele. Perioada de incubatie este in functie de temperatura si umiditatea aerului. La o temperatur de 15C eu o umiditate relativ normal, aparitia larvelor se produce dup 14-20 zile, la 20-220C dup 5-11 zile, iar la 24-260C dup 5-6 zile. La temperaturi sub 12C oule nu se dezvolt, deasemenea la temperaturi de peste 360C ele se usuc. Dup cteva ore sau 1-2 zile de la eclozare, larvele incep sa se hrneasc eu frunze roznd tesutul de pe dosul frunzei, fara ins sa o gureasc. Apoi, treptat ele se indeprteaz una de alta, indreptndu-se spre frunzele tinere de pe vrfui tufei, pe care incep sa le road fcnd guri de diferite forme ~i mrimi. Dup 2-3 zile larvele trec pe dosul frunzelor, unde nprlesc, trecnd in a doua vrsta larvar. Dup alte circa 4 zile de hrnire intens larvele nprlesc a doua oar, trecnd in atreia varsta larvar. Larvele consuma acum att nervurile subtiri ct si cele groase ale frunzei. Dup cinci zile de hrnire larvele
0

23

nprlesc pentru atreia oar trecnd in apatra varsta larvar. Din acest stadiu ele sunt foarte lacome, consumand frunzele in intregime, ba uneori consuma si prti din tulpin. Ele trec de pe o frunz pe alta, fac and pagube din ce in ce mai mari in culturile de cartof, hrnindu-se att ziua ct si noaptea, atunci cnd temperatura este potrivita. Varsta larvelor poate fi identificat ~i dup lungimea corpului larvelor:Ll = 1.5-2.5 mm; L2 = 2.6-4.5 mm; L3 = 4.6-9.0 mm; L4 = 9.1-16 mm. Marimea larvelor este un criteriu foarte important, care ne ajut la stabilirea varstei pentru aputea aplica tratamente in momentul optim. La sfrsitul varstei apatra, larvele coboar pe pmnt unde se plimb un timp ca, pe urm, la baza tufei, uneori chiar mai departe sa intre in sol la o adricime de 2-10 cm sau chiar mai mult, in functie de natura solului. in solurile pline eu apa larvele nu se pot mpupa, deci marea lor majoritate este sortita pierii. Larva coboar in sol si i~i construieste o csut in care se aseaz, Acest stadiu de odihn inainte de impupare, denumit stadiul prepupal dureaz 5-9 zile. Stadiu de pup dureaz 6-15 zile la temperatura si urniditatea normal, dar in anwnite conditii se poate prelungi pn la 20-30 zile. Pupa se transfermata in gandac ~i acesta iese la suprafata solului. Gndacii proaspeti iesiti (imago) se hrnesc timp de 5-10 zile pe locul unde au aprut, in acest timp nu zboar cci aripile, care erau iesite, abia acum se inttese. Cldura ridicat si hrana bogat favorizeaz maturitatea lor. O parte din gndaci, in zilele calde eu temperaturi peste 20-25 C, in lips de plante de cartofi tineri isi iau zborul in cutare de culturi de plante tinere. Aceste zboruri pot fi in numr mic sau in mas si la distante mici sau mari, in functie de curentii de aer. Gndacii maturizati, ajunsi in culturi noi, dau nastere la noi focare prin depunere de ou, O parte din gndacii tineri sau maturizati, sau imperecheat si au depus ou, o alta parte nu au depus. Acestia se pregatesc pentru perioada de diapauza. Dac gndacii iesiti din sol nu mai gsesc frunze tinere, se yor hrni eu frunze btrne; in acest caz nu se va mai produce maturizarea organelor genitale. Gndacii yor acumula cantitn din ce in ce mai mari de grsimi, vor pierde o cantitate din ce in ce mai mare de apa, iar treptat activitatea lor scade de la o zi la alta. Pregtirea de hibemare este nu numai o urmare a hrnirii eu frunze btrne ci si o influent a temperaturii, a umidittii si a lwninii zilei din ce in ce mai scurt. In aceast perioad gndacii pierd apa libera din corp in pro cent de 50%, fapt ce ii ajut ca in perioada de diapauza sa poat usor supravietui. Cu ct perioada pregtitoare pentru diapauza este mai scurt cu att este in favoarea gndacului, eu ct acesta perioad este mai Iung, 1-2 luni, eu att rezistenta gndacului este mai slab ~i mortalitatea mai mare. Din cauza aparitici esalonate a aduitilor hibemanti, apoi acelor din noua generatie, generatiile se suprapun. Combatere. Dintre metodele agrofitotehnice se recomand efectuarea de araturi adnci dup recoltare, prasile repetate in cursul perioadei de vegetatie, rotatia culturilor. in ultimul timp cercetrile au fost orientate spre speciile tolerante urmarindu-se o capacitate crescut de regenerare a foliajului si precocitate in formarea tuberculilor. in general speciile eu frunze pubescente sunt mai purin atacate. Aplicarea de tratamente, obisnuit cte un tratament la fiecare generatie, utiliznd produsele: Onefon 90 PU - 1.5 kglha; Onevos - 31.5 CE -2 l/ha; Regent 200 SC - 0.1 l/ha; Sonet 100 - 0.2 %; Victenon 50 WP - 0.5 kg/ha; Nurelle 50/500 CE - 0.4-0.5 %; Marshal 25 CE - 1.5 l/ha; Talstar 10 EC 200 ml/ha; Mospilan 20 SP - 0.06 kglha; Thiodan 35 CE - 0,2%; Thionex 35 CE - 0,2%; Andalin 25 DC 0.3l/ha; Posse LSD - 15 kg/ha; Ekalux CE - 0,75 l/ha; Hostathion 40 CE - 0,8 l/ha; Dursban 48 CE -1,5 l/ha. Pentru combaterea oulor rezultate bune da produsul Match 050 EC - 0.3Uha aplicat pn In momentul eclozrii. In tratamentul pentru combaterea larvelor din generafia a doua se recomand utilizarea produselor piretroide, eu remanent mai scurt: Polytrin 200 CE - 0.15 %; Chinmix 5 CE 0.3 l/ha; Supersect 10 CE -0.2 l/ha. Pentru evitarea aparitiei fenomenului de rezistenta este necesar utilizarea rarional a unui sortiment variat de pesticide, att ca structura chimic, ct si ca mod de formulare si actiune Avertizarea tratamentelor chimice dup criteriul biologic, se face la aparitia stadiilor duntoare: la rsrire, la un PED de 5 adulti/I O plante, iar cnd se formeaz bobocii florali la 20 larvel plant, sau cnd 5-8 % din tufe sunt atacate. Dup criteriul ecologic se tine cont de constanta de incubatie, care pentru aceast specie este de 600C. in general primul tratament se face la aparitia adultilor hibemanti, iar al doilea tratament se face impotriva larvelor de varsta I-II-a. Dac atacul este foarte puternic, sau apartia este foarte esalonat, tratamentul se repeta dup 10-12 zile. Tratarea tuberculilor inainte de plantare eu Prestige - 11It, asigura protectia culturii timp de 75-80 zile de la rsrire impotriva viermilor srma, gndacului din Colorado si Rhizoctonia solani.
0

24

In ultima perioada se pune un accent tot mai mare pe metoda biologica de combatere. S-au obtinut rezultate bune prin utlizarea impotriva larvelor (Ll, Lz) a unor produse pe baz de sp ori ai ciupercii Beauveria bassiana Vuill., (Muscardin M 45, Boverin etc.) si a biopreparatelor din bacteria Bacillus thuringiensis (Novodor TM 5 l/ha in 3001 apa) .

19. PURICELE MELIFER AL PRULUI - Psylla pyricola Forst.

(HOMOPTERA, PSYLLIDAE)

Specie monofaga, infestnd livezile de par. Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din muguri, lastari tineri si frunze. Mugurii se usuc si cad; frunzele, inundate de dejectii (roua de miere), se incrtesc pe margini, se rsucesc, se iriegresc din cauza fumaginii, care se instaleaz pe ele. Sunt atacate si fructele, acestea ramnnd mici, ptate, deformate si cad de timpuriu. Cresterile anuale adesea vor ingheta

Piante-gazda i aspectul dunri.

Morfologie. Adultii hibernanti au corpul de 2,9-3,2 mm lungime. Initial, capul si toracele sunt de culoare galben-deschis, eu pete portocalii, abdomenul verde, dorsal eu dungi si pete cafenii. Cu timpul, capul, toracele, tergitele si sternitele abdominale devin galbene apoi de culoare brun-inchis. Capul este lat, ochii mari, emisferici. Antenele sunt filiforme, subtiri, formate din 10 articule, de culoare galben, spre vrf negre-brunii. Toracele este bombat. Picioarele sunt lungi ~i puternice, de culoare galben-cafenii, eu femurele negre. Tibiile posterioare sunt prevzute eu peri negri. Picioarele posterioare adaptate pentru sarit, Abdomenul femelelor este galben-portocaliu, eu peri negri. Adultii din generatiile de vara au corpul de 2.1-2.9 mm lungime, de culoare brun-verzuie, eu 6 benzi longitudinale portocalii. Capul lat, prezint lobi frontali, rotnjiti. Ochii sunt rosii-brunii iar antenele de 1,5 ori mai lungi dect latimea capului. Tibiile sunt lipsite de spini terminali. Larva are corpul turtit dorso-ventral, de 0.1-0.4 nun lungime, de culoare galben-deschis, eu pete brune pe capsula cefalic si pe abdomen. Ochii sunt rosii, La larvele mai in varsta partea dorsal a abdomenului prezinta pete late, de culoare neagr. Ciclul biologic. Prezint 2-3 generatii pe an: de primvar, vara si toarnn. Ierneaz stadiul de adult sub ritidomul si in crpturile scoartei, in stratul de muschi, de licheni sau frunze czute. In primvar, inc din luna martie, cnd temperatura aerului de 4,5-5,7oC adultii hibernanti i~i reiau activitatea, hrnindu-se pe sema mugurilor si rmn prezenti in coroana pomilor 80-85 zile. Dup o scurt perioad de hrnire, au loe copulatia si ponta, depunerea oulelor prelungindu-se pe 60-70 zi1e. Oule sunt depuse izolat, pe muguri si pe lstarii tineri. Larvele eclozate triesc asociate, concentrndu-se in jurul mugurilor, apoi rspndindu-se pe lstari, frunze si flori. Paralel eu hrnirea, insectele elimin mari cantitti de dejectii zaharoase, care inund organele atacate. Dezvoltarea stadiului larvar al generatici de primvar, dureaz 35-40 zile, dup care se transforma in nimfe, iar dup 6-10 zile apar insectele adulte. Dup 7-8 zile are loe copulatia si apoi depunerea oualor. Ouale sunt depuse pe dosul frunzelor, obisnuit in rnduri. O fernel depune pn la 500 ou. Adultii din noua generatie au o longivitate de 60-65 zile, iar ponta se esaloneaza pe 25-30 zile. Urmtoarele generatii evolueaz asemntor, insectele adulte din ultima generatie retragndu-se in diapauza hiemal. Combatere. Unele soiuri de par sunt tolerante la atacul puricelui melifer; asa se comporta soiul Haideea. Aplicarea de tratamente de iarn: tratamentele aplicate in combaterea pduchelui testos din San Jose rezolv si stadiul hibernant al puricelui melifer. In primvar, inainte de dezmugurire, se aplic tratamente eu Basudin 60 CE-0.05-0.1 %; Carbetox 37 CE-O.3 %; Mitac 20 CE-O.2 %, pentru distrugerea larvelor. De obicei se aplic cte 1-2 tra tamen te pentru fiecare generatie. 20. GRGRITA FLORILOR DE MR-Anthonomus pomorum L.
(COLEOPTERA, CURCULIONIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Grgrita are un regim alimentar monofag, roznd mugurii florali si florile de mar, mai rar pe cei de par si gutui. Adultii hibernanti se hrnesc cu mugurii vegetativi ~i floriferi, producnd adesea sterilitatea florilor. Noii aduiti rod din epiderma si parenchimul frunzelor, acestea capt aspect reticulat. Pagubele economice sunt produse de ctre larve. Intr-un boboc floral se
25

