Respiraia este procesul prin care organismele mobilizeaz energia stocat n substane organice, n vederea utilizrii acesteia.

n lumea vie exist dou tipuri de respiraie: aerob i anaerob; -aerob: reprezint oxidarea total a unor substane organice, n prezena oxigenului rezultnd substane anorganice i energie; ecuaia chimic: substane organice + O2 -> CO2 + H2O + energie -anaerob: reprezint oxidarea parial a unor substane organice, cu formarea tot a unor compui organici, dar i a CO2 (eventual) i cu eliberarea unei cantiti mici de energie; ecuaia chimic: substan organic A -> substan orgnic B + CO2 + energie

Regnul Fungi
Cuprinde ciupercile. Mediul de via: ap, sol, arbori de descompunere. Modul de via: sunt imobili. Sunt organisme eucariote, fie unicelulare (drojdiile), fie avnd mai multe celule filamentoase ramificate - hife, care se mpletesc formnd o mas compact - miceliu. Nutriie: heterotrof, saprofit sau parazit, substana de rezerv depus n celule fiind glicogenul, ca i n celulele animale. Reproducere: asexuat i sexuat. Importana:
-

speciile saprofte sunt descompuntori care asigur circuitul materiei n natur.

Multe specii saprofte au importan economic, fiind surs de hran sau sunt utilizate pentru producerea de antibiotice, alcool, vitamine;
-

speciile parazite produc diminuarea produciei agricole, boli la plante i animale. Zigomicete - mucegaiul alb Ascomicete - drojdia de bere, drojdia vinului, mucegaiul verde- albstrui, zbrciogul. Bazidiomicete - ciuperca de cmp, ghebele. Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in continua crestere. In Europa, productia de

Ciupercile se clasific n zigomicete, ascomicete i bazidiomicete.

-

ciuperci reprezinta 58% din productia mondiala, care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual.In viitor, se preconizeaza sa se ajunga la 200.000 tone de proteina obtinuta din ciuperci. Pamintul ofera omului posibilitatea de a-si castiga nu numai hrana, dar si mijloacele financiare necesare unui trai decent. mului ii revine doar sarcina de a-l exploata eficient prin mijloace deja cunoscute. Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar datorita continutului bogat in substante hranitoare, comparabil cu cel continut de paine,

carne, lapte, oua, zaharina, vitamine si saruri minerale. Un mare avantaj al cultivarii ciupercilor il constituie posibilitatea folosirii unor spatii deja existente, carora nu li s-a dat alta intrebuintare. In aceasta categorie de spatii intra: serele, solariile, pivnitele, soproanele, camarile de cladiri si alte asemenea spatii. Daca sunt cultivate in spatii inchise, ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare, cam 100-120 zile de la insamantare la ultimul recoltat. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului, in orice sezon, mai ales in sezoanele reci, cand pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati reduse. Este un avantaj deosebit sa poti realiza 2 pana la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata.Un alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica, iar in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina, ocupa spatii reduse in raport cu cantitatea de productie. In acest scop, se pot cultiva pe mai multe niveluri, facand astfel economie de spatiu.In ciupercariile bine organizate se pot realiza culturi pe 3-4 niveluri pe aceeasi suprafata. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%.
-

Din punct de vedere financiar, cultivarea ciupercilor asigura circulatia rapida a

fondurilor de investitii, ceea ce este foarte avantajos. Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp.Munca in ciupercarii este variata, nefiind plictisitoare si nici obositoare. Lucrarile se executa in perfecta ordine si curatenie, igiena fiind una dintre conditiile de baza pentru obtinerea de recolte bogate. Inca un avantaj al cultivarii ciupercilor consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie, pleava, tulpini si ciucalai de porumb, tulpini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia) sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea-soarelui. Lucrarile ce se executa intr-o ciupercarie necesita pricepere si hotarare. Si, nu in ultimul rand, trebuie tinut cont ca prin cultivarea dirijata a ciupercilor in spatii inchise, folosind miceliul unor specii comestibile cunoscute, se inlatura orice forma de intoxicatie alimentara.

