Sunteți pe pagina 1din 6

1

PROIECT DIDACTIC DE SCURT DURAT


la BIOLOGIE
realizat n clasa a VIII-a B
Data 29.2013
Tema: Increngatura Ferigi (Polypodiophyta)
Tipul leciei: Lecie mixta
Durata leciei: 45 minute
Metodologia formrii competenelor







































Bibliografie:
1.


2. Curriculum national la biologie pentru invatamintul liceal (clasa a-X-XII-a ),
Editura Stiinta,Chisinau,2010

Profesor: Potlozha Daniela

Obiective operaionale:
Elevul va fi capabil:
1-sa defineasca pe baza informatiei din text notiunea de feriga
2-sa descrie pe baza informatiei expuse morfologia ferigilor
3- sa identifice in baza informatiei din text trasaturile partilor componente
ale ferigilor
4-sa descrie in baza informatiei relatate ciclul de dezvoltare a ferigilor
5- sa stabileasca in baza informatiei din text relatii intre factorii de mediu
si diversitatea si raspindirea ferigilor







Competente de invatare /de a invata sa inveti.


Competene de a identifica probleme acional-
strategice i a propune soluii de rezolvare.

Competena de a aplica tehnici interactive de
acumulare, nregistrare, reprezentare,
interpretare i comunicare a informaiei
referitoare la organisme, procese i
fenomene biologice i a corelaiei dintre ele.
Diferenierea trsturilor distinctive ale
filumurilor de plante







2
Etapele lectiei Obiective
Operation
ale
Continuturi Tehnologii didactice Evaluare Timp
Momentul
organizatoric

Salut clasa de elevi. Rog elevii sa examineze florile din clasa si
sa identifice daca sunt prezente ferigi. Numesc elevul care sa
raspunda la intrebarea Care din florile examinate de voi sunt
ferigi? Urmeaza sa implic toata clasa in discutie referitor
caracteristicile ferigii prezente, ce stiu ei, au vazut-o inflorita
vreodata, are seminte sau nu.

Activitate
frontala
Expunerea
Conversatia
Discutia
3 min
Verificarea
cunostintelor




Comunicarea
cunostintelor
noi



















O1






O2








Verific cunostintele la tema precedenta prin intrebari adresate
elevilor. (Anexa 1)




SD1
Definiti notiunea de feriga dupa cunostintele pe care le posedati
Ferigile se considera a fi primele plante cormofite aparute pe
uscat, adaptate structural si functional la mediul terestru, iar
unele specii-la mediul acvatic de viata.


SD2
Analizati aliniatul structura cormului.
Raspundeti la intrebarile:Care e seva bruta/seva elaborata?
Care-s partile componente ale cormului la ferigi?
Pe baza unei plante de fergi in ghiveci elevii redescopera
organelle vegetative-radacina,tulpina subterana-rizom,frunza.
Analizam feriga de camera si observam fenomenele de
geotropism pozitiv/negativ si fototropism pozitiv/negativ.

Activitate
frontala
Analiza
Discutia



*Activitate frontala
*Discutia





*Activitate
frontala
*Analiza
*Observatia



Verificam
raspunsurile
corecte prin
evaluare








Apreciem
eficacitate
insusirii
cunostintelor noi






7 min







20 min













3

































O3

















O4















SD3
Numiti care e rolul radacinei pentru orisicare planta.
Deci, radacina ferigilor se adinceste in sol, de unde absoarbe
apa si sarurile minerale. Acestea constituind.? (seva bruta)
Tulpina ferigilor din zonele temperate este modificata sub
forma de rizom gros, subteran
Acesta depoziteaza substante nutritive de rezerva care sint
utilizate primavera la crestera frunzelor.
Ferigile care-s arborescente tulpina lor e verticala in forma de
trunchipina la 15 m inaltime, care are in virf o coroana de
frunze.
Frunzele ferigilor cresc n fiecare primvar din rizom i la
nceput sunt rsucite n form de spiral sau crj, iar mai trziu
se ntind i se desfac aprnd un peiol i o lamin dublu penat
divizat. Ele realizeaza doua functii importante: de fotosinteza
si generatoare de spori.

SD4
Spuneti definitia sporofitului/gametofitului. Numiti generatia
care domina in ciclul de dezvoltare a ferigilor.






*Lucru cu
manualul
*Activitate frontala
*Discutia













Activitate
individuala
Conversatia
Analiza
Expunerea
Anexa 2
Lucru cu plansa
Reprezentare
schematica












Apreciem
eficacitate
insusirii
cunostintelor noi











Verificam
corectitudinea
raspunsurilor prin
evaluare frontala









































4






Fixarea
cunostintelor
noi



Formarea
priceperilor si
deprinderilor






Formarea
concluziilor si
feed-backului






Tema pentru
acasa






O5


SD5
Cititi textul din manual de la pagina 125 ( pina la aliniatul
structura cormului) si raspundeti la intrebarile: Unde pot fi
intilnite ferigile? De ce cea mai mare parte se intilnesc in zonele
tropicale si subtropicale?

SD6
Determinati prin ce se explica superioritatea ferigilor fata de
muschi.



