Sunteți pe pagina 1din 41

ENTOMOlOGIE

SPECIAlA

{entomologie II }

HORTICUl TURA

Prof. dr. ION OlTEAN

2010

1

1 COROPI~NIT A - Gryllotalpa gryllotalpa Latr.

(OR T HOP TE R A, GR YL LO TA LPIDA E )

Piante-gazda s i aspectul dáunárii.

Specie poli fag á .

A dulti i

s i la rve l e ,

s á p á nd ga l erii

s u perfici a l e

co l e tul ui , d is tru g r á d á ci n i l e , t ub erc ulii d e c a rt of etc. in r á d á cinil e m a i g r o a se d e sfec l á , mo rco v etc. si i n

tub e rculii d e c a rt of , i n sec t e l e r o d cavitáti m a ri . Preferá te r e nuril e u soare ~ i bogate i n humu s , ae ris ite ~ i

bin e fer t ili z at e e u s ub sta n te

t imp o s ur s á de inf es t a r e , . t e r e nuri

mo r co v i , p á trun je l , rid i chi , saláta,

s i 40 % din r e colt á l a culturil e le g umicol e .

i n so l , r eteaz á r á d á c i nile

pl a nt e l or p e ca r e l e i nt á ln esc i n ca l e s i ro d pl a nt e l e s ub ni ve l u l

m a t er ii ca r e pot co n s titui i n a c é l asi

( t o m a t e ,

a rd e i , vi ne t e . c ea p á,

orga n i c e (g unoi d e gra jd , co mp os t ) ,

pe c are a d esea se c ulti v á l eg um e

va r z á, c o n o p i d á , cast r ave ti ) , pr o du cá nd p a g ub e ca r e v aria z á i ntre 10

in r á sadn i t e d a tont á g a l e riil o r p e c are l e fac i n s ol a d esea

d

e tennin a s i d es c á lt a re a pl á ntutelor

d ea bi a r á s á rit e , c are a po i s e uscá . D á un á to rul

este fo a rt e

pericul os s i

I

n p e pini e r e le pomicol e , vi ticole s i s il v ice.

 
 

Morfologie. Adultul

are corpul robu s t , cilind r ic ,

alungit , d e 35-65 mm lungime,

de culoar e

c afe nie , mat , pe parte a dor sa l á si g á lbui pe parte a v entral á . Capul conic , in part e a s cuns sub pronot , eu

un ap arat bucal puternic s i eu

s

fin á c a r e li

a ntenele setiforme . Pe capsula cefalic á se g á s esc doi ochi compusi , ov a li

i doi oceli ,

dispu s i l a teral . P r onotul mare , o v o id , bombat , lipsit de caren e, eu o pube s centa

d

a un

as pect c a tifel a t . Te g minele s unt per ga mentoa s e , scurte ~i acoperá do a r b az a abdomenului. E le a u

o

f orm a u s or triun g hiul a r á s i eu ajutorul ac est o r a

in s ect a produce stridul a tii , A ripile posterio a r e sunt

m

e mbranoas e, s tr á b á tute

d e num e roase ner v uri , m a i lun g i d e c á t abdom e nul

si i n r e p a u s sunt stá n se in

f orm a de s ul in lun g ul a bdomenului.

f u s i fo rm , v olumi nos ,

Picio a r ele a n te r io ar e s unt conform a t e p e ntru s á p a t . A bdom e nul

con st i t ui t din 10 seg ment e , se te rmin a eu o p e r e ch e d e ce r c i lun g i , setifo r mi , usor

 

cu

r bat i , n earticul a ti ~ i p á r esi . OuI e s t e e lip soi d a l , d e m a rim ea un e i sem inte d e c á n e p á ( lun g im ea

d e a pr ox im at i v

3 m m), d e

c

ul oa r e a lb á - g á lbui e, a v á nd co ri on ul r ez i stent .

La r va , po s t o li go p o d a ,

e s t e as em á n á t o ar e

e u in sect a a duit a . I m e d iat

dup á ec l oz ar e

l arva a r e

c

orpul d e c ul oa r e d esc hi sa , apo i a c e a s t a d ev in e ca l a in sec t e l e a dulte . Ciclul biologic. Pr ez int á o ge n e r a pi c l a 2 a ni. I e rn ea z á in s ect a a dul ta s i l a r va d e vars t a a tre i a, in

s

ol , l a 30-40 cm a d á ricim e . In m a i- i unie ,

a dult i i hib er n a n ti

i~ i r e iau a ct iv it atea

d e hr á nir e, a poi a u I o c

copulatia ( adultii p á r á ses c ga l e riil e s i ies l a s up raf a t á p e ntru z borul d e i mp ere cher e) si depunere a ou á l o r .

Pentru depunere,

m

Incubapia dureazá

n á p á rlire , dup á care fiec a r e i $ i s ap á propria ga lerie . P á n a catrc sf á rsitul

in p r im ava r a

el e ur e a in s tratul s up erf ici a l , sa p á ga lerii d e hr á n i r e , se hr á n e sc ~ i c o ntinu á ev oluti a , p á n á la compiet a

de zvo lt a re n á p á rlind inc á d e t r e i o ri . Spre

hib e m e a za.

Combatere. F ol os i rea unui gu noi d e gra jd n e i n f est at de cor o p is ni ta . A r a tu r il e a d á nci s i p rasile l e

r e p e t a t e contribui e l a di st ru g er ea uno r gr opi sa u sa n t uri - c a pc a n á

c a i dur a , ga s i nd ai ci c o nditii favo r a bil e d e hib e m a r e . in timp u l i e rnii g u n oiul d i n g ropi se i mpr s tie , exp un á nd toto d a t a a c ti un ii ge rului c o ropi s nit e l e co n ce n tra t e a ici .

dou á ori , apoi se retr ag pentru hibernare, i n s ol s a u In locurile de depozit a r e a b á le g arului .

f e m e l a s ap á un cuib , la 5-15 cm ad á ncim e;

ovipozitara

dur e az á

ace s t a est e l ar g , eu peretii i nt a nti s i de 8-12 zile . O f em e l á depune 300-600 ou á .

a rim e a

unui ou de g á in á . P e rioada

15-20 zile. Lar v ele ap á rute r á m á n in cuib sub ocrotir e a femelei , p á n á dup á prim a

toanmei , larvele nap á rlesc d e

to a nm a a nului a l doile a l a r ve l e d ev in in sect e a dult e , care a p o i

unui m a r e num á r d e c uib u ri , ou á , l a r ve s i ad ul t i. S á parea

in to a m n á a

s i umpl erea

l or e u g unoi d e cab a lin e : c or o pi s nit e l e

se c o ncentr aez á l a

T rat a r ea s olului i n a int e de p la nta rea r á s ad ului

e u S int og ril 5 G , Ga lition 5 G , a dmini st r a t

prin

i

as i g u rá o prot e cti e a culturil o r timp d e 30

c or o pi s nitelor hib e m a nt e .

mp rast i e re

s i i nc o rpor a r e

u s o a r á , i n do za d e 2 5 - 3 0 k g / h a . P r odu s ul

im e di a t s i

z i 1 e. Arat ur a a d á ne a d e to a mn á pe n t ru s co a t e rea l a s upr afatá a

S in tog ril a erion ea z a

2. CÁRÁB U ~UL DE MAI - Melolontha melolontha L . (COLEOPTERA, SCARABEIDAE)

Piante- g a z da si a s pectul d á un á rii . Sp e ci e p o lif ag á. Adultii r o d frun ze l e dif e rit e lor s pecii d e a r bori

fo r es ti e ri s i pomi f ructi fer i , pr efe r a nd s t e j a rul , ulmul , f ag ul , m est eac á nul , ca rp e n u l , prunuI , cire s ul , nu c ul ; m a i

pu r in ataca ti s unt : m á rul , p á rul , v i t a d e v i e s i di fe riti a rbu s ti , c um s unt : tr a nd a firuI , p á duc e lul , I e mnuI c á in esc . L a

in vaz ii pu te rni c e fr un ze I e s u n t co mpi e t di st ru se, rá m á n á nd in tac t e n e r v uril e p r in c ip a l e . La r ve I e , r o d r á d á c inil e s i

2

tulpinil e pl a n te l o r i er b oase sa u le mn oase, in u ni i a n i pr o du c á nd d a un e m a ri I n p e pini ere l e v i t i co l e s i p om i co l e .

R á d ácinil e s ubtiri p ot ti r oase com pI et, i a r la ce l e l ig ni f i ca t e r o d t esutul co rti ca I , din ca r e c auz á pl a nt e l e

stag n eaz á i n er estere ~ i se usucá, La t ub erc uli , r izomi ~ i bulbi , l arve l e ro d cavit á t i m a i m a ri sau m a i m i c i , cavi t á til e r oase a u d esc hid e r ea mai m i cá , sco bitur a se a d á n ceste rot u nj á ndu- se ~ i l átgi ndu- se s pr e i n te ri o r , iar i n

ga l eriil e r oase d e l arve se i nta l eazá di ferite m i croorga ni s m e si aca r ieni , ca r e p r o du c pu trezirea l o r . L a puietii di n

p e pini e r e r o d r á d á c inil e s ubt iri i n fonna de s pi ral á sau scoarta d e p e r á d áci ni le ma i g roa s e

Morfologie . Ad ul t ul are co rpul d e 23 - 31 m m lung i m e, femele l e f iin d m a i m a ri , eu ca pul ,

pro n ot ul s i sc ut e lul d e cu l oare n eagrá. un eor i e u u soare ref l exe verz ui. S c u telu l m ezo n o tului este g l a bru .

A n te n e l e s unt l a m e l ete s i co n st i t u e u n caracter de d i m orf i s m sex u a l , feme l a pr ez in t á sase l a m e l e s i s un t

mai mi c i , p e c á nd m asc ulul a r e sapt e l a m e l e s i s u n t mai mar i . Ca pul este neg ru , p e p a r t e a dor sa l á eu o pub esce nta Iun g á , A nt ene l e , pi c io a r e l e, elitre1 e s i p i g idiul s unt d e c ul oare c as t a ni e . P a rt ea d o r sa l á a tor a c e lui es te p á r oasá, ia r a a bdo me nului g l a b r á . Sc u telul es t e tr i un g hiula r , d e c ul oa r e nea g r á . E lit re l e

s unt c as t a nii - ro s c ate, eu 4 ca r e ne l on g i t udin a l e evid e nt e si lucioas e . A bd o m e nul est e n eg ru , pe p a rti l e

l ate ra1 e eu c á te s ase p ete a lb e , t riun g hiu l are s i eu pi g idiul c o ni c, a sc utit , eu o po z iti e u s or oblic á ,

Oul este alb- g á lbui , subo v al s i de m a ri m ea un e i semin t e

L a r v a e s te oli g opod á de tip scarabeiform sa u melolontoid , popular numita v i e rm e a lb , a r e corpul

de c á n e p á, eu lun gi m e a de 1 , 5- 2 mm .

d e 40-60 mm l ungime , a lb - ga lbui , capul brun s i eu pi ese l e buca l e si picio a r e l e g a l b e n e . Picioar e le s unt

in egal d e z v oltat e . Corpul est e curbat , a rcuit , eu t eg um e ntu l puternic cutat, pr eváz ut eu peri ~ i sti g m e

b r un e. Pr i m a p e r ec h e d e stigme e st e mult m a i mare d ec á t cele lalt e. P e p a rt ea ve n t r a l á a ultimului

segmen t a bd o min a l , ca r e a r e for m a unu i fund d e sa c , se g á s esc dou á s iruri para l e l e d e p e ri s or i , c á t e 2 5- 30 i n f i ecare ra nd , ca r e co n verg s p re ex t rer ni tat i , situ a ti atá t i n c á mpul d e pe ri sor i a nali ( p e ri pu te rn i ci ,

i n covo i at i , d e cul oare b r u á - i n c hi s á ), c á t s i intr- o zo n á g l a br a , A c est e l eme n t d e c h e t o t ax i e f ac ilit eaza

i de n tificar ea l a r ve l o r d e scara b e id e , Pup a, d e tip lib e r a, are co rp u l ovoid a l e u lu ngi m ea d e 2 0- 2 5 mm, este ga lb e n a -p alid , e u d o i

s pini sc urti l a v á r fu l a bd omen ulu i . Se gáseste i n so l d e o bi ce i l a 50- 60 c m a d á ncim e, i n i n ter i o rul un ei

l o j e pup a l e e u p eret i i i nt á r i t i . Biologie . Prezi nt a o ge n erat i e l a 3 -4 a ni . I e rn eaz á i n sta diul d e larv á s i in u lti mul a n ca a dul t, i n so l . A dultii p á r á s esc l o curil e i n ca r e a u i e m at c á nd tempera tu ra m e d ie a so l u l ui l a a d á ncirn ea d e i emare

a jun ge l a 10 °C. Adul tii a p ar i n m ai. P e ri oada d e z b or du re a z á 3 - 5 s á pt é m á n i . A dultii z b oar á l a

cre pu s culul d e sea r á, i n seril e c á ldur oase s i f a r a v á nturi pu temic e, apr ox ima tiv o jumá t a t e d e o r a .

Z b o rul a dul t ilor pr ez int á mai mult e e t a p e: z bo r ul d e r á s p á ndir e (prin a c est zb or a dultii a jun g m a i a l es l a

li z i e r a p á durilor ) , z borul d e hr á nir e p e ntr u m áturatie se xua l á, zboru l de i mpere cher e s i z b o rul p e ntru

c á utare a loeu r i l or d e d e puner e a pontei . Ziua s t a u a d a postiti pe a rbori sa u a rbu st i , hr á nindu - s e eu f runz e .

Ou á l e sunt depu s e in sol , l a 10 - 25 cm ad á n c ime (i n f uncti e d e tex tura s i st ructur a s olului) , in g rup e de

c

á t e 2 0 - 40. S unt pr e f e r a te t er e nu r ile us o ar e, b oga t e i n s ubst a nte or ga nice ( humu s ) , rea v ene , c a ld e s i

a

co pe rit e eu v e ge tati e rar á . Aces t e t e renuri s unt i nt á lnite in pepini e rel e s il v i ce s i pomi c o l e, pl a nt a riil e

p

o micol e, poien i , liz ie r e l e p á du r il o r , di fer i te c ul t u r i ag r i c o l e e tc. D e pun e r ea o u á l o r s e repet a de dou á -

trei or i ~ i a r e loe dup á noi im per e cheri. P er i oa d a ov ip oz ita r a dure az á 15 -2 5 d e zil e, timp i n c a r e o feme l á d e pun e 90-1 20 o u á. In c ub a ti a du reaz á 3 -6 s á pt á m á n i, l a r ve l e ap a r i n iuli e sa u a u g u st . Lip sa d e

ur n i dit ate s i t e mp e r at ur a scá z u t á in p er io a d a d e in c u bati e a u d r e p t e f ect p i eir ea unu i m are num á r d e o u á.

La i n ceput l a r ve l e se h r á n esc e u co r io nul o u á l or din c are a u e clo z a t s i apo i se r á sp á nd esc i n sol s i r o d rest uri vegetal e ~ i r á d á c in i f i ne . P r im a hib e m are are l oe i n s t a diul d e l a r v á secu nd ara . Ev olutia l a r ve l or du reaz á 2 -3 a ni , i n f un c t ie d e reg iu ne. In t oatá p e ri oada d e hr á n i r e , care i n cepe p r imavar a s i du reaz á

p

á n á i n to a mn á , l a r ve l e exe cut á mi scá r i p e ve rtica l a s i or i z ó nt a l a i n f un cti e d e evo lu t ia fa ct ori l or

e

c o l og ici (hra n á, t e m pe r at u r á , umid i t a te ) . S pr e toam n á l arve l e s e re t rag in a d á n c ime p á n á l a 4 0- 8 0 c m ,

und e hib e m eaza . Aj un se l a co mpi eta dez v olta r e , i n ce l d e a l tre ile a a n , l a sf á r s i t ul lunii iulie sa u a u g u st ,

ma i m a r e i n so l , un eori p á n á la 1 m , s i i nt r - o cav ita t e ov alá , eu p ere t i i

n e t ezi se tr a n s fo r m a i n pup á . A ce s t s tadiu d u re a z á 4- 8 sá pt á m á ni , dup á c a r e se form eaz á in s ect e l e

l a r va c o b o ará l a o a d á n ci m e

a dult e, ace st ea r á m á n á nd in diap a u zá, p á n á in primava r a urm á to a r e . Zbor u rile i n m asá a le aduitilo r a u

ob s er v a ins á zboruri s poradic e a l e a dui t ilor ~ i in a lti

loe la un interval pr e domin a t de p a tru a ni. S e pot

a

ni , deoarece in s ol s e g á ses c i n a c é l a si timp lar v e de difer ite vá rst e, dintr e c a r e una e s t e pr e dominant á ,

a

c eas t a pr ezent á nd import a n ta i n ac ti v itat ea d e p rog no z á s i av ertiz a r e. Gra datiile c á r á bu s ului de m a i s i a

c

á r a bu s ului d e p á dur e se d ezvo lt á cam dup á 7- 9 ge n era tii . Pro gr ad a ri a se esa l oneaza p e p a rcur s ul a tr e i

3

ge n era t ii , erup tia dureazá o generatia, retrogradar i a are l oe pe pa r curs ui une i genera tii , iar l a t e n ta

d u reaza a pr oximati v tre i ge n era t ii. Combater e . A dul t i i se pot com b ate i n faza d e hr á ni re , p ri n sc u tur a rea ~ i a d unarea g á nd acilor pe

p rel ate , di min ea t a , du p á care se d i st r ug pr in di fer ite m ijl oa c e . P e ca l e c h imicá cár á b usi i se comb a t p rin

t rat a m e nte e u p ro du se or ga no fosfori c e sa u car b a mice , freevent prin str opir e a l ivez ilor , vi il or s i

m arg inil e p a du ri l o r e u Sup ersect 10 EC - D , 5 % , O l tit ox 8 0 PU - 0. 1 5 % , Polytrin 2 00 E C - D , 5 % ,

Appl a ud 40 SC- D, 5 %

c omb ate r ea l a r ve l or se r e c o m andá efe c t u a r ea ara turil o r a d á n c i d e toam n á s i di s cuirea re p e t a t a a so lului ,

u rm á rindu- se s c oaterea ~ i exp un e r ea a c es t o r a la i nt e mp e ri i sa u l a ac tiu nea p r á d á to r i l or. in t eren u r il e pu terni c i nfestate eu v i e r m i al bi s i um ede se fo l osesc b i o pr epa r a t e pe baz á d e B eauve ria bassia n a,

M e tarr h ysiu m a n iso pli ae sau pe b az á d e b acterii - B a c i llu s t ur ingie nsis , ca r e p ot ca u za e pid emii i n

r á nd ul l arve l or . D ez i nfes t a r ea so lului i n a in te d e pl a n tare , m ai r e c o m a nd a bil l a p lan ta prem á r g á toare , eu

pr o du se gr anul ate : Sinor atox 5 G - 100 kg / h a , S i n o lint ox lOG - 75 kg l h a, B as udin 1 0 G-100 kg l h a,

Durs b a n 10 % - 7 5 k g / ha , Count e r 5 G - 75 k g / h a, C a rbo f ur a n 5 G , V y d a t e 1 0 G - 75 kg / h a . S e min te l e s i

r á d á c i nil e puietil o r s e v or tr ata c himic in a inte d e s emá n a t , r es p e cti v pl a nt a t , i n ve d e r ea protejá rii l or . I n

s au eu s u s p e n s i e d e On e fon 90 PU sa u D i pt e r ex 8 0 PU-l. 5 kg / h a. P e ntru

p e pini e r e num á ru l c rit ic est e d e o l á r v a d e ul t ima vá rst a / m 2 .