Regnul Plantae
Sunt organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe. Plantele sunt rspndite n toate zonele globului, n medii acvatice i terestre. Sunt fixate de substrat prin rizoizi sau rdcini. Dup diferenierea esuturilor conductoare i a organelor vegetative, plantele se clasific n: plante avasculare i vasculare. Plantele avasculare - lipsite de vase conductoare, sunt reprezentate de algele pluricelulare i de briofite; Plantele vasculare sunt reprezentate de pteridofite, gimnosperme i angiosperme. PLANTE AVASCULARE Algele pluricelulare Sunt organisme acvatice. Corpul lor se numete tal. Dup tipul pigmenilor asimilatori, se deosebesc alge: verzi, roii, brune i aurii.
-

Algele verzi (filum Chlorophita) au stat la baza evoluiei celorlalte plante. Exemple: mtasea broatei (Spirogyra), lna broatei (Cladophora), salata de mare (Ulva). Algele roii (filum Rhodophita) populeaz mrile calde. Prezint ficoeritrin i ficocianin, pigmeni care mascheaz clorofila i care le dau culoarea roie. Exemple: Ceramium, Dasya. Algele brune (filum Phaeophita) triesc n apele reci ale mrilor i oceanelor, dar i n cele calde. Au cromatofori bruni (feoplati), care le dau aceast culoare. Exemple: Fucus, Laminaria, Macrocystis. Briofitele

Cuprind specii care descind din primele plante adaptate la mediul terestru. Reprezentanii acestui grup - muchii (triatele) i hepaticele, triesc pe uscat, dar au nevoie de ap pentru reproducere. Mediul de via: terestru, n unele locuri umede i umbroase. Caractere generale:

 talul este pluricelular; peretele celular nu conine lignin, precum cel al plantelor superioare; corpul este difereniat n rizoizi, tulpinie i frunzioare. n tulpini au celule cu rol conductor, fr a fi adevrate vase conductoare; gazele respiratorii difuzeaz prin suprafaa plantei.
-

Reproducerea se realizeaz asexuat, prin spori caracteristici (briospori) i sexuat, prin fuziunea oosferei (gametul feminin) cu anterozoidul (gametul masculin). Importana briofitelor: descompuntori ai organismelor moarte; mpiedic eroziunea solului, menin umiditatea solului; indicatori pentru schimbrile intervenite n ecosisteme (reacioneaz rapid la modificrile solului, apei i aerului). PLANTELE VASCULARE

Sunt plantele superioare, caracterizate prin diferenierea esuturilor conductoare i a organelor vegetative. Au vase conductoare, printre care trahei i traheide - sunt traheofite. Pentru c au organele vegetative difereniate, corpul plantelor vasculare este numit corm, iar plantele sunt numite i cormofite.

n grupa plantelor vasculare sunt incluse dou filumuri: pteridofite i spermatofite. Filumul PTERIDOPHYTA Cuprinde ferigile (primele plante vasculare aprute). Mediul de via: terestru, n locuri umede i umbroase. Pot fi i acvatice. Caractere generale: vasele conductoare lemnoase sunt reprezentate de traheide, prin care seva circul mai lent dect la celelalte grupe de plante vasculare. Pteridofitele nu formeaz flori i semine. Reproducerea este asexuat (n special), realizat prin spori (situai n sporangi) i sexuat. realizat prin gamei - anterozoid i oosfer (anterozoidul se deplaseaz spre oosfer doar n mediu acvatic). Importana pteridofitelor: - sunt plante medicinale; - sunt plante decorative;

- ferigile din Carbonifer au generat crbunii de pmnt. Filicatele sunt o clas a pteridofitelor, care cuprind cele mai evoluate ferigi: feriga comun (Dryopteris filix-mas), ferigua dulce, trifoiaul de balt. Filumul SPERMATHOPHYTA (plantele cu smn)
-

Sunt plante vasculare, cu semine, adaptate mediului terestru. Prezint floare, ca organ de reproducere. Cuprind gimnosperme i angiosperme. Nu formeaz fructe, deci smna este nud. Conul masculin este o floare, iar conul feminin este o inflorescen. Reproducerea sexuat este independent de prezena apei. Fecundaia este simpl. Mediul de via: terestru, avnd o mare rspndire n zonele montane. Cele mai cunoscute dintre gimnosperme sunt coniferele: bradul, molidul, pinul, zada, ienuprul, tisa, zmbrul, jneapnul, chiparosul de balt. Importana: coniferele ocup arii largi pe glob i au un important rol economic; lemnul lor este utilizat n construcii, industria lemnului, industria celulozei; din rin se extrag substane antifungice i insecticide; din mugurii de conifere se obin siropuri expectorante; multe gimnosperme sunt plante decorative.

