Regnul Virusuri.

Diversitatea și importanța
virusurilor în natură și în viața omului
 Comparaţi structura virusului gripal cu cea a bacteriofagului. Enumeraţi

trei asemănări și trei deosebiri .

Asemănările:
• Ambele sunt vii;
• Ambele au înveliş proteic numit capsidă;
• Ambele sunt virusuri;

Virusul gripal Criterii Bacteriofagul

Infectează Efecte Tratează

20-400nm Dimensiune 27 nm

Simple şi complexe tip pentru tratarea infecţiilor intestinale şi

pentru tratarea boliilor septice

Ribovirus (cu ARN) Prezenţa Adenoribovirus (cu ADN)

ADN, ARN
 Rolul virusurilor în natură şi în viaţa omului.
• Virusurile sunt paraziţi care provoacă gazdei (plantelor, animalelor şi omului)
diferite boli, numite viroze.
• Viroze răspândite la animale sunt mixomatoza la iepuri, gripa aviară, febra
aftoasă la vite, erizipelul la porci, pesta la păsări.
Mixomatoza este o boală virală, contagioasă, cu
evoluţie acută, comună tuturor iepurilor. Tineretul şi
iepurii din rasele specializate, belgiană şi angora, sunt
cei mai sensibili. Boala se manifestă clinic prin secreții
lacrimale, conjunctivită şi apariţia, sub piele, a unor
•
tumefacții cu aspect tumoral, numite mixoame, în
special în zona capului, pe bot, pleoape şi urechi.
Sursele de contaminare sunt reprezentate de iepurii
bolnavi sau de cei trecuţi prin boală, care elimină
virusul în mediul extern, contaminând apa, furajele,
adăposturile şi ustensilele zootehnice, acestea
constituind surse secundare de infecţie, alături de
cadavrele animalelor. Transmiterea, virusului se face
pe cale bucală odată cu furajele şi apa contaminate,
dar şi prin mucoase şi piele, prin intermediul
insectelor hematofage (țânțari).
Este o boala infectioasa virala, extrem de
contagioasa, ce afecteaza ierbivorele cu copita
despicata, cum ar fi bovinele, ovinele si porcinele,
precum si rudele lor salbatice (caprioare, bizoni,
zimbrii; s-au intalnit cazuri de febra aftoasa si la
sobolani sau arici. Caii, cainii sau pisicile pot fi
doar purtatori ai virusului, insa nu dezvolta boala.
In aceeasi situatie se afla si omul.

Principala sursă de erizipel la porci este deja

persoanele bolnave, care secretă bacterii patogene
cu fecale și urină. După cum sa menționat mai sus,
agentul patogen poate fi în mediul extern pentru o
lungă perioadă de timp. Infecția are loc prin surse
de băut, alimente, instrumente de inventar.
• Virozele la plante sunt însoţite de apariţia pe frunze a petelor gălbui (aşa-numitul
mozaic) sau de încreţirea lor, de reducerea dimensiunilor frunzelor sau a plantei în
ansamblu.
Mozaicul afectează țesuturile plantelor
la nivel celular, ca urmare a căruia există
o distrugere parțială a clorofilei, o
scădere a nivelului de carbohidrați și
moartea secțiunilor de țesut
Primele semne de daune sunt:
pete de formă neregulată de diferite
dimensiuni și culori care deformează
structura plăcii frunzei: galben deschis,
albicios, verde strălucitor;
încetinirea dezvoltării plantei,
perturbând metabolismul apei sale, în
urma căruia frunzele, lăstarii tineri și
tulpinile încep să se usuce;
apariția de semne maronii pe fructe,
acestea putrezesc și devin improprii
pentru hrană.
Cele mai răspândite boli virale la om sunt:
• gripa, afecţiunile respiratorii acute, variola,
rubeola, rujeola, hepatita virală, herpesul, negii
ş.a. În sec. XX omenirea s-a confruntat cu un nou
virus foarte periculos – virusul imunodeficienţei
umane (HIV – Human Immunodeficiency Virus),
care provoacă boala SIDA – sindromul
imunodeficienţei umane. Virusul se transmite
prin sânge şi prin spermă. Pentru a preveni
contaminarea se folosesc seringi şi instrumente
medicale de unică folosinţă, se recomandă
evitarea contactelor sexuale neprotejate etc.
• În decembrie 2019, într-un focar de pneumonie
din China (orasul Wuhan, provincia Hubei) a fost
identificat un nou coronavirus – SARS-CoV-2, care
provoacă boala infecţioasă COVID-19. În scurt
timp, acesta s-a răspândit pe toate continentele,
degenerând într-o pandemie.

• Anual, fiecare individ face cel puţin două viroze,

iar pe parcursul vieţii virusurile îl vizitează de
circa 200 de ori. Din fericire, nu toate „întâlnirile”
se termină cu boală, deoarece pe parcursul
evoluţiei, organismul uman s-a învăţat să lupte cu
multe dintre virusuri.
Propuneţi un program de măsuri (cel puţin trei)
de profilaxie a virozelor.
Argumentaţi măsurile propuse.
 Reguli de prevenire a virozelor respiratorii:

1. Evitarea locurilor aglomerate.

2. Evitarea contactului cu persoanele bolnave.
3. Spălarea mâinilor cât mai frecvent, mai ales după
suflarea nasului și contactarea persoanelor bolnave sau
suspecte de boală.
4. Aerisirea încăperilor, cu menținerea temperaturii de
18-20 °C.
5. Evitarea vizitării persoanelor bolnave sau cu
presupuse simptome de viroze respiratorii.
6.Purtarea măștii medicale în spaţii închise și în locuri
publice aglomerate.
 Importanța vaccinării
În cazul gripei sezoniere și altor boli provocate de virusuri, cea mai eficientă
măsură de prevenție este vaccinarea.
Aceasta presupune utilizarea vaccinurilor ca protecţie de boli infecţioase.
Termenul provine de la cuvântul din limba latină vacca – vacă, întrucât la
primele imunizări s-a folosit virusul unei boli ușoare, variola vacilor, pentru a
produce imunitate împotriva unei boli grave la om – variola.
Vaccinurile sunt produse medicale care conţin forme atenuate sau inactive
de organisme cauzatoare ale unei boli (virusuri, bacterii), într-o cantitate
suficientă pentru a activa sistemul de apărare al omului și a produce
imunitate pentru viitor, dar nu suficientă pentru a cauza boala respectivă.
Astăzi, există 26 de vaccinuri ce previn boli infecțioase. Imunizarea protejează
nu doar persoana vaccinată, ci și alte persoane, nevaccinate. Când un număr
suficient de mare de oameni sunt vaccinaţi, se formează imunitate colectivă.
S-a stabilit că imunizarea a 40% din populaţie ar preveni o epidemie virală.
În baza particularităţilor biologice ale virusului
SARS-CoV-2:
a) propuneți patru măsuri de prevenire a
infectării cu SARS-CoV-2, cu argumente
pentru fiecare dintre ele;
b) b) formulați (pe o pagină) un aviz
informaţional convingător privind profilaxia
maladiei COVID-19.
 Pentru acasă
ESEU
„Sănătatea omului depinde de modul de viaţă”.