dezvolta o singura larv, bobocii florali dnnati devin ruginii, apoi se usuc, nu se mai deschid ~i eu timpul cad (cuisoare sau flori antonomatej.n unii ani, pierderile de flori la mar, pot ajunge la 90-100 %. Morfologie. Adultul are corpul de 5-6 mm lungime, e1iptic si de culoare brun-roscat. Pe partea dorsal este acoperit eu o pubescant, care formeaz pete de culoare cenusie-roscat. Capul este negru, eu ochi mari, convecsi. Pronotul prezinta o dung mediana din perisori albiciosi, Antenele si pieioarele sunt brune-roscate. Femurele sunt prevzute eu rate un pinten puternic. Elitrele sunt mai late posterior ~i eu dou benzi transversale oblice, de culoare mai inchis, care delimiteaz o portinne mai deschis la culoare aparand sub forma literei "v". Ou 1 are 0,7 mm lungime, este eliptic, alb-lucios. Larva, de tip curculionid, la compieta dezvoltare are corpul usor indoit, de 7-8 mm lunigme, de euloare alb-galbuie, capsula cefalic brun. Pe partea dorsal prezint opt randuri longitudinale de peri. P u p a are 3-4 mm lungime; este alb-glbuie, alungita, Ciclul biologic. Prezint o generatie pe an. Ierneaz ca insect adulta, in crapturile scoartei trunchiului si ramurilor groase ale pomilor. In primavara insectele prsesc locurile de iernare la sfrsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie, atunei cnd temperatura medie a aerului ajunge la 5-60C, de obieei eu 8-10 zile ina inte de umflarea mugurilor florali la mar. Timp de 8-10 zile, uneori ~i o luna, insectele sunt active, se hrnesc intens, in timpul noptii retrgndu-se in loeuri adpostite. Dup copulatie femela roade un orificiu in corola bobocului floral, in care depune un ou, orificiul fiind apoi astupat eu o secretie care se intreste. Femela depune pna la 100 ou, in decurs de 10-15 zile. Incubatia dureaz 10-15 zi1e. Larvele eclozeaza in ultima decada a lunii aprilie - prima decada a lunii mai. Larvele se dezvolt in interiorul bobocilor florali, consumand organele interne. Dezvoltarea larvei se csaloneaza pe 2-4 sptmni, timp in care napariese de trei ori. La compieta dezvoltare larva se transforma in pup, in interiorul bobocului floral, stadiu care dureaz 7-15 zi1e. Din a doua jumtate a lunii mai apar gargaritele din noua generatie care, dup 12-25 zile de hrnire pe seama aparatului foliar, se retrag in diapauza de estivatie, care se continua eu cea hiemal. Combatere. Aplicarea, pe tulpini, a unor brie - capcan din carton gofrat, in care inseetele se adpostec in perioada de estivtie. Briele se aplic in prima jumatate a lunii mai, la aparitia gargritelor din noua generatie, ~i se ard in iarn sau primavara devreme, inainte de reluarea activittii. Briele servesc si pentru stabilirea curbei de zbor in avertizarea tratamentelor. Rezultate bune, pe suprafete mici, se obtin si prin razuirea tulpinilor si a ramurilor mai groase si distrugerea prin ard ere a resturilor in care se gsesc adultii hibernanti. In combaterea grgritei, aplicarea tratamentelor timpurii de primavara eu uleiul US 1 90, Oleoekaux 3 CE si Oleocarbetox 12 CE, aplicate in combaterea pduchelui din San Jose ~i pduchelui lnos, sunt eficace si in combaterea gargaritei bobocilor de mar. Se va efectua un tratament in fenofaza de inceput a desfacerii mugurilor de rod la soiul Jonathan si de inceput al infloririi arbustului Forsitia sp. Se recornand urmtoarele insecticide: Actellic 50 EC - 0,2 %, Ekamet 50 EC - 0,1 %, Carbetox 37 CE - 0,5 %, Onefon 80 PS - 0,15 %, Oltitox 50 - 0,2 % etc.

21. FLUTURELE CU VRFUL ABDOMENULUI AURIU - Euproctis chrysorrhoea L.

(LEPIDOPfERA, LYMANTRIIDAE)

Descriere. Adultul prezint dimorfism sexuaL Femela are aripile albe eu luciu mtsos si anvergura de 30-40 mm. Abdomenul este bombat si scurt, alb in partea anterioara ~i brun-rosietic spre partea posterioar, la vrf eu un smoc de peri aurii, iar antenele dublu-serate. Masculul are anvergura de 26-32 mm, aripile de asemenea albe eu luciu mtsos, uneori ins pe aripile anterioare eu cteva puncte mici, negre. Antenele sunt aurii, dublu-penate. Corpul si piciorele sunt albe. Oul este sferic, usor turtit la poli, eu diametrul de 0,4-0,5 mm, initial de culoare galben-verzuie, apoi galben-cenusie pn la brun-glbuie. Oule sunt depuse in grupe a cte 200-500, acoperite cu perii de pe abdomenul femelei. Pontele au forma alungit, de 10-35 /4-11 mm. Larva, omid adevrat, la eclozare este neagr. apoi devine cenusie-neagr si eu capul negru. Corpul este acoperit eu peri desi, 1ungi, ga1beni sau bruni-glbui si foarte urticauti. Dorsal prezint dou dungi rosii ~i eu cte un neg rosu-portocaliu pe segmentele 9 si 10, iar lateral prezint benzi longitudinale albe, intrerupte la intersectia dintre segmente. Larvele parcurg 6 vrste si ating 35 mm

26

lungime. Vrsta larvelor se detennina dup latimea capsulei cefalice. Astfel, latimea capsulei este de 0,4 mm la Ll; 0,5 mm la Lz; 0,8 mm la La; 1,0 mm la Li; 1,9 mm la Ls si 2,9 mm la L6. Pupa, brun-inchisa pn la negru, mat, pe suprafata corpului eu perisori, se ingusteaza brusc spre extremitatea postericara. Are dimensiunea de 15-17 mm lungime. Cremasterul prezint numercsi peri in forma de crlige. mpuparea se face intr-un cocon transparent, din fire de mtase, de culoare cenusie. Biologie. Speeia este o insect monovoltin, Ierneaz in stadiul de larv de vrsta a Ill-a (pot ierna si un nurnr foarte redus de larve de vrsta a II-a sau a IV-a) in cuiburi de iernare formate din frunze aglomerate eu fire mtasoase, dispuse de obicei la vrful ramurilor. Primvara, larvele de vrsta atreia, cnd temperatura medie zilnic este de 8-10C, prsesc cuiburile de iernare si incep sa se hrneasc eu mugurii ~i eu frunzele mici, abia iesite din muguri si care se afl in apropierea cuibului de iernare. Noaptea sau pe timp nefavorabillarvele se retrag in adposturi. Larve1e nprlesc inc de 3 ori (larvele, in ultimele vrste, prsesc cuiburile ~i se disperseaz in toat coroana, unde se hrnesc intens, defoliind pomii.) si la sfrsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, incep sa se impupeze in coroana pomi lor sau a arborilor, intre frunze, intr-un cocon transparent, cenusiu-inchis. Pupele se gsesc la bifurcarea ramurilor, dar si in scorburi sau alte adposturi. Stadiul de pup dureaz 12-15 zile. Zborul fluturilor are loe seara si noaptea, in perioada iunie-iulie, putndu-se prelungi pn in prima decada a lunii august. Ziua, adultii stau imobili pe frunze si ramuri. Dup imperechere, femelele depun de obicei toate oule intr-o grmad, pe dosul frunzelor de stejar (in cazuri exceptionale si pe alte specii), spre vrful ramurilor din coroana arboretului si le acoper eu perisori glbui, proveniti de pe vrful abdomenului. Fecunditatea variaz intre 30-670 ou, media fiind de 200-300. Dezvoltarea ernbrionara dureaz 2-3 sptmni. Eclozarea are loe in iulie ~i se continu pna in luna august. Larvele neonate se grupeaz spre vrful ramurilor, unde omizile tinere triesc impreun si scheletuiesc frunzele pe partea inferioara (larvele prind frunzele intr-o tesrura dens de mtase, sub forma de cuib, in care stau noaptea, iar ziua ies pentru a se hrni), Dup a doua nprlire i~i tes niste cuiburi din frunze uscate si fire de mtase, fixate la vrful ramurilor, in care omizi1e ierneaz mai multe la un loe (cte 200-2000 larve). Intrarea in diapauza se produce din a doua decada a lunii septembrie. Temperaturile sczute, de peste -200C detelmina reducerea rezervei biologice. Piante-gazda ~i aspectul dunrii. Specie polifag, intlnita att in arborete ct si in livezi, in zona de silvostep si step, Atac in special pomii fructiferi, dar se intlneste si pe stejar, carpen, paltin, tei, ulm, fag, plop si salcie. La noi in tar formeaz gradatii puternice, mai eles in centrul si vestul Transilvaniei. Nu prezint importanta practic atacul produs de larvele tinere, la sfrsitul verii, inainte de diapauza hibernanta. In schimb, atacul produs primvara, este foarte periculos, larvele consumand initial mugurii ~i apoi frunzele tinere pe care le rod, producnd adesea defolieri totale. Pomii i~i reduc cresterile, fructificatia este compromis, iar dup defolieri repetate sunt debilitari si atacati de insectele din categoria daunatorilor secundari, in cele din urm uscndu-se. Defolierea este mai pronuntata la vrfl coroanei. Combatere. In plantatiile tinere, eu inltimi reduse ~i pe suprafete mici, infestate slab, se poate face combaterea prin tierea si arderea cuiburilor de iernare a larvelor. Pentru prevenirea inmultirii acestui duntor, in silvicultur este importanta mentinerea unei consistente ridicate a arboretelor, a unui subarboret bine dezvoltat, crearea arboretelor de amestec ~i protectia organismelor folositoare, in special a psrilor. O combatere eficient prin tratamente chimice se face in stadiul de larv de varsta a treia, primavara dup ce acestea prsesc cuibul de iernare ..In cazul unei infestri puternice se poate practica si o combatere vara, in iulie-august, dup eclozare, impotriva larvelor tinere, folosindu-se insecticide de contact. Cele mai recomandate produse sunt: Decis 25 FLOW-O,2 l/ha, Decis 2,5 CE0,025%, Dimilin 25 WP-O,l kg/ha etc. 22. NLBARUL, ALBILITA

-Aporia crataegi L.
PIERIDAE)

(LEPIDOPTERA,

Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 40-60 mm. Aripile sunt albe eu nervuri negre la masculi si cafenii la femel, nervurile sunt foarte proeminente. Corpul este negru, acoperit eu perisori de culoare deschis, alungiti si lipiti de corp, eu ultimul segment la mascul si ultimele patru segmente la