Gimnospermele

Angiospermele Cuprind plante superioare, cu flori i cu semine nchise n fruct. Mediul de via: terestru; secundar prezint adaptri i la mediul acvatic. Modul de via: sunt rspndite pe tot globul, fiind adaptate la mediul terestru. Majoritatea speciilor sunt libere, unele genuri fiind parazite sau mixotrofe. Caractere generale: angiospermele sunt predominant ierburi, dar i arbuti i arbori. Vasele conductoare lemnoase sunt reprezentate de trahei (vase perfecte), mai eficiente n transportul sevei. Reproducerea este sexuat. Organele de reproducere sunt: floarea, fructul i smna. Florile au nveli floral i sunt, n general, hermafrodite. Fecundaia, independent de prezena apei i a umiditii, este dubl.

Importana: din angiosperme se extrag unele principii active pentru medicamente; sunt surs de hran pentru om i diferite animale domestice; din fibrele unor plante (in, bumbac, cnep) se fac diverse esturi; lemnul unor arbori, precum cireul, nucul, stejarul, este utilizat n construcii.

Angiospermele sunt grupate n dou clase: dicotiledonate i monocotiledonate. Clasa dicotiledonate Plante al cror embrion are dou cotiledoane, cu rol de hrnire, iar florile sunt alctuite din 4-5 sau mai multe elemente i au nveli dublu (caliciu i corol). Cuprinde mai multe familii, cum sunt: Familia rozacee - mceul, fragul, cpunul, mrul, prul, gutuiul, cireul; Familia papilionacee (leguminoase) - mazrea, trifoiul, soia, fasolea, lintea, alunul de pmnt, salcmul; Familia compozite - salata, floarea-soarelui, ppdia, mueelul, margareta, dalia; Familia ranunculacee - bujorul, spnzul, piciorul-cocoului; Familia umbelifere - morcovul, mrarul, ptrunjelul, elina, leuteanul; Familia lamiacee - urzica, busuiocul, levnica, salvia; Familia solanacee - ptlgeaua-roie, cartoful, ardeiul, tutunul, petunia; Familia chenopodiacee - spanacul, loboda, sfecla de zahr; Familia fagacee - stejarul, fagul, castanul.

Clasa monocotiledonate Plante al cror embrion are un cotiledon, iar florile sunt alctuite din trei elemente i au nveliul floral nedifereniat n caliciu i corol. Cuprinde familii ca: Familia poacee (graminee) - grul, porumbul, orzul, ovzul, secara, stuful, pirul, trestia de zahr, bambusul; Familia liliacee - ceapa, usturoiul, laleaua, crinul, zambila, vioreaua; Familia amarilidacee - ghiocelul, narcisa; Familia ciperacee - rogozul, pipirigul, papirusul. Plantele au o importanta foarte mare in viata oamenilor; incepand de la vitaminele si diferitele substante care sunt foarte bune pentru organismul uman, pana la faptul ca pot face fotosinteza, ceea ce este un factor essential In primul rand as vrea sa vorbesc de vitaminele B care majoritatea se iau din plante Vitaminele B: Grupul vitaminelor B

-B1 (tiamina B) -B2 (riboflabiena) -B6 factor antidermatic -Acid folic -B12 (cianocobalamine) -Acid pantotenic -Biotina -Inozitol Vitaminele hidrosolubile Grupa vitaminelor B Termenul de vitamina B a fost folosit la nceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carenial al bolii beri-beri ,extras din orezul nedecorticat. n prezent se tie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substane ce au urmatoarele particulariti comune: -proveniena (drojdia de bere) -solubilitatea n apa -rolul nutriional fundamental n activitatea metabolismului cellular Vitamina B se gaseten cantiti suficiente n alimentaia raionala si corect preparat .Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. Vitaminele B particip la procesele de oxidoreducere, la metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor ,intervin n funciile sistemului nervos, a unor glande endocrine B1 Vitamina B1 este numit si vitamina antiberiberic .A fost izolata n anul 1911 de Funk, din trele de gru. Windaus i Wiliam i stabilesc n anul 1931 constituia chimic. Vitamina B1 este solubil n ap, alcool. Solubilitatea ei crete n mediu alcalin. Are un miros caracteristic i este stabil la o temperatur obinuit, peste 100 grade C se descompune. Absorbia si metabolismul. Vitamina B1 extras din alimente sau sintetizat de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subire. Prin resorbia intestinal ajunge n snge sub form liber. E xcreia vitaminei B1 se face pe cale renal n cantiti de 50-250 micrograme. Valori mai mici de 40 de micrograme indic carena vitaminei B1.