3. G Á NDACU L POCNITOR - Ag riote s lineatu s L .

( COL E O PTE R A, ELATE R IDAE)

P Iante - ga z da s i a s pectuI d á unárii. S p ecie este pol i fagá , hr á n in d u - se eu plante a p arti n á n d l a

di feri t e fam i l i i b o t a ni ce . I n secte l e a dul te nu p ro duc dau n e , hr á n in d u-se e u e l e m e n tel e f I ora l e d i n

i n f l oresce nt e l e p l a nt e l o r d e gra m i n ee , u mb e lifere. L arve l e r od p ár t i l e s ub ter a n e a l e pl a nt e lor d e

g r a min ee, e l e p refer á to t u si c e r ea l e l e , g r a min ee l e din p a jis ti, a p o i p l a nt e l e tuber c ulife re s i r á d á cin o a s e. Ce r eal e l e s unt roase d e l a exter i or , s ub n iv elul co l etului. in tub e r e uli sa p á ga l er ii i n pro f un z im ea

a c es t o r a . P ag ub e l e s unt fo a rt e mar i l a c ul t ur i l e de p Ia n te pr á sitoare , mai a l es l a p or urnb s i f I oarea soa r e lui , und e d e n s it atea c ul tur ii este mu lt d imin ua t á . Freevent ro d b oa b e l e d e poru mb in ger m inare ,

c arora le rod em bri o nul , p á trunzá n d i n en d osperm , las a n d intac t tegu m entul . Atac u l contin u á s i dup á

r á s á rire, pl antele fii n d roase i n zona cole tul ui sau in zona de rar ni fi c are a r á d á cin ii. P l a n tel e atacate a u l a

i n cep ut frunze l e i n g á lb e nit e , apo i se u s u c á l a vm s i planta moare. Po t a t aca p ui eti i si p o m i i t i neri d in

p e pini e r e , but asii d e vita d e v i e , hr á nindu - se p ri n r oa d erea r á d ác inil or si tes u t urilor frage d e de l a pu nctu l

de a lt o i re, in c lu s i v cor di te l e tin ere s.a, Morfologie . Adultul a r e corp u l alun g it, d e 7 - 10 mm lun g ime , d e culoare brun á - r os c a t á . P e e lit r e

a lt e m eaza ben z i m ai d eschi se e u a lt e l e m a i i n c hi se l a c ulo are. C apul mic si g lobulos . A nten e l e f o r ma t e din II a rt i cule ser ifor m e s unt m a i lun g i d ec á t c a pu l ~ i p ronotul. Pronot ul m ai l ung de c á t l a t si este

b om b at . P e p artea ventra l a a torac e lui (i n tre pr o - si mezo t orace) p r ezima un d is p oz iti v d e s á lta r e ,

car acteris ti c e l ate rid elor , e u care re a li zeaza deplas á r i caracter i stic e si -í pe rm ite , a tun ci c á n d es t e p e spa t e sa rev in a l a p oz i t i a nor m a l a p r in tr - o p oe ni t ur á . Ta r se l e s un t formate di n cinc i a rt icu l e. Gá nd aci i s u n t bu ni a l erg á t or i s i z bu r á t o ri .

Oul est e a lb , ova l , eu co ri o nul rezistent s i d e a p rox ima t i v 0 , 5 mm. in t imp ul in c ub a tie i , care du rea z á 20 - 30 d e z il e , oul a b s o a rb e ap a din s ol s i - s i m á r este astf el vo lumul . Larva, o li g op o da , de tip e l ate rid , denumitá popul a r v i en ne- s á rm a , a r e lun gi m ea c orpul d e 20-23

m m s i l at im ea d e 2 mm , de for m a ci lind r i c á, acope r it d e un t e g um e nt put e rni c c hitiniza t , d e c ul oare

ga lb ena- p al p á n á l a ga lb e n á - b ru ni e. C a pul , p r og n at, es t e t ur t i t dor so - ven tr a l , m ai i n c hi s l a cul oare i n

p art ea an t e r ioar á, i ar a nt e n ele s un t scu rte, for m a t e doar din trei artic u l e. Pi ese l e bu ca l e s un t p u tern ic dezvoltate, mandi bul e l e p rezint á u n d i nt e subtermina l , care e u v á rful acesto r a for m eaz á un u ngh i drept (90 ° ) . Pi cioa r e l e s u nt scu rte si egale ca m á rime , l arve l e au misca r i l ente si o ndul ate . U l t imul segment

a bd om in a l es t e co n ic s i po a r t á doua gr ó pite st i g m ati forme , d e la care pleac á p osterior c á te o br á z dut á

di

sp u s á o bli c .

P

upa , d e tip lib e ra , est e l a in c e pu t d e c ulo a r e ga lb é n a apoi b r uni e , i a r un g hiuril e a nt e ri oare a l e

pr

o n o tu l u i pr ez int a ex cr esc e nt e c hi t ini za t e . Biologie . Prez in tá o ge n era t ie l a 4 - 5 a ni . I er n eaz á in se cte l e a dul te si l a r ve l e d e diferit e v á r ste , in

so l . Pr in a p ri l ie-r nai a du lti i ies l a s u prafata si d uc o v i atá noc tu r n a, fi i nd foar t e acti vi i n tre orele 19 - 23 .

F r eev en t se int á l n esc si in timp u l z i le l or insorite , pe d iferite p l ante culti v ate s i s p o n tane , In speci a l pe

4

urnbelifere , co m pozite si grami n ee. Pentr u mar u rat i e sexual á a dul tii se h r anesc prin ciu pirea d iferite l or

fr u nze, dar niciodat á n u produc pagu b e. Copu l atia are loe din a doua jumá tate a lunii mai. Ou á le sunt

dep u se in crá p á turile sol ul ui , izolat sau in grupe de cáte 3 - 20. O femelá depune 100 - 200 ouá. Incubatia

d urcaza 35 - 40 zi l e . O u á l e sunt sensibile la u sc á ciune ~ i pier dacá

sa u dacá s u n t exp u se

t ranspare nt e s i a u un reg im d e h ra n á d etr iti fag ~ i fi t ofag . D i n terenuril e in t e l e n ite pot migra in c ultu r i ,

c r escá nd as tf e l a bund en t a populatiilor din aceste b io t op uri. La r va n a p á rl es t e a nu a l d e douá ori : odatá i n

a p ri l ie-mai s i alta d ata i n i uli e. La r ve l e gá n dac ulu i pocnitor pa r c ur g 1 0 - 1 2 v á r s t e larvare. Dupá f i ecare

n á p á rl i re l arvele a u ope ri oa d a d e h r á nire foar t e activá in curs u i ca r e i a produc p ag u be foar t e mari .

Í ncep á n d din a l doi l ea a n l a r ve l e se hr á n esc eu r ádácini l e mai groase , tuberc u li, r izomi etc. Larvele co n suma n u mai seva di n t esut u rile ataca t e , acest m od de hr á nire determin á n d voracitatea d eosebita a

acestora. Sensi b i l itatea l a r velor l a d efic i tul de u rn i ditate din sol es t e foar t e pron u ntat á, astfe l i n c á t atunci

stratul in care au fost depuse se usucá

la r azele so l are . Larve l e ab i a ap á r u te a u l u n g i mea cor p u l ui de 1 , 5 - 2 mm, s u nt

c

á n d are l oe o u sca r e a so lulu i acestea migreazá pe vertic a l á, iar i n tr -u n so l e u ex c es de umid i tate ies l a

s

u p r afa t á . In ul tim ul a n d e d ezvo l tare l arvar á, l a compi eta dezvo l tar e , pri n iun ie, l a r va de ultima varsta

se r etrage la o adáncime d e 10- 15 cm, und e sapá o cav ita t e i nt r- un bul gáre d e p á m á n t ~ i se t ransform a i n pupá, sta diu c e d u rcaza a p rox i mat i v o lu na, dupá care se t r a n sfor m a in insectá a du ltá . A p a ritia aces t eia

c oinci d e eu luni le a u g u st - sep tem b r i e . In l o j e l e i n care s - a u fo r mat, adultii rá m á n p á n á i n p r i mava r a

u r m á toare.

C omb a te re . R ota r ia cu l turi l or, porumbul u rm á n d dupa premerg á toare nepreferate: i nu l ,

mazarea, cu l tu r ile de cr u c i fere etc. Ca m á s u r á de preven i re a d ezvolt á r ii un or populatii m ari , este

indicat á corectarea prin a m endare a reac t iei acide a so l ur ilor . Cosirea paji s tilor i n a in te d e depunerea

o u a l or sa u i mediat du p á depunerea o u á lor de c á tre insecte , p r o d uce u s c a r ea stratului s u pe r f i cia l a l

s ol u lui , fap t care p r o du ce pi eirea in masá a o u á l or ~i l a r ve l o r t in ere

un or lu crar i cultur a l e , dup á pont á, ca r e du c l a d era nj a r ea s i ex pun e re a o u á l o r l a u scáci un e, d etermin á nd

p i eirea l o r i n m asá , P rin d ezrni r ist i re s i d i scuir i repe t ate se r e d u ce consi d e r a bil num ár ul l arvelor. Capturarea in sectelor ad ul te e u a j uto rul capcanelor e u feromon s p ec i fic . Tratarea seminte l or inainte de insamá n tare, ut i liz á n d produsele: Fu r ada n 35 TS , Di af u ra n 35 TS-

2 . 5 - 3 . 0 1 / 1 00 kg s á m á nta ; Seedox 80 W - 1 . 2 - 3 . 0 kg / lOO kg sám á ntá; Ga u cho 70 WS -600 g / 100 kg sám á ntá ; T i rametox 90 PTS - 3 kg / t; Semafor 20 ST - 3 . 5 1 / t; Promet 400 CS - 25 1 / t; Car b odan 35 ST-

281 / t , sau arnestecuri

Cán d t erenur il e s un t p u tem i c i n festate , d ens i tatea larvelor d e p asin d 10 exemp l are l a m 2 , se aplic á

t r a t a ment e ge n era l e la sol sau t r ata m e nt e pe ra nd , l a i n sá m á n tar e . In acest scop se indi c a fo l os i rea

in sectic i d e l or: B asudin 1 0 G - 2 0 k g / ha ; Sinor a t ox 5 G 2 5- 4 0 k g / h a ; Dur s b a n 1 0 G ; F ur a d a n 10 G - 30 -

4 0 kg / ha , Í ncor p orarea in sec ti ci d e l o r se rea lizeaza e u m á s ini d e i n cor por at i n grasá min te, m á si n i

granu l o-ap li catoare sau odata e u sernánatul, eu semán á toarea . T r atamen t e l e la so l se efectu eaz á e u

c á teva s á ptá m á ni i n inte d e insám á nta r e, pentru a ev i ta un efect f i totox i c. La c ul turile de t ub erc ul ifere ,

r ád á c in oase s i l egum i co l e se evitá ap li carea de tratamente eu astfe l de pro du se.

D i st ru gerea burui e nilor . Efec tu area

eu actiune mixtá, in secto - fu n gicid á ca: T ir ametox 90 P TS (3 kg/t)

4. P Á D U CH ELE CENUSIU A L VE R ZEI - Br ev i c or y n e bra ss i c a e L .

( HO MOPTE R A, ÁP H IDI D AE)

P iante-ga z da s i aspectul dáunárii. Spec i e o ligofag á , in fest á nd di f e r ite pl a nt e cult i va t e s i

s p o n ta n e din fa m i l ia b ras i cacee : va r za, gu l ia, r idich ea , c ono pid a , ra p i ta, mu star ul e tc.

atacu l ui c a u zat este l egatá di rect de gradul de concentrare ca r e , in rapo r t e u pl anta gazda , prezint á

gradu á r i diferite. Atac á a d ulti i si l arve l e , care se instaleazá pe partea inferioa r a a frunze l or s i pe l á sta r i i

p l ante l or semincere. La p l antele i nfestate fnmzele si l á starii se deformeaz á (pe frunze apar pete g á lbui

sau roze iar t u lpi nil e f l or i fere se coloreaza in a l bastr u- verzui) , f l o ri le avorteazá, sili cvele produc semi n te de calitate inferioara . Orga n e l e i nfestate sunt inu n date e u rou á de m iere p e care se dezvolta fu m agina, Pag ub e d eo seb it de mari s unt produse la l ot ur i l e se m i n ce r e, u nde p e t i j ele a t aca t e s u nt int á l ni t e

co l on ii mass i ve ( u neor i num á rul de indi vizi ajun ge p á n a l a 25 0 I c m 2), care deter min á avo rt a r ea f l ori l or,

i a r d acá tac ul se in s t a l eazá du p á for m area s ili cve l o r acestea fo r fi d efor m a t e, iar se m inte l e i~i pierd fac ul tatea germ i nativ á ( pr od u ctia poa t e fi dimin u atá e u 30 - 40 % ) . Mor f o lo g i e. Feme l a apter á a r e corpu l g l obu l os , de 1 , 8 - 2 , 5 mm l u ng i me, de c ul oare galb é na - verzuie , acoperit de o secret i e ceroasá albá-cenusie- alb á str u ie; transversal prezintá 2 benzi d e c ul oare

Int e n s i tatea

5

i nchi sa . Capul , a ntenele ~i picio are 1e sunt de culo a r e m a i inchi sáC omicul e l e s unt scurte , cil i ndrice s i de culoare nea g r á , iar coada este conica, la fel de lun g á c a s i conriculele , pr ev á zutá lateral eu c á te trei peri. Femel a aripata are corpul s u bcilindric , de 1 , 6-2 , 3 mm lungime, capul si toracele de culoare brun á , eu pete late r a l e si dung i transver s a l e inchise , iar a b domenul galben - verzui . Antene l e sunt aproape la fe l de lungi ca si corpul . Aripi l e hi a line , de 6 - 8 mm in a n v er g ur á . Co a da es te conic á , mai lung á dec á t cornicul e le. O u 1 d e r ez istent á este alun g it , ne g ru - a l bastru Lar v a este a s em á n á toare in s ectei adult e . Cicl u l bio l ogic . Specie nernigratoare , eu cic1ul evolutiv monoecic , i nmu l t i ndu - se pe plante de brasicacee cultivate si spontane. Insecta poate preze n ta p á n á l a 18 generatii pe an. O generatie se dezv olt á in 10 - 14 zi l e . Temperatura optim á pentru dez v oltarea acestui d á un á tor este cuprins á intre 18 si

2 6 0 C . Ierneaz á s t a diul d e ou de r ez i s tenta pe tu l pinile sau petielul frun ze lor pi a ntelor- ga zd á . L a s f á rs itul lunii martie ap a r lar v el e c a re , in cursui lunii aprilie , e v oluea z á in femele f undatrix. Ace s tea , pe cale partenogenetic á s i vi v ipar , dau nastere la mai multe generatii de fundatrigene aptere. O femel á apterá de

f u ndatri x expulzeaza 30 - 40 larve . Dup á 1 -2 generatii de fundatrigene , a l áturi de femelele aptere , apar si

feme l e aripate care zboar á si infes teaza alte plante din cultura sau zbo a ra si infesteaz á alte cuIturi. Aici

e v olue azá, tot pe a ceca s i cale, p a rtenogenetic á si v i v ipar , mai multe gener a tii d e femele v irginogene -

aptere. L a s fá rsitul v erii a p a r femel e s e x up a re , arip a te, care dau n aste re l a forma se x uatá , a carei femel e , dup á copulatie , depun ou á le de r ez i s tenta , car e r á m á n i n diap a uza hi e m a l á .

Combatere. Adunarea ~i distrugerea resturilor ve g etale dup á recoltarea p l antelor ; efectuarea arat uri lor ad á n ci si di strugerea crucifere l or spo n tane . In regiunile de invazii se recomand á apli - ca r ea de

i ngr as aminte eu fosfor si pota s iu , care maresc rezistenta pl a ntelor l a atac. La ap a riti a coloniilor de

p á duchi , se aplica tratament e chim i ce eu produse org a nofo s fo r ice: Sinorato x 3 5 CE - 0 , 1 %, Ba s udin 60

CE - 0 , 15

CE - 0 , 05 %, Rip - cord 40 CE 0 , 04 %, Ambu s h 25 CE - 0 , 05 %, Sumi- a lf a 2, 5 EC - 0 , 03 %. In sere ~ i

%, Onefon 8 0 PS - 0 , 1 %, Actellic 50 CE - 0 , 05 % , p recum s i produ s e piretroide: Decis 2 , 5

ol a rii se y or folosi produse eu remanentá redusa. ca Nogos 50 CE - 0 , 1 %, Vapona 48 CE - 0 , 1 %,

s

Divipan 100 CE - 0 , 1 %, Acte ll ic 50 CE , 0 , 05 %.

5. PURICELE NEGRU AL VERZEI - Phyllotreta atra F.

(COLEOPT E R A , CHRYSOMELIDAE)

Piante - gazda si aspectul dáunárii. Specie oligofa gá, infe s t á nd diferite platne cultivate si

spontane din familia brasicacee : v arza, conopida, g u liile , ridichiile etc

Insecte l e adulte d á uneaz á

f runzele, inflorescentele si fr u ctel e; la frunze apare "ciuruirea" car a cte ristic á , Org a nele g e nerati v e sunt

con s um a te selectiv (staminele , petalele) , iar f ructel e s unt ro a se la e x t er ior s ub fr orn á de pete , mai mici

s au m a i m a ri . Pa g ube i n semnate se inregistr e azá i n r á sadnite s i pe s tr a turi r e ci, l a plantule si l a culti v ar e semincer e de v ar zá , gulii , ridichi , conopid á, rapitá, mu s t a r. Plantel e atac a te in faza de ras a m e , dac á timpul este secetos yor pieri . Lar v ele se hr á nesc pe seama s istemului radicular a l plante 1or , fár á sa producá pagube economice.

Morfologie. Adultu l ar e corpul o v a l , de 2 , 0 - 2 , 5 mm lungime ~ i de culoare nea g r á . Punctuari a toracelui si e 1itr e lelor este foarte accentu a t á si di s pu s á neu n i f orm. A nten e 1 e f iliforme, form a te din II articule. Picio a r e l e de culo a r e nea g r á, c e 1 e po s terio a re adapta te pentru s á rit. Lar v a oli g opod á , are corpul a lun g it, la compIeta dez v oltare de 2 - 3 mm lun g ime si de culoa re alb á - murdar, acoperit de pete mici de culoare inchis á, placa tor a cic á s i tergitul anal de culoare negricioas á . Ultirnul segment este terminat eu un spin comos si curbat . Ciclul biologic. Sp e cie monovoltin á . Ierneaz á insectele adulte sub re s turile d e pIant e r á ma s e dup á recolt a re , s ub frun za rul din p a duri s i liv e z i , i n s ol e tc. Prin aprili e a r e loe a pariti a a dultilor hibem a n t i , ca re se hr á nesc 2 -3 sápt á m á ni , a poi a r e loe copulatia a dultilor hib e rn a nti, care s unt acti v i in orele in s orite al e zilei , in s tal á ndu - se pe fa t a s uperioar a a fr u nzelor . Dup á copulatie femela depun e ou á l e in stratul s uperficia l al solului , in apropierea plantelor . Incubatia dure azá 2-3 s á pt á m á ni . Larvele apar in perioada mai - iuni e . Dezvoltarea l ar v elor durea zá 20-30 z ile , dup á care se transforma in pupe , in locurile unde s -au dez v olt a t . Dup á 10-15 z il e, in iunie - iuli e, apar adultii din noua ge n e r a tie , care atac á p á n á i n lun a noi e mbrie , c á nd s e r e trag p e ntru iem a r e .

6

Combatere . S e man a tul timpuriu s i pl a n tatul t i mpur i u al r á s a du l ui. Dist r u g er ea buru e nil o r din fam i l ia br as icacee. A plicare a d e t ra ta m e nt e chirnic e , l a a p a ri t ia i n r n as á a in sec t e l o r hib e rn a nt e, utilizá nd produ se o rg a nofo s fori ee (Sino r ato x 35 CE , Ca rb e to x 37 C E ; Zo l on e 35 CE - 0 . 15 % ) or i pir e troide (Ch i nmix 5 CE , Fur y 10 CE , Super se et 10 C E -0.250 l / ha) . Tra t a m e nt e l e se a plic á prim ava ra la aparitia pu r icilor , dimineata si s e a ra , c á nd a du l tii stau Jinistiti pe plante. In c az uri de in v a z ii , tratamentele trebui e repetate de 1-2 ori , la i n t e rva l e de 6 - 8 zil e.

6 . GA R GÁRIT A GALICOLÁ AVERZEI

- Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh.

(COLEOPTERA - CURCULIONIDAE)

Descriere. Adu 1 tul a r e 2 - 3 mm lungirn e . Corpul es t e o va l , dor s al eon v e x, n e gru - cenu s iu , eu lueiu m e talie ve rd e s au a l - b astru. P a rt ea do rsa l á e s te pube s c e nt á , i a r c ea v entr a l á a coperitá eu so lzi

a lbicio s i . Ro s tru l este lun g , fo a rte cu r b a t , eu e x tremi-ta t e a r o s ca t á . Pronotul e s t e m a i ingu s t d e c á t elitr e le , e s te put e r - nic punctat s i prez i nt á o ad á ncit ur á median á, lon g i t udinalá , E litre1 e nu a coper á

p i gid i ul s i sunt prev á zute cu s t riuri l ongit u dína-le l ate si pube s centá fin á. O u 1 este a l b , de forma e l ipsoi d a l á .

B i oIogie s i ecologie. E ste o sp e cie monovo l tin á , eu dou á c i c - l uri: u nul de prima v ara pe culturi l e

de mu s tar si a l tul d e v ar a, pe pl a n t ele l e gu r n ico l e vá rzoa s e . In c icl ul e v oluti v de primá var á , in -s eet a iern eaz á in s t a diul d e a dult i n s ol . In luna a pr i lie a p a r adultii, care dup á op e rioad a d e hr á nire eu mu g u r i si l á s t a r i , se imp e r e ch e a za ~ i i n lun a m a i ar e loe ponta. F e m e l e le depun c á t e un ou in c av itá ti pe c a r e l e rod eu ro s trul in zona eole t ului pl a nte - lo r tin e r e , s au i n zo n a r á d á cinil o r l a pl a ntel e e u tes uturil e li g - ni f icate. Incu b a tia dur ea z á 6 - 1 2 zi1 e . St a diu1 lar v ar dure azá 18 - 22 zi1 e , dup á car e lar v ele perfor ea za ga lele form a t e s i p at rund in s ol , la 3-4 cm ad á ncime s i s e tr a n sf orma in pup e. Stadiul de pup á dure az á 8 - 12 z i le . Noii ad u lti apar in luna iun i e . Ei s e hr á n esc operio a d a eu l á s tar ii ~i florile difer i telo r pI a nte cru cifere, dup á care s e retrag pentr u dia p auza hiemalá, In ci c lul ev o l utiv d e va r a , g á rg á rita iern e a zá i n stadiul de larv á in ga l e l e formate pe r á d á cinile de

v arzá. In l una aprilie, lar v el e p á r áse s c ga lel e , p atrund i n s ol , und e se tr ansf orm á in pu - pe . A dultii a p ar in lun a iuni e s i dup á o p e rioad a d e hr á nire obli- gatori e ar e l oe p o nta, c a r e a r e loe p á n á in luna s e ptembrie . Ou á l e s unt depuse i n a c é l asi fe l c a s i in cic lu l d e primá vará, i n s á p e p l antel e v á rz o a s e de to a mn á . Lar v ele ap á rute i~ i continu á d ezvo lta-r e a i n tim p ul toanmei s i ier ne az á i n a c es t s t a diu .