27

femela de culoare alba. Antene1e sunt maciucate, eu ultimele articule la fmela ~i ultimul articul la mascul, de culoare alba. Oul este de culoare galbena-aurie, piriform-trunchiat, putiri ingrosat spre baz si lateral eu sapte striatiuni longitudinale lungi si sapte mai scurte. Lungimea oului este de 0,9-1,2 mm. Larva, omid adevrat, are capul, picioarele si segmentul anal de culoare neagr iar restul de culoare galbena-cenusie-inchisa. Dorsal prezint trei dungi longitudinale de culoare neagr si dou dungi brune-portocalii, intercalate. Corpul este acoperit eu peri negriciesi. Larva de ultima varsta atinge lungimea de 35-40 mm. Pupa este alb-murdar sau galben, eu numeroase puncte negre, eu o form caracteristic, coltroasa si eu o lungime de 24-28 mm. Biologie. Este o specie monovoltin. Iemeaz ca larv de var sta a Ill-a, in cuiburi de iernare. Primavara devreme, in martie-aprilie, i~i reincep atacul, roznd mai inti mugurii vegetativi ~i floriferi, si apoi frunzele tinere. Larvele sunt mai active ziua, pe vreme linistit si eu soare, iar noaptea sau pe timp racoros se retrag in cuiburi. Larvele din a patra si a cincea varsta se raspndesc in toat coroana si se hrnesc intens. In primvar, durata de hrnire dureaz 20-30 de zile. In luna mai se impupeaza pe ramuri, pe trunchi sau in cazul inmultirilor in mas se impupeaza pe garduri sau peretii eladirilor. Pentru impupare larva se leag de suport eu un cordon de mtase. Stadiul pupal dureaz dou-trei sptmni. Zborul adultilor are loe in perioada iunie-iulie, ziua, pe vreme cald si insorit, zborul fiind uneori in roiuri. In aceasta perioad adultii se hrnesc eu nectarul florilor. Dup imperechere, feme1a depune oule pe partea superioara a frunzelor, in grupe a cte 30-150 bucati. O femel depune 200-250 ou. ncubatia dureaz aproximativ dou sptmni. Dup eclozare, larvele rmn grupate. Pn toarnna larvele cresc incet, nprlesc de dou ori (evolutia larvelor in acesta perioada este de 20-25 zile), apoi cam prin luna august se grupeaza pentru iemare, cte 3-6 la un loe, intr-un cuib format din 2-3 frunze rsucite si legate eu fire de mtase, in care fiecare isi confectioneaz un irivelis propriu, de aproximativ 3-4 mm, din fire de mtase alba. In perioada de gradatie s-au semnalat cte 16-20 omizi intr-un cuib, fiecare intr-tm cocon separat format din fire de mtase alba. Cuiburile atrn de ramuri si pot fi identificate eu usurint. Piante-gazda s aspectul dunrii. Speeia este un duntor specific plantatiilor pomicole, avnd preferiut pentru mar, par si prun, dar atac freevent i speciile forestiere ~i in special stejarul, alunul si mciesul. Larvele tinere rmn grupate si se hrnesc eu epiderma superioara ~i parenchimul frunzelor, nervurile rmn neatacate. Frunzele atacate se ofilesc, se brunific si se rasucesc in jurul nervurii principale. Atacul important il produc larvele hibemante, care primavara atac mai inti mugurii si apoi frunzele tinere, producnd uneori defolieri totale. Combatere. In perioada de repaus vegetatv se procedeaz la combaterea mecanic a duntorului, prin adunarea si arderea cuiburilor eu omizi hibemante. Primavara se pot efectua tra tamen te chimice pentru combaterea larvelor. Se poate utliza: Carbetox 37 EC, Ultraeid 40 EC, Decis 2,5 EC, Ambush 2,5 EC, Sumithion L 100 VUR-O,75 l/ha, Decis VUR-2 l/ha, Decis 25 FLOW0,025%, iar dintre inhibitorii de chitina se recomand Alsystin 25 WP-O,l kglha sau Dimilin 25 WP0,1 kg/ha. etc. Rezultate deosebite s-au obtinut si prin aplicarea biopreparate1or: Turingin, Dipel si Bactospeine.

23. PAnUCHELE

DIN SAN-JOS - Quadraspidiotus perniciosus

(HOMOPTERA, DIASPIDIDAE)

Comst.

pe un numr de peste 200 specii piante-gazda: pomi si arbusti fruetiferi si omamentali, esente silvice sau piante ierboase. Prefer speciile samntoase de pomi si arbusti fruetiferi: mar, par, apoi prun, piersie, eais, cires, visin, coacz, agris, Dintre arborii si arbustii omamentali atac teiul, plopul, ulmul, sal eia, salcmul, prefernd pducelul, lemnul cinesc si gutuiul japonez. Dintre speeiile ierboase atac fragii si cpsunii. Nu s-a semnalat atac pe conifere. Inseetele se rspndesc pe tulpini, ramuri, frunze si fruete. Se localizeaza mai ales pe scoarta tulpinilor si a lstarilor, in depresiunile ealieiului si ale peduneulului fruetelor. Se disting usor carapacele insectelor fixate de substrat, in jurul lor aparnd pete roscat-violete, Odat eu intepatura este introdusa si saliva, eare contine o substanta sub actiunea careia se produc o serie de modificri biochimice, din care cauz tesuturile se necrozeaz si se inrosesc, in jurulloeurilor de fixare 28

Piante-gazda si aspectul dunrii, Specie polifag, intlninudu-se

formndu-se pete rosii caracteristice.La un atac intens carapacele se suprapun, formand un strat de crust. Pomii atacati stagneaza in dezvoltare, se usuc incepnd de la vrf; productia de fructe scade, fructele sunt mici, patatc si au o valoare comereiala sczut. Morfologie. Adultul (femela), are corpu1 cordiform, aplatizat, eu tegumentu1 slab chitinizat, de 0,8-1,0 mm lungime si de culoare galben, eu pigidiul portocaliu. Pigidiul este triunghiular, prevazut eu dou perechi de lobi si eu trei grupe de palete. Lobii mediani sunt bine dezvoltati si au marginile interne drepte, iar cele exterioare prezint cte o scobitur. Lobii laterali sunt la fel ca cei mediani, dar sunt mai mici. ntre lobii mediani si cellaterali se afl dou pa1ete dintate, iar dup lobii laterali sunt trei palete laterale dintate. De o parte si de alta a paletelor laterale mai sunt cte trei palete sub forma de spini lati, scurti si dintati la vrf Pe partea dorsal a pigidiului sunt trei grupe de glande tubulare lungi si subtiri, care secret substanta necesar confectionarii scutului protector. Aparatul bucal, conformat pentru intepat si supt este subtire si de 2,5 ori mai lung dect corpul. Aripile, ochii si picioarele lipsesc, iar antene1e sunt rudimentare. Seutul ce protejeaza corpul are forma unui disc circular, si ab convex, de 1,62,3 mm in diametru si este de culoare brun-cenusie, central sau putiri excentric prezentnd exuvia lrvara a larvei de prima vrst, in jurul creia este construit scutul. In partea sa caudal, in dreptul deschiderii aparatului genital al femelei, carapacea prezinta un orificiu prin care se realizeaza copulatia partenerilor sexuali si expulzarea larvelor de ctre femel. Masculu1 are corpul de 0,8-0,9 mm lungime, de aceasi culoare, dar are antene proase, formate din 10 articule, ochi, picioare si o pereche de aripi membranoase a1be. La extremitatea abdomenului prezinta o apofiza alungita. Carapacea protectoare este alungit, de 1,2-1,5 mm 1ungime ~i tot de culoare brun-cenusie. La mascul aparatul bucal este rudimentar (el nu se hrneste). Larva, in primele 24-30 ore este mobil, are corpul oval, turtit dorso-ventral, de 0,2-0,3 mm lungime, de culoare galbena-portocalie. Larva neonata are ochi, antene, picioare si dou se te anale alungite. Dup fixarea de substrat, apendicii se atrofiaz, devine sedentar si i~i consttuieste discul protector, caracteristic, prin aglomerarea firelor mtsoase produse de glandele sericipare prezente pe partea dorsala a ultimului segment abdominal. Carapace1e larvelor din care se yor dezvolta femele sunt circulare, eu exuvia situara in centru, iar cele din care yor rezulta masculi au carapacea oval-eliptic eu exuavia situata excentric. Ciclul biologic. Prezint 1-3 generatii pe an. In zona de step, silvostep si o bun parte din zona padurilor de stejar, pduchele are trei generatii pe an (GI ill perioada mai-iulie, Gz in perioada iulie-octombrie si G3 in perioada octombrie-mai). In partea superioara a zonei stejarului si o bun parte din zona fagului are do ua generatii pe an (Gi in perioada iunie-august, iar Gz ill perioada august-iunie), In partea superioara a zonei fagului are o generatie, iar in zona bradului nu se dezvolt. Iemeaz in stadiul de larv de varsta inti, pe scoarta tulpinilor, ramurilor si lastarilor. In primavara larvele i~i reiau activitatea de hrnire, nprlesc ~i are loe diferentierea pe sexe. Cele din care yor aprea femele yor mai nprli de dou ori, iar cele din eare yor apre maseulii mai nprlesc inc de patru ori. Adultii apar cam la sfrsitul Iunii aprilie, inceput de mai. Copulatia are loe imediat dup aparitie. Prima generatie, de primvar, evolueaz de la sfrsitul lunii iunie, cnd feme1ele incep expu1zarea 1arve1or, aceasta prelungindu-se pe 40-60 zile. O femel expulzeaza 70-450 larve, cte 8-10 pe zi. Larvele migreaza pe tulpini si lastari. In aceast perioad larvele pot fi luate de vant sau de psri ~i in acest fel au eapaeitatea de a infesta noi cui turi. Dup circa 24 ore ele se fixeaz eu rostrul de substratul alimentar si, la adapostul scutului protector in formare, se hrnesc sugnd sucul celular. Carapacea, in primele 15-20 de zile este mai lax, astfel inct ea poate fi penerrata de ctre inseetieidele eare se aplic ill acest interval. Dup 3 sptmni larvele devin larve seeundare, seutul devine mai gros, rezistent, iar dup inc 3 saptarnni cnd, napariese se diferentiaza pe sexe. Copulatia are loe imediat dup aparitie, feme1a ins este capabila de o nou progenitra numai dup 25-35 zile, respectiv sfrsitul lunii iulie inceputullunii august. Dezvoltarea unei generatii dureaz 65-70 zile. Cea de a do ua generatie, de vara, se dezvolta de la inceputul lunii august ~i dureaz 50-55 zile. La sfrsitul lunii septembrie larvele ajung la eompleta dezvoltare, nprlesc pentru a doua oar si se diferentiaz pe sexe. Generatia atreia, de toamn sau hibernant, se dezvolt din septembrie octombrie si pn in anul urmtor. parazitoide

Combatere. Plantarea de soiuri rezistente. Combaterea pe cale biologica, eu ajutorul viespii Prospaltella perniciosi. Insta1area de cap cane eu feromoni specifici AtraPern.
29

Tratamentele din perioada de repaus vegetativ se efectueaz cnd temperatura aerului depseste 4 C si se realizez prin stropire a pomilor eu US 1 90 -31/ha; Oleocarbetox 12.5 CE - 3%, Oleoekalux 3 CE - 1.5 %. in cazul infestrilor puternice se aplic dou tratamente, prim ul tratament se aplic in toamn, dup cadere frunzelor iar al doilea in timpul iernii, pn la umflarea mugurilor. Tratamentele de vara se aplic la aparitia in rnas a lervelor din fiecare generatie si se utilizaez produsele: Carbetox 37 CE - 0.4%; Dursban 48 CE - 0.1 %; Pyrinex 48 CE - 0.2%; Nurelle D 50/500 - 0.075%; Demitan 40 CE - 0.15%; Mitac 20 CE - 0.2%; Basudin special 0.2%, Diazinon 60 EC-O,15%, Ekalux 25 EC-O,1 %, Reldan 40 EC-O,1 %, Ripcord 40 EC-0,02%, Applaud 40 EC-O,1 %, Imidan 50 WP-O,2%, Actellic 50 CE - 0,2 %, Birlane 24 CE - 0,1 %, Ekamet 50 CE - 0,15 %, Fosfotion 50 CE - 0,15 %, Metation 50 CE - 0,1 %, Murfotox 68 CE - 0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,1 %, Sumithion 50 CE - 0,1 %, Zolone 30 PU 0,2 %, Ultraeid 40 PU - 0,1 % etc.
0

24. P DUCHELE

LNOS-Eriosoma lanigerum Haussm.