Vitamina B1 intervine n procesele metabolice de baz ale organismului, cu rol de coenzime. Particip la procese generale de oxireducere, regleaz schimburile gazoase, joac un rol important n funciile sistemului nervos central i periferic i a glandelor endocrine. De asemenea, intervine n metabolismul apei si regleaz funciile motorii, secretorii i de absorbie digestive. Surse: n alimente de origine vegetal (cereale mai puin legume) i animal (carne, peste, lapte, oua etc). Cele mai mari cantiti de vitamin B1 se gasesc n drojdia de bere, in coaja si germenii boabelor de gru. Antivitamina B1 (piritiamina, neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice. B2 Vitamina B2 se mai numete i vitamina hidrosolubil de cretere . Este termostabil (rezist si la 120 de grade C), solubil n ap si alcool, cu solubilitate crescut in mediul alcalin. Vitamina B2 a fost izolat pentru prima oar n anul 1933 si sintetizat de Kareer n 1935. Absorbia i metabolismul. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma liber, dup care ajunge n ficat si rinichi. Nu se depoziteaz n organism. Eliberarea se face prin fecale i mai puin prin urin. Intervine n procesele de oxireducere, n metabolismul glucidelor, lipidelor n funiile sistemului nervos, a aparatului vizual i are rol antitoxic (plumb, mercur). Surse: alimente de origine animal (lapte, ou, ficat, creier, splina), crustacee i unele vegetale (spanac, salat verde, roii etc). Vitamina B2 poate fi sintetizat de unele bacterii. B3 Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic i amida acidului nicotinic cu proprieti aproape identice precum i o serie de derivai ai acidului nicotinic. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon i un atom de azot. Acidul nicotinic i amida nicotinica sunt substane cristaline, incolore, solubile n apa, alcool, termostabile. Absorbia si metabolismul. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde ptrund n snge. Se elimin prin urin, fecale, tranpiraie. Vitamina B3 previne i vindeca pelagra, caracterizat prin tabloul simptotic a celor trei D (demena, diaree, dermatita). Ele particip de asemenea la procesele de oxireducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produilor pigmentari si influenteaz sistemul nervos i activitatea unor glande cu secreie interna. Este binecunoscuta i a aciunea vasodilatatoare a vitaminei B3.

Surse: alimente vegetale mai ales n coaja boabelor de cereale, n drojdia de bere, alimente de origine animal (carne, rinichi, ficat). Antivitamina B3 (acetilpirimidina) substan cu structura apropiat de aceea a vitaminei B3 dar cu aciune antogonist. B4 Vitamina B4 (adenina) are funcii si indicaii terapeutice, mai puin cunoscute. Ea alturi de alte vitamine B, intervine n funciile sistemului nervos ct si cele ale sistemului hematopoietic. Carena vitaminei B4 modific echilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei i granulopeniei. Administrarea sulfamidelor i a antibioticelor crete consumul de vitamin B4. Ea are un rol important n metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, n funciile suprarenalelorsi a proceselor creterii. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. Cea mai important surs este drojdia de bere. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacterian intestinal este redus la om. Absorbia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subire. n snge, concentraia cea mai mare de vitamina B4, este n hematii. Eliminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpiraie. B6 Vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul i piridoxamina. n mediu alcalin i acid sunt sensibile la lumin. Regnul vegetal ofer o important surs de vitamin B6. Sursele de obinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grup. Absorbia vitaminei B6 se realizeaz la nivelul intestinului sub forma liber i mai bine combinate cu proteine. n organismul animal predomina piridoxamina. Vitamina B6 intervine n metabolismul substanelor organice i intr n compoziia unui mare numr de enzime cu funcie de oxidoreducere. Particip la biosinteza sfingozimei cu rol n metabolismul lipidelor. Eliminarea vitamine B6 se face n cea mai mare msur pe cale renal i scade cu vrsta. B12 Vitamina B12 este compus din substane cristalizate, de culoare roie, solubile n ap i alcool, stabile n aer i n mediu acid. Sunt semirele la aciunea oxidanilor, bazelor i acizilor puternici. Rezist la 120 de grade C, timp de 20 minute.