PIante atacate ~i mod de dáunare. Es t e o s pecie oligo f a g á . A tacá plant e l e crucifere , p ag ube ins e mn a te produc á nd l a var z á si conopid á . A du l tii consum a mugurii , f l o ri l e s i l á starii. S a liv a ino- culat á de femel á in timp u l roaderi i ca v it á tilor pentr u de p unerea o u á l or si a cti v itatea de hr á n ire a l arve l or ,

det e rm i n á h i pertrofie-rea tesut u ri l or s i formare a unor ga l e pe r á d á cini l e plantelor sau in z on a eol e tului (fi g . 194 ) . La e x terior g ale l e formate de d á un á - to r s unt a s emá n á toare e u c e le pr o du s e de ei u perea

P l a s modi o phora bra ssi c a e Woron . , i n s á in inte r i or prezintá l ar v e , s i i n ultima fa z á a d ezv o l t á rii l a r va re ,

la exte rior o r ifici il e de ie s ir e a a c estor a . In urm a atacului, r á d á cinil e pl a nt e lor put reze sc , pl a n - t e l e

s tag ne azá in ere s tere . nu m a i f ructi f ic á norma l s i s e usuc á . Combatere. Se aplic á m á suri pre ve n t i ve : s tr á n ge r ea s i distru-g e r ea r e sturilor v e g e tale din camp

dup á reco l tare ; e x ecut a rea a r a - tur i lor adá n ci de toamn á ; di st ruger ea crucifer e lor spontane ; rota-tia

c ul tu r ilor ; p l antarea r á sad u lui timpuriu , in terenuri b ine l uc - rate si fertil i za te; i n l á turarea de la plantare a

r á saduril or care prezint á ga l e pe rá d á cini . Acest contro l treb u ie sa se fac á ~i toan m a l a recoltare , c á n d plantele infestate se y or adun a si dis - truge. Chim i c , g á rg á rita g a licol á s e comb a t e prin pr á fuirea r á s adului in a inte de pl a nt a r e eu Pin e tox 10 pp - 0 , 5 - 1 g / pl a nt á . In cazuri d e in vaz ii puter nice se va a plica s i a l doilea tratam e nt , la 10-15 z i -l e, in

z o n a eoletului.

7. FLUT U RELE

ALB AL VERZEI - Pieris brassicae L .

(L E PIDOPT E RA, PI E RIDAE)

Piante - gazda s i aspectuI da u nar i i . Specie olig ofag á , i n fest á nd p l a n tel e spontane si cu l t i vate din famili a bra s icacee, prefer a nd va rza s i conopida. L ar v ele tinere rod epiderma si parenchimu l ; cele din v á r s tele 3 - 4 se r á s p á nde s c p e f runze , ro z á nd limbul f oliar , mai f r e e ve nt de la m a r g ine. L a un a t a c pu te rnic s un t ro ase to a te fr un ze l e , r a m á n á nd do a r n e r v u r ile pr i neip a l e . L a pl a nt e l e m a i d ezv ol ta t e omi z il e rod s upr a f a p a c a p a t á n e i ~ i nu r od ga lerii in ace s t ea, c um fac l a r vele buh a i verze i.

7

Ce l e m a i m ar i p ag ub e se i n registreaza c a u r m are a a tacu l ui l arvelor din ge n eratia a dou a l a varza de toamn á s i l a c ea sem i n cer á , pu t á n d u- se co mpr o mite a c es t e cultu ri. Morfologie. A dul t ul are anve r g u ra ari p i lor d e 5 0 - 6 5 mm lu ngime. Corpu l d e c ul oare nea g r á . aco p eri t d e p er i a lbi- g á l bui , m ai l u ngi ill r eg iu nea to r a c elu i. Am b e l e p ere ch i d e arip i s unt a lb e ~ i cu varf ui d e c ul oare neag r á . Larva est e o m i d á a d evá r atá, l a c o m pi eta d ezv oltare a r e 40-50 m m 1un g i me .

Ca p s ul a c efa li c á este ce nu s i e -d eschis, eu d ese n e n egre . Dor sa l p e corp se g á ses c tr e i b e n z i lon g itudin a l e , d e culoare g alb e n a - p ortoca li e , c e a medi a n a f iind m a i in g u s t á . Intre g co r pu1 e s t e a cop er it

e u punct e n eg re ~ i per i sori f ini , d esi

s i scurt i.

Ciclul biologic. Pr ezi n t á 2 - 3 ge n erat ii p e a n . Ie r neaz á i n sta d i ul d e pup á, f i x a t á d e sc h e l e tul

acoper i sul ui sau pe pl afon ul case l or , g r aj dur i l or , cosare l or , gar du r i lo r p e tulpi n ile po r nilor e tc. P r in lun a mai a p ar f lut urii care zboa r á i n timp ul z il e i , pe v reme fr u moasá , a ctiv itatea lo r es a lo n á n d u - se p e 20 - 2 5

d e z il e. Co pul atia si p o nt a a u l oe l a c á tev a z i le dup á apar iti a f lu tu r i l or . Ou á l e s u n t d e pu s e p e partea

in ferioa r a a fr un ze l o r , izol a t sau i n s iru r i pa r a l e l e, c on s tituin d gr upuri d e 50 - 1 0 0 buc á t i. a féme l a

depun e 2 00- 3 00 o u á . I ncub a ti a dur e a zá 6- 12 z i1 e . L a r ve l e a p á rut e s t a u gr upa t e , iar dup á n á p á rli rea a dou a d ev in solit a re , hr a nindu -se p e sea m a a p a r a tului folia r al plantel o r , f i i nd prefe r ate c e l e eu cont i nntul ridic a t in a minoacizi . D e z v olt a re a s t a diului l a r va r dur e a zá 25-30 zile , i n c a r e t imp n á p á rlesc de 5 o r i. L a compi e t a de zv olt are l a r ve l e rni greaz á i n c á ut area un o r l oe u r i d e i mpupa r e. De zvo lta r ea s t a diului pupal se p etrec e i n 1 0 - 20 z i1 e , dup á c are , pr in i ul ie, apar flu t ur i i din no u a gene r ati e. I n iulie-au g u s t evo lu eazá gener al i a a d o u a , i ar i n c u rs ul l u n i l or septemb r i e - octombrie p oate ap á re á pa rt i a l s i generati a at r e i a , pup e l e aces t eia hib ern á n d .

Combatere. Culti va r e d e soiuri rez i stente, eu un co ntinut redus d e a min oa c izi. A plicarea d e

t r a t a m e n te e u bi oprepa rat e p e b az á d e B aci l us t huri ng i e n s i s ( Tur i nt ox , E n to m o b acter in , B ac t ospa in e s i Dip e l - 2 k g / h a). La d e p asi r ea P E D , i mp o triva l a r ve l or tinere, se a p lica c á te un t ra t a m e nt l a prim e l e dou á ge n e r a tii , utili z á nd p r odu se or ga nofo s f or ice : S ino ra to x 3 5 C E - 0.15 %, Dia z inon 6 0 CE-O.OS %;

Z

o l o n e 3 5 C E - 0 . 2 % .

8. BUHA VERZEI - Mam es tra bra ss ica e L .

( L E PIDOP TE R A, NO CTU I DAE)

Piante-gazda ~ i aspectul d á un á rii. S pec i e p ol i faga , infestá n d p l antele d e v arz á, conopi d á,

mu sta r , t u tu n , m az á r e , cr i za n teme, d a l ii , garoafe etc . La p lan t e l e d e varz á , lar ve l e rod marg i na l fr u nze l e , epid e rrn a inferio a r a s i p are n c himul , a p o i pr o du c p e r f o rar i m a ri i n f run ze , p á n á l a sc h e l etuir e. C á p á tin i l e

d e varz á s unt rnin a t e s i murd á ri t e eu exc r e m e nt e; va lo a r ea lor come rei a l á este dep re ciat á; un eo ri se

in s t a l eaz á a ge riti pa t o ge n i c are d e t en n i n a put rez ir ea lo r . L a r ve le din prima ge n e r ati e a t a c á varza

timpuri e s i d e vara , i ar c e l e din ge n era li a a d o u a , va r za d e t oa m ná. Morfologie. A dultul a r e a n ve rgur a a ripil or a nt er i oare d e 3 0-5 0 mm, aces t ea f iind brun e cen u s ii ,

e u n u rner oase d u ngi transversal e s i pete n egric i oase sa u albu r i i. Ce l e d ou á p ete di n c á m p u l media n ,

orb i c ul ará s i re n iform á , s u n t contura t e eu n egr u. In mij l oc ul c á m pu lui p ata r e ni form á es t e di sti n ctá ,

fiind i n co nju ra t á d e d o u á l i ni i a l be, f in e. A r ip i le p os t er i oare s un t c en u si i-d esc hi s, e u m a r g inil e m a i

d eschi se .

a u 1 est e emi s feric, s tri a t , cenusiu la ec lo z are

L arva , omid á ade vá r a t á, la compl e t a d e z v oltare a r e c o r pu1 d e 3 0 -3 5 mm 1ungime, d e c ul oa r e

brun á cen u s i e, p á n á l a ve rd e-i n c hi s , eu c ap ul , pr o tor ace l e si p ici oare l e negre . Lo n g i t udinal, p e p artea

d

o r sa l á p r ezin t á tr ei dun g i d i n t r e ca r e c ea r ni j l og i e es t e m ai d esc h is á , iar l atera l , dun gi o bl i c e, g á lbu i.

P

u p a are 20 - 4 0 m m l u n g im e ~ i este brun - roscat á .

Ciclul biologic. S p ecie bivo l ti n á . Ie r neaz á p u p a i n so l . Fl u t urii apar la sf á rsit ul lun ii mai si sun t

n

oc t ur n i . F e m e 1 a d ep un e 12 0 0-1500 o u á , izo l at sa u in g ru pe d e c á te 1 0-1 0 0 buc ati , p e pa rt ea i n fe ri oa r a

a

fr un zel o r . I n c ub atia dur eazá 1 -2 s á p t á m á n i . L a i n cep u t larvele t r á i e s c g rup a t , a p oi d ev in so li ta r e .

S

t a diul de l arv á du reaz á 3 - 4 s á pt á m á ni , dup á care mig r e a zá ill s ol und e se i mpup eaz a. S tadiul pup al

du reaz á 15-20 zil e. F luturii d i n p r im a g en e r ati e a p a r in iuli e , i a r l a r ve l e din a dou a ge n eratie se d ezv olt á

din a u g u s t s i p á n a i n oc t o mb r i e , c á n d se r etrag i n so l s i se t r a n sfo rm á i n pup e, a c es t ea hib e rn á nd .

Combatere. Di s tru gerea res tu r i lo r ve g eta l e dup á reco ltare Aratura a d á n ea d e toam na pe nt r u

d is t r u gerea pu pe l or h i b eman t e . Ad u narea si d istr u ge r ea fru n ze l o r eu po n te si l a r ve gr u pate . P l an t area

8

timp u rie a r á sadu r il or in teren u r i bi n e preg á t i te si fertil izate . Distr u gerea cr u cifere l or spon t ane . Dsolamentu l s i r otatia cu l t u rilor . In t r et in erea cultu r ii in bune conditii, Insta l area de cap cane e u feromoni specific AtraBras. Aplicarea de tratamente eu bioprepar ate pe baz á de Bacillus turingiensis (Turingin , Bactospain, D ipe l ) - 2 kg / ha. Tratamente l e chimice se aplica l a avertizare si se util izeaza produse piretroide (Decis 2 . 5 CE ,

F u ry 10 CE, Chinmix 10 CE - 0 . 250 l / ha; Ripcord 40 CE - 0 , 03 %, Sumia l fa 2 , 5 EC - 0,03 % ),

organofosforice (Si n oratox 35 CE, Z o l one 35 CE - 0 . 2 %; D iaz i non 60 CE - 0 . 5 % ; Carbetox 37 CE - 0,3

% ,) , Mospi l an 20 SP - 0.03 % , Thionex 35 EC - 0.2 % .

9. MUSCA VE R ZE I - D e lia b rass i c a e r adicu m L .

( DIP TERA, ÁNTHOMYIIDAE)

Pi a nt e - gaz d a si aspe ctul d á un á rii. Insecta in fes t eazá pl antele tinere de b rasicacee (varz á,

conopi d a, rapit á, mus t ar etc.) at á t in rásad n ite , c á t ~ i i n ca m p. La a p a r tie l arve l e se hrá n esc eu r á d ác in i l e

de l a p i vo tul princip a l , apo i patr und i n in teri or ul rá d ácinei , roz á nd ga l eri i l ong itudi na l e . In c az u l unui

a t ac pu ter ni c, cá nd l a o pl a nt á se gásesc m ai mult e l a r ve, acestea rod ga l e rii as c ende n te p á n á l a t u lpin á ,

ju ngá n g un eor i l a i nser ti a fr un ze l or . Pl a n tel e a t aca t e a u fr unz e l e d e c ul oare ver d e - i n c hi s , lasa t e pe so l .

a

P

lante l e a t acate stag n eazá i n cres t ere,

se ofi l esc , se i n gá l be n esc s i se usuc á . Trase , se sm ul g u ser,

d

eoar ece s i ste mu l rad i cu l ar est e di st ru s . L arve l e transmit si un e l e bacterii (Erwinia carotovo r a), ca r e

detennina p u trez i rea r á d á cini- l or . In uni i ani, in caz ul u n or atac ur i p u tern i ce , prod u cti a es t e d i m i n u at á

eu 20 - 80 % .

M or f ol og ie. Ad ul tul are corp ul de 6 - 7 mm l ung i me, asernánátor mustei de casá , Masc u l ul a r e

culoarea cenusie - i n c h is, p u bescent , e u tre i dungi negre pe pronot si una dorsal á pe abdomen . Baza tibii l or posterioare prezi n ta c á te o t u fa de peri scurti si l á nos i. Feme l a este cenus i e-g á l b uie, mai mare si slab p u bescen tá. O ehii l a mase ul s u nt aproape uniti , in timp ce l a femel á sunt despártiti pri n t r- o banda

lat á , roscatá. La am b e l e

sexe antenel e , ca ~i picioarele , sunt negre.

O u 1 a r e 0 , 8- 1 , 1 l u ng i me , are forma de butoias s i este de culoare alb á - lucioas á .

Larva, apod á si acefal á, la co m p i eta dezvoIta r e a r e p á ná la 7 - 9 mm l ungi m e, eorp c i li n drie, anterior mai s u bt i re si de cu l oare a l bá-gál buie. In cavitatea b u ca l a se g á sesc douá eros é te c hi tinoase

(man d ibu l e), d e c u loare inc h isa. Partea poste r ioar á a ab d omenu l u i este truncheatá - oblic, s u b fo r ma u n u i disc, in cent ru l c á r u ia se g á sesc d o u á s t igme resp i rator ii , i ar pe marginea d i sc ului 12 forr n at iun i digi t ifor m e, m e m b r a n oase, d in tre care cele d o u á mediane su nt mai d ezvo l tate s i b if urc ate .

P u p a a r e 6- 7 m m l un g im e si are for m a e liptic á, fi ind d e c ul oa r e eas t a ni e; i n regi u nea

poster i cara a r e 1- 2 fo r r n at iuni di g i-ti for m e . Ciclul biolo g ic. P r ez in tá 2 -3 ge n erat i i pe a n . I er n eaz á s t a diu l d e pupá in sol , l a 2 - 1 5 em

ad á ncim e , in cotoa r e l e p l antelor rá m ase d u p á r ecolt are etc . In pri m ava r a are loe tra n sfo rm a r ea p up e l o r

i n inseete adulte. Adultii apar pri m ávara , la sf á r situl lun ii ap rilie, c á n d se p l anteazá in ca m p rasadurile

de varzá . Ei su n t semnalari pe d iferite p l ante s p ontane , apo i in rásadnite si in camp . La c á teva zile de la aparitie are l oe cop u latia , i ar dup á 8 - 10 zi1e depunerea o u álor , i nfest á n d p l antele din cu l t u ri l e timpurii ,

c á nd aees t ea a u 3 - 6 frunze . Feme l a depune ou á le, izolat sau i n grupe mici , pe sol , la baza plan tel or si in

apropierea coletu l ui. O femel á depune 30 - 200 o u á . Incubatia du r eaz á 7 - 10 zile. D ezvoltarea stadi u lui de larv á dureazá 15 - 20 zi l e . La compieta dezvoltare , prin iu n ie, l arve l e p á r á sesc r á d á cinile p l ante l or atacate

s i , i n aprop i e r ea acestora, se transforma i n pupe , stadiu care dureaz á 10-12 zile . Adultii din noua

generatie apar in iunie si depun ouále , i n festá n d cu l turile d e varz á de toamn á, cele semince r e de varz á si

cono p i d á. Compieta dezvo l tare a larvelo r d in a doua ge n eratie i n ter vine in august c á n d, parasind

p l ante l e atacate, se tranform á in p u pe si hibemeaza ca atare. I n con ditii favorabile poate a p áre á si atreia generatie. partia l á . importanta acesteia f i in d nese mn ificativ á ,

C o m bate re . Sor t area r á sad u ri l or, indep á rt á n du -le pe cele i nfes t ate si in genera l cu dezvo l tare

s l a b á . Pl a nt a r ea t i m p u rie a r á sad ulu i. A plicarea d e ingrásá m i n te p en tru fortif i ca r ea ~ i dezvo l tarea

v i g ú roasa a pl a nt e l or . D i str u gerea bu ru i e nilor din fa m i lia b ras icacee. A du na r ea s i di s tru ge r ea r est uril or vegetal e rám ase dup á reco l ta r e. A r at ur a a d á n ea de toamn á p e ntru di s t r u gerea p u pe l or hi b e rn a nt e.

A pl iearea d e trata m ente l a p l ante, u tiliz á n d prod u se g r a n ulat e : Sinoratox 5 G - 2 5 kg / h a si

stropirea p l a nt e l or i n prime l e fenofaze de c r estere , u tiliz á n d pro d use pi r etro i de: Deeis 2.5 CE , C h inmix

9

2.

5 CE - 0. 2 50 l / h a, sa u e u Nogos 5 0 C E - 0,1 %, Va p ona 4 8 CE - 0 , 1 % (e u t imp de pa u za d e 10 zil e ),

C l orofos 75 CE - 0,2 %, Zo l one 30 P U - 0 , 15 % etc . (eu tim p d e pauza de p á n á l a 3 sáptá m á n i) .

1 0. NEMAT OD UL TU LPI N ILOR - Di tyl e nchu s di ps aci Ku hn.

(TYLENCHlDA, TYLENCHlDAE)

Pi a nte-ga z da s i asp e c t ul dáunár i i, Nemato dul este po li fag i n fe s t á n d n u meroase pl ante

(t ri foi , l ucerna , b ob , maz á re) , rozacee (garoafe) , orhidacee , m oracee , cr u cifere,

l tivate si s p ontane d i n f a mi li i l e gra m i n ee (g r au) , l eguminoase

cu

(fragi , c á p s u n i ) ,

l i l iacee (ceap á, u st u roi, praz) , cario f i l acee

pol i gonacee , c h eno p odiacee

specii d e p l ante s i c u pr i nde m u l t e rase b io l og i ce, nediferentiate di n p unct de ve d ere mor f o l og i c

i ns u ficient s tud iate . I n festa r ea p l a n telo r se r ea li zeaza atá t p ri n n e m atozi i di n so l , c á t si pri n sam a n ta sa u

(sfec l a), um b el i fere. Dupá TACCONI (1969) nemato dul atacá peste 400

si i n di

bulbi. Ce l e p es t e 20 d e r ase bi olog i ce cun oscut e, i n festeaz á i n primul r a nd orz ul , trifo iul , lu ce rn a , b ob ul ,

mazárea, sfecl a, ca r t o f ul , cea p a , t utunul s i un e1e pl a n te or n a m e nt a l e ca : l a l ea u a , za mbil a, ga ro a f a e tc.

