la BIOLOGIE realizat n clasa a VIII-a B Data 29.2013 Tema: Increngatura Ferigi (Polypodiophyta) Tipul leciei: Lecie mixta Durata leciei: 45 minute Metodologia formrii competenelor
Bibliografie: 1.
2. Curriculum national la biologie pentru invatamintul liceal (clasa a-X-XII-a ), Editura Stiinta,Chisinau,2010
Profesor: Potlozha Daniela
Obiective operaionale: Elevul va fi capabil: 1-sa defineasca pe baza informatiei din text notiunea de feriga 2-sa descrie pe baza informatiei expuse morfologia ferigilor 3- sa identifice in baza informatiei din text trasaturile partilor componente ale ferigilor 4-sa descrie in baza informatiei relatate ciclul de dezvoltare a ferigilor 5- sa stabileasca in baza informatiei din text relatii intre factorii de mediu si diversitatea si raspindirea ferigilor
Competente de invatare /de a invata sa inveti.
Competene de a identifica probleme acional- strategice i a propune soluii de rezolvare.
Competena de a aplica tehnici interactive de acumulare, nregistrare, reprezentare, interpretare i comunicare a informaiei referitoare la organisme, procese i fenomene biologice i a corelaiei dintre ele. Diferenierea trsturilor distinctive ale filumurilor de plante