ERIOSOMATIDAE)

(HOMOPTERA,

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie monofag, infestnd in principal mrul, dar sporadic a fost semnalat si pe pr si gutui. Trieste in colonii pe radcini, tulpini, ramuri, lastari si pedunculii fructelor, inteapa ~i suge sucul celular din aceste organe. Tesuturile atacate se hipertrofiaza, aparand tumori sau nodozitti, care eu timpul crap, cpatnd aspectul unor rni canceroase. La nivelul rnilor se observ o secretie alba filamentoasa, ceea ce indic prezenta insectelor. Circulatia substantelor hrnitoare la acest nivel este impiedicat. Morfologie. Adultul (femela apter) are coprul oviform, bombat, de 1,7-2,5 mm lungime, de culoare rosie-brunie, acoperit eu o secretie ceroas, filamentoas, abundent, de culoare alba. Antenele sunt forma te din 5-6 articule, egale cu 1/4 din lungimea corpului. Corniculele sunt reduse, prevzute pe partile laterale eu cte 10-15 peri. Segmentul anal rotunjit. Femela aripata are corpul oval-alungit, de 1,6-2,2 mm lungime, de culoare brun. Aripile sunt mai lungi dect corpul. Dac se striveste corpul pduchelui se scurge un lichid rosu ca sngele, de unde si denumirea de "pduchele de snge" . Ciclul biologic. Specie polivoltin, putand evolua 8-12 gneratii pe an. In tara no astra, ca si in alte tari europene, acest pduche, are un ciclu evolutiv incomplet, fiind nemigrator, intreg ciclul biologic desfasurndu-se numai pe mar (ciclul biologic compiet este iritlnit numai in tara de origine, unde are ca plant gazda primara ulmul american, iar ca plant gazda secundara mrul). Ierneaz ca larv de prima si a do ua vrst, in ranile canceroase de pe rdcini, ramuri ori tulpini. La pornirea vegetatiei in primvar, larvele incep sa se hrneasc, migrnd de la rdcini spre tulpini si ramuri. Dup 1-2 sptmni larvele devin femele mature si se reproduc vivipar, pe cale partenogenetic, O femel expulzeaz 50-130 larve, in timp de 10-15 zile. Dezvoltarea unei generatii dureaz 3-4 sptmni. In cursullunilor iunie-iulie apar si femele virginogene aripate, care zboar ~i infesteaz alte livezi. La sfrsitul verii are loe o migrare in sens invers: o parte din ele coboar la rdcini, dnd nastere formei radicicole, care hib eme aza. Chiar dac uneori apar si formele sexuate si depun ou pe mar, larvele de fundatrix care iau nastere in prinlavara mor inainte de a se reproduce. Combatere. Respectarea msurilor de carantina fitosanitar este obligatorie, in acest sens se foloseste numai material sditor sntos. Se parctic tierea si arderea ramurilor si lastarilor atacati. Utilizarea de soiuri rezistente, evitand pe cele sensibile, cum este Parmen Auriu. Favorizarea inmultirii si activittii parazitului Aphelinus maii, care este eficace in reducerea populatiei afidului. Aplicarea de tratamente chimice de iarn, prin stropirea pomilor, eu aceleasi produse recomandate pentru combaterea pduchelui testos din San Jose. in perioada de vara tratamentele se efectueaz eu produsele: Diazol 60 CE - 0.15%; Ekalux 50 CE - 0.1%; Nurelle D 50/500 - 0.75%; Sumi-Alpha 12 CE - 0.05-0.08%; Reldan 40 CE - 0.01-0.2%; Demitan 40 CE - 0.1 %, Sinoratox 35 CE -0,1 %, Zolone 30 PU - 0,2 %, Sumicidin 20 EC - 0,04 %. 25. MUSCA

ClRE~ELOR-Rhagoletis cerasi L.
(DIPTERA, TEPHRITIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Specie oligofag, atacnd fructele unor specii de pomi fructiferi si arbusti omamentali; prefer ciresul si visinul. Acest daunator se mai poate dezvolta si in fructele de Lonicera tatarica si Lonicera xilosteum, arbusti ce constituie focare principale de infestare 30

pentru livezi1e de cires si visiri. Larvele consuma pulpa din jurul smburilor, spnd in acestia galerii si caveme. La exterior fructele atacate prezinta zone mai adncite ~i de culoare mai inchis; eu timpul fructele devin moi, se inchid la culoare si, daterita infectiei eu agenti patogeni (Monilinia cinerea) ele putrezesc. Soiurile eu coacere trzie si foarte trzie sunt cele mai atacate (Boambe de Cotnari, Pietroase negre, Pietroase galbene Dnissen, Hedelfinger, Germersdorfer etc.). Ciresele amare, precum ~i soiurile de cires eu fructele de culoare rosie si galben sunt infestate intr-un pro cent de 45%. Morfologie. Adultul are corpul de 4-6 mm lungime, de culoare brun negricioasa si eu luciu. Capsula cefalic, antenele, scutelul ~i varfui femurelor sunt de culoare galbna. Pronotul este de culoare cenusie, eu trei dungi longitudinale negre. Aripile sunt transparente ~i eu 4 benzi transversale, brunecenusii. Abdomenul femelei se termina eu un ovipozitor telescopic. Larva, apod si acefal, la compieta dezvoltare are corpul de 5-6 mm lungime, de culoare alba, slab-glbuie; la partea anterioara corpul este subtiat, iar la cea posterioar mai ingrosat ~i truncheat oblic. P u p a are forma de butoias, de 2,5-4 mm lungirne. Ciclul biologic. Specie monovoltin. Ierneaz stadiul de pup in sol, la 2-18 cm adncime, sub coroana pomilor. In primavara, de la faza de pup eu ochii roz si pn la aparitia primi lor aduiti sunt necesare 14-16 zile. Aparitia primilor adulti se inregistreaza din a doua jumtate a lunii mai. Adultii apar aproape eu o luna inainte de coacerea cireselor si visinclor. Zborul mustelor se esaloneaza pe 40-50 zile, intre 15 mai-IS iulie. Dup circa dou sptmni de la aparitie, cnd fructele SWltin prg, au loe copulatia ~i ponta. Depunerea oulor incepe in prima sau a doua jumtate a IW1iiiunie. Femela depune cte un ou, sub epiderma fructului sau in pulpa acestuia. O femel depune in medie 100 ou. Incubatia dureaz 6-12 zile. Eclozarea primelor larve se inregistreaz din a dou jumttae alunii iunie. Evolutia larvar dureaz 10-20 zile. La compieta dezvoltare larva prseste fructul, de obicei dup ce acesta a czut, patrunde in sol si se impupeaza, stadiu care ramne in diapauza estivala si apoi de hibemare. Conditiile favorabile pentru dezvoltarea speciei se inregistreaz pe tirnp insorit, linistit, eu o temperatur cuprins intre 18 si 220C. Precipitatiile abundente ~i umiditatea relativ a aeru-lui de peste 85 % au o influent negativ asupra mustelor. Combatere. Sparea solului in livezi sau in jurul pomi lor in timpul toanmei sau primavara pentru distrugerea pupelor hibemante. Tratarea solului in livezi sau in jurul pomilor, primvara, in perioada desfacerii mugurilor eu PEB 5 + Lindan 3, pentru distrugerea adultilor care ies din sol. In stabilirea prognozei de vara a fost testata eficacitatea unor modele de capcane vizuale colorate si capcane eu feromoni sexuali. Capcanele vizuale autohtone (Cluj-Napoca) si strine (Elvetia ~i Germania) si-au dovedit eficacitatea in capturarea insectelor adulte, in stabilirea zborului ~i densitatea populatiilor, in avertizarea momente lor optirne de combatere. Insecta reactioneaz foarte sensibil la culoarea galben. De asemenea, feromonul specific AtraRag detelmina atragerea masculilor in perioada de zbor a insectelor. Aplicarea tratamentelor chimice se face la avertizare, respectiv cnd se capturaez pe capcan o insect pe sptmn, la soiurile semitimpurii si 0.5 capturi/saptamna la soiurile tardi ve in capcanele eu feromon sau capcanele adezive galbene. Prirnul tratament se mai poate aplica la 6-7 zile de la aparitia primi lor aduiti in custile de avertizare, iar al doilea la 6-8 zile de la primul. In acest scop se utilizeaz biopreparatele (Turingin, Bactospaine, Dipel - 2 kg/ha), organofosforice (Sinoratox 35 CE 1.2 l/ha; Basudin 60 CE - 1.0 l/ha; Actelic 50 CE - 0.05%; Onefon 90 PU - 1.5 kg/ha), carbamice (Mospilan 20 SC - 0.04%) sau piretroide (Decis 2.5 CE, Fastac 10 CE, Fury 10 CE, Supersect 10 CE, Chinmix 5 CE - 0.0250 l/ha). 26. OMIDA PROAS A DUDULUI - Hyphantria cunea L.
- (LEPIDOPfERA, ARCTIIDAE)

Descriere. Adultul are anvergura aripilor anterioare cuprins intre 28-38 mm, masculul fiind ceva mai mic dect femela, de culoare alba. Adeseori pe aripile anterioare se disting pete de culoare inchisa (mai freevent la masculi), dispuse neregulat. Aripile anterioare sunt triunghiulare, iar aripile posterioare sunt Iatite, rotunjite si de culoare alba. Corpul este paros, de culoare alba, uneori eu o slaba nuant cenusie. Ochii sunt mari, de culoare neagra, la masculi fiind mai mari si mai proeminenti. Antenele sunt filiforme la femele si pectinate la masculi, de culoare brun-castanie si prfuite eu alb.

31

Picioarele sunt galbene-brunii, cu tarsele mai inchise. Abdomenul la fmela este verzui, prezentnd uneori pe partea inferioara cteva puncte negre, iar la mascul glbui. Oul este sferic, eu diametrul de circa 0,5 mm, eu suprafata fin granulat, la depunere de culoare galbena-verzuie, iar apoi devine cenusiu-inchis. Larva, ornid adevrat, la completa dezvoltare are corpul de 20-30 mm lungirne, eu capul, pronotul si picioarele negre, dorsal de culoare brun-inchis, lateral galben iar ventral galben-brunverzuie. Pseudopodele sunt cenusii. Pe partea dorsal a corpului prezint o banda longitudinal, lat si de culoare inchisa. Pe fiecare segment corporal se disting 12 negi, cei dorsali de culoare neagr, iar cei laterali sunt de culoare galben-deschis. Negii sunt prevzuti eu smocuri de perisori lungi, de culoare alba, brun sau neagr. Perii sunt urticanti. Pe laturile corpului se afla o banda longitudinala format din pete albe, verzui sau glbui Varsta larvelor se determin dup latimea capsulei cefalice. Astfe1, latimea capsulei este de 0,3 mm la Ll; 0,5 mm la Lz; 0,8 mm la 13; 1,1 mm la Li, 1,5 mm la Ls; 1,9 mm la Ls si 2,5 mm la i. Pupa este la inceput de culoare galben-verzuie, apoi devine brun-inchis. Cremasterul este de forma unei lamele dreptunghiulare, la vrf cu 10-16 prelungiri chitinoase, la extremitate latite in forma de disc. Lungirnea pupei este de 8-16 mm. Coconul este de culoare cenusie, format din fire de mtase, perisori de pe corpul larvelor, tesuturi vegetale si excremente larvare. Biologie. Prezint 2-3 generatii pe an. Ierneaz stadiul de pup in scorburile copacilor, sub scoarta exfoliat, sub frunzele czute, pe garduri, pe peretii si stresinile cldirilor, in stratul superficial al solului etc. In primavara fluturii zboar la sfrsitul lunii aprilie si pn pe la inceputul lunii iunie. Zborul are loc seara si noaptea, ziua stau in coronament. Prima generatie evolueaz de la sfrsitul lunii aprilie si pn la sfrsitul lunii iunie. Femela depune oule pe dosul frunzelor, mai ales pe cele din varfui ramurilor, intr-o singur grup de 400-800 ou, ordonate in siruri regulate, uneori pe 2-3 straturi, acoperite eu perisori fini si rari. Sunt preferari pentru depunerea pontei arborii izolatti, eu coroana bine aerisita si luminat sau cei de la lizer, Incubatia dureaz 8-20 zile. Larvele aprute traiesc grupate formand cuiburi mici, alcatuite din 2-3 frunze unite prin fire mtsoase. Pe frunze, larvele stau una lng alta si se hranesc eu epiderma ~i parenchirnul fiunzei. Cuibul are culoarea albicioasa-argintie ~i creste treptat prin prinderea continna a fiunzelor din apropiere, cuibul putand ajunge pn la o jumtate de metru. Dezvoltarea larvelor dureaz 4-6 sptmni La compieta dezvoltare (dupa ce au nprlit de 56 ori), la sfrsitul Iunii iunie-inceputul lunii iulie, larvele se retrag in loeuri adpostite (scorburi, scoart exfoliat, etc.) si, in coconi mtsosi cu tesrura rar, se transforma in pupe. Stadiul de pup dureaz 712 zile. In a doua jumtate a lunii iulie-inceputul lunii august zboar fluturii din prima generatie. Generatia a doua se dezvolt de la sfrsitul lunii iulie si pn in octombrie. La compieta dezvoltare larvele se retrag in loeuri adpostite si se transforma in pupe, care apoi hiberneaz, In anii eu toamn blnd si lung poate aptea si o atreia generatie partial, ale crei larve deobicei nu reusesc sa ajung sa se transforme in pupe, pierind din cauza temperaturilor sczute sau a lipsei de hran. Caracteristicile atacului. Specie polifag, atacnd peste 200 specii de plante lernnoase si ierboase, apartinnd la 56 de farnilii botanice, dintre acestea 104 specii sunt cultivate, prefernd: dudul, artarul, salcia, salcmul, prunul, mrul, gutuiul, caisul, visinul, nucul, vita de vie, porumbul, floarea soarelui. Produce pagube prin defolieri totale sau partiale. Larvele imediat dup eclozare leaga frunzele eu fire de mtase, incepnd eu frunza pe care a fost ponta, formand cuiburile de hrnire. In interiorul cuiburilor, larvele rod una dintre epiderme si paranchimul, lasand intacte nervurile. Cuiburile se maresc incepnd de la periferia coroanei spre interiorul ei. La inceput cuiburile au o culoare usor argintie, culoare data de epiderma ramasa intact, care se albeste, dar mai trziu cuiburile se brunific, ncepnd eu varsta atreia, larvele rod nese1ectiv frunzele, distrugndu-le in total. Din varsta apatra larvele prsesc cuiburile de hrnire si se rspndesc in intreaga coroan, producnd defolieri putemice. La invazii puternice, pomii sunt compiet desfrunziti, iar la atacuri repetate pomii se debiliteaza si se pot usca. Aclasi fenomen apare si la arborete, mai ales acelor din aliniamente, din parcuri, de pe liziere si din arboretele rrite. Cel mai pgubitor este atacul produs de a doua generatie. Combatere. Datorit puternicei esalonri a tuturor stadiilor de dezvoltare, actiunile de combatere sunt destul de dificile. Se recomand aplicarea de tratamente eu biopreparate pe baz de virusi si bacterii (Bacillus thuringiensis: Turingin, Thuricide, Bactospeine, Dipel-2 kg/ha), mpotriva larvelor de diferite vrste. Se recomand omizitul, operatie care se efectueaz imediat dup aparitia cuiburilor de hrnire, prin care se detaseaz (eu foarfeca) cuiburile de omizi ~i se distrug apoi prin 32