Dup á d ate m a i re c e nt e ,

n e m a todul

in festeazá put er nic semint e l e , i nd eosebi d e le g umin oase

( bob , trifoi , luce r n a) si lili aceae ( c ea p á, u st uroi) . S - a s t a b i lit ca 14 % din pr o b e 1 e d e sem i n te de lu ce rn a si 31 % din c e le d e tri fo i s u n t in fest at e d e ac est ne m a tod . in z on e l e d e S - E a l e Fra n te i , a c est procen t

a jun ge l a 40 % , f i in d ras p á nd it

narcise, l a l e l e si za mb i l e. R asa g i gantica

(Vie i a f a b a); pe e l e apar pete necrot i ce. C á n d atac á cerea l ele , nemato dul ca u zeaz á i n fr á ti rea s i um f l a r ea

d e ne m atoz i , o

7 5 d e

Larve l e de va r sta IV , pot

s u praviet u i i n seminte páná l a 23 a ni.

sta b i li t ca existá o core l atie direct á i n tre d ensi t atea populatiei nematod ul ui si v a l oarea

p i erd eri l or to t a l e ime g istrate

i nfestati si

n orm ele ad mi se in vigoare. Atacá tulp i n il e , bulb ii , t ub e r c ul ii , r i zomii si r á d á ci ni le d i fer i te l or p l ante . Preferá cea p a, usturo i u l

si p r azul.

incep u t , a p o i se i n g á l -be n esc.

t i m p pl a nt e l e se u s uc á . La o in fes t are m a i t ar di va , pl an t e l e d es i a u asp ect

l

s i p á s tra.

R á d ácinil e se de s p ri nd u sor d e di sc, se p ro du ce o d ezgo lir e a bulbilor , fe n o m en c u nos cu t s ub m r rn e l e d e

u soará l a b azá a p l ant u le l or . In mod c u re nt o saman ta d e Vicia sp . co n t in e páná l a 19 780

sa m a n ta de Viei a faba contine

nematoz i

pe s upr a f ete i n t in se, I n fes t eaz á

de ase m enea ,

bulbii d e us tur o i , ceapá,

a acest u i n emato d i n fes t eaz á in pri mul ra nd semin te l e d e b ob

un gram d e samanta

d e t r ifo i conti n e

1

0 000 d e n ematoz i ;

i a r u n gram de sa m a n ta de lu cer n a , conti n e p á n á l a 5 nematozi.

pe d u rata p ástr á rii

S-a

bul bi lor d e ceap á . Pierderile

i

n registate l a bu l bii

p á strati ti m p d e 1 50 zile i n d epozi t e eu vent i latie nat ur a l a , se ridicá l a 24 , 3 %, dep á sind

Pl a nt e 1 e atacate prezintá

S o l z ii

fru n z e l e

m a i scu r te si m ai g r oase , d e cu l oare

verde-deschis

l a

in tern i se i n groasá m ai mu l t , ia r bulb i i d e cea p á cra p á ~ i i n s cu rt

s á n á t os , p rez int á pe bulbi p e t e

a p o i brun e . Bulbii a t aca t i a u asp e ct mu c il ag in os ,

nu se p ot va lori f ic a

a i nc e put albicio ase ,

" ch e l i r ea c e p e i s i u st u roi u l u i ". B ulbii

a tac ati s un t invad ati d e uni i age nti patoge n i c a B otrytis a ll ii

M

d i m i nu at á e u 30-70 % .

u n n.

s i i n sc ur t t imp p u t rezesc .

in z o n e l e p u tern i c

i nfes t a t e , p ro d uc ti a

d e ceapá s i u st ur oi

este

D á un eaz á adulti i si l arve l e ca r e atac á tu l pi n i l e , bulb i i , t ub ercu l i i , rizor n ii s i r á d á ci n i l e

p l ante l or

din diferite fami l i i botanice . I n festeazá

peste 60 d e spec i i d e p l an t e spontane

d in gen u ri l e B romu s,

Avena , D aety li s, R u m e x , Atrip l e x , Papav e r , L e pidium , Agro p y r on , Sinapis , Cap s e lla , Po l ygonum ,

Ch e nopodium , St e l / a ri a . , Dintre

p l an t ele c ul ti v ate atac á ov á zul , secara ,

p o r um b ul

(mai pu t ir i gr á ul si

orz ul ) , tr i foi ul , lu cerna , maz á rea , b o bul , sfe c la , cartofu l , c á ps u nu l , pl antele ornamen t a l e (Campanu l a ,

Primu l a , D ianthus , Ga l anthu s, B e gonia , G l adio l u s , Seilla , H e l e borus , Ph l ox , An e mon e , Ast e t ,

Ca l e ndu l a , Ca l/ ist e phu s, Di g ita l is , Hi b i seu s, Lath y r us , Lupinus , Sedum, S e n e cio, So li d a go , Vio l a ,

Z i nn ia s . a . ) e tc

mic i , e u eres t ere lent á, i n t erno d i i le

in

prof u nz im ea t es u tur il or . D ator it á ac t iv it á t i i nemato d u l ui si secreti il or acest ui a se pro du c mo d ific á ri a l e

a l e

organelo r p l a n tei. Atac ul p e pl a nt e 1 e lili a c ee se m a n ifest á d e obicei pri n in g r osare á b aze i ac est o r a fa p t

sem n alat in s p ecia l l a ceap á, u st uroi , pr az . L a acest e s p e c i i bulb i i d ev i n n ec r oza ti ,

sa u tota l , p e l o cul a t ac ului pu t á ndu- se

fi ·u nze1e ma i s cu rte ~i m a i groase , l a ince put d e

Solzii in t ern i se i n groasa mai m ul t , i a r bu lb i i de cea p a cra p á si i n scu rt timp plante l e se us u scá . La o

D intre p l ante l e leg u mico l e

p refer á ceapa , ustu r o iu l si p raz ul. P l antele ataca t e s u nt mai

s u nt dis t ruse , fapt ce d e t ennina

A tac ul se pro du ce

~i m a l f orm a tii

s unt di st ru si p a rtial

s u nt scurte , v á rfu r i l e vege t ative

d ezvo l tarea m u g u rilor l a t erali , s au fenome n ul

tesut ur ilor. C ul oa r ea t es utu r il o r

d e i n fr á t i re excesiv á a pl a n te i.

m

a i deschi s á ,

atacate est e ve rd e

a p a r di s t ors iun i

i nsta l a si m i croorga ni s m e

p atogene. Pl an t ele atacate p r ez in t á

, apoi acestea se i n g á l b enesc .

c ul oa r e ver d e -d eschi s

1 0

infestare tardi va , plante l e desi au aspect sán á tor , prezint á pe bu l bi pete la inceput a l b i cioase , apoi brune .

Bulbii atacati capat á un aspect muci l aginos , nu se pot va l orifica ~ i p á stra . R á d á c i ni l e se despri n d usor de

d i sc , se prod u ce o dezgoli r e a b ulbilor, fenomen c u noscut sub nume l e de " che l irea cepei si usturoiului " .

in zonele eu

teren u r i p u ternic infestate, productia de ceap á si u s tu roi este dim inu at á e u 30 -7 0 % .

B ul bii atacati sunt inva d a t i d e un i i ager i ti patogen i ca Botrytis a l ii Munn. ~i putrezesc.

Morfol og ie. A dultul are cor pul f ili for m , d e 0,9 - 1,8 mm lu ngime si 20 - 27 um lati m e (feme l a

f iin d ma i mare dedit mas culul ),

eefa l ice s i cel ei cauda l e . Cavitatea bu ca l a este i n conjurat á

masur á nd 8 - 12 ! lm l ungi m e . Capul este sla b scl erifica t. La fémela ova r u l dep á seste l imia esofag - intestin,

care are o di r ectie perpendicu l ar á p e axul corpul ui , iar vulva se g á seste in partea dista l a la 4 / 5 din

l ung i r n ea eorp u lui

d e c ul oare a lb a. C uti c ul a est e stria t á t ra n sver sal ,

e u exce pt ia reg iu n ii

de 6 l o b i, stilet ul este conic si t r i l o b at l a bazá,

Ou leste oval - eli p t i c, eu d iametr ul transversal de 0 , 08 - 0 , 1 mm.

Larva este ase m á n á toare

e

u nema t odu l

a dul t , este s u bt i re ,

filiforma

si transparent á

av and

d i rnensi u ni l e corpo r a l e m a i re du se, i n f un c ti e d e varsta ( l a ec l oz iun e are 0 , 3 mm lu ngi m e i ar l a

co m p i e t a d ezv olt are

0, 5 - 0 ,8 mm) . Specie p o li vo l t i n á, in curs ui une i p e r ioa d e d e vege t atie pu ta nd evo lu a 5- 6 genera tii .

Biologie.

Iemeaz á in toate

e h iar i n so l. I n primavara

f i ind capab ili sa

dizolve pereti i celulelor eu ajutorul unor secretil ale tubu l ui digestiv . Din r á d á ci n i nematozi i m igreaza si se sta b i l esc i n tesuturi l e tulpinii , pr i n activ i tatea l or de h ránire cauz á nd necrozarea tesuturilor.

patrundereá

stadi il e d e dezvo l tare,

in t ulp in i le ~i b ul bi i de plante c ul t i va t e ~i spontane ~i u neor i

sau bulb i i pla n te l or tinere;

l arve l e migreaza in sol si pat ru n d in rad á cinile

l or in aceste organe are l oe prin or i ficii natura l e sau pr i n r á ni, nematozii

D ezvo l tarea l arve l or durcaza 20 - 25 de zi l e , in care tir n p n á p á r lesc de c á teva ori, deve nind nematozi

a dul t i , d e amb e l e sexe . Dup á cop ul a t ie feme l a d e p une o u á l e in t esu t u r i le plante l o r i n care s - a u

d

temperat u r il o r

face at á t pr in mater i alu l transmiterea nematodu lu i

soiu l Alaska 1 4, a depistat prezenta nematozilor in tesuturi l e di n frunzele

d up á 72 de ore de l a i nfestare, nematozii a u distrus o mare parte din tesut u l mezofil a l fr u nzelor

l a actiunea

ezvo l ta t.

In c ub a t ia

dur eazá

7 - 8 zi l e. O u á l e s i l arve l e

n e m a t o dulu i

s unt r ez i sten te

scáz u te. D ezvo l tarea un ei genera t i i du reaz á 4 s á p t á m á ni , R ásp á n d ir ea n e m atodu lui

in festat , c á t s i prin so l. Experientele

pri n se m inte l e

se

i ntr eprinse de VIK (1968) a u d emonst r at

de ceap á . H USSEY ( 1 968) , infest á n d p l antele de mazáre din

cotiledonale dup á 6 ore , iar

embrionare. D i n fr u nze nematozii patrund in tu l p i n i , cauz á nd necrozarea tesut u rilor. Plantele la care nu

apar celul e

l a atae ul n e m a t o dului ;

gigant i ce l a loc ul de infesta r e sau in care ce l u l ele i n f estate nu se necrozeazá sunt rezistente

ce l e atacate

c on t in o c i top l asmá

densá, gra n u l ar á , p l asmo li zata

s i n u c l ei

d

eformati . G R I FF I TH ( 1 96 8 ) , i n festá nd

pl a n te l e de

lu cer n a a stabili t ca nemato du l a t acá

p l an t e l e i n m o d

n

o rm a l l a te mp erat ur i c up r in se i n tre 5 - 30 0 C ~ i ca tem p erat ur a afecteaz á in mai m ic á m á surá

p

á tr u nderea n ematodu l ui in p l antá dec á t ur n iditatea solu l ui sau alti factori. Preve ni re si c ombat e r e . I n tro d ucerea un u i asolament care sa nu permit á , pe ace l easi terenuri,

cultur i d e l eguminoase sau a l te eul t uri sensi bile la aeest nematod d edit d u p á trecerea unei perioade de 4

-

5 an i. in aceastá perioa d á

te r en ul

se cultivá eu po r um b ,

maz á re , to mate , varzá , sal atá, care

sunt

r

ezi stente la atac u l nematod ul u i.

Ace á sta m á surá este eu at á t ma i importa n ta

e u c á t p ractic se int á l nesc

m ai m u l t e rase s p ecia l iza t e pent ru a nurni te gr u pe de p l ante gaz d a .

A

dmin is t rarea

g unoiului

d e g rajd l a c ultu r il e

d e mazá r e

s i fas ol e, pl ante sens ibil e

l a atac ul

p e s i stem ul r a di cu l ar a l

plante l or si ca u rrnare acestea au o eres t ere normalá, iar prod u c t ia l or creste c u 45 - 60 % fata de martor.

Gunoi ul de graj d stim ul eaz á activitatea microbiologic á

nematoz il o. D upá observatii l e lui TACCONI (1969) cu l tu r i l e de u sturoi de p r im á vará su n t mai put i r i

atacate dec á t cele de toam n á. Utilizarea de soiuri rezistente . Soiurile: Tirnpuriu de Cioplani si Isl a nita

n u s u nt preferate . Cur á tirea

arpag i c) obtinut d i n

teren u r i si cul t u ri ne in fes t ate ;

p l a nt e l or in fes t a t e. Aces t e m á s u r i se a pli ca s i eu oca zi a di fe ri te lor lu c r ar i d e in tr e t inere a c ul t u r il or .

pr in a r dere a

n emato dului , s timul ez á d ezvo lt area f l ore i m i cro bi e n e,

fo rm area n o d oz i tát il or

din sol, iar aceasta impiedicá

rásp á ndirea

riguroas á

a ser n intei; fol osirea un ui ma t erial sanatos (s á m á n tá ,

cont r o lul per i odic a l cult ur i l or, e l ir n inarea si di st ru gerea

- P á st r area semi n te l or eu o u mi dit a t e de pest e 12% .

- Tratarea pe c a l e termica a sem i ntelor infestate . Sem i ntele se tin in apa la o tempe r at ur á

20 ° C tirnp de o ora , dupa care se trec l a o temperatur á

metod á uneori poate afecta germinatia semintelor . Ap l iearea de tratamente eh i r n iee l a so l eu produse

de 49 - 50 ° C tir n p de 5 - 10 minute . Aceastá

de 18 -

1 1

n e m atoc id e ( W a p a m , N e m ago n , M ir a l , N e m afos 10 G , B asa mid

1 0 G , e tc.). : N e m af o s CE 0 , 1 - 0 ,2 %

(RoMAseu, 1 9 7 9). T r a t a rea se m i n te l o r eu Polis ul f ur a d e ca l c iu i n co nc . d e 1 4% sau P o li s ul f ur a

d e b a riu

i

n con c en t r a t i e

d e 2 0 % .

 

-

Gaz ar ea se m i nt e l o r

eu Br ó mu r á

d e m e til sau p r odu se or ga nof os foric e

s i s t e mi c e.

Gazarea

s

emi nte l o r de tri fo li e n e

eu br ó mur á de m e til se re a l iz eaza in cond i tii o ptim e dup á pr o c e deul

" s ub v id

parti a l" , l a t e mp e r a t u ra

ne g ati v f a cult a t ea g eminativ á a s eminte l or . I n ambe l e ca z uri tratament u l se ex ecut á in inst a latii specia l e,

celor m a i seve r e norme d e

pr o tecti e a muncii . Cea m ai re c o mand a bil á

nem a t o dului se obtine l a o c o n ce n t r a tie a pr o du s ului d e 50 - 1 00 g/rrr' si l a 1 6 - 2 0 ore ex pun e r e , l a

t

proc e d eele

de 1 5 0 C si " sub pr esiune ",

la aceeasi temp e ratur á

eu r espec ta r e a

fárá r i s cul de a influenta

era dica r ea

in s in e tr e buind

d e 1 5 ° C .

sa f i e f oart e bin e cunoscut e,

e

s t e me t o d a

"s ub vi d p ar tial'' , i n t ruc á t

e mp era tur a

- G a z area m a t er i a lului se minc e r d e

u s tur o i (bulbi ) prin

m et od e 11 va cuum-in f il tra ti e " , l a 2 5 t or ri,

tirnp d e 15 minut e , f olo s ind produsel e : N e m afos 46 i n c o nc. d e 0 , 05 % , F undan 3 50 in conc. d e 0 , 50 s i

0,75 % , V y d a te 25 in conc. d e 0 ,2%

num á ru l de ne m atozi se reduce eu 90 - 99 % . N e mafos u l se po a te

si Host a th i on 40 C E in conc.

de 0 , 05 % . Printr - un astf e l de tr a t a m e nt u t i l iza num a i la cult u rile semincere.

- Tratar e a bulbilor ,

in a int e

Poli s ul f ur a

Br ó mu r á d e m e til -

d e b a riu in concentratie

40 g l m 3

- B u lbi i d e ceapá pro ve ni ti

de pl a nt a re ,

eu Po l i s u l fura

d e cal ci u

in concentratie

d e 8 %,

d e 4 %, Pho s to x in

i n dozá de 1 , 5 g/m'' sau 10 g / t . d e s a m a n ta si

din cul t ur i in fes t ate si ne trat ate p ot f i p á st r at i eco n o mic

numa i i n

conditii frig orif ic e, l a t e mp e r a tur a

d e - 1 , 5 ° C si urniditat ea relativá a aer ului d e 70 - 75 % .

Combatere. D e o mar e important a p e ntru lirni ta r ea ata cului est e introduc e r ea unui a s ol a m e n t i n

sa nu r e v in a p e acélasi t e r e n decát dupá 3 - 4 a ni .

l a atacul

d á un á torulu i . Sunt recomand ate culturi l e d e u s turoi plant a te in prim ava r á, c e l e p l ant a t e in to a mn á f iind

put ernic a t a c a t e . La p l a nt a r e (se m á nat )

I n a ceas t á per i oad á t e ren ul re s pectiv

c a drul c a rui a cultu r i l e se nsibil e l a a t a cul

n e m ato dului

se v a culti v a eu tomate , var zá, salat á , pl a nte rezistente

se va fol os i n um ai m ate ri a l b io lo g ic

san a to s (s á m á nt á, arp ag ic , r ása d )

o bt i nut i n t e r e nuri n e in festate .

cel e s u s pe c t e , d e pi sta t e eu oc az i a di fe rit e l o r co ntr oa l e s i lu cra ri d e i nt re ti ne r e a cultur i l o r .

D e ase m enea

se vor e lirnin a si di s t r u ge pr in a rd ere p l a nt e l e in festate s i

fu comb a t erea n e m a todului

re z ul tat e

bun e se o b t in prin t r ata r ea ter mic a a semin te lor

in fest a t e

s a u s u s p e cte. Pentru ac eas t a se min te l e se t i n la o t e mp erat ur á d e 18 - 2 0 ° t im p d e o o r a , dupá c a r e se trec

l a o t e mp e r a t u r á

de 49-50 ° , tirnp d e 5 - 10 m i nut e .

Combater ea chimic á s e r e a l izeaza prin tr a tarea seminte l or inf estat e sau suspecte eu poli s u l f ura

de produse

n

dozá d e 500 litri l h a s au Ne m ago n

2 0 G i n dozá d e 4 00 kg / ha , Te mik lOG in dozá d e 6 0 -80 k g/ ha , D azome t 98 i n dozá d e 600 k g / ha ,

F orbi a t s i V apa m i n do za d e 10 00 kg / h a . Pr e p ar a te l e lichid e se po t introduce i n s ol prin

p r in t urn a r e i n r igo l e ( urmat á de a c o p er ir ea im e dia tá eu ao l ) i a r c e l e so lid e prin r asp á ndu r e

s olului s i incorporar e eu mijl o ac e m e c a nic e sau prin

de c a l c iu (14 %) sau polisul f ur a

de b a riu ( 20 %) , sau prin tr a t a m e nt e la sol prin incorporarea

pr epa r ate l e

e m a tocid e

in a int e d e s em a nat s au p l an ta r e . se admin ist r e a zá

lichid e DD si Di- Tr a p ex i n

75 C E i n d o z á d e 80 - 100 li t ri / h a, sau produ sel e g r a nul a t e N e m ag on

inj e ct a r e sa u l a s up rafa t a

d is t r ibuire i n ri g ol e s i a coperir e eu s ol .

S e apreci aza ca admin i s tr a r e a

de g unoi de g rajd in s ol st i mul eaza

acti v it a te a mic r obiolo g ica ,

ace ast a contribuind mu l t la limit a rea r á sp á n dirii nemato z i l or .

11. TRIPSUL TUTUNULUI - Thrips tabaci L ind .

( THYSANOPTERA, THRIPID A E )

Descriere. A du

1 t i i p rezi nt á di r n o r fis m sex u a l . Fe m e l a a r e cor pul ce nu s iu - brun ,

d e 0 , 8 - 1 , 0

mm lun g im e , i a r m as culul este d e c ul o ar e ga lb e n á - d esc his á,

c u lun gi m ea de 0 , 7 - 0 , 8 mm . C a pul es t e d e

1

, 5 ori mai

lat d ec á t lun g, eu 3 0c e li p e

ver t ex s i a nten e l e s cu rt e fili f o r m e, f ormat e din 7 articul e . A ripile

sunt g á lbui , cel e ant e rioar e eu dou á ne rv uri lon g itudin a l e ,

pr eváz ute eu p er i , i a r c e l e posterio a r e

eu o

s

in g ur a nervur á Ion g it u dina l á .