SD7
Imaginativa ca sunteti proprietarul unui magazin ce se ocupa cu
comercializarea ferigilor. Expuneti impreuna cu colegul de
banca ce masuri intreprindeti pentru a asigura ferigilor o
dezvoltare buna.




In urma celor expuse concluzionam ca ferigile sunt plante cu
tesuturi dezvoltate, specializate in realizarea anumitor
functii.Ele se intilnesc in locuri umbrite si umede, unele
populeaza deserturile. In ciclul de dezvoltare are loc o alternare
a generatiei sporofita cu cea gametofita.



Insusirea temei: Increngatura Ferigi (Polypodiophyta)
Realizarea unui eseu cu tema Importanta diferitor specii de
ferigi in natura si viata omului

*Lucru cu manualul
*Discutia
*Conversatia
*Analiza



*Analiza
*Conversatia




*Lucru in perechi
*Analiza
*Discutia
*Expunerea





*Activitate frontala
Expunerea
Conversatia
* Concluzii


*Activitate
individuala
*Sinteza







Analizam
raspunsurile





Apreciem
eficacitate
cooperarii in
perechi la
realizarea
sarciniei


Analizam
prezenta feed-
backului si
corectitudinea
concluziilor
formulate.



Evaluare prin
verificare frontala








7 min







5 min







3 min

5

Anexa 1
Intrebarile
Ce sunt muschii? Cum se clasifica muschii? Ce numim tal? Care e criteriul ce sta la baza clasificarii lor? Ce e caracteristic muchilor
hepatici/frunzosi?Care e structura talului? Muschii sunt plante avasculare sau vasculare? Ce inseamna avasculare/vasculare? Care e functia rizoizilor?
Se completeaza de catre un elev la tabla schema: Tipuri de inmultire la muschi. Se specifica in fiecare caz caracteristicile specifice. Numiti
reprezentanti ai Increngaturii Bryophyta. Unde pot fi acestia intilniti? Care este rolul muschilor in natura si viata omului?
Anexa 2

Ferigile posed dou generaii heteromorfe independente, care se succed n mod obligatoriu: sporofitul (generaia asexuat) i gametofitul (generaia
sexuat). Sporofitul diploid reprezint feriga propriu-zis, cu rdcin, tulpin i frunze, pe care se formeaz sporangii cu spori. Toate celulele corpului
au numrul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numrul lor se reduce la jumtate, deci ei sunt haploizi. Sporii maturi
se desprind de plant, cad la pmnt i germineaz, dar nu formeaz o nou ferig. Din spor se nate o plant mic, numit protal, cu totul diferit de
sporofit. Protalul duce o via independent de ferig, este haploid i formeaz anteridii i arhegoane. Prin urmare protalul, generaia gametofitic, este
totdeauna mult mai mic dect sporofitul.

Sporangele (organ n care se dezvolt sporii) este lenticular i poart un inel longitudinal, format din celule mecanice ngroate, n chip de potcoav
(n seciune). Acest inel nu nconjoar ntregul sporange ci las o poriune liber, de unde la maturaie se rupe, datorit tensiunii nscute din cauza
uscrii i contraciei celulelor sale. esutul sporogen din interiorul sporangelui d natere la spori, care sunt n numr enorm de mare. O singur plant
produce zeci de milioane de spori identici ntre ei. Sporangii apar n timpul verii pe dosul frunzelor n grupuri, numite sori. Toi sporangii se prind de
poriunea mai dilatat a unui picioru (placent) care se prelungete n sus i formeaz induzia, care este o excrescen sau membran reniform
epidermic care acoper i protejeaz sorii.
Protalele sunt verzi, n form de inim, care ajung cel mult la un cm lime, cu o tirbitur, n partea mai lat i se formeaz pe pmnt din spori.
Protalul este turtit, avnd un parenchim cu clorofil. De pe faa inferioar lipit de pmnt, pleac rizoizi pentru fixare. Pe faa inferioar a protalului se
6
formeaz de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosfer i anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se afl rspndite printre
rizoizi, iar arhegoanele pe partea liber mai mult pe lng tirbitura protalului.
Anteridiile sunt organe de nmulire n care se formeaz anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberai n numr mare de fiecare
anteridie, sunt rsucii n spiral i poart n partea anterioar numeroi cili. Pe faa inferioar, dinspre sol, a protalului se menine apa, fiind protejat
contra evaporrii, astfel nct anterozoizii ieind din anteridie pot nota pn la arhegoane.
Arhegonul este organul reproductor feminin, pluricelular, n care se formeaz oosfera, gametul feminin imobil. Oosferele se afl cte una ntr-un
arhegon, aezat n partea bazal, cufundat n esutul protalului. Prin gtul arhegonului, aplecat nspre protal, iese un mucilagiu, prin care strbat
anterozoizii pn la oosfer pe care unul singur din ei o va fecunda.
Oosfera n urma fecundaiei, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvolt ntr-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantul, constituit
dintr-o rdcini, o tulpini i o frunzioar verde. La nceput planta este prins, ca i embrionul plantelor cu smn de protal, adic de esutul
nutritiv, dar curnd dup nverzire formndu-i frunze i rdcin, triete independent, iar protalul piere.
Prin urmare sporofitul acestei plante, feriga, este viguros i peren, pe cnd gametofitul este mic i cu via de scurt durat.