ardere. Combaterea pe cale chimica se poate realiza prin aplicarea de tratamente eu produse organofosforice (Sinoratox 35 CE-D,15%, Carbetox 37 CE-D,4%, Onefon 90 PU-0.1 %, Bromex 50 EC-D,25%, Danex 80 SP-D,2%, Ecalux 25 EC-D,1 %, Sumithion 50 EC-D,1 %), carbamice (Mospilan 20 SP-0.05%, Padan 50 DP-O,1 %), piretroizi de sintez (Decis 2.5 CE-0.075%, Cymbush 10 EC0,03%, Fastac 10 EC-O.03%) ~i inhibitoare de chitina (Dimilin 25 WP-0.04 %). Se recomand aplicarea al-2 tratamente pentru fiecare generatie. Nu se yor trata duzii in perioada recoltrii frunzelor pentru viermii de matase.

27. SFREDELITORUL RAMURILOR - Zeuzera pyrina L. (LEPIDOPTERA, COSSIDAE) Descriere. Adultul este un fluture eu anvergura aripilor, la femel, de 50-70 mm, iar la mascul,
de 35-45 mm. Aripile anterioare sunt mai lungi dedit cele posterioare, au o culoare alba si prezint numeroase pete de culoare albastru-inchis, repartizate neuniform. Aceste pete sunt situate intre nervurile aripii, pe margine sau chiar pe nervuri. Aripile posterioare au o culoare alba, iar petele sunt mult mai estompate la culoare dedit cele de pe aripile anterioare (au o culoare albastru-deschis). Capul si toracele sunt acoperite eu perisori fini, de culoare alba. Toracele are pe partea dorsal sase pete mici albastreinchis, dispuse pe dou randuri longitudinale, iar pe segmentele abdominale sunt benzi transversale de aceeasi culoare ca si petele de pe aripi. Picioarele sunt de culoare albstruie. Abdomenul la femel se termina printr-un ovipozitor chitinos retractil, de culoare galben, foarte ascutit si destul de lungo La mascul, abdomenul se termina eu un smoc de peri mtsosi, de culoare alba. Antenele, de culoare albastr, la femel sunt filiforme, iar la mascul penate la baza lor. Oul este alungit, eliptic, eu suprafat neted ~i lipicioas si are culoarea galben-rosietic. Larva, omid adevrat, la maturitate atinge lungimea de 50-60 mm si este de culoare galben, eu capul negru lucitor. Corpul este glabru, de forma cilindric, usor turtit. Capul este mare, antenele sunt scurte, compuse din dou articule. Pronotul ~i ultimul segment abdominal sunt negre. Toracele si abdomenul prezint numeroase puncte ne gre pe fiecare segment. Exceptnd ultimul segment abdominal, pe fiecare tergit abdominal se gsesc cte dou perechi de negi de culoare inchis, prevzuti cu perisori, negii fiind dispusi in forma de trapez. Cele cinci perechi de picioare abdominale sunt prevzute eu eroste ehitinizate dispuse in caro ana. Pupa este de culoare brun-deschis, are o lungirne de 40 mm, este putiri curbata si adapostita intr-un cocon format dintr-o tesrura de mtase. in zona capului, intre ochi prezint o excrescent brun, iar pe prtile darsale ~i laterale ale corpului prezint cteva siruri transversale de ghimpi. Biologie. Sfredelitorul ramurilor este o specie eare dezvolt o generatie la doi ani, dar in zonele mai calde poate fi monovoltin. Ierneaz de dou ori in stadiul de larv. in atreia primvar, dup o perioad de hrnire de cirea dou luni, larvele coboar ctre orificiul de iesire din galerie, unde, de regula in lunile mai-iunie are loe impuparea. Stadiul de pup dureaz 15-20 zile. Zborul fluturilor incepe la sfrsitul lunii iulie ~i continu pn in august. Longevitatea aduitilor este de 8-10 zile. Fluturii au un zbor greoi si zboar pe distante mici, iar femelele depun oule izo lat, in apropierea mugurilor, pe petielul frunzelor, in crpturile scoartei lujerilor sau ehiar ~i pe scoarta ramurilor. O femel depune intre 200 si 800 de oua. Dup 8-10 zile de la depunerea oulor apar omizile. Larvele neonate tes un euib de mtase in care rmn la inceput grupate, perfornd mugurii, petielul si nervura principal a frunzelor apropiate. Dup un scurt tirnp ele prsesc aceste loeuri si patrund imediat sub scoart, apoi in lernn, unde rod galerii. Larvele in tirnpul dezvoltrii lor schimb de mai multe ori locul de atac, pe msura necesitatilor de hran. In primul an activitatea larvelor se esaloneaza pe un interval de aproxirnativ dou luni. Omizile ierneaz, iar in primavara anului urmtor continu roaderea ramurilor in care au iemat. in zonele mai calde sau in anii caldurosi, prin luna iunie sau iulie, omizile din cel de-al doilea an se transforma in pupe in apropierea gurii de iesire din galerie. Dup 3-4 sptrnni, din pupe apar fluturi. La iesirea fluturelui din galerii rmnc de obicei exuvia pupei, dup care se cunoaste ca a inceput zborul fluturilor. Fluturii zboara putiri si stau de obieei mai mult pe tulpini. in majoritatea zonelor dezvoltarea larvelor continu inc un an. Adesea, in aceast situatie, larvele prsesc vechile galerii si rnigreaz pe ramuri mai groase sau chiar in tulpin, in care i~i yor efectua o nou diapauza hiemal.

33

Caracteristicile atacului. Galeriile larvare sunt de obieei aseendente, ovale in sectiune transversala ~i ocup eentrul ramurilor sau al lujerilor. Galeriile comunica eu exteriorul printr-un orifieiu de evaeuare a exerementelor. Lungimea galeriilor depinde de eserita atacat. In lemnul moale galeriile sunt lungi (50-60 cm) ~i largi, iar in lemnul tare galeriile sunt mai inguste ~i mai seurte. Ramurile ataeate se usuc de la loeul de roadere spre vrf, fenomenul fiind usor de observat intr-un arboret ataeat dup usearea partiala a ramurilor si dupa exerementele existente pe scoart. Pagube mari pot fi semnalate in pepiniere ~iin plantariile tinere. Combatere. in arboretele infestate se fac eu regularitate tieri de ingrijire si de igien. Diminuarea rezervei biologiee se poate realiza ~i prin prinderea aduitilor la surse lurninoase, precum si prin ungerea eu var a tulpinilor subtiri (ramurile vruite sunt evitate de ctre femel la depunerea pontei). De asemenea, se pot introduee in galerii inseetieidele volatile. In timpul zborului adultilor se recornanda apliearea unor tratamente eu diferite inseetieide.

28. VIERMELE MERELOR - Cydia pomonelIa L.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii, Inseeta atac fruetele de mr ~i pr, mai rar fruetele de prun, gutui si nue. Larvele rod galerii in pulpa fruetelor, con suma semintele. trecnd dintr-un fruet in altul. Larvele din prima generatie dauneaz fruetele tinere, de mrimea unei nuei; eele din generafia a doua, fruetele ajunse la eoaeere. Din galeriile roase se seurge un rumegus, in amestec eu exeremente, adesea aglomerate eu fire mtsoase. Fructele sunt depreciate calitativ, cad de timpuriu ~i putrezesc, datorit infectiei eu eiuperci (Monilinia fructigena). Pierderile pot ajunge la 70-80 % din productia de fruete. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 15-22 mm. Culoarea corpului si a aripilor este cenusie-brun. Aripile anterioare sunt largi, subreetangulare, prezint mai multe benzi transversale inguste, de culoare cenusie-inchis. In regiunea apical se gseste o macula semilunar brun, eu luciu metalic, delimitat de un chenar glbui-roscat, alctuit din dou linii. Aripile posterioare sunt brune si eu reflexe armii. In stare de repaus aripile stau in forma de acoperis de cas. au 1 are 0,08-1,0 mm in diametru, este subcireular, putin bombat, alb-opaleseent. Larva, omid adevrat, la compieta dezvoltare are eorpul de 15-20 mm lungime; capul ~i pronotul sunt de culoare brun, restul corpului de euloare roz-desehis. Pieioarele abdominale eu numeroase eroste ehitinoase. P u p a are 9-10 mm lungime si este galben-brun sau brun-inchis. Ciclul biologic. Evolueaza 2 generatii pe an. Iemeaza in stadiul de larv ajuns la compieta dezvoltare, intr-un eocon mtsos, situat sub scoarta trunehiului si in crpturile aeestuia. Temperaturile sczute din perioada repausului vegetatv (-27,8C) determin mortalitti de 60-70 % la larvele hibemante. In primvar, prin luna mai, larvele se transform in pupe. Durata stadiului de pup este strns legata de temperatur, urniditate, expozitia coconilor, variind in medie intre 20 si 30 de zile. Zborul fluturilor se inregistreaz cnd temperatura aerului depseste 15o C. Zborul lor este erepuseular si noctum. Dup 5-6 zile de la aparitie au loe imperecherea ~iponta. Copulatia are loe in prima jumtate a lunii mai. Prima generatie, de primvar, se dezvolt din a doua jumtate a lunii mai. Oule sunt depuse izolat pe frunze, fructe si lstari, cnd fructele au marimea unei alune. a femel depune 50-150 ou. Temperaturile sczute (sub 12C) precum si cele care depsesc 270C, ce se inregistreaz in timpul primei generatii, limiteaz imperecherea si ponta. Intervalul hidric de favorabilitate este 50-85 %, pragul inferior de umiditate relativ este de 20 %, iar cel superior este de 95 %. Precipitatiile abundente, vanturile putemiee impiedic zborul, imperecherea ~i depunerea oulor. Incubatia dureaz 8-15 zile. Dup eclozare larvele migreaz in cutarea fruetelor, perioad in care se hrnesc pe seama frunzelor, insa fr sa produc pagube in acest interval. Apoi, larvele patrund in fructe, de obieei prin depresiunea ealiciului sau a peduncului. Dup ce patrunde in fruet, larva nprleste, roade o galerie ctre lojele semintelor, hrnindu-se eu aeestea. Dezvoltarea stadiului larvar dureaz 20-30 zile, timp in care nprleste de patru ori. La compieta dezvoltare larvele prsesc fruetele, migreaz pe tulpini si sub ritidomul acesteia, in seorburi, i~i formeaz fieeare cte un coeon mtsos si se transforma in pupe. Stadiul pupal dureaz 5-14 zile, dup care zboar fluturii din prima generatie. Cea de a doua generatie, de toamn, se dezvolt din a doua jumtate a lunii iulie si pn in spetembrie. Oule sunt depuse pe 34