Arip i l e

a s i g u-r a zborul p e di s tante

s curte , adultii dep l a s á ndu- s e

prin

z

boru r i d e p á n á l a 2 5 - 30 cm , ase m á n á to are

unor sal t u ri . Picioarel e

a u femurel e

s i tibiil e c e nu s ii s i

t a r se l e uni a rticul a t e

( d e ex. pe fr u nze l e d e c ea p á) . A bd o m en ul femele i se t er min a e u un tereb r á jtf i g . 18 2) .

pr evá zu te e u aro lium , ca r e l e p e rmit e sa se f i xeze

12

p e s upraf ete c er o ase s au lu c i oas e

ov i- p ozit or

dint at ( tip t a ri e r a sa u

Ou l este d e ap r ox im ativ L a r v a este posto li gopoda ,

1 m m l ungime , re n iform, d e cu l oare roscat á . asem á n á toare eu a d ultul , ins á fá r á a ripi , la comp i eta dezvo l tare av á nd

cor p u l de 0,8 - 1 , 0 mm lun- gi m e. A n te n e l e sunt formate di n numa i 6 articu l e. in p r im e l e várste c ul oarea

este a l b á -h ia l i n á , apoi ca p u l s i to r acel e d ev in cen u s ii - n egric i oase ~ i ab d omen u l ga lb en-desc hi s .

Biologie ~ i ecologie . Este

p rote j a t e. I ern eaz á i n t o a t e s t a di i l e

o spe c ie po li vo l t in á,

d e d ezv ol ta r e ,

d ezvo l t á ndu- se

a t á t i n ca m p c á t ~ i i n spa t i i

ca a dult i n s ol p á n á l a 3 - 5 a rbori ~ i a rbustii d e l á n gá

i n c a mp d esch is mai a l es

c á zut e d i n

cm a d á ncime ,

s ub r es turil e

d e pl a n te si m ai a l es sub f nm ze l e

cur surile d e a p a si din p e rd ele l e d e pr otec t ie. A dul ti i h i b e rn anti revi n l a act i v it a t e i n ce p á nd din

aprilie

p

e

fru nze l e

so l a n aceel o r

s p onta n e

u n d e

se hr á n esc .

in cam p r epro duc erea

p o pul a t iilor

este

gamogenetica.

femela le inf i ge e u

nerv

ne r v uril or .

3 - 5 p á n á l a 2 0- 30 d e zil e ( in

st a bilindu - s e p e d os ullimbului

pl a n te l e

Larvel e co mpi et d ezvo lt a t e

Acest stad iu d e r egu l a es t e foar t e sc u r t ( d u r eaza 3 -5 z i le) , d ar se poate prelungi

zil e . Sta d iu l d e nimf á (a p atra varsta l arvar á ) dureaz á de ob i ce i 4 - 5 zi l e .

c

longevitate s i activita t e d e imperechere

du reaz á d e reg ul a 25 - 3 5 d e zi l e. A dul t i i gene r a ti ci a d o u a ,

iuli e , pun b a z e l e ce l ei d e a t re i a

l unii se pt e mbri e sa u lnc e pu t ul Iunii octombri e. Astfe l i n c o nditii d e ca mp , in z on e l e c o linar e

3 genera tii p e a n (i n a nii f avo r a bil i fi ind posib il á

cal de ( ni si puril e

ci n eia generat i e p artia l á .

La t emperatu ri

m ai ma r i d e 10 ° C are l oe i m perecherea

si de pu nerea

ou á l or , p e care

ajutoru l ovipozitor ul ui in mezof il u l fru n ze i . O u á le s u nt d e pu se izo l a t i n a p rop i e r ea

u r il or .

Pe tutu n, si pe fru n ze l e al to r p lan t e e u frunze l ate, o u á l e sunt de pu se izo l at in aprop i e r ea

P o nt a d ureaza 10 - 1 5 zi 1 e , o femel á dep un á n d 8 0 - 100 d e o u á . D u p á o in cu b at i e varia b i l á , d e

fu n ct i e d e te mp erat ur á ) ,

a par l arve l e c are migreaz á p e pl a nt e le d e c ul t ur á ,

foli a r , l a baza butonilor f lor a li ~ i sub s ol z ii bulbil or si bulbotub er ilor

( l a

om a m e nt a 1 e ) . in fun c t ie d e t e mp e r at u r á si calit atea hran e i d ezvo l tarea l a r vará dur eaz á 7 - 35 z ile .

luni i i u n i e , in t reaga

co b oar á i n so l , und e l a a d á ncim i d e 3- 5 cm se t ra n s f or m a

i n pseud o n imfe .

ge n erat i e

u neori p á n á l a 20-30 d e

o ii a d u l ti apar d e ob i cei in

a c á ror

si p onta este d e 20 - 2 5 de z i le , p u n baze l e ge n erat i ci a d o u a , care

de pri m avara

d u rand

30 - 65

d e zi l e . Acesti

a dul ti ,

ap á n it i i n cep á nd din u l tima d eca d a a lunii

ge n e rati i . A dultii a c est e i a (care d e reg ul a y or i e m a) a p a r l a sfá r s itul

se d e z v ol tá

di n s u d ul O l teniei) d e r egu l a se

o apa tr a generat i e p a rti a -l a) ,

i a r i n zo n e l e c e l e m a i

d ezvo lt á 4 generatii

comple t e ~i i n a nii m ai ca l z i o a

ur su l

in conditii

d e será o ge n erat i e d u reaz á 18 - 25 de zile , fiin d posibilá dezvo l tarea a 9 -1 2 generatii,

si d esi in pop ul at i i sunt p rezenti si mascu l i , rep r od u ce r ea este st ri c t partenogene ti c á . PIante a taca te s i mod de d á un a r e . Speeia este poli f agá , d ezvo l t á nd u - se pe p l ante apa r t in á nd la

m ai m ult e fam i l i i (So l a n aceae , Co m pos i tae , C u c urbi taceae ,

Li li a c eae , C ru c i fe r ae s.a.), I n ta r a no astra se

p

oa t e d ezvo lt a p e d ife ri te pl an t e s p o ntan e si culti va t e a t á t i n c a mp c á t ~i i n sp atii p rot ej a t e: tutun , cea p á,

e

a st raveti . pep e n i , t o m ate , vi n e t e, ar d e i , cartofi , co nopid á, c ri z a nt e m e, d a lii e tc . D á un eaz á p r in int e p a r ea

si s u gerea s u c ului c e lul a r din tesutu-rile fr un zelo r , in f l oresce n te lo r si part il or s up er i oare a l e r i zo m i -Ior,

bu l b ilor si bulb o-t ub eri l or .

g á lbui p á n á la br u ne - cen u si i , prec u m ~i u n e l e d eformár i , d eoa r e c e

cresc , aspect mai v i zi b i l l a r á saduri si p l ante l e ti n ere . in r á sad ni te p lante l e se dezvoltá g r e u , se frang la

ma i ales in

vecináta t ea n erv u r il o r m a r i, aic i te s u - t ul nu

m a ri d e ne r v uri , d e aceea fru n ze l e pu te mi c

frun zel e r á m á n s ubti -r i , iar i n urma u scá rii r á m á n ve r z i sau se n e cr oz ea zá,

d e pr e c ia t e calitat iv (is i pi er d a r oma s i combu st ibilit a - t ea) .

atacul pro gre- seaza

sca d e , l a eas tr aveti fru n ze l e se u s u c á , iar fru n zele atacate prez in ta pete ga lb e n e s i se deformeaz á . La

p l a n te l e oma m e n ta l e

v i rus 3 , care l a

l

La l oc ul a t ac ului , i n fu n ct i e d e organ si d e p l anta gazda , apar p ete a r g intii-

in zone l e r esp ective orga n e l e nu mai

s i se u s u c á . in ca m p l a tu t un atacu l se lo calizeaza

mai creste , i n s á cres t e i n g r os i me s i s u prafat á l a di sta nt e mai

a t aca t e p o t sa pr ez int e gofrár i put e mic e .

I n zon e l e ataca t e

d

ev in e asan - te

s i s unt

Sunt a t aca t e l a i nc e put f runz e l e b aza l e, a poi

La ceapá limbul fru n ze lo r se p ateaza apoi se u s u cá, p r o du c tia

ocu l i nt ep á turi l o r ,

se i n gá lb enesc

spre c e l e s up er i oare.

fru n ze l e se u s u cá , f l orile f i e se u s u c á, fie s u nt m ici si eu organe l e deformate .

viru - s u l Lycope r si cu m

Tripsii pot veh i cula agen ti patoge ni si in p ri mul ra nd

t u t u n

V ir gi ni a R P 12 1 9 , V i rgi n ia R P 3 7 9 ~i V i rg ini a RP 1 349 s u nt mai pu t i r i a t acate , f i ind co n s id erate re l ativ

r ezi s t e nt e .

Combatere. in r á sa dn i t e si se r e se aplicá m ásu ri d e igiená cu-rentá: a dun area si di s t r u gerea p r in

a rd ere ares tur i l o r

c h imice a i nter i or ului sere i , a toc u r il or si fe r est r e l or r á sadnit e l or , u ne l te l or , mesel or e t c. in zo n a invecinat á se eliminá toate p l ante l e d icoti l edonate , se practic á c ult ivarea spat i i l or eu grarn in ee . in sere

p rin r ni j l oace t e r-mi ce sa u

calitatii. Un e le soi u ri d e t utun , cum sunt

p r od u ce o red u ce r e a r ecol - te i eu 20 - 60 % si d e p recie r ea

vege t a l e l a i n c h e i e r ea c i cl ulu i d e pr od u ctie , d ezi n festarea

se ap l ic á tratamente spec i fice d e dezinsect izare d e ce l put i n d o u á ori pe an eu produse organofosforice

13

p e b aza d e m a l a thion (Car b e t ox 3 7 CE ) . Se va ev i ta in t roduce re a d e m ater i a l biolog ic in festa t , in c az d e dubiu , se practic a u n tratam e nt p r in scu f und area in s olu t ii in sec tic id e , a o r ga n e lor s upr a ter es tr e a le

r á s aduril o r.

P e vege t a ti e , i n s patii pro t ej a t e sa u c a mp , se aplic á trata-mente prin s tro p ir e eu produ se

or g anofo sf orice d e cont a ct pe b aza d e mala t h i on ( C arb e to x 37 CE - 0 , 4 % ) , s au s i s t e mic e pe b az a de

dim e t o a t (Sinorato x 35 CE - 0 , 15 % ) sau m e t asys to x (M e t asys to x 50 C E - 0 , 1 % ) , eu produ se c a rb a mi ce

p e b azá de f ur a d a n si a ldic a rb pr e cum si eu pir e troizi d e sinte z á ( D e cis 2 5 CE - 0 , 05 % ) . U ne l e produ se

pot fi a plic a t e i n sol (la sem a nat sau planta t ) , d e und e p r in r á d á cin á s unt tran s locate in pl a nt á si as i g ur a

o prot e cti e efici e nt á ce l putin p e ntru 2 5 -35 d e z ile . R e z ulta t e bun e s e obtin i n ca z ul introduc er ii i n so l a

unor produ se granulat e (D a c a mo x 5 G; T e mik 10 G; Furad a n

in se cticid e or gano f os fo ri ce (C ar b e to x 37 CE , Sinorato x 35 C E).

fu c a mp primul tr a t a m e n t prin s tropir e se a plicá l a 10-15 zil e dup á pl a nt area tutunului s i dac a

es t e caz ul s e repet a l a int e r va l e d e 7-10 z ile , i n sa tratamen tel e s e s i s tea zá eu o luna in a inte a in-cep e r i i rec olt á rii. Pentru marir e á e ficacit a tii tr ata mente lor es t e r e coma ndata e limin a r e a din culturile d e tutun s i

di s trug e r e a prin a rd e re a primelor

L a ceap á ~ i a lt e plant e eu f run ze c e r oase sa u licioas e e s t e n e c es ar ca in solutiil e aplicate prin

s tropire sa s e introduc á ad e zi v i ( a r a cet , a laun , lapt e, albu s d e ou ) si s a se rea liz e ze o s tr op ir e d e c a lita t e eu pi c aturi f o a rt e fin e . Este r ec o m and a t a a ltema rea in s ec t i c id e lor eu b a z e chimice c á t m a i di f erite .

10 G), s ingu re sa u i n ames tec eu

4-5 frun ze baz a l e (oper a tiunea de " polire " ap l a ntelo r) .

12. MUSC U L IT A ALBA D E SE RÁ - Trialeurodes vapororiorum

Westw.

(HOMOP TE R A , ÁL EU RODID AE)

Piante-gazda ~ i a s pectul d á un á ri i . Sp e cie polif ag a , d á un á nd nume r o as e pl a nt e culti v at e ~i

s pont a n e (at a c á di fe rit e s p e cii d e pl a n te a p ar tin á nd l a pe s t e 2 0 d e f a milii bot a nice ), p re f e r a nd t om a t e l e ,

ard e ii , c as tr avet ii , v in e t e , d ar s i pl a nt e l e f l o r icol e : mu sca te, ge rb era , P rimula , V e rb e na , B eg o n ia , S alvia , Ag e ratum e tc. In sect e l e a dult e ~i lar ve l e colo ni zeaza f run ze l e , un eor i s i l as t a rii, und e intea p a s i s u g

c e lu la r. Pl an t e l e a t a c a t e se i n ga lb e n esc , se ofiles c si s e u s u s c á , f iind inund a t e s i de r o u a

Pa g ub e l e cau za t e p ot f i con s ider a bil e , cult urile ajun g á nd sa fi e compromi se , dac á nu se i nt re pr i nd

m á s u r i c o r es pun z á t oa r e d e comb at ere.

Morfologie. Ad u 1 tul a r e corpul d e 1, 15 - 1,4 3 I TIi l l lun g ime l a m as cul si 1 , 4 6 -1 , 53 mm la

f e m e la , alun g it , d e culoar e ge n era l a alb a - g á lbuie, acope r it eu o secre t ie ceroa s á pul ve rul e nt á, a lb a , e u

as p e ct f á inos , car e se intind e s i p e aripi. Ant e n e l e s un t f iliforrn e, la fe m e l e m a i lungi c a l a m as culi.

A rticulel e a nt e n a l e

s unt b r un e. Ochii cornpu s i s unt di v i za ti i n dou á jumá t á ti v i z ibil s ep a r a te, c ea s uperio a r a pr ez int á

omatidii m a i mici dec á t c ea in fer io ara. Arip ile s unt bin e d ezv oltate, apr oa pe e ga le intr e e le s i eu

n erv uril e redu se, a lbe , n e p á tat e , eu a s p e ct f á inos. Ochii , tibiile , tar se l e s i v á r f ul abdomenului s unt

brune.

Ou 1 e s te o va l alun g it , d e 0 ,22 - 0 , 24 mm lun g ime , pr evaz u t eu un p e dice l s curt. C ul oa re a es t e variabil á , alb a - ga lbuie la depun e r e s i n e a g r a - v iolet a eu luciu m e t a lic , in a inte de ec lo z iune . L a r v a neonat á a r e c or pul o v al, d e culoare a lbicioa s á s au ga lben á -palid á , eu och i i rosii. fu

ultima v a r s t a lar ve le a u corpul turtit dor s o- ve ntr a l , d e 0 , 7 - 0 , 8 mm lungim e , de c ulo a r e ve rde-palid . P e

p a rt i le lateral e pre z int a o bordur a de s pini s curti, i a r dor s al 15-20 d e p e ri albi c ios i , m a i lun g i.

i u 1 e s t e e liptic , eu lungim ea d e 0 , 75 - 0 ,9 0 mm si l atimea d e 0 , 50 - 0 , 60 mm , d e

culo a re ve rd e p a lid a . c el e par az i t at e (i n special de v ies p e a E n ca r s ia form os a G a h a n.) s unt de culo a r e neagrá.

Ciclul biologic. In c o nditii d e ser á r nu sc ulit a se i nmult es t e fá r a intrerup ere, put a nd ev olu a 3 -4

ge nera pii pe a n i n ser á ~ i 1- 2 in ca m p. A dulti i s t a u pe do s ul f run ze l or und e se hr á n es c , copul eaz á si

depun ouá, Ou á l e s unt d e pus e pe f at a inf er io ara a frun ze lor tin e r e , i n s ir a t e i n f o r m a d e se mic e rc , i n

g rup e d e c á t e 10- 5 0 . O fe m e l á d ep un e p á n á l a 500 ou á , o bi s nuit c á t e 2 0- 3 0 o u á p e z i. I ncubati a dureaza

s unt imo b i l e , d ar dup á c á t ev a or e d ev in mobil e, se ra s p á nde s c ~ i se

d e mie re .

3 - 7 , tibiil e s i t a r sele picioarelor , ultimul seg m e nt

abdomin a l ~ i a nn á turil e ge nit a l e

P u par

10-12 z il e. La a p a riti e l a r ve le

hr á n es c aprox im a ti v 3 -4 z il e, dup á c a re s e f i x ea za p e p a rt ea in fe rio a r a a f r un ze lo r, in sp e cial ac e lor

tin e r e , e u a ju t o r ul ap ara tului bucal. A i c i e l e d ev in a p o de s i r á m á n p á n á l a tr a n sfo rm a re a l o r i n a dulti .

D ezv oltar ea lar v ei du rcaza 30-40 z il e , dup á c are se tr a nsforma i n nimra , s t a diu imo bil, eu o du r at a d e

1 5- 2 0 z il e . De z voltar e a un ei ge n e r a tii i n se r á dur e a z á 55- 7 5 z ile , i ar i n c a mp 7-8 sá pt á m á ni.

1 4

i nc á t se pot i nt á ln i i n t o t cu r sui anulu i di f e r it e s tadii ale

in se ct e i. In timpul ve rii , musculit a po a t e mi g r a din sere p e di fe ri te pl a nt e din c a mp , p e care continu á sa

s e i nmultes c á

car e r á m á n i n ca mp s unt di s t r u se d e temp er a t uril e s c á z ute .

D e reg ul a ge n era tiil e

se s u pra pu n,

p á n á i n to a mn á . L a sca d e r ea t e mp e r a turii ,

o p a rt e din a dul t i se r e intorc in ser e , i ar ce l e

 

C

ombatere . M á s u ri preve n t i ve.

A c est e a pr e zint a

c ea m a i m a r e importanta

p e ntru

se r e s i

c

on sta u in : ment in e r ea se r e l o r in p e rf ec t a star e d e c ur á t e ni e, di s tru g er e a f lor e i s p o nt a n e dinjurul

se r elo r ,

c

a r e c o ntribui e l a p e rp e tu a r ea f oc a r e lor di feri t e lor in sect e (ind e o sebi l a T ri a l e ur o d es va p o r a ri o rum),

i mp ie dic a r ea introduc e rii i n sere a pl an t e l or in fes t a te eu di fe rite specii d á un á toar e (t i sanopt e r e, coc c id e) . Dupá r eco lt are t oate p l an t e l e sa u r esturil e d e pl a n te y or fi sco ase i n af ar a ser e lor ~ i di st ru se p rin

ard e r e. Corpuril e

or g an o f osf ori ce

sulf s au a cid ci a nhidric ,

i mpotri va a c arie nilor ~ i in se ct e lor .

se r e lor lib e r e d e pI a nt e (intr e 2 c i c luri) se v or d e zinf e cta prin stropi r i (eu produ se

s a u c a rbami ce, in do ze m a ri te ) sau t r at a m e nt e

eu ae ro s oli. Ga zar ea ser elor eu bio x id d e

i

n p e rio a da

d e r e p a u s, i n a int e

d e ins a m á n tare , p e ntru d ez in fe star ea s patiilo r

C ontrolul a t e nt al plant e lor ce urm ea z á a fi introduse i n ser e ~ i d ez in fes t a r e a plant e lor in fe sta t e .

Se y o r u t ili za c a p ca n e co lo rate s ub f orm a de p a n o ur i g albene (g alb e n s ul f , lun g imea d e und a 470 ~ 530

n

a e ri s ir e a 1 e se r e l o r ~ i m e ntinute c on s t a nt l a ni ve lul v á r f uril o r d e e r est e r e a le pl a nt e lor din s era

a nomet r i)

p e c a r e se a plic á n s tr a t s ubtir e e u un e l e i n esic a ti v ,

in s t a l at e

l á n gá u s i s i p ano u r ile

d e

Í m potri va mu s culitei alb e de ser á se pr a ctic á st ropir ea in to amn á a plant e lor

eu T hi o d a n 35 C E -

0. 1 - 0 . 15 % , rep e t á nd tr a t a m e ntull a

sá pt á m á n i in a in te de r e col ta r e a f ruct e l or . In comb ate re s e m a i pot utili za s i a lte produ s e c um sunt:

A

Sumi c idin

CE - 0 ,1 % , Sinorato x

10-15 z il e . I n ca mp d eschi s s e e fectu ea z á

1 -2 stropi r i , p á n á l a 3 - 4

2 0 SP - 0 . 0 2 % ;

c t e lic 50 C E -1 l / h a; Apl a ud 25 WP - 0. 1 % ; P e g asu s 50 SC - 0.1 % ; Mo s pil a n

20 CE - 0 . 05 % ; L a nn ate 9 0 P U - 0 . 05 % ; Ek a m et 50 - 0 , 05 % , Ho s tation - 0 ,1 %, No g o s 50

35 CE -0,1 %, V a p o n a 4 8 C E - 0 , 1 % Diazinon , M a l a thion , Ro go r .

M ás uri biolo g ic e . Se r efe r á i nd eose bi l a m usculi ta a lb a de s er a ( Tri a l e urod es va porar io rum ) ,

d á nn ator i a i c ulturilo r

c are datoritá p ag ub e lor

m a ri p e c ar e l e produ ce

a d eve nit unul din prin c ip a li i

fo

rt a t c . Í mp ot riva

acestei in sec te , ca r e a c a p a t a t r e zi s tenta

la mult e in secticid e ,

comb a t erea

biol og ica

pr

e z i nt á o impo r t a n ta d e o se bi ta . P e n t ru di str u gerea l a r v elor se util izeaz á eu s ucc es p a r a zitul E n c ar s ia

[ o rm os a (Aph e linid ae ~ Hym e nopt e r a) . Obisnuit p r im a l a n sar e se fa c e la douá s á p t á m á ni dupá ap ar i t ia

a dult i l o r mu sc ulit e i

r e p e t a , dacá est e c a z ul , l a 10 - 14 z il e. Lansá r i l e s e e f ectu eaz á in r a port d e 1: 1O. E fie ac itat ea

es t e bun á i n cultu r il e d e eas tra ve ti i n p e ri oa d a de pr i m áva r á -v a r á .

a lb e d e s er á , a d o u a l a n sar e l a semn a lar ea

lar ve lor d e var st a a dou a,

i a r c e l e l a lte se

p a r a z i tului

R ezult a t e bun e i n comb a t er e a l a r ve l o r musculitei a lbe d e será d a u si pr e p a r a t e l e f un g ic e, c a r e a u

la b azá ciup e reil eAsch erso nia al eyro di s si V e rtic illium l e c anii.