Vitamina B12 se gsete mai puin n regnul vegetal i mai mult n alimentele de origine animal (ficat, splin, creier, muchi). Principala surs de vitamin B12 este sinteza microbian. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub aciunea a numeroase bacterii din sol i a bacteriilor intestinale, mai ales din colon. Absorbia i metabolismul. Absorbia vitaminei B12 se realizeaz la nivelu mucoasei intestinale, n prezena unui factot intrisec produs de mucoasa gastric i cu care alctuiesc factorul antipernicios depozitat n ficat. Vitamina B12 absorbit i reinut la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza, reconstituind prima faz a absorbiei intestinale. Factorul intrisec are rol de protecie n absorbia intestinal prin formarea unor compui de inactivare a vitaminelor B12. Factorul intrisec activ fixeaz pn la 264 de micrograme vitamin B12\mg. Vitamina are rol n hematopoiez i mai ales n eritropoiez. Cea mai important aciune a acestei vitamine este anemia pernicioas de tip Biernner, unde intervin modificri ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. B13 Vitamina B13 are structura chimic asemntoare acidului azotic, constituie un principiu component al complexului B, cu rol n stimularea creterii puilor, porcilor. B14 Vitamina B14 este extras din urina uman, are rol n hematopoiez. B15 Vitamina B15 (acidul panganic) se gsete n alimente de origine animal. Intervine n procesele enzimatice i, n cantitate de 2 mg\zi acoper nevoile organismului.
Cercetatorii au ajuns la concluzia c absorbirea de VOC oxidai a fost parte dintr-un ciclu metabolic mai intens. Plantele pot produce substane chimice pentru a se proteja mpotriva iritanilor i pentru a respinge invadatorii, de exemplu, insecte, precum i corpul uman poate mri producia celulelor albe n rspuns la o infecie. Cu toate acestea, la generarea acestor substane chimice n cantiti destul de mari, ele pot deveni toxice pentru plantele nsei. i astfel, n scopul de a le asimila, plantele ncep s ridice nivelul de enzimele, responsabile pentru conversia substanelor chimice n alte, mai puin toxice. n acelai timp, plantele cheituie mai muli VOC oxidai prin accelerarea asimilrii de enzime. Descoperirile noastre arat c plantele pot ajusta metabolismul lor pentru a crete absorbia substanelor chimice atmosferice, ca rspuns la diferite tipuri de stres.

Lumea animala
Animale domestice: Istoria civilizatiei este asociata indeaproape cu animalele domestice. La aparitia comunitatilor umane, acum aproximativ 10-12.000 de ani, cateva specii de mamifere mari si pasari au fost domesticite, dand astfel posibilitatea umanitatii sa treaca de la conditiile primitive de viata la o calitate mai buna a vietii. Animalele domestice mari au facut posibila trecerea de la vanat, cules si practicarea unei agriculturi schimbatoare, la un stil de viata mai stabil.

animalele au eliberat omul de munca de camp foarte grea ; animalele au facut posibil transportul resurselor naturale si al produselor obtinute din agricultura catre - alte comunitati pentru schimb sau vanzare; animalele asigura grasime si proteine pentru a imbunatati hrana; 37914lmb24gjp7n laptele asigura supravietuirea si cresterea copiilor atunci cand laptele uman nu este suficient; animalele asigura piele, lana si coarne pentru imbracaminte si adaposturi; grasimea animala este folosita pentru iluminat; balegarul uscat de la animalele mari este combustibil pentru gatit si incalzit; mj914l7324gjjp puterea animalelor este folosita pentru extragerea apei din pamant si din rauri, pentru uz domestic si irigatii; animalele contribuie la formarea unor sisteme integrate si imbunatatite pentru fermieri; in istoria umana, animalele pentru calarit au fost modalitatea cea mai rapida de a calatori, pana la inventia trenului in 1829 acum 170 de ani.