fructe ~i mai rar pe frunze. Incubatia dureaz 5-12 zile. Larvele aprute patrund in fructe, obisnuit pe partea lateral, unde de regula este lipit o frunza sau un alt fruct, si evolueaza timp de 20-25 zile, dup care prsesc fructe1e atacate si se retrag pentru diapauza. Combatere. Instalarea capcanelor eu feromon specific - AtraPom, pentru determinarea nivelului populatiei sau pentru combaterea direct prin captarea in mas a masculilor; in primul caz, pentru avertizare, se instaleaz 3 capcanelha, iar pentru combatere pn la 40 capcanelha, avertizarea tratamentelor chirnice se face la inregistrarea a 3-4 fluturi/capcan/sptrnn. O combatere mai eficace (dezorientarea masculilor) se realizaeza prin instalarea de evaporizatoare, care realizeaza o atmcsfera atractanta mai eficace si usor de aplicat. Adunarea fructelor czute ~i utilizarea lor in fermentatie sau in hrana animalelor. Combaterea viennelui merelor se poate realiza si pe cale biologica, indeosebi prin lansarea ovifagilor din genul Trichogramma; se conteaz pe o reducere semnificativa a populatiilor la lansarea, in cte doua reprize pentru fiecare generatie, a unui numr de 50-100 mii viespi/ha, De asemenea, se recomanda folosirea de preparate biologice pe baz de Bacillus thuringiensis (Thurintox) si Bacillus cereus (Thuringin) in concentratie de 0,3 %, Dipel - 0,1 %, Bactospeine - 0,3 %. Aplicarea, pe trunchiul pomilor, a unor bri-capcana din carton gofrat, sub care se retrage larvele pentru impupare sau diapauza. Briele se distrug dup retragerea larvelor din prima generatie ~i in perioada de repaus vegetativ a celor cu larve diapauzante. Rzuirea trunchiului si a ramurilor mai groase de scoarta exfoliat, de muschi ~i de licheni si arderea lor impreun eu larvele hibernante, operatie care trebuie facut iarna sau primavara devreme. Strngerea fructelor viermnoase zilnic ~i folosirea lor in diferite scopuri. Combaterea pe cale chirnic rnplica aplicarea de tratamente eu insecticide, la fiecare generatie cel putiri un tratament. In acest scop se utilizaeza produsele: Dirnilin 25 WP - 0.04%; Insegar 25 WP 0.04%; Sonet 100 CE - 0.05%; Sumialpha 2.5 CE - 0.04%; Zolone 35 CE - 0.15-0.2%; Sinoratox 35 CE - 0.1 %; Polythrin 200 CE - 0.015%; Talstar 100 EC - 0.04%, Carbetox 37 CE - 0,4 %, Nogos 50 CE - 0,1 %, Vapona 48 CE -0,1 %, Onevos 50 - 0,1 %, Onefon 80 PS - 0,15 %, Dipterex 80 PS - 0,15 %, Danex 80 PS - 0,15 %, Clorofos 75 PS - 0,15%, Diazinon 60 CE - 0,15 %, Basudin 60 CE - 0,15 %, Actellic 50 CE - 0,1 %, Carbaril 50 PU - 0,15 %, Oltitox 85 % - 0,1 %, Decis 25 CE - 0,05 %, Ambush 25 CE - 0,05 %, Karate - 0,01 %, Fastac 100 CE - 0,008 % etc.

29. VIERMELE PRUNELOR - Grapholitha (Cydia) funebrana Tr.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)

Piante-gazda si aspectul dunrii. Insecta atac indeosebi prunul si corcodusul, dar sporadic a fost semnalat si la fructele de cires, piersic si cais. Larvele din prima generatie atac fructele verzi, roznd galerii si consumand pulpa cruda. O larv infesteaz 2-5 fructe. Fructele atacate cad. Larvele din generatia a doua dauneaza fructe1e cnd acestea sunt in faza de coacere in prga; ele rod galerii si la fel consuma pulpa din jurul smburilor. Fructele atacate se recunosc dup prezenta picaturilor gomoase, care se scurg prin orificiul de patrundere a larvelor. Fructele atacate cad sau putrezesc, ca urmare a infectrii lor de ctre ciuperei (Monilinia spp.) Cele mai sensibi1e soiuri la atacul viermelui prunelor sunt D'Agen, Vinete Romnesti, Gras romnesc, Pech, Vinete de Italia, Tzar, Bosniace ~i Tuleu Gras. Morfologie. Adultul are anvergura aripilor de 14-16 mm. Corpul este brun-cenusiu, eu lungirnea de 6-9 mm. Aripile anterioare sunt brune-inchis, mai inchise spre baz, la vrf eu cte o pata oval, lueitoare, bruna-cenusie sau plumburie, pe care se gsesc 4 linii brune negricioase, dispuse longitudinaI. Aripile posterioare sunt cenusii si eu franjuri scurte, albicioase. O ul este eliptic, translucid la depunere, apoi de culoare glbuie. Larva, omid adevrat, la compieta dezvoltare are corpul de 10-14 mm lungime si de euloare roz. Capsula cefalica, plcile toraciee si ultimul segment abdominal de euloare brun-inchis. P u p a are lungimea de 6-7 mm si este de euloare crmizie. Ciclul biologic. Prezint 2 generatii pe an (rar poate prezenta si atreia generatie, care insa este partial). Iemeaz in stadiul de larva ajuns la compieta dezvoltare, protejat de un coeon mtsos, sub ritidomul de la baza tulpinii, sub resturile vegetale. In cursullunilor aprilie-mai larvele se transforma in pupe. Stadiul de pup dureaz 12-18 zi1e. In ultima parte a lunii aprilie pria in prima jumtate a lunii mai are loe zborul fluturilor, odat eu inceputul scuturrii petalelor la soiurile eu inflorire timpurie. 35

Fluturii zboara la crepusculul de dimineat si numai in zile1e cnd temperatura aerului a depasit 10C. Zborul adultiilor se csaloneaza pe operioada de 5-7 sptmni, maximul zborului fiind dup 15 zi1e de la aparitie. Prima generatie, evolueaza incepnd din prima jumtate a lunii mai si pna la sfrsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie. Copulatia ~i depunerea oulor au Ioc la 5-10 zile de la aparitia fluturilor. Ouale sunt depuse pe partea inferioara a fnmzelor si pe fructul care are marimea unui smbure de mslin. Ouale sunt depuse in proportie de 70-90 % pe calota inferioara a fructelor. Depunerea oulor se csaloneaza pe operioada de 25-30 zi1e. O femel depune 40-800ua. Incubatia dureaz 9-18 zi1e. La aparitie, larvele intra in fruct, unde rod galerii in pulpa fructelor spre peduncul, sectionnd vas ele liberolemnoase si oprind astfel partial sau total circulatia sevei. Din aceast cauz, fructul atacat nu se mai dezvolt, capt o culoare violacee ~i cade inainte ca larva sa ajung la compieta dezvoItare. Cderea fructelor infestate corespunde cderii fiziologice normale din luna iunie. Evolutia larvelor dureaz 2535 zi1e. La compieta dezvoItare larvele prsesc fructele, migreaza pe tulpini, la nivelul coletului unde i~i confectioneaza coconi mtsosi si se transforma in pupe. Stadiul pupal dureaz 8-12 zile. La sfrsitul lunii iunie sau inceputul lunii iulie zboar fluturii din prima generatie. Zborullor se esaloneaz pe un interval de 4-6 sptmni, Generatia adoua, evolueaz de la inceputul lunii iulie si pn la sfrsitul lunii august (cnd sunt 3 generatii) ~i pn la inceputul Iunii mai din anul urmtor, cnd sunt dou generatii. La cteva zile de la aparitie (2-3 zi1e) are loe copulatia, iar femelele depun oule pe fructele ajunse in fenofaza de coacere. Incubatia dureaz 5-10 zi1e. Dezvoltarea stadiului de larv dureaz 20-25 zi1e. Spre sfrsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie larvele, ajunse la completa dezvoltare, se retrag in diapauza. Combatere. Adunarea fructelor viermnoase, inainte de a fi parasite de larve. Aplicarea de brie-capcane, pe trunchiurile pomilor, in scopul atragerii larvelor pentru impupare sau diapauza. Briele se aplica si se distrug pentru fiecare generatie in parte, inaintea prsirii lor de ctre fluturi. Capturarea fluturilor in cursele instalate in livezi, in perioada de zbor a acestora; instalarea de curse cu feromon speeific -AtraFun- foarte selectiv si putemic atractant sexual pentru capturarea masculilor, in scopul stabilirii nivelului populatiei, avertizrii tratamentelor sau combaterii directe ori prin metoda dezorientrii. Aplicarea de tratamente chimice: cnd exist 2 generatii se aplic schema de tratemente: 2+2 (tratamentul 1 se aplic la 6-8 zile dup primele 2-3 zile de pont la generatia l-a si la 4-6 zi le dup primele 1-2 zile de la porita la generatia a II-a; al doilea tratament pentru fiecare generatie se recomand la 10-12 zile dup primul tratament), utiliznd produsele organofosforice (Sinoratox 35 CE - 0.15%; Carbetox 37 CE - 0,4 %, Zolone 35 CE - 0.2%; Ecalux S 32 CE - 0.075%, Diazinon 20 CE - 0.15%), piretroide (Polythrin 200 CE - 0.015%, Sumicidin 20 CE - 0.02 %) ori inhibitori de chitina (Insegar 25 WP - 0.04%; Dirnilin 25 WP -0.04%). Intruct daunele prirnei generatii sunt mai reduse si este nevoie de protejarea faunei utile, tratamentele chimice se aplic mai ales pentru generatia adoua. Se consider ca aplicarea brielor - capcan si adunarea fructelor czute sunt msuri suficiente pentru evitarea aplicrii de tratamente chimice impotriva primei generatii si ereaza in acelas tirnp conditii favorabile pentru acumularea in livezi a entomofagilor. Dac la aceste msuri preventive si de combatere intreprinse prin mijloace nepoluante, se adaug utilizarea curselor feromonale, atunci populatiile duntorului pot fi mentinute la un nivel in general redus sau chiar sub PED. Eficacitatea controlului feromonal este mai ridicat, cnd se practic in livezile eu populatii reduse, situate in climatul umed si lipsit de vanturi putemice.

30. VIESPEA NEA GR A PRUNELOR - Hoploeampa minuta Chris.

(HYMENOPTERA, TENTIIREDINIDAE)

fructele de prun si porumbar, acestea constituind o rezerv permanent de infestare a livezilor de prun. Larvele rod galerii de intrare in fructele tinere si consuma semintele verzi, trecnd dintr-un fruct in altul. La compieta dezvoltare, larva roade un orificiu de prsir a fructului. Interiorul fructelor atacate este plin de excremente. Pn la compieta dezvoltare o larv consuma semintele din 4-6 fructe. Fruetele ataeate cad. Sunt preferate soiurile timpurii si semitimpurii (Tul eu gras, D'Agen si Vinete romnesti). Pagube1e cauzate se cifreaz la 5-80%. 36

