Numele și prenumele elevului ____________________________nota ____ Data ________________

Lucrare de laborator la biologie, clasa a IX-a

„Evidențierea absorbției apei de către plantă”

Obiective:

Elevul va fi capabil:

⮚ - să utilizeze instrumentarul şi tehnicile de laborator în procesul de investigaţie a structurii organelor vegetative ale
plantelor cu flori.
⮚ - să descrie circulația substanţelor în corpul plantei.
⮚ - să descrie funcţiile organelor vegetative ale plantelor cu flori.
⮚ -să estimeze importanța perișorilor absorbanți în procesul de absorbție a apei
Aspecte teorerice.

La rădăcinile tinere pot fi distinse câteva zone care realizează diferite funcții. Vârful rădăcinii este acoperit cu scufie,
care-l apără de vătămare în timpul creșterii. Scufia este urmată de zona de diviziune alcătuită din celule mici care se
divid continuu. Celulele nou-formate cresc în lungime, formând zona de creștere. Următoarea zonă este distinsă prin
prezența perilor absorbanți și este numită zonă de absorbție. Aceasta este urmată de zona de conducere prin care apa
și sărurile minerale se ridică spre părțile aeriene ale plantei. Aici se dezvoltă rădăcinile laterale.

Rădăcinii îi revine rolul principal în asigurarea plantelor terestre cu apă. Absorbția apei are loc la nivelul zonei
perișorilor absorbanți, care se extinde pe o lungime de 4-7 mm și se vatămă foarte ușor. Fiecare perișor absorbant este
o celulă vie alungită cu pereții subțiri, permiabili pentru apă. Ea posedă o vacuolă mare cu suc vacuolar concentrat în
care este absorbită apa din sol. Durata lor de viață este de 7-10 zile

1. Schema de mai jos prezintă structura rădăcinii unei plante terestre. Scrie, în spațiul acordat, în dreptul cifrei
denumirea zonelor rădăcinii.

2. Explică în câteva enunțuri de ce rădăcinile plantelor acvatice nu

formează perișori absorbanți.

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
 3. Compară sistemele radiculare a acestor două plantule, conform datelor din tabel .

Denumirea plantei- Criterii de comparație Denumirea plantei-

Denumirea sistemului radicular
Lungimea rădăcinilor laterale
Clasa (mono,dicotiledonate)
Creșterea(în profunzime/la suprafață
4. Descrie, într-un enunț , aspectul zonei de absorbție a rădăcinii de grâu.
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
5. Formulează concluzii

-apreciază rolul celor patru zone radiculare în procesul de absorbție a apei și sărurilor minerale,

-determină dependența dintre structura zonei de absorbție și funcția ei de absorbție,

-explică rolul apei și a sărurilor minerale în dezvoltarea plantelor.

_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

6. Unui grădinar începător i s-au propus 3 variante de transplantare a răsadului de legume.

1.Răsadul se smulge din sol, se scutură bine de pământ și apoi se răsădește.
2.Plantulele se sapă împreună cu solul din jurul rădăcinii și se răsădește împreună cu acesta.
3.Răsadul se cultivă în ghivece nutritive din turbă și mraniță și se plantează împreună cu el în sol.
În spațiul acordat, scrie un eseu după algoritmul
1.Selectează o singură variantă care va asigura prinderea rapidă și fără pierderi a răsadului
2.Prezintă argumente științifice în favoarea acestei variante
3.Explică, de ce utilizarea variantelor omise nu vor da rezultate așteptate ( răsadul se va prinde mai greu, iar
unele plantule vor pieri. Prezintă explicații pentru fiecare variantă în parte).
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________