Domesticirea animalelor a fost primul pas catre imbunatatirea calitatii vietii prin stiinta si tehnologie. Zootehnia este intr-o crestere dinamica, mai mult decat orice alt sector din agricultura. Acest sector va fi pana in 2020 cel mai important sector agricol in termeni de valoare adaugata. Ca urmare a cresterii populatiei si veniturilor, a urbanizarii rapide si a schimbarii obiceiurilor de hrana, se observa o expansiune fara precedent a industriei zootehnice in tarile dezvoltate , unde productia de carne pe cap de locuitor se asteapta sa creasca cu aproape 50 % intre anii 2002 si 2020. Cererea mondiala de oua se asteapta sa creasca cu 35% iar cererea de lapte cu 25%, pe aceeasi perioada. Populatia saraca de la sate depinde foarte mult de cresterea animalelor si se crede ca ameliorarea acestui sector le va imbunatati veniturile si le va spori alternativele economice. Cresterea animalelor asigura mijloacele de trai pentru 70 % din populatia saraca din lume. Cu o cerere pentru proteinele animale in crestere, tarile cu venit scazut sau mediu vor beneficia de Revolutia Zootehniei ce se desfasoara in jurul lor. In acelasi timp, populatia saraca de la sate va beneficia de preturi reduse pe masura ce oferta de produse animaliere se extinde. Animalele monogastrice (porci si pasari domestice) vor fi cea mai importanta sursa de crestere ; in 1993 reprezentau deja 63% din consumul de carne global. Aceste animale au o mai buna conversie a concentratelor de hrana fata de rumegatoare, si tehnologia lor de productie este universala si prin asta mai accesibila operatiilor comerciale pe scara larga.

Principalul capital biologic pentru dezvoltarea zootehniei, a securitatii alimentare si a evolutiei rurale de durata, sunt rasele catorva specii de animale domesticite, importante pentru productia de alimente si agricultura. Valoarea resurselor genetice pentru majoritatea acestor animale este prost inteleasa. Folosirea si dezvoltarea de catre fermierii din toata lumea a raselor si conservarea unor rase rare, de slab interest pentru fermieri , trebuie imbunatatite substantial in cazul in care tarile vor sa raspunda cu succes securitatii alimentare si dezvoltarii rurale de durata. Productia sustinuta de animale ar fi imposibila daca nu s-ar lua masuri eficiente pentru a garanta sanatatea animalelor prin excluderea si/sau tinerea in frau a bolilor animaliere transmisibile intre diferite specii. Unele boli pot cauza probleme de sanatate si pot fi transmise si oamenilor; de asemenea pot avea consecinte nefavorabile asupra mediului. Bolile cauzeaza inutile dureri si suferinte pentru animale. Productia de animale aflata in crestere exercita presiune crescuta asupra resurselor naturale. Sunt necesare tehnologizari si sisteme de productie de incredere pentru a creste eficienta conversiei hranei, reducand astfel input-urile si pierderile de substante nutritive. Scopul este de a avea impact pozitiv, privind intensificarea productiei animaliere, asupra crescatorilor de animale mai saraci din regiunile rurale, si de a construi un cadru pentru protejarea sigurantei alimentelor si protectia sanatatii umane. Aceasta lume in schimbare trebuie sa faca fata unei schimbari fara precedent privind utilizarea in dietele oamenilor a mai multor proteine animale. Primele decenii ale secolului 21 vor fi martorele urmatoarei revolutii in hrana oamenilor. Productia animaliera sustinuta Intretinerea si dezvoltarea unei ferme este un proces complex si interactiv ce depinde de pamant, animale si resursele de apa ca si de capitatalul investit. In cadrul acestei lumi in schimbare, agricultura este practicata diferit in diverse medii si cu mai multe grade de intensitate si eficienta biologica. Animalele joaca un rol important in cadrul acestor ferme. In comparatie cu sistemele zootehnice dezvoltate din lumea moderna, cresterea animalelor in tarile in curs de dezvoltare foloseste intreaga gama de produse obtinute de pe urma animalelor, multe din ele fiind returnate, sub forma de input-uri, sistemului de productie din cadrul fermei. Balegarul, de exemplu, este un important- si de multe ori singurul- nutrient pentru plante; spre deosebire de ingrasamintele chimice, asigura materia organica necesara pentru a mentine structura solului, un factor important pentru controlul eroziunii solului. Tractiunea animala este foarte importanta , mai ales in fermele din Asia , estimandu-se ca in lume exista aproximativ 300 milioane de astfel de animale, de diverse specii, pentru tractiune. Cresterea animalelor asigura o sursa de venit constanta, precum vanzarea laptelui, si serveste ca o resursa strategica de bani, deoarece detinerea de animale este o metoda de mentinere si acumulare de bogatie. Aceasta functie a animalelor are importante implicatii deoarece finanteaza alte input-uri esentiale pentru ferma , cum ar fi semintele si agrochimicalele, asigurand bani pentru perioadele critice ale anului si astfel ridicand nivelul de trai al fermierilor. Productia de hrana este, in multe tari aflate in dezvoltare, insuficienta pentru necesitatile curente si situatia va fi in continuare exacerbata de extinderea rapida a populatiei. Tarile in aceasta situatie nu pot permite stagnarea productiei alimentare. Nici nu-si pot permite, pe termen lung, sa produca mancare cu efecte negative asupra mediului sau asupra bazei de resurse naturale. Este clara necesitatea largirii gamei de produsele animaliere pentru a balansa efectele adverse ale productiei intensive si ale exploatarii bazei de resurse si, in acelasi timp, optimizarea productiei de alimente. Cresterea animalelor serveste si ca mod de reciclare a substantelor nutritive si ca sursa de energie