Piante-gazda ~i aspectul dunrii. nsecta atac

Alaturi de speeia descris se intlneste si viespea galben a prunelor (H. flava Fab.), in unele zone aparand intr-un raport numeric superior viespei negre . Morfologie. Adultul are eorpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagr; primele 2-4 articule antenale sunt brune-negrii. Capul, toracele si partea dorsala a abdomenului sunt de culoare neagr. Pieioarele sunt galbene-brunii eu trohanterele negre. Aripile sunt transparente, eu baza fumurie si stigma neagr. Larva, ornid falsa, la compieta dezvoltare are corpul de 6-10 mm lungime, capsula cefalica galbena-deschis, restul corpului alb-galbui. Pe abdomen se distmg 6 perechi de picioare false. Strivit, corpullarvei miroase a plosnit (benzaldehida), Pupa este alb-glbuie, invelit intr-un cocon pergamentos cptusit eu particule de sol. Ciclul biologic. Are o generatie pe an. Ierneaz stadiul de larva complet dezvoltat, in solul de sub coroana pomilor, la 2-10 cm adncime, intr-un co con mtsos impregnat eu grunciori de pmnt. Prin luna martie, larvele se transforma in pupe, stadiu care dureaza 15-20 zile. Aparitia adultilor se inregistreaza din prima decada a lunii aprilie, in zonele de cmpie si, la sfrsitul lunii mai, in zona deluroasa, cnd temperatura medie zilnic ajunge la 10C, fenologic cnd infloreste caisui si mirobolanul. Viespile se hrnesc eu nectarul ~i polenul diferitelor flori iar odat eu infloritul prunului trec pe florile acestuia ~i incep sa depun oule. La 3-4 zile de la ap ari tie are loe copulatia si dupa inc 2- 3 zile ponta. Perioada ovipozitara durcaza 6-15 zile, in care timp o fmela depune 80-100 ou. Pentru aceasta femela face o tietur eu ovipozitorul la baza sepalelor sau in receptacul, in care depune ouI. In general intr -o floare este depus un singur ou. Incubatia dureaz 7-18 zile. Aparitia primelor larve se inregistreaz cnd 70 % din petale cad. Larvele aprute rod cte un orificiu in epiderma fruntelor abia fonnate, patrund in interiorul acestora ~i se hrnesc eu smburele, care este inc moale. Dezvoltarea larvei dureaza 25-30 zile, timp in care nprleste de patru ori. Completa dezvoltare alarvei intervine la sfrsitul lunii mai - inceputul lunii iunie cnd, dup cadere fructelor infestate, migreaza in sol, i~i confectioneaza un cocon mtsos si rmnc in diapauza. Combatere. Se combate asemntor viespii cu ferestru a merelor: adunarea fructelor czute; sparea solului sub coroana pomi lor, toamna si primvara, pentru a se scoate coconii la suprafata ~i ai supune la actiunea internperiillor ~i a prdtorilor, prfuirea solului din aceste zone eu Lindatox 3, PEB 5 + Lindan 3, primavara devreme, inainte de imbobocirea florilor, pentru distrugerea aduitilor la iesirea din sol; aplicarea de tratamente chimice la depsirea PED = 7-8% fructe dunate. Este suficient un singur tratament dac este aplicat la timp si in bune conditii tehnice. in acest scop se utilizaez unul din produsele: Actellie 50 EC - 0,05 % Birlane 24 CE - 0,05 %, Carbetox 37 CE - 0,4 %, Decis 2,5 CE 0,03 %, Dursban 4 E -0,2 %, Ekalux S - 0,075 %, Fastac 100 - 0,08 %, Femos 50 PU - 0,05 %, Nogos 50 CE - 0,15 %, Oltitox 50 - 0,1 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Thiodan 35 CE - 0,15 %, Zolone 30 PU - 0,1 %.

31. PDUCHELE

TESTOS
,

AL PRUNULUI - Parthenolecanuim
LECANIDAE)

corni Buch.

(HOMOPfERA,

Piante-gazda

si aspectul

dunrii.

Pduchele

testos este un dunator polifag. In pomicultur

cele mai mari pagube le produce in plantariile de prun, piersic, nuc, agris etc., mai ales in cele amplasate in apropierea pdurilor. Este iritlnit si in plantatiile de vita de vie. Ataca si numeroase specii lemnoase ca: salcmul, stejarul, ulmul, plopul, alunul, comul, trandafirul, precum si la unii arbusti omamentali

(Oleander) etc. Atac indeosebi

ierboase favorabilii inmultirii

arborii tineri, eu varsta cuprins intre 5-25 de ani. Dintre plantele cel mai adesea se intlneste pe sfecl, troscot, patlagin, ment, papadie etc. in anii foarte acestui duntor carapacele apar ca niste siruri de mrgele, care acoper toat de aceea in sectiune apare o cresterii lor, larvele

scoarta ramurilor tinere. Scoarta si lemnullujerilor intepati se necrozeaz, pata brun, Frunzele si lstarii atacati, in majoritatea cazurilor, se usuc.

in timpul

secret materii lipicioase (roua de miere), bogate in glucide, care acoper frunzele si ramurile arborelui atacat. Pe aceste excremente se dezvolta eiuperci saprofite din genul Capnodium, care acoper frunzele eu un strat negru, impiedicnd astfel procesul de asimilatie. Morfologie. Femela are are corpul globulos, eu teasta user lucioas, de forma oval-eliptic, alungita, latita la baz, putemic bombat dorsal ~i de culoare brun-roseara sau brun-glbuie. Forma si marimea testei variaz in functie de planta gazda. Partile laterale prezint numeroase striuri transversale 37

si dungi de culoare alba, iar dorsal prezinta o caren median evident. Lungimea corpului la fernela este de 3-6 mm, iar latimea de 2-4 mm. Este lipsit de aripi ~i picioare, iar antenele sunt alctuite din 67 articule. Cuticula dorsal este prevzut eu glande filiere, iar ventral, eu numeroase glande tubulare. Maseulii au eorpul alungit eu lungimea de 1,5-2 mm, de culoare ruginiu, brun-inchis spre negru, sunt aripati (aripile sunt hialine, albe, eu vrfrile roscate), au picioare si au antenele formate din 10 articule. Aparatul buc al la masculi este rudimentar, ei nu se hrnesc. Abdomenul se termina cu o apofiza centrala si doua sete lungi Masculul se dezvolt sub o carapace oval-alungita, de culoare alba OuI este oval, de culoare galben-inchis si eu lungimea de 0,2 mm. Larvele neonate au lungimea corpului de 0,5 mm, alungit, turtit dorso-ventral, prezentnd 10 perechi de glande eeriere ~i sunt de culoare galbena-rosiatic, Larva de prima vrsta este foarte mobila, Larva secundara, care este galbuie vara si castanie toanma si iarna, prezinta glande ceriere ventrale si glande stigmatice. Lateral prezint niste spini stigmatici, cei mediani fiind mai lungi si curbari. Antenele sunt alctuite din sapte articule, al treilea ~i al cincilea fiind mai lungi si presi. Intreg corpul este acoperit eu un strat subtire de cear, eu rol protector. Biologie. Duntorul dezvolta o generatie pe an si ierneaz in stadiul de larv secundar, pe partea inferioara a ramurilor de prun, in erapamrile scoartei tulpinilor ~i ramurilor, la baza mugurilor ~i in frunzele czute .. In zona de step, in anii caldurosi poate dezvolta ~i dou generatii, dac dunatorul evolueaz pe salcm. Larva hibernanta are corpul acoperit eu un strat subtire de ce ara, care o apr de intemperii. Primavara. incepnd din luna martie, cnd temperatura medie zilnica depaseste 70C, sub actiunea razelor solare stratul de cear se topeste, iar larvele prsesc locurile de iernare, incepnd o migrare de jos in sus spre varful plantei gazda, si se fixeaz definitiv pe ramurile subtiri, unde sug seva. Dup operioada de hrnire intens, de 18-25 zile, care dureaz pn pe la sfarsitul Iunii aprilie, are loe diferentierea pe cele dou sexe. Masculii au o evolutie mai lunga, avnd in plus inc dou vrste (acestea fiind stadiul de prenimra si nimra). Masculii zboara prin luna mai. Dup imperechere sau mai ales pe cale partenogenetic femela depune oule (in timp de 15-20 zile, 1600-3 800 de bucati, separate intre ele prin fire ceroase, albe) sub corpul sau, femelele fiind fixate pe rarnurile tinere, muguri, frunze etc., de pe diferiti arbori. Dup depunerea pontei femelele mor, corpul lor devenind un scut protector pentru pont. Incubatia dureaz 20-30 de zile. Aparitia larvelor are loe incepnd eu luna iunie, iar larvele migreaz pe paltea inferioara a frunzelor, unde se fixeaz, mai ales de-a lungul nervurii principale. Desi au picioare, larvele se misca foarte rar si destul de greu. La densitti mari, larvele se fixeaz ~i pe partea superioara a frunzelor, pe petiol si pe lastari. Din totalullarvelor, numai 30-75 % se fixeaza pe organele pomilor. O parte din larve sunt distruse de prdtori, iar o alta parte sunt vehiculate de vnt ~i ploi. Larvele se hrnesc prin sugerea sucului celular din frunze pna in luna septembrie, apoi cnd ritmul circulatiei sevei incetineste, ele se retrag pe ramuri si tulpini (la baza mugurilor si in erapamrile scoartei) unde nprlesc si apoi, se pregatesc pentru iernare. Raspndirea acestui duntor se face prin migratia larvelor eu ajutorul psrilor sau prin frunzele luate de vnt, Adesea in plantariile nou infinrate speeia este adus eu materialul de plantat, acesta fiind infestat inc din pepinier. Combatere. Cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea tratarnentelor de iam eu Oleocarbetox CE-3%, Oleoecalux-1,5% sau USl-1,5%. Stropirile se fac fie toamna, dup cderea frunzelor, fie primavara pn inainte de desfacerea mugurilor vegetativi. Se poate utiliza ~i Polisulfura de bariu-6%. RezuItate bune se obtin atunci cnd stropirile se execut in perioada migrari larvelor (in luna martie). In timpul perioadei de vegetatie la efectuarea tratarnentelor chimice se poate folosi: Sinoratox 35 EC-O,15%, Carbetox 37 EC-O,4%, Diazinon 60 EC-O,15%, Ekalux 25 EC-O,l %, Reldan 40 EC-O,l %, Ripcord 40 EC-0,02%, Applaud 40 EC-O,1 %, Imidan 50 WP-O,2% etc.

32. MOLlA VERDE A VIETEl DE VIE -Lobesia botrana Denn. Schiff.

(LEPIDOPTERA, TORTRICIDAE)

Piante-gazda ~i aspectul dunrii. Duntorul este polifag, inafara de speciile genului Vitis atacnd peste alte 20 de plante lemnoase si ierboase apartinnd genurilor Corvus, Vibumus, Ribes, Daphne, Rhus, Convolvulus. La vita de vie larvele din prima generatie rod bobocii florali, florile si boabele aglomerndu-le eu fire mtsoase. O larv poate distruge in total 60-80 de boboci. Larvele din generalia a doua, si atreia patrund in boabele verzi, in prg sau coapte si le consuma pulpa, o larv putand distruge 18-20 de boabe. Atacul larvelor in ultimele generatii, prin ranile produse boabelor, 38

favorizeaza atacul putregaiului cenusiuprodus de eiuperea Botrytis cinerea, care in podgoriile eu veri ~i toamne mai ploioase pot distruge compiet recolta. Printre soiurile mai atacate se citeaz: Coarna alba, Coarn neagra, Afuz Ali, Muscat de Hamburg, Pinot gris, Pinot blanc, mai putin fiid atacate: Perla de Csaba, Riesling s. a. Morfologie. Adultul are corpul de 7-8 mm lungime, de culoare galbena-verzuie. Anvergura aripilor este de 18-22 mm. Aripile anterioare franjurate, prezinta pete si dungi brune, in alternanta eu une1e cenusii-albstrui. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis, eu marginile mai inchise, prevzute eu franjuri lungi. Oul este eliptic, glbui la depunere si verzui inainte de ecloziune. Larva, omida adevarat, are lungimea de 10-12 mm. Corpul de culoare verde-mslinie, eu capul ~ipronotul brune-roscate. Pupa, de tip obtecta, este brun, de 6-8 mm lungirne. CicIul biologic. Prezint 3 generatii pe an. Ierneaza stadiul de pup, intr-un cocon mtsos, de culoare alba, sub scoarta exfoliat a butucilor ~i a coardelor mai groase. Aparitia fluturilor se inregistreaza in prima decada a lunii mai. Oule sunt depuse izolat sau in grupe, pe bobocii florali, mai rar pe frunze sau lastari. O fmela depune 30-800ua. Incubatia dureaza 6-10 zile. Larvele apar in prima decada a lunii iunie. Dezvoltarea larvei dureaz 28-30 zile. La compieta dezvoltare larvele i~i confectioneaz coconi matasosi ~i se transforma in pupe, in interiorul circhinilor sau sub scoarta butucilor, a coardelor mai groase ~i in crpturile aracilor. Stadiul pupal dureaz 10-20 zile. La sfrsitul lunii iulie zboara fluturii din prima generatie. Femelele depun oule pe boabele verzi. La compieta dezvoltare larvele se transforma in pupe. La inceputul lunii august apar fluturii din cea de-a doua generatie, care depun ouale pe boabele deja formate sau aflate in faza de prg. Ajunse la compieta dezvoltare larvele se retrag sub scoarta butucilor, se transforma in pupe si rmn in diapauza. Combatere. Se realizeaza asemntor speciei precedente, tinnd cont ca insecta apare in populatii mai dense si evolueaza in trei generatii pe an. Pentru aprecierea nivelului populatiei se instaleaz curse eu feromonul sau specific AtraBot, . In tratamentele pe cale chimic se utilizaez diferite produse, eu prioritate pentru insecticidul Victenon 50 WP-1 kglha. 32. ACARIANUL ERIOFIID AL VITEI-DE-VIE (ACARI, ERIOPHYIDAE), - Eriophyes vitis Nak.