13. NEMA TOD U L GALICOL AL RÁDÁCI N ILOR - M eloidogyne incognita Chitw. (TYL E NClliDA , H E TERODERIDAE )

De s criere . Pre zi nt á dimor f i s m sexu a l pronunt a t . Fe m e l a a re corpul d e cul oa r e alb a , i n fo rma d e

p a r a , eu g á tul alun gi t . In interiorul eorpului se pot obs e r va p r in tr a nsp a r e nt á g rup e d e ou á , in dife rit e

faze

s

d e d ezv olt a r e . I n z on a p er in ea l á o r i f ieiul a n a l e st e separ a t d e o rificiul v ul var Dese nul zon ei perin ea le

r e p rez int a ear ac ter de b azá i n de s crierea s i d e t e rmina r e a speci e i . Mas culul are corpul c i1 i ndric

L a t e r a l p re zint a 4 ineizii c a r e

(v i e rm i form ) ,

se i n t ind a proape p e t oa t á lun g im e a e o r pului , i a r i n jurul o r i ficiului ge nit a l 2 s p i culi ch i t i nosi , s ub form a

d e c á rlig e .

d e pun e r e , ou á l e

Ou á l e s unt d e pu se i n afara

d e d ezv olt a r e . Lungim ea m e di e a f e m e lei e s te d e 0 , 47 mm i a r l a tim ea

in int e rio r ul eorpului se pot ob serva

d e 0 , 32 mm. La femelá, prin

gr up e d e ou á , afl a t e in dif e rit e fa z e

e mitr a nspar e nt a t eg um en tului

eu c o ad a rotunji ta , a eop e r i t eu o cuticul á in e l a t á tran s v e rsal .

Oul es t e e l i p s oid a l , d e c ulo a r e

a lb a , a c o p eri t eu o cuticul á n e t e d a. Im e di at dup á

s

co r pulu i fem e l ei i ntr -un sac o v i ge r mue i l ag ino s .

in te rn a in functi e de d ezv o l t area

!lm

un t tr a nsp a r e nt e , ehori o nul

es t e lip s it d e s tri at iuni s au a lt e ornam e nt a tii .

Pr e zint á freeve nt va ri at ii d e m á rime

s i d e s tru c tura

er nbrionil o r . L un g im ea

ou á l o r est e d e 7 5 - 9 7 um ~ i l á t í m ea d e 3 4 - 42

Larva a r e c o r pul v i er mi f o r m ,

aco p e rit e u o c uti c ul á s ubtir e , d e 0 , 3 6 4 mm ~ i 0 , 44 2 mm lun g ime

s i 0 , 0 1 3 ~ 0 , 0 2 0 nun l a time . La r va es t e v i z ibil a i nc á din in te riorul oului . S til e t e l e , bulbul e s ofag i a n s i

ori fie iul

a n a 1 sunt putin dif ere nti a t e .

Co rpul lar ve i est e a c o p erit eu un t eg um e n t s ubt i r e, i n elat , s tilete l e

1 5

este vizibil , subtire ~i butonat la baz á , Bulbul esofagian este bine dezvoltat , orificiul anal se afl á aproape de varfui cozii , iar porul excretor este plasat in apropierea ineluilui nervos

Biologie si ecologie. In conditii

de ser á dezvolta de regula 4-8 generatii pe an , uneori

si mai

multe. Durata ciclului biologic este influentat á de temperatura

si umiditatea

solului , precum

si de

calitatea hranei. C á nd temperatura este cuprins á intre 22 si 27 0 C, iar umiditatea relativá este cuprin sá intre SO si 90 % , durata unei generatii este de 45-50 zile. Ierneaza in stadiul de f é mela ~i larvá , pe sau in interiorul r á d á cinilor diferitelor specii de plante

sau in sol. Ou á le sunt depuse intr-o

g á seste la partea pesterioara a corpului femelei. Inainte de e c loziune , in interiorul ou á lor , larvele sufera prima nap á rlire, astfel ca in momentul p á r á sini corionului acestea se afla deja in varsta a II-a , fiind

cunoscute sub numele de larv e de invazie. Acestea se rasp á ndesc in sol in cáutarea r á dácinilor diferitelor plante. G á sind plantele preferate , larvele perforeaz á tesuturile superficiale ale r á d á cinilor si

patrund in tesuturile r á d á cinilor

perioad á de hr á nire. Apoi larvele devin imobile, r á m á n á nd in aceleasi lOCUl1p á n á la sf á rsitul evolutiei

lor. In zona

de nematozi , celulele tesuturilor se multiplic á si se hipertrofiaz á, form á ndu-se umflaturi caracteristice, denumite gale . Aceste gale sunt alc á tuite din celule gigantice, eu numercsi nuclei. Dupá 2-3 s á pt á m á ni de hr á nire, la.rvele náp á rlesc de 4 ori. Dup á ultima n á p á rlire , larvele incep sa se diferentieze pe sexe; cele care yor evolua in masculi yor mai n á p á rli incá de trei ori .

Piante atacate si mod de dáunare . Este un d á un á tor polifag care produce daune la peste 1500 de specii, apartin á nd la 40 familii botanice. in tara no astra este prezent in sere , provoc á nd daune mari la culturile de tomate , vinete ~i mai putiri la eastraveti . salatá, varza etc. Dintre plantele omamentale ,

prefera ciclamenul , care este utilizat ca plant á de semnalare a prezentei nematodului in ser á, Infestarea plantelor se face imediat dup á plantarea r á sadului , iar aparitia galelor pe r á d á cini se semn a leaz á abia

de intensitatea atacului, de

speeia de plantá gazda si de conditiile climatice. in dreptul ga1 e lor se produce obturarea vaselor libero-

lemnoase si circulatia sevei se intrerupe , ceea ce detennina in final putrezirea si pierirea plantei. Pe

r á d á cinile plantei se instaleaz á diferite eiuperci ca Fu s arium, V e rticillium , Rhizo c tonia , care grá besc procesul de pieire aplantelor. Din cauza atacului , plantele stagneaz á in crestere , se ingalbenesc si se

usucá de

eu unii ageriti patogeni , culturile pot fi comprornise . Combatere. Problema combaterii nemato z ilor din sere este deo sebit de dificil á si constituie o problem á a numeroaselor cercet á ri din diferite tari , precum si de la noi. Pentru combatere se aplicá un complex de másuri:

dup á 3-4 s á pt á rn á ni. Forma , num á rul si m a rimea galelor este in functie

ootec á (sac oviger) , alc á tuita dintr-o masá mucilaginoasa , care se

tinere, mai ales in apropierea v á rfului de crestere , unde are loe prima

atacatá , fie ca o reactie de ap á rare aplantei , fie ca urmare a actiunii unor enzime secretate

la v á rf spre baz á . Pagubele pot ajunge la SO-60 % iar atunci c á nd atacul se produce in asociere

a). Másuri

agrofitotehnice prezint á o mare importanta at á t pentru serele neinfestate , c á t ~i

pentru

impiedicarea p á trunderii nematozilor in interiorul lor. in acest caz se va supune unui control riguros

materialul

nematozi. In serele infestate se recomand á

cazmaua

polietilen á, pentru a se impiedica imprastierea

defrisare si mobilizare, se recomand á ca solul sa fie mentinut in stare umeda timp de 2-3 s á pt á m á ni , pentru putrezirea r á d á cinilor eu gale.

r

pentru ce1e infestate. in serele neinfestate se va da o atentie deosebita másurilor profilactice ,

care se in-troduce

in sere (r á saduri ,

ghivece

eu flori , p á rn á nt) ,

culturilor ,

ca sa nu fie infestat eu

plantele

vor fi scoase eu

ca la des-fiintarea

~i toate resturile vegetale (r á d á cini , tulpini) cu particule

á d á cinilor

de p á rn á rit yor fi puse in saci de

lucrarilor de

eu gale. Dup á efectuarea

In un e 1e tari s-au creat soiuri ~i hibrizi de tomate care ma-nifest á

rezistenta la atacul acestui

nematod , ca de exemplu : Roni-la, Ross e l , Monila, Motaba, Anahu etc. in tara no astra au fost ob-tinuti

hibrizi de tomate rezistenti la atac: Oltbrid , Craiobrid , IR-18 , IR-34, IR-128, H-14 etc. b). Másurile fizice constau in dezinfestarea solului prin tra tamen te eu aburi, la temperaturi d e 90-100 ° C , timp de 2-3 ore . Acest procedeu are o aplicabilitate redus á, din cauza costului ridicat. c). M á surile chimice au cea mai mare utilizare in combaterea nematozilor din sere. Se folosesc nematocide, care actionea zá prin ga za re sau prin contact direct. Cele mai folosite nematocide sunt:

Nemagon sau Nemabron 80-100 l / ha , Dazomet - 450 kg / ha, Basamid - 600 kg / ha, Vapam (Nematin, Solasan , Maposol) - 1000-1200 l / ha , Di-trapex - 500 - 7001 1 ha. Toate aceste produse (in afará de Nemagon) s unt putemic fitotoxice si de aceea tratamentele trebuie facute eu minim 4 saptam á ni inainte de sem a nat sau plantat.

16

Í n u l timul ti m p s - a u s int etiza t ne m a t ocid e e u acti u ne sis t erni - c á ca Nem a fos - 1000 l / h a, Tem i k

60 - 80 kg / ha, Vy d ate - 120 kg l ha, prod u se ce nu s u nt fitotoxice s i po t f i a pl icate l a i n s á m á n tare sa u

p l antare , precum s i in cursu i per i oade i de vege t atie. O su blin iere pen t r u produs uI Temi k , care are

remanent á d e lunga durat á ~i se ac u m ul eaz á r ez id u u ri for t e toxice i n sol ~ i i n p l antá, nu va fi u tilizat in com b a t erea d á u n á tor u lor d i n legum i cu ltu ra .

14 . PÁIANJENUL RO~U COMUN - Te t r a nyc hu s urt icae Koch . (ACARI,)

P i a nt e - gaz d a si aspect u l d á unári i . Acar i a n u l este o spec i e p o lifag á . Atac á n umer oase plante

c ul t i vate (at á t i n camp c á t ~ i i n cu ltu r il e pr otejate) s i spon t ane d in famil i i fo a rte d ifer i te: V i tacea e,

Cucurbitac e a e, Ma l vaceae, Leg umi nosae (Fabac e ae), Caryo p hy llac e ae, R osa ce ae, Ca nn abinaceae

e t c . , gIadi ole I e , garoafe l e, h or t e n s i a . Ad ul t ii s i l a r ve l e colonizeaza partea i nfer i oara a fr u nze l or ; in u rma

i n te p á t u rii s i suger i i sucu lu i ce lul a r d i n aces t ea , ce lule l e t es utu r ilor se dezagrega ~ i se go l esc de

con t in u t , i a r i n in t erior ull or patr u nde aer . P e suprafat a fr u nze l or se o b serv á un p á ien jen i s f i n si lax, o u á ,

larve si ad ul t i si p u nc t e excrementia l e neg r e . F ru nze l e a t aca t e p rez i ntá pete caracter i s t ice , initial

a lbi cioase ~ i apoi de cu l oare ce n usie - lu citoare sa u rosie tic á s i s unt u sor c u r b ate. La a t ac u ri puter n ice,

aces t ea se u s u cá tre pt at ~i cad , iar plantele nu mai fruct i fica norma l si da u reco l te sc á z ut e . Soi u ri l e d e

vita cel e m ai sen si b i l e l a atac s u n t ce l e e u p i l ozitate pu terni ca s i m ijl ocie ca: Trami ner , Al i go t e , P in ot -

g ri s , B akat or , Ri esl i n g etc . , i ar ca so iu ri m a i p u t i r i a t aca t e se c iteaz á : M u scat d e Ham bu rg, A f uz - A l i s.a . Pro du ce pag ub e m ari ~ i i n ser e , l a cult ur i l e fo r tat e de castraveti , to m ate , ar d ei, vinete etc. , in ca m p

d esch is la h amei , b u mb ac , etc ., U nele soiur i d e garoafe ca J ury si Martin Grosso s u nt rez i ten te l a atac u l acarianului .

Morf olo g i e . Fe m e l a are corp ul e lipso id a l , aproa p e plan ventra l s i usor conve x dorsal , e u

lu ng i mea d e 0 , 5 3 m m ~ i l á t i mea de 0 , 4 6 mm. C u loarea este destu l d e v ariabilá, in fu n cti e d e p l an t a -

gazd a si sezon , d e l a ver d e desc hi s sau ga l ben - brun , p á n á la carm i n sau ros u i n c hi s , mai a l es l a genera t ia h i b er n ant á . Pe p ar t ea d o r sal á pr ez i ntá s t r i a tii foar t e f in e a l e t eg um e n t ulu i s i o serie de p eri

s u bti r i , care n u SW1t inserati pe t ub erc u li. Aparat u l b uca l este conformat p entr u intepat si supt .

Pic i oare l e (pat r u p erechi) , s u nt for m ate din 6 a rtic ul e. Pr ime l e d ou á perec hi s u nt insera t e pe

p ropo d oso m a ~ i a u o orien ta r e spre i n ain t e , i ar ultime l e d o u á pe r ec hi s u n t insera t e pe m e t apodoso m a s i

s u nt orientate spre ina p oi . Masculu l este mai mic , av á n d l u ngi m ea de 0 , 35 mm si l atimea d e 0 , 29 mm ,

eu eo r p u l mai ing u stat s p re partea posterioar á . Cu l oarea masc u l ul ui este in gener a l m a i desc h is á . Ou 1 est e s feric, eu corionu l n ete d , f á r á p e r i. La d ep u nere es t e a lb- st i c l os, Í n c u rs u i d ezvo lt á ri i em b rion ulu i c u loarea sa d ev in e ga lb e n a - portocalie , i n a i n t e d e ecloz iun e prin t r ans p a r e n ta corion u l ui fiin d v i zi bil i ochii ros i i a i viitoarei l arve .

L a r va, l a ec l oz iu ne are lun g i mea de 0 , 1 5 mm s i l ati m ea d e 0 , 11 mm, s i este i n co l ora. Are numai trei pe r ec hi de p i cioare ( h exapod á ) , di nt r e care pri mel e do u á s u n t i ndr epta t e spre i n a inte si ul t i ma spre i n apoi. Aparatu l b uc a l este co n forma t pentru i n tep at s i s u pt , i ar pi cioa r ele s un t formate tot d in 6

a r t i c ul e . fu u rma h rani r i i , c ul oarea sa d evine verz ui e . La comp i eta d ezvoltare are l u ng i mea de 0 , 20

m m s i l at im ea d e 0 , 12 m m .

P r oto n im f a este u n p r im

stad i u d e t r anz iti e intre l arva si a d u l t , c á nd apare cea d e apa t ra

perec h e d e p i cioare . L un gi m ea co rpulu i este d e 0 , 24 m m si latimea d e 0 , 1 3 m m , for m a ovoi d ala este

m ul t m ai e v i de n t á, iar cu l oa r ea mai inchis á , ve r de - mu r d a r á , N u se o b se r v á dif erent i eri m o r fo l og i ce

i ntr e v i i t or i i masc ul i si feme l e.

D e utonimfa , ultimul s t a diu activ p r e-i m ag in al, p rez inta d i fere n t i eri morfo l ogice i n tre v ii tor ii

ma s c u li s i feme l e . Vi i toare l e feme l e a u corpuI ovoi d a l , u sor m ai l at s p re partea p oster i oara , care este rot un jit á, e u lu ngimea de 0 , 38 mm si l ati mea de 0 , 20 mm. Viitorii masculi sun t mai mici (0 , 27 mm

lun g i me si 0 , 15 mm I á t i me) .

i olog i e. Prezinta 6 - 1° genera tii pe a n . I erneaza in stadiul de a d ult, mai a l es ca feme l e

(mascul ii fiind in ge n e r al r ari) , s u b scoarta u sca t á a but u c ilor s i coarde l or de vita , pe s u b fru n ze l e sa u

b uru i eni l e uscate din ca m p , etc . Feme l e l e hib emante apar pri m avara devreme, in unii a n i i n cep á n d di n

lu na aprilie, oda t a e u pomirea ve g eta t iei . La i n cep u t , migrea z a pe d i ferite p I a n te s p ontane, i a r d e pe

aces t ea trec pe vita de vie , p I ante I egumico l e , pom i f r u ctife r i , reprod u c á n d u -se pe ca l e sexuat á si

pa r tenogenetic á . F eme l e I e depun o u a l e i n t r - u n p á injenis d i n fire m á t á soase , obi s nuit pe par t ea inferioara

B

17

a frunzelor diferitelor s pecii d e pl a nt e cult iva te , m a i al es de- a lun g ul n erv u r iIor. O f e m e la

la 117 ou a , de obice i c á t e 10 - 1 2 ou á pe z i. Incubatia v a r i ar á i ntr e 4 si 18 z i1 e , in f unctie

d e 14 - 15 ° C e a durca z a 16 - 18 z i1e , i a r l a 24 - 2 8 0 C i ntr e 4 - 5 zi1 e .

Ev oluti a un e i generatii a r e l o e i n 15 - 2 8 zi 1 e . in c a zul cultu r ilor prot e j a t e, poat e ie rn a i n t oa t e s t a diile d e

de

urnidita te concrete. Prevenire s i combatere.

un num a r dit mai m a re de aduiti hibern a nti. In cur s ul perio a dei de v eget a tie terenul se prá s es t e

ar a tul ~ i s á pa t ul solului in t o a mn á p e ntru a se dis t r u ge

s i

c lim a tic e . A stf e l , l a o t e mp e ratur á

d e pun e p á n á d e conditi i le

zv ol tare

si realiz ea z a

p á n á l a 10-12 g en era tii

Se recomand á

p e a n , in functi e d e c o nditiil e

d e t e mperatu r á

(m e canic s au manu a l) d e mai multe ori eu s c o pul d e o distru g e burui e niI e p e car e se i nmult e st e

a carian. C r es t e r e a ~ i ra s p á ndir e á

a s ig ur are a unui rapor t i nt r e pr a d a tor s i f ito fag d e 1:5 - 1 : 10.

ac es t

i

n c ulturil e inf e s t at e

a pr á d á torului acari f ag P h y tos e iulu s p e rsimil e:

L a se mn a I a r e a a tacului s e aplic a s t ropir i eu unul din urmato a rele produse a carieid e : K e lthan e

20

C E , Mitac 20 C E, Sino r atox 25 C E - 0.2 % . Dicofol 1 8 CE - 0.2 % , Omit e 30 PU - 0.1 % , Tedion V -

18

CE - 0.2 % , Mitigan 18.5 CE - 0. 2 % , P e nn s t y l 600 F - 0.05 % , Ni s sorun - 0 , 03 % , Ro s pin - 0 ,2 % ,

Torqu e 50 WP - 0 , 06 % , D e mit a n 200 SC -0 , 5-0 , 7 l / h a, N e oron 500 EC - 0 , 08 % e tc. Se pot folo s i si

- 0 . 1 % , Sinorato x 35 pe p a rtea inferioa r a a

CE-O.15 % , sa u eu T a lstar 10 EC - 0 , 2 l / h a e tc. T r a t a m e ntele

in s ecticid e - acarieide organo f os f orice

ca: Zolon e 35 C E - 0. 2 % ; E k a lux 24 C E

s e executá mai a les

frun zelor , unde se local ize a z a p a ianj e nii ,

mari se r ecom a nd á e fectuarea de tra t am e nte si in prim áv ar á , in a inte de desfac e rea mu g u r ilor , eu z eamá

s

v

a

s e re p e t a dupá 6 -10 zi1 e . L a in v azii

i a r la atacu r i put er nic e

ulfocalcicá , i n c onc e ntrat i e

it a se tr a t aez á

c a ri e nilor.

de 20 % s au polisulfur a de bariu , i n conc e ntratie

si drumuril e

ini e rb a t e,

d e 6 %. Odat á eu butucii d e

locuril e d e hib e m a r e

a l e

un t r at a m e nt eu

aracii s au spali e rii din vi e, pr e cum

La pomi ~ i a r bu s ti f ructif e ri in p er io a d a r e pau s ului vege tati v se r ec omand á

Oleoc a rb e to x (3 % ) , Oleo e k a lu x

Dup á a pariti a fenom e nului de rezistent á a a c a rienilor l a ac t iune a te x ic a a pestieidelor

multi a utori r e c o m a nd á

sulfocalcicá), car e se pret e a za la pr a ctic area unui pro gr am d e prot e cti e int eg r a t a a pl a nt a tiilor.

(1 , 5 % ) , US-l (1 , 5 % ) , US - 92 (1 %).

p

de s inte za , ( z ea rn á

r eve n i r e a la u t ili z a re a produ selor

e b az á

de s ul f ur a

de c a lc i u

15. G A RGARITA

M AZARII- Bruchu s pisorum L.

(COL E OPT E R A , BR UC HID E )

s oiuri d e m a z á re

c ulti va t á, precum si m azare á sá lb a tic á ( Pi s um ssp.).

pi e rd 1 / 5 din g r e u tat e , pierd e ri din rec o ltá;

alt a p a rte se inr eg istr e aza pi e rderi in p e rioada d e depo zi t a r e a mazá rii

intrucát g á r g á r i t e le continuá s a s e hr á n e a s c á aici insá operioad a de 30-35 z il e , reducánd astfel greut a t e a

boab e lor eu 5-20 %. Bo a bele g á rg á ritate pi e rd capacitatea

a pr e ciate l a 300-400 k g / ha . Pe de

i a r f r eeve rit a a t a culu i ac e s tor a

loj e o v oid a l e , con s um a nd p á n á l a 40-50 % din ma sa a c estor a. Bo a b e l e g á r g á rit a t e

l a r ve l e , c are rod in inter i orul bo a b e lo r

Piante-gazda

s i aspectul dáunárii.

va r i a z á

Sp e eia monof a g á,

D á unea z á

A d e s e a

in fest á nd

di fe r i t e

int r e 1 2 -85 % .

se i nr eg i s tr e az a

de g errninare , iar embrionii

s tr á b a t eu g reu

s tr a tul g erminativ , respecti v g ermineaza

A dultii , car e s e h r á n e sc eu pol e nul f lorilor ( dup á unii au t ori s i eu petale s i l ástari) nu sunt con s iderati

d á un á tori , sau produc pa g ube neglij a bil e .

numai 20 % di n boabele gá rg á ritat e

si r á s a r 6-1 3 % din e le.

a re corpul de 4-5 mm lun g ime , de culo a re nea g r á, acoperit eu p e ri bruni-

c e nusii sa u d e culoare cenusie-ro scata , P rimel e articoIe a n te nale , tibiile anterioare si t a rs e 1 e picioar e l or

a nt e rio are s i mijIocii sunt ro seat c. Pronotul

o p a ta alb a . E litr e 1 e sunt eu dun g i lon g itudinal e p a ralel e si eu m a i mult e pet e a lb e si nu acoperá c ompiet

a bdomenul. Pigidiul , neacoperit d e e litr e, e s te albi c io s (prezintá o pubescentá alba-cenusie) si eu douá

pet e o v al e de culo ar e n eg r á -bruni e -cenu s ie ,

Morfologie. Adultul

pr ez inta

lateral

c á te un dinte. In z ona protorac e lui

se a f la

repr ez ent a te

d e dou á a rii g labre , neacop e rite d e s ol z i.

O ul , es te ova I , I un g d e 1 , 5 mm si lat d e 0 , 6

mm . , alb- g á lbui .

L a r v a , neonatá es t e oligopoda, d e 1 , 5- 1, 6 mm lungirn e , a r e corpul a lb , capsul a cefalicá ga lbuie si

L a compieta d ezv olt a r e a r e corpul a lungit , d e 6

eu trei p e r e chi d e pi c io a r e tor a ci ce s ubtiri , tri a rti c ul a te.

mm lun g im e , f iind apoda si eucefalá e u: c a p s ul a cefalicá brun á, m a ndibul e le

a lb gálbui,

n e gr e , i a r re s tul corpului

P up a , d e tip lib e r a , es t e ga lbui e, d e 4-5 mm lungim e .

CicIul biologic. Sp e c ie m o no v olt i n á,

hib e rn a nd

ca in s ect á a dult á i n m aga zii ,

fi e i n bo a b e l e

din populatie v a ie r n a i n li z i ere sau p á duri,

solului , i n boab e

i n fes t a t e , fi e in cr á p á turil e perétilor si du s um e l e lor .

s

O p a rt e

ub v e ge t a ti a

sa u s c oata pomi lo r , s ub mu s chi ,

lichi e ni , fr un ze c á zut e , c r á p á tu r il e

1 8

s cutu r at e la r e colt are e t c. D e o b i c e i i nse c te l e p á r á sesc b o b e l e cur an d dup á c e a c est ea a u fost d epozitate

m e di e zilnicá d ep á seste

si se r e trag s pr e locu r il e d e i e m a r e. La sf á rsit ul lunii apr ili e , c á nd t e mp erat u ra

1 4 ° C , a du l tii mi greaza d e l a l oc u r il e d e i e m are s p re cu lt u ril e d e m az á re , pri n z b o r l a dis t an t e d e p á n a l a

3 k m . Z borul m ax im se i nr eg i st r eaz á

l a t e mp e r a tu r i

d e 2 6- 28 0 C . In sec t e l e apa r i n n a tu r á, c á n d c ultu ril e

d

e m azá re se a f l á i n fe n o f aza d e i n f l orire. S u n t ac ti ve i n t impu l ore lor insori t e . in acest a p e r i o ad á d up á

8

-10 z il e de hr á ni re are l oe co pul atia,

si ince p e p on ta . O u á l e s u nt d e pu se i zo l at, p e p ast a il e t i ne r e sa u

aj u nse l a o eres t ere m ax im á, f iind l i pit e d e p e r e t e l e p á s t á ii. Pe o p á s t aie p ot t i d e pu se 15- 3 0 o u á, d e mai

mult e fem e l e. O fémela d e pun e i n m e di e 100- 20 0 d e ouá. Dupá 7-10 z il e d e i n cu b at i e a p ar l arve l e ca r e

r

o d p e r etele

p á s t á ii , ap o i teg um e n t ul

b o bului

~ i pat rund

i n in te ri or .

L a r va ajuns á

aic i n á p á d este ,

d

eve n i nd a p o d á ~ i e u cefal a . C o m pi eta d azvo l tare a

larve i in te r vi n e dup a

4 0-45 z i 1 e . C hi ar d ac á i n t r-un

b

o b a u p á trun s m a i muI te l a r ve , l a co mpi e t a d ezv olt are

a jun ge una si n g u r á . Í na int e d e im pup a r e

ea

road e i n t eg um e ntul

a

fen ofaz a d e c o a ce r e i n p á rg á si r es p ect i v de re c o l ta r e a m az á r ii, U n p ro c e nt re l a t iv mic d e ins e ct e d ev in

a dult e in a int e d e r e c o lt area m a z á rii , caz i n care gárg á rit e l e p á r á ses c b oabe l e t i e i n ai n te d e re c o It are fie

dup á aceas t a,

b

m

st oc a r e m a i mici d e 12°C a dul t i i p o t r á m á n e in di a p auza

b oa b e l e atacate , s i se re t rag in l o e uri a d á p ostite , p entr u iemare .

bobului

un op e r c ul (c á p á ce l )

c i rc ular ,

c ar e se d etaseaz á

p r in imp in g e re , c á n d

e u

d ul tul p á r á ses t e

b o bul. S t a diul pu pa l d ureaz á

1 4 -35 z il e. Pract i c a p ar i t i a n o ilor a duiti co inc ide

~ i r á m á n i n di a p a u za.

No i i ad ui t i a p a r i n c e p an d e u sf á r si tul lu ni i i ul ie . E i r á m á n i n

La r e co I tare ,

La te mp e r atu r i d e

n o ii ad ui t i p ot i es i din

oa b e l e in festa t e ,

ajori t a t ea

sa u i es d i n a c es t e a ~ i se r et r ag i n loeu r i a d á pos tit e , un de i erneaz á .

in d e p oz i te , i n in t erio rul bo a b e l or

i nfestate .

1 an . I n d e p oz i t e

a dui ti l or s unt trans p o rt a r i

C omba te re.

La sema n a t es t e o bli ga t orie

f o l os ir ea un ei semin te s á n á toase , li b ere de gá r g á r ite,

m igrat i e i i n cut ur i a a dui t il o r hib er n a n t i se rec om a nd á mon t a r ea l a ferestrele

Pe ntru i mp ie di carea

d

epo z i t elo r

a un o r pl ase d ese. Se m a n a t u l

d e t impu ri u , utili z á n d

so iuri p r ecocce ,

semit ar di ve s i

se

m a natul t á rz iu a l s oiu r i lo r t a rd ive . Se va fo l osi num a i sam a n ta ne - gárg á r i tat á , sau tra t a t a pr in ga z are

sa

u i n e m s t a r e

e u in s e c t ic id e

de contac t ( FB- 7 , L ind a t ox 3 PP , PEB 5 + Li nd a n 3 - 2 kg / t ). Uti l iza r ea de

so

s i f á r á p ier d eri a m a z á r i i , d e p o z itarea ei la t em p e r at u ri

i n preal a bil e u e mul s ii de Car b etox 37 CE, Nogos 50 CE , sau e u aerosoli t erm i ci pe b aza de di clovos,

sa u p i ri mifos - eti l. CE, S up ersec t

35 CE - 0 . 2 % ; S in o r a to x 3 5 CE - 0 . 1 5 % ; On e f o n 80 P U - 1.5 kg / h a).

iu r i r e zi s t e nt e ,

e u p erioa d á sc u r t á d e i n f l orire si e u ax ul f l o r a l scur t . Se recoman d á

Ap l i c area d e t r atame nt e c h imice e u p r o du se pi r e t roi d e

1 0 CE, Fas t ac 1 0 CE, M eo th r in 20 CE - 0 . 2 5 0-0.300

re c o lt area l a tim p

d e s ub 1 2 ° C , i n s p atii bi ne inchise, d ez in sectizate

(De cis 2 . 5 CE , C h inmix 5

( Z o l o n e

l / ha) sau o r ga n ofosfo ri ce

I n c o ndi t ii de magazi i , co mb a t erea

in sec t e i se r ea li zea z a pr in gaza r ea m azar ii ga r g á ri tate ; i n acest

scop se fo l oses t e su l f ur a d e c arbo n 1.0- 1 . 2 k g / t b oa b e sau 250 g / m' ' . G r osi m ea s t rat ulu i de boabe s u p u se

gazar i i , sa n u d e p aseasca

La gazar e se fo l oses t e eu m u lt s uc ces fosf ur a d e a lum i niu (Fost ox in sau D e li e i a) - 5-15 g su b stanta l a

t o n a d e m azá r e eu ex pu ne r e de 48 ore .

1. 5 m , i a r te mp erat ur a

sa tie pest e 1 2 ° C . T impul d e gazare est e de 24 -4 8 ore .

16. GÁ RG ÁRTA FASOLEI - A can t ho s celid es o b tec t u s Say .

(COLEO P TE R A, BR UCHIDAE)

La r ve l e , ca r e r o d b oa b e l e d e l a

i nt e ri o r s ub form a un o r l o j e, se h r á n esc eu co n t i nnt ul bo a b e l o r di fer it e lo r s p eci i d e l eg umino ase

ca: f a so l e a ,

a t acate fi ind ce l e d e ale s p ec i e i P ha seo lu s mul tif i o rum . I ntr-u n b o b se po t d ezvol t a m ai m ult e l a r ve ( la

so iuril e d e faso l e e u b ob ul m are , se p ot i nt á ln i p á n á l a 2 8 d e l a r ve). Bo a b e l e s unt co mpi e t d eva l or i za t e,

atát p e n tr u co n s um c á t si p e n t ru i n sá m á n tar e .

d acá nu se i n t r epr ind m á s u ri d e com b a t ere , p ot aj u nge l a 1 0 0 % .

P ie r der i le

P i a nte- g a z da

s i a spe ctul d á un á rii.

Es t e o s p ec i e o li gofag á ,

b o bul , so i a , p refe r a nd

an u a l e

l int ea, n á u t ul , lin tea pr atu lu i ,

i n sa f a so l ea (Phas e o lu s s pp.) , mai

cauzate d e d á un átor , i n c o ndi t i i d e m agaz i e,

Morfolo g i e .

A dultu l are co rpul piri fo r m, d e 2,5 - 3 , 0 mm l un g i r n e si l at de 1 ,7-1,9 m m, d e c ul oare

b

d ecá t fem e l e l e. I n d e p oz i te , in sit u a tii d e s up ra p o pu l á r i a l e s t oc ur i l or de sem in te atacate, dim ens iunil e

run á -r u g in ie

s i aco p er i t d e p erisor i sc ur t i , a u r i i , c ul ca t i s p re par t ea a n ter i o á r á . Masc ulii s u nt ma i m i ci

ad

ui ti l or po t fi m ai m i c i. C ap ul es t e n eg ru , e u oc h ii rot un z i , evi d ent i , i ar pr oto r ace l e

anterio r es t e m ai

i

n g u s t at . S c u tel ul m e z ono tulu i

este r e l a ti v v i zi bil ,

a lb icos .

An t e n e 1 e s un t fo r ma t e

di n 10 ar tic ul e,

p

ri m e l e patr u

s u n t roscate ,

m a i s ub tiri , g r osimea

ce l o r la l te

c r esc á n d

c á t re p artea d is t a l a . Fe m u r e l e

p

osterioare, l a partea an t erioar á,

e u c á te t : r e i s pin i: u n ul m a i l u n g si d oi m a i scu rt i, E l itrel e p rev á z u te e u

19

st r iuri lon g i t udinale ~ i pete g albene r uginii. Adomenul e s te galb e n-roscat , pi g idiul neacop e rit de elitre ,

d e culoare ro s c a t á - g á lbui e , lip s it d e pet e , de cul oa r e in c hi sa. Ou l es t e o va l- e liptic , eu lun g im e a d e 0 , 6 mm , de culoar e alb a.

L a r v a abi a

eclozatá ar e corpul a lungit, la p a rtea v entral á a torac e lui eu tr e i p e r e chi d e picioar e,

e st e o li g opo d a , eu pic i oare bi a rticulat e ,

va r s ta a l l - a e s te

d e culoaare alb á - g á lbui e

lun gi si s ubtiri. C a pul este g al ben iar corpul alb , a lungit. Din

corpul d e 4-5 mm lun g im e, i ndoit si

a p o d á si euc e fala, iar l a compi e ta d ezv oltar ea r e

eu c a p s ul a ce fa lica b r un á -ro s cat á .

p up a , d e tip lib e r a, eu lungim ea d e 3 , 7 - 4 , 0 mm , est e alb á -g á lbuie ,

Ciclul biologic. Prezintá 2-3 generatii

pe an , d i n care prima si a tr e i a i n ma g a z ii , ia r a do u a in

c a mp . In depozit e le i nc á l z ite d á un á to r ul po a t e dezvolta ~ i o apatr a ge neratie. I e m e a z á ca ins e ct á adult á

in mag azii , in boabele inf es tat e s a u i n cr á p á turile peretilor , t av anului s i podel e i . In d e pozit e le cald e, i n

pr i ma v ara

e v oluat prima generatie, pe seama boabelor depozitate , g ar ga ritele zboar á in camp (adultii hibernanti.

in depo z ite , mi g reaz á p r in zbo r in cul turi , p á na la distante de 3

lunii iulie , dupá ce a

s e dezvoltá o prima g en e rati e .

La s f á rsitul lunii iunie s a u i nceputul

sau cei ai primei g en e ratii d e zvoltate

km) si depun ou á le p e pa sta il e apro a pe coapt e . P e ntru depunerea pontei , f e m e l e l e rod de obicei pe linia

d

e sutur á a tecilor p á st á ilor dezvoltate c á t e un ori f iciu ad á nc , prin c a re introduc va r fui abdom e nului

si

d

e pun ouale, lipindu-le pe peretii carpelari. O femelá depune 40-800u a, i ntr-o pástaie sunt depuse 10-

200ua. Incubatia dur e a zá 10-15

larve de va rsta adoua , apod e si eucefale . Intrea g a e volutie larvar á ar e loe in interiorul bobuluui , dur a nd

lar v a se tr a nsform a in pup á , st a diu car e dure az á 5-10 zil e . L a

recoltare, in bo a bel e inf e stat e, s e int á ln es c larv e d e di fe rite v á rstte , pup e s au in s ect e adulte, car e apar de

cea mai ma re parte din gá r gá rit e le generatiei a

doua , dez v ol tá cea de-a trei a g enerti e, pe seama boabelor depo z itate. In ma g a z ii ga r g aritele d e pun o u á l e

p e pa s t a i , boabe sa u pe sa ci i eu bo a be , i a r l a r v ele s e de z volt a in ac é l asi fel c a l a c e l e l a lt e ge n e ratii.

obic e i in ma g azii. In cur s ui lunilor au g ust- s e ptembrie ,

p á n á la 30 d e z ile. L a compieta de zv oltare

zil e . Lar ve l e e c lo z ate patrund i n boab e ~ i n á p á rl e sc,

d e v e nind astfel

T

e mper a turil e

s c á z ut e,

s ub + 4 ° C, si / sau lip s a d e urniditat e ,

d e t e nnin a

mort a lit á ti f o ar t e m a ri,

a cestea constituind cauza p e ntru car e pi e re r e zerv a biologic a din boab e le s cutur a t e in c a mp . Combatere. Respectarea m á surilor d e car a ntin a fitosanitara viz a nd impidicar ea rasp á ndirii

ga r g a r itei. A v á nd in v e d e r e f a ptul c a a dul t ii c a re determin á infest a re a noilor cultur i i m ig re azá in aces t ea

din m ag a z ii , s e recomand á

dat e c á t m a i timpurii si la c e l putiri 3 km de cel mai a propi a t depozit infest a t. Í ns a m á nt a rea noilor

scu rt s i eu boab e lor

infe s tate ; ara tura ad á ne a dup á recoltar e pentru í ' n g ropar e a la ad á ncim e a boab e lor s cutur a t e . Aplicare a de tratamente l a cui turi - la av e r tizare , respecti v in fenofaza d e dupá fo r m a rea pástáilor -

p á st á ile d e culo a r e ve rde s unt m a i putin a t aca t e . R e coltar ea

la

mont a r ea in f e r est re l e a c estor a a unor plase d e s e d e sárm a . Í n s á m á nt a r e a

Utili za rea d e s oiuri re z istente: s oiu r ile eu ci c lul

l

a tirnp , ev it a nd

s cutur area

cultu r i se v a f ac e eu s amanta n eg ar ga ritat a.

utilizánd produsul Diazinon 30 CE - 0.1 %; K'ObiollO CE -100-150 ml l lOO k g s am á nta ; Zolone 30 C E

se

- 0 . 3 % , c a re asi g ur á o bun á prot e cti e a culturii , fiind selecti ve fata d e e ntomofagi. Tr a tamentul

r

cor e spunzatoare a culturilor , tr a tamentul

destinate in s á m á nt á rii se pot

clorp i rifo s metil (Reld a n 40 EC - 1 2, 5 ml / t) , bifentrin --malation (Prostore 157 UL - 4 k g / ton á ) ,

delt a me t rin (K ' obiol

per ton a de s á m á nt á ). De z infectia depozitelor.

a plic á ndu- s e mai a les trat a ment e chimice prin gazare.

e peta ,

de regula

dupá 7-10 zile. Produ sele

Piri r nifo s , Etrimfos si Permet r in

a s i g u rá o protectie

aplic á ndu-se c á nd primel e p á st á i d ev in matur e . L a s tocurile

prin tratarea s emintelo r eu p r oduse

pe baz á de

(Coop e x 25 WP - 20 g dizolvat in 0 , 7 - 1 , 2 de ap a

se yo r tra ta,

aplica ~ i tr a t a mente

DP 2 - 0 , 5 kg / t) , permetrin

Semin t ele at a c at e inainte de a fi d e pozi ta te

L a loturil e mici s e poat e proced a l a di s trugerea rezer v ei biologic e prin aplicarea unor e xpun e ri a

se mintelor f ie l a t empe r aturi negati v e (5-6 zil e l a t e mp e r a turi

de -2

sau -3 0 C), fie la temper a turi ridic a te

(l

a 52 - 55 0 C , timp d e 30 minute), temper a tu r i

c a r e sa f i e in zona p e si r nu s . Lotorile s eminc e r e

nu s e vo r

ex pun e l a tempe ra turi ridic ate, p e ntru a nu fi a fect a t a v iabilitat ea e mbri o nului.

 
 

17. PÁD U CHEL E

NE GRU A L SFECLEI -Aphis fabae Scop.

 

(HOMOPT E RA, AP I llD ID AE )

 
 

Piante-ga z da

si aspectul

d á un á rii .

E st e o s pecie poli fag á,

infest á nd

speciil e

d e a rbu s ti

omament a li

a s t e race e , ch e nopodi a c ee,

( vo iniceriu , jas rninul ,

c á linul )

si pl a nt e i e rboa se

din fa milii b o t a nic e

var i a t e (f ab a c ee ,

papa ve r a ce e ).

Traieste i n colonii compact e p e fat a

in f erioar a a f run ze lor si

20

v á rfu l la s t a ril or . Da u neaza prin inteparea

(

in f l o r escent ele, f l o ril e r á m á n á n d ster il e sa u in i n f l orescen t e samanta este put i na si e u ca l itate bi o l og i ca

r á s u cirea fr u nze l or

si s u gerea

s u c u l u i ce l u l ar , pro du c á n d

p se ud ocecid i i ) s i d efor m area

l astar il or . Fre e ve n t d a u neaz á c ul t u ri l e sem incere,

u n d e atac á l á starii si

redu sa. Pag ub e indir ecte

fr u nze si l á stari . P á du c h e l e

pro du ce p r in in s t a l area f um ag in ei

p e r o u a d e m i ere e li m i nat á

d e i n sec t e pe

es t e s i u n impor t an t vecto r a l u nor bo li vi r o ti ce l a sfec l á, lu pi n , faso l e

s . a.

Morf o lo g ie. A dul t ul (fe m e l a

ap t er á ) , are corp ul g l o bulo s, d e 1,2 - 2, 5 m m lun g i r n e, d e c ul oare

n

eagr á -ma t , n egr u - ve r z ui .

A n te n e l e ,

d i n 6 a rti c ul e , nu d e p á sesc

213 din l u n g i r n ea

cor pul ui .

Baza si

v

á rfu l an t en e l or

s u nt d e c ul oa r e n eag r á , res tul a r t i c ul e l or

a u cul oare desc hi s á . P i c i oa r e l e

s un t r e l ativ

sc

urt e eu fem ur e l e b r un e , tibiil e ga lb ene e u ex t rem i ta t ea

di s t a l a f u murie iar tarse l e s u nt negre. Coada

es

t e sc urt á, co ni ca

s i n eagrá . C omi c ul e l e s un t cilind r i ce,

d e c ul oare n eagr á si e u o lu n g i me d e 0 , 2-0 , 3

sau b r un a -n egrie, eu cor pu l m ai zve lt , d e 1 , 4 -2,2

mm lungi r n e. A nt e n e l e s unt m a i l un g i decát co rpul , f o r m ate d i n 6 ar ticul e , p e al tr e il ea ar t ic u l antena l

m m. Fe m e l a a rip ata

este de cul oare neagrá -luci oasá

eu 1 1-2 0 se n z il e o lf a cti ve . A rip i l e s unt tr anspar e nt e ,

i n tot a lit a t e n eg r e . Masc ulul a r e c o r pul in g u sta t , ap ro a p e tr iu n g hiu la r.

m ai lun g i d ec á t cor p u l. A nt e n e l e

s i p ic i oare l e s un t

Larva es t e p os t ol i go p o d á,

asem á n á t oare e u feme l a a p t e r á , m ai m i c á ~ i d e cu l oare m a i d esc hi s á .

p r im are f iind

arbu s ti i : vo ni ce riu (Evony mu s s pp. ), ja s minul d e gr á din á (P h y l ad e lp hus sp p .) , c á linul (Vib ur num s pp .) ,

ia r gaz d e se cu n d a r e ,

p a l arnid a e t c . ) . Din o u á l e d e i a rn á , d e pu se l a b a z a mu g uril o r sau i n c r áp á t uril e scoartei a rbu s t ilor

amintiti , pri m avara

deve n ind feme l e a dul te (f un datr i x) , d a u nastere , p e c a l e partenogenetic á

femel e fun d a t r i gene a p o i , p e aceeasi ca l e , acest ea d a u nastere l a c á t eva ge n erat ii d e femele f u ndatrige n e .

P r ir n e l e do u á ge n era tii d e fu nd a t r i gene

di fer it e cul t i va t e ( b o b , sfec l á, m a c , salat á, f l oarea soar e lui ) ~ i s p o nt a n e ( l obo d á ,

C

i cl ul biolo gic.

S p ec i e pol i vo ltin a

si m i gratoare

(e u cic lul d ioic) , p l ante - gaz d a

i es l a r ve care se rás p á n d esc

p e l ast ar i si fr un ze. La com pl ecta

lor d ezvo l tare ,

de

apar

si vivi p ar , primei ge n era tii

s u nt ap t e r e . Ince p á nd din a do u a generat i e d e f u n d a tr ige n e

s i f or m e a rip a t e care, p aras ind

ar bu sti i se r á sp á nd esc

s i co l o ni zeaza

fr un zele ~ i tulpinil e dif e rit elor

cores pu n d e feno l ogic e u lig n if i carea l ast ar il or pl ante l or gaz d a primare . Pe

aceste p l ante, in timpul ve rii evo l uea zá 7- 8 ge n era tii d e v i rg in ogene

vi r gi n oge n e, apa r fem e l e l e sex u pare care migreazá pe arbus t i i p r ir n ar i , un d e d a u nastere formei sex u ate

sa u in

c r áp á t u r il e scoartei r a mu r il or tinere , ouá care i er n eaz á.

c ul tu ril e atacate si ma i a l es p en tru sfe c la d e

zah ár se r ecoma n d á

(fi ind excl u se

ech i lib ratá, pregátireá u n ui p at germ i nativ d e cali t ate , asi g u rarea un ifor mit á t ii cultu ri l or , ut i l izarea d e

si

Po l ygonaceae.

p ad u ri , s i se yor d istr u ge ar b ustii ca r e s u nt p l ante gaz d a p r irn a r e p e n t ru da n nator . In caz ul ca l a sfec l á nu

se di s pu ne d e s á m á n ta d rajatá, se va face p ud rarea s e mi n te l or sau glomer ul e l or e u Heptador ( 0 , 8

kg / 1 0 0 k g), i n a m es t ec c u T M T D (6 kg / lO O kg).

p r irn a r e e u

i n sec ti c id e o r ga n ofosfo ri ce ,

35 C E

0,15 %, Metasysto x

0

N o i l e cul t u r i (i n s p ec i a l c e l e de sfec l á) se vor a mpl asa la d i s t ante c á t se p oate d e m ar i d e

sa m anta dr a j a t á, di strugerea bu r ui e n i l or

(masc ul i si feme l e) ale c á r e i fe m e l e , du pá co pul are , d e pu n

p la n te sec u n d are. Migratia

a p tere. Sp r e toam n á, i n colo n i ile d e

o u á l e d e rez i s t e nt á l a b a z a mu g u r il or

C

o m b a t ere .

Di nt re m á s u ri l e

ag r ofitote hn ice , p entr u

aso l ar n entele d e mai l ung á du rat á (4 - 5 a n i) si o ro t atie corespu n z á toa r e

p l a nt e gaz d a sec u n d are) ,

si

i n s p e c ia l

a c u lturil or

d in r ot atie c e l e l a lt e

ara tur a a d á n ea d e t oamn á, f er tili zarea

din far n i l i il e C h e n o p o d i ac eae

ac el o r

Com b aterea c h imic á se rea liz eaza p rin a pl i c a r ea

d e t ra t a m e n te la pl an t e l e - gaz d a

d e con t a ct (Car b etox 3 7 CE - 0 , 4 %, Ul t r ae id 4 0 CE - 0,1 %, O nefon 80 PS

20 SC - 0 . 2

, 1 5 %, D a n ex 80 PS - 0 , 1 5 % , S u mi th io n 5 0 CE - 0 , 1 %) , sau eu ac tinn e s i s t er ni c á (S in o ra tox

50 CE - 0 , 15 %), c a rb a r n i ce

( Ol t it ox 8 5 PU - 0 ,1 %, Mospi l a n

s i / sa u p ir et r o id e ( D ecis 2 , 5 CE - 0 , 0 5 % Fastac 1 0 CE s.a.)

18 . GÁNDACUL DI N CO L O R ADO

- Le pt in otar sa

(COL E OPfERA,

CHRYSOMELIDAE)

de c em l inea ta Say .

Pia nt e - gazda

si as p ect u l dá u ná ri i . G á nd ac ul

din Co l or a do

atac á difer i te specii de plante din

fami l i a So l anaceae .

cele spo n ta n e c ium á fa i a , za m a, l a u r u l , m á sel ar i ta , m é tr á g u na e t c. Í nt á mpl á tor

d e plante ca sal ata, l o b oda , lu ce rn a et c . To m ate l e

a dul tii

ataca

D intre so l anaceel e

c u l ti va t e s u nt ataca t e cartof ul , v i ne te l e , t o ma t e l e e t c, iar dintre

spec i i

p ot fi a t acate si alte

(So l anu m l y c opersicu m ) n u s un t a t acate decát de

h i b ern ant i in foarte pu t ine cazuri sau g á s i t pe t ufe s i l a r ve. D easeme n ea

po nt e s - a u g á sit p e bu r ui eni l e

arde iul este foarte put i r i

di n c ul t u ri l e d e ca r tofi , s i a nwn e: mo h or (Setaria sp),

t. N u me r oase

21

pir ( Ag r o p y rum sp ) , vo lbur a ( Co n vo l vu ru s Arve n s i s) s i c o str e i (So r g um H e la p e n se ), d a r niciod a t á nu s - au g á s it l a r ve p e a cest e plant e . Sp e ciil e g en u l u i So lanu m p rezi nt á o ga rn á d e se n s ibilitate f o a rt e di fe rit á f a ta d e a t acu l

d á un á torului. A c est ea se p o t c la s ifica i n 4 g rup e . G r up a I- a ( s p ec ii put e rni c a t a c a t e ): So lanum

mar g in at um , S. st ram o nif o lium , S . c orn ut um , S . dul ca mara , S . r os tratum e tc. ; Grup a a I I - a ( s p e cii mod e r a t a t a c a t e ) : So l a num tub e r osum , S . la c inia tum , S . a c aul e , S . c a c o e n s e , S . c an d e larium e tc.; Grupa

a Ill - a ( s p e ci i mod e r a t rezis t en t e ) : S o lanum pyracanthum , S . bald- s ii, S . c iliatum , S . verucosum; Grup a

a IV- a ( s p e cii re zi s t e nt e ): So lanum d e mi ss um v a r . , S . p oly a d e nium , S . h e nry i , S . j a m e s ii e tc.

A dulti i r od fo liol e l e fr un ze lor i nc e p á nd d e l a mar g in e , put a nd sa produc á in fin a l d e f o liere a

plantelor . C á nd nu mai g á sesc pl a nt e ve r z i p e nt r u hr a n á, g á ndacii pot ata ca tub e rculii d e c a rtof , m a i a les

cei car e se gásesc la supr a f a t a s o l ului , s au fr ucte 1 e de v in e - te. L a r ve l e tin e r e p e r f or eaz a , iar mai t á rziu

c onsum a in intr eg im e limbul f oli a r. La r v ele de v á r s t e le 1 - II con s um a 6 % di n frun z e , ce l e de va r s t a a

Ill- a 20 %, i a r cel e d e va r s t a a IV- a 74 % . L a ata cu r i put e rnic e l a pl a nt e nu r á m á n d e c á t re s turi din

tulpini. I n c a zul unor at a c u ri int e n se cultu r ile de ca rto f i pot t i compromis e . Morfologie. Adultul a r e corpul de 9 - 1 2 mm lungim e, fe m e lel e fi i nd c eva mai mari ca ma s culii

( f e m e la s e d e ose beste de m a scul dup á ultimul seg ment abdomin a l , p e c a r e ar e o ad á n c i t u r á d e form a

triun g hiul a r á; m a s c ulii s unt i n ge n e ral m a i mici s i au fo r ma corp u lu i m a i a lun g itá ) , d e c ulo a re ga lb e n a -

portoca li e. Ca pul e s t e mai l a t d e d i t lun g s i i n ge n er al es t e t i nut in jo s , as tf e l ca privind gá nd a cul d e s u s

a proape ca nu i s e ved e ca puL Anten e l e au prime l e 5 a rticul e d e culo a r e ga lb e n á, iar c e 1 e 1alte 6 sunt d e

c ulo a r e intun e c a t á . C orpul est e o va l a l un g it, conv ex dor s al. Capul g alben - ro s cat, pr ez intá o p a t a

median á t r iun g hiular á , nea g r á. Pronotul eu 13 pete, n e gr e dintr e car e c ea m e di a n á, e s te i n form a lit e r e i

V . E litr e l e eu c á t e 5 du ng i lon g itudinal e n e gr e , ce l e 2 l a ter ale fi i nd m a i i n g u s t e. Aripile po s t e r io ar e s unt

s ubti r i , m e mb ra no ase, l a inc e put tr a n s p a r e nt e , a poi ru g inii , i a r dup á 3 0 d e z ile de la i e sir ea gá nd a cului

din so l d ev in e r oz , a p o i ro s ii ro z . E l e s unt d e circa 2 ori mai mari d e c á t prima per e ch e de ar ipi s i i n s t a r e

d e r e pau s s tau i mp á turit e at á t in lun g im e c á t $i p e l a tim e s i su n t in i nt reg ime a c op e r i te d e e lit re .

Pi c io arel e s unt r os c a t e , c eva m a i d eschi se l a c ul oa re d ec á t c o r pul , eu tar se l e n eg r e. A bd o m e nul prez int á

3 - 4 sir uri d e p e t e n eg r e lon g itudin a l e . Oul are f orm a a lungit á , m á rim e a lui va ri az á i ntr e 1 . 2-1 . 8 mm, d e culo a r e galb e n á s au gal b e n

po r tocali e . L a ex t er ior oul est e lipici os , fo a rt e r ez i s t e nt l a f a ctorii fizici s i chimici , i a r corionul es t e

tr a n s p a rent .

L a rv a proa s p á t eclo za t á din ou e s t e de culo a re g a lb e n - porto ca lie a v á n d cir c a 1 . 5 m m lungim e

~ i 0.5-0.6 mm l á t i m e , par tea ve ntr a l á fi ind l á t i t á, i a r c e a d orsa l á b o mb atá , E a es t e d e tip oligopod ,

s ubtipul ch ry som e l i d , a vá nd segm e nt e l e a bdomin a l e cu un lume n m a r e, i a r ultimile dou á seg m e nte se

i ngu s t eaz á bru s c , sunt u s o r r e tr a cti l e . A c es t e ultime dou á s eg m e nt e f o r meaz á pi g opodiumul , o

formatiune utili za t á d e c á tre l ar vá in pro ces ul d e d e p l a s are a ei pe s ub s tr atul a liment a r. Ca pul , t or a cel e

sunt d e culo a r e g alb e n á lu c io as á; l a f e l ~ i p er i s o r ii c are le a c op e r a. Pe marginile laterale a le

~ i pi ci o a r e l e

se

gm e ntelor abdominale are c á t e dou á r a nduri de pete n eg re. Ar e trei p e r e chi de picioar e , i a r pe u lt i mul

se

gm e nt a bdominal o v entuz á c are o a jut á l a d e pl asa r e .

L a r ve l e n á p á r l esc d e 3 ori p á n á la impupa re, D eose bim p a tru s t a dii l arva le. In a inte d e n á p á rlir e

culo a r ea larv ei e s te ro s ie inchis , av á nd t r g umentullucioa s s i mult i n t ins. N á p á rlir ea dur eazá in ju r d e o

o r a. Dup á n á p á r l i r e l arva s t a timp d e 3 - 4 or e fa r a sa se mis t e , timp i n car e se colo re a za co r pul , capul s i

picio a r e l e . Acum lar va a re t eg umentul mai inchis s i m a i zb á r cit ca in a inte d e n á p á rlir e. Culo a r ea

larv elor mai p oa te va ri a ~ i i n f unc t i e de t em p er atur á , L a o t e mp e rau r r á m ai jo as á va p r edomin a cul oarea

ro s ie , ia r la tem p eraturi ridicat e , cu l o a r ea g alb e n á . La r va la compi e ta d ezv ol tar e are corpul d e 1 2-15

mm lungim e .

P u p a se f orm ea z á num a i in p á m á nt , l a o a d á ncim e d e 2 -10 c m , in functie d e n a tur a s olului .

R e tr a g e r ea l a r ve i i n s ol p e ntru impupar e se fa c e d e obice i in micile cr á p á turi ale so lu l ui . La r va , od a t á

a jun s á l a ad á ncim ea do r it á, i si c o n st rui este o c á m á rut á eu diam e trul d e circa 1 c m , e u p er eti i bin e

n e t eziti , in c a r e se aseaz á p e s p ate s i sta n e miscat á 5- 8 zil e, n á p á rl es t e si se t ra ns f orm a i n pup a . Fo rm a

pup e i es t e ova l á, lun gá d e 9 - 12 mm ~ i lat á d e 6-7 mm. La in ce put a r e cu loar ea ros ie p o rt o c a l i e d e s c hi s á,

p e ntru c a m a i t á rziu sa d ev in á ga lben á portocalie. Pup a , d e tipullibera , es t e acoperit á e u o p e l i t á s ubji re

prin c a r e se po a t e ob serva eu u s u r int á to a t e o rga n e l e v iitorului g á nd ac ,

2 2

Ciclul biologic. In conditii din tara no a s t r a a r e 1 - 2 ge neratii p e an , g en e ratia de prim a v a r a Gr i n

lunil e m a i - iunie

t á rii po a te e v olua s i o atr e ia ge nerati e .

ierneazá i n s ol c a a dult la o a d á r ic i m e m a i mare s au m a i mic á , i n

f unctie de c a r a cterul

ad á ncim e ,

part e din g á ndaci i hibernan t i

a d á ricime a de 10-40 cm. Primávara, c á nd t e mp e r a tura

t e mp e r a tura zilnicá m ax im a e st e peste 17 ° C , incep s a iasá din so l primii g á ndaci hib er nanti. La noi ,

lunii

iesirea gándacilor din sol c ore s pund e eu ince putu l lunii aprilie si po a te continua p á n á la inceputul

tr e c e d e 12 ° C , adicá a t unci c á nd

intr a p á n á l a 10 - 20 cm

In a nii calduro s i si i n a numit e z on e ale

si generatia d e v a ra ü 2 in lunil e i u l ie-aprilie .

s olu l ui ~ i umiditate a

G

á ndacul din Color a do

l ui . In s oluri l e umede g á ndacul

atunci c á nd temp e r a tur a

a aerului

In timp c e i n s oluril e m a i usc a t e , ni s ipo ase ,

pot f i di s tru s i ,

po a t e intra páná l a 1m . In timpul ierni i o m ar e

solului

scad e s ub 0 ° C , la

medie decadalá

s i i n cur s ui lunii iunie. Iesirea din so l s e produc e in cursui or e lor d e l a

a mi a za c á nd temp e ratura

mai m a ri d e 15 ° C . A ceste temperaturi nu s e inre g istrea za i n toat e s olu r il e la aceasi dat a , de a cee a

a p a ritia es te es a lon a t a p á n a la s f á r s i t ul lunii m a i. A paritia in mas á a adultiilor a r e loe in a tre ia decada a

luni i a prilie , prim a decad a a lunii mai , la t e mp e r a turi

d e

m a i , iar in c a zuri e x ce p tionale

e s te m a i ridic a t á . Maximul de aparitie se m a nif e st á la t e mp era tu r i

m e dii z iln i c e d e 14 - 2 1 ° C.

a l e solului

G á ndacii b á tr á ni , ie s iti p rim av ara de la iernare , trebu i e s a s e hr á nea s c á inten s operio a d a

timp , c a re la temperatura

tendinta

25 m p e or a, f a pt fo a rt e import a nt d e cuno s cut mai al e s c á nd se d escop e r a un nou focar . G á ndac i i iesiti din sol nu inc e p o dat a sa s e hr á neasc á , un e ori se int á mpl á ca unii s a s e r e inteare á din nou in sol ~i de a

r ev eni l a s upr af a t á dup á c á teva z ile.

v ar a , inaint e d e intra re a in hib e ma re ~ i se

continuá l a aparitie in prim av a r a. Dupá op er ioad a d e hr á ni re intensá g á ndacii hib e rnanti s e matu r ize a z á

s i i nc ep i mp e rech e r ea . In timpu l i mper e ch e ri i

m e die de 20 0 C e s te de c irca 10 zil e . Dup á iesire a din sol g á ndacii m a n i f es t á

de misc a r e , i n c are s cop e i se depl a s e a z á in mers sau in zbo r . Un g á ndac parcurge i n m e r s 20 -

L a majoritat e a

in se ct e lor c opulatia a a v ut lo e inc a din

i nsectel e s tau p e f r un z el e d e c a rtofi , fi e in st a re d e repaus

f i e consumánd

f run ze l e . L a a pr o pi e r e a

omului sau la a tin ge re a f run z elor s e . d e sp a rt im e di a t si c a d jos.

Í

din timpul zil e i . Un e ori s e i nt á mpl á c a femelele

s i i n prim av ara d e pun ou á f á r á sa s e mai i mp e r e ch eze , A s t fel se ex plic á s i ex i s t e nt a d e f oc a r e noi