si de valoare adaugata productiei. Acest rol complementar al animalelor este unic si trebuie sa fie exploatat la maxim. Totusi, se observa printre politicieni, oameni de stiinta si statisticieni, un consens privind tarile in dezvoltare, a caror zootehnie se dezvolta intr-un ritm insuficient pentru a face fata nevoilor unei populatii mondiale in crestere. Largirea gamei de produse animaliere in aceste tari a fost in mare masura rezultatul cresterii populatiei de animale , si mai putin rezultat al cresterii productivitatii. In timp ce mai multe output-uri sunt binevenite, ele nu inseamna in mod sigur o crestere sustinuta a productivitatii. Din contra, in multe cazuri pot conduce la scaderea productivitatii si la degradarea bazei de resurse naturale. In ciuda multor proiecte de dezvoltare implementate de-a lungul anilor de agentiile nationale, bilaterale si multilaterale de multe ori cu capital de investitie substantial realitatea este ca nu au fost inregistrate schimbari semnificative in eficienta zootehniei in tarile in curs de dezvoltare. Tehnologiile trebuie construite tinand cont de rolul important al zootehniei in agricultura. Pentru ca aceste tehnologii sa fie acceptate de producator, ele trebuie sa-i raspunda necesitatilor, sa aiba un cost acceptabil si sa aiba beneficii tangibile. Doua produse animaliere, balegarul si forta de tractiune a animalelor, sunt utilizate sub capaciatea lor maxima, fiind necesare programe speciale pentru a le maximiza efectele benefice Progresul tehnico-stiintific i-a permis omului sa patrunda in tainele cosmosului si sa atinga cu mana fundul oceanelor, sa afle tainele genelor si sa foloseasca laserul pentru a realiza cele mai complicate operatii. Viitorul e si mai promitator sub aspectul descoperirilor si surprinzatoare, si de acelea, tainele carora isi asteapta dezlegarea de sute de ani. Multe din aceste taine le pastreaza natura care ne inconjoara si a carei parte santem noi. Cunoscand-o, in felul acesta ne autocunoastem pe noi insine. Comportamentul reprezentantilor lumii animale ne ofera nu numai momente de revelatie. Dar, oricat de surprinzator ar parea cand e vorba de lumea necuvantatoarelor, ele ne sugereaza numeroase modele de conduita si corectitudine, de devotament, sacrificiu si dragoste. Tocmai in aceasta si consta marele miracol care caracterizeaza relatiile om fauna. De aici si imensul interes al cercetatorilor de a studia modul in care se comporta si cea mai mica insecta, si cel mai enorm mamifer. Iata de ce etologia se bucura de o popularitate din ce in ce mai mare. Din ea se inspira scriitorii, autorii de film, realizatorii programelor TV etc.