Piante-gazda si aspectul dunrii. In cazul unui atac putemic sunt atacati ~i ciorchinii, in cazul cnd acestia se afl in faza de inflorire, florile avorteaz si pagubele sunt si mai mari. S-au semnalat dou rase biologice, una care se localizeaza pe frunze ~i lastari cauznd bsicarea caracteristic a limbului si aparitia pslei pe fata inferioar, si alta care se dezvolt in muguri, cauznd pipemicirea lor, ultima fiind si mai periculoasa. La noi in tar s-a observat ca soiul Feteasc alba, Afuz Alli, Regina viilor, Aligot, Sernillon, sunt relatv rezistente la atacul acarianului, sau chiar neatacate, in timp ce altele sunt mai sensibile. Printre cele mai sensibile soiuri se numr Perla de Csaba, Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Cabemet - Sauvignon, Risling italian si Cadarc, Alte cercetari in acest domeniu au evidentiat rezistenta crescut a unor soiuri la atacul acarienilor (Kismis - negru, Ceaus - roz, Coada vulpii si Bbeasc), in timp ce altele sunt sensibile (Slvit, Pirciu, Negru de Cusani, Italia. Morfologie. Acarianul are corpul virmiform, masculul de 0,10 mm iar femela de 0,14 mm lungime, de culoare alba glbuie sau roscat, la exteriorul abdomenului putndu-se numra aproximativ 80 striuri chitinoase, dispuse transversal, sub fonna unor ine1e. Aparatul bucal adaptat pentru intepat ~i supt. La partea anterioara prezint dou perechi de picioare, al patrulea articul de la picior fiind mai dezvoltat dect al cincelea. Abdomenul se termina eu dou prelungiri filamentoase. Biologie. Specie polivoltin, dezvoltnd 5 - 7 generatii pe an. Iemeaz in stadiul de adult (femele deutogine) sub solzii exteriori si mugurilor, in crpturile scoartei butucilor, in stratul de frunze czute. In primavara acarienii i~i fac aparitia la inceputul lunii mai, in faza cnd incep sa se formeze primele frunzulite, localizandu-se pe partea inferioara a limbului unde se hrnesc intepnd tesuturile si sugnd sucul celular. La locul hrnirii apare o psl de peri epidennici anonnali, la adapostul careia acarienii se hrnesc si se inmultesc apoi in toat perioada de vegetatie aplantelor. Cnd tesuturile din zonele dunate se necrozeaz, acarienii migreaz pe alte frunze sau pe alte zone neatacate ale aceleasi frunze. In luna iunie apar deja colonii masive pe frunzele butucilor de vita nobila. In biologia 39

acarianului se remarca evolutia primului ciclu pe lstarii de 2 - 3 cm si primele frunzulite; apoi a celui de al doilea ciclu pe lstarii eu 7 - 8 frunze, dup care densitatea populatiilor este maxima pe lstarii eu 9 - 10 frunze. Femelele din aceste generatii sunt mai mici si se numesc primogyne, iar cele ce migreaza in diapauza sunt mai mari si se numesc deutogyne. Prevenire si combatere. Adunarea ~i arderea frunzelor czute in toarnn, are ca urmare distrugerea unui mare numr de adulti hibernanti, si prin urmare reducerea rezervei biologice a duntorul ui. Aplicarea de tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ, eu zeam sulfocalcica in concentratie de 8 %. In perioada de vegetatie se aplic tratamente eu sulf muiabil, in concentratie de 4 % sau eu inseetieido-aearieide organofosforiee (Sinoratox 35 CE - 0,1%, Thionex 35 CE - 0,3%). Rezultate bune se obtin prin tratamente eu Tedion V 18 CE,Dieofo118,5 CE, Torque 50 PU - 0,05-0,1%, Omite 57 CE - 0,05%, Apollo 50 CE - 0,05% eonform cercetrilor intreprinse de Abdell983. Cele mai bune rezultate de combatere se obtin eu produsele: Ecalux, Mitae, si Sumithion, in timp ce produsele: Kelthane, Thiodan, Mitran ~i Pentae nu s-au dovedit a fi efieaee. in eazul cnd tratamentul eoineide eu un tratament impotriva manei, se va aplica complexat ins se va avea grij ca produsul acaricid sa fie eompatibil eu fungicidul reeomandat.

BIBLIOGRAFIE
Bunescu H., 2000, Unconventional methods for aphida'control (Aphididae -Homoptera), main ring of agrohorticultural ecosystems pest manegement, Buletin USAMV -CN, A-H, 54/2000, pag. 76-80,. 2. Bunescu H., Gh. Mihai, 1. Oltean, Ilonka Bodis, 2005, Alternative pest control strategies in agroecosystems, Zbornik redova proceedings, XL Croatian symposium on agriculture, 15 th - 18 th February 2005, Opatija - Croatia, Proceedings, pag. 745-746, 3. Ecobici Maria Monica, 1. Oltean, Alina Popa, 2004, The effects active priciples from medicinal and flover plants in not chemical control against bean weevil, Acanthoscelides obtectus Say., Journal Central European Agriculture, Croatia, vol 5(2004), number 3, pag. 127-136. 4. Ecobici Maria Monica, 1. Oltean, 2006, Duntorii semintelor de porumb, Rev. Lwnea Satelor, nr. 6, pag. 15, 5. Georgeseu Teodor, 2006, "Entomologie horticol", Editura "Dosoftei" Iasi, 426 pag. 6. Ghizdavu 1., 1. Oprean, 1987, Feromonii in combaterea insectelor duntoare, Ed. Ceres, Bucuresti, 140 p. 7. OItean 1., 1. Ghizdavu, Monica Porca, 1999, Tehnici noi de aplicare a tratamentelor chimice pentru combaterea molilor miniere in plantariile pomicole, SIMPOZION OMAGIAL 21-23 octombrie, 1999, Cluj-Napoca, Editura OSAMA, pag. 339-34. 8. Oltean 1., 1. Ghizdavu, Asea Timus, 2000, Cercetari privind preferirita speciei Leucoptera scitella Zell pentru anurnite soiuri ~i hibrizi din colectia de mar, Simp. International Stiintific 2-4 oct. Chisinu "Protectia integrata aplantelor realizri ~i perspective", pag. 187-189. 9. Oltean 1.,2001, Cercetari privind rationalizarea aplicarii tratamentelor chimice in plantariile pornicole, Rev. Agricultura, X /1-2 (37-38 ), pag.48-51. 10. Oltean 1., T. Perju, Asea Timus, 2001, lnsecte fitofage daunatoare ale pIante lor cultivate, Editura Poliam, Cluj-Napoca, 285 p. 11.0Itean 1., 2004, Efficiency of some acaricides in fight against acarians in apple plantations, XXXIX th Croatian Symposium on Agriculture, with International Participation, Opatija - Croatia, February 17-20, 2004, Proceedings, pag. 796-797. 12. Oltean 1., Maria Monica Porca, 2004, Research concerning the dynamics of recovery of acarian population after winter treatment in a tree plantation, XXXlX th Croatian Symposium on Agriculture, with International Participation, OpatijaCroatia, February 17-20,2004, Proceedings, pag. 813. 13. Oltean 1., Monica Porca, 1. Ghizdavu, 2004, "Entomologie general", Editura Digital Data, 430 pagini. 14. Oltean 1., 2005, "Entomologie speciala - Duntorii pdurilor", Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 268 pagini. 15. Oltean 1., Camelia Srb, G. Morar, Carmen Socaciu, 2005, Efectul repe lent al extractelor vegetale asupra adultilor specieiLeptinotarsa decemlineata Say., Rev. Protectia Plantelor, XV/58, pag. 28-34. 16. 01tean 1., Teodora Pru, Anca Preja, 2005, Cercetari privind modul de atac al aduitilor de Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, Rev. Protectia PIante lor, XV/58, pag. 35-39. 17. Oltean 1., 1. Gbizdavu, T. Perju, H. Bunescu, Ilonka Bodis, Maria Monica Porca, A. Dinut, 1. Oprean, Lucia Gnsca, Sanda Maxim, Irina Ciotlus, 2005, Biopestieid feromonal utilizat in combaterea biologica a moliei miniere Cameraria ohridella Deschka-Dimic, duntor major al castanului slbatec (omamental), Rev. Protectia Plantelor, XV/59-60, pag. 74-8I. 18. Oltean 1., Ecobici Monica Maria, 2006, Omizitul, Rev. Lumea Satelor, nr. 6, pag. 25. 19. Oroian 1., 1. Oltean, 2003, Protectia integrata aplantelor de cultur, Editw-a Academic Pres, Cluj-Napoca, 117 p. 20. Oroian 1., 2004, "Fitopatologie forestier", Editw-a AcademicPres, Cluj-Napoca, 333 pag. 1.

40

21. Oroian Ioan, 2006, "Pesticide, Dezinfectie, Dezinsectie, Deratizare", Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 307 p. 22. Perju T., 1995, Entomologia agricola component a protectiei integrate a agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucuresti voll, 308 p. 23. Perju T, 1995, Entomologia agricola component a protectiei integrate a agroecosistemelor, Ed. Ceres, Bucuresti, vol II, 289p. 24. Perju T, L Oltean, Asea Timus, 2001, Acarieni ~i nematozi duntori ai piante lor cultivate, Editura PoJiam, ClujNapoca, 200 p. 25. PERJU T., L GHIZDAVU, ~i colab., 2001, Tratar de zoologie agricola, vol V, Editura Academiei Romnc, 539 p. 26. Perju T, 2004, "Duntorii din principalele agroecosisteme ~i combaterea lor integrat", Editura AcademicPres, ClujNapoca, 496 pag. 27. Petanec D., Lavinia Micu, L Oltean, T. Perju, 2005, "Acarieni si nematozi, duntori ai agroecosistemelor", Editura MIRTON, Timisoara, 177 pagini. 28. Porca Monica, L Ghizdavu, 2001, Behavoir of some bean hybrids in storage condition at bean weevil damage (Acanthoscelides obtectus Say.), Buletin U.SAMV-C.N., nr. 55-56, pag. 235. 29. Porca Maria Monica, L Oltean, 2004, Ghid practic pentru recunoasterea ~i eombaterea duntorilor plantelor de cultur, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltrii Rurale, Agentia Nationala de Consultarita Agricola, Editura Fundaria National "Satul Romnasc" Bucuresti, 191 pagini. 30. Porea Monica Maria, L Oltean, H. Bunescu, D. Vrban, Antonia Odagiu, 2004, Research into the effects of some herbal substances in the control of bean weevil, Acanthoscelides obtectus Say., XXXIX th Croatian Symposium on Agrieulture, with International Participation, Opatija - Croatia, February 17-20, 2004, Proceedings, pag. 550. 31. Porca Maria Monica, Alina Popa, L Oltean, 2004, Efectul dunrii gargaritei fasolei Acanthoscelides obtectus Say. asupra germinatiei diferitelor proveniente de fasole, Rev. Protectia Plantelor, XIV / 54, pag. 60-.66. 32. Rosca L, 1982, Combaterea biologica a duntorilor de camp, actualitate si perspectiv, Prob. Prot. Plant., X, nrA, pag. 311-322. 33. Rosca L, 2001, Entomologie generala, Editura Sylvi, 395 p. 34. Svescu A., 1960, Album de Protectia Plantelor, Centru de Material Didactic si Propaganda, Agricultura, voll, Bucuresti. 35. Saveseu A., 1961, Album de Protectia Plantelor, Centru de Material Didactic si Propaganda, Agricultur, vol ll, Bucuresti. 36. Svescu A., 1962, Album de Protectia Plantelor, Centru de Material Didactic si Propaganda, Agricultur, vol lll, Bucuresti. 37. Srb Carnelia, L Oltean, G. Morar, Carmen Socaciu, Monica Porca, Otilia Bobis, Oana Ghioltan, 2004, The influence of some natural extracts from plants on the Colorado bug larvae behavoir (Leptinotarsa decemlineata Say.) in the management of eeologieal production of potatoes, 3 th International Symposium "Prospects for the 3 th. Millennium Agriculture" Cluj-Napoca, oetober 20-23/2004, Buletin USAMV-CN, A, 60/2004, pag 106-109. 38. Srb Camelia, L Oltean, Monica Porc a Eeobiei, G. Morar, 2004, Controlul gndacului din Colorado (Leptinotarsa decemlineata Say) eu extracte hidroalcoolice din pIante, Rev. Protectia Plantelor, XIV/55-56, pag. 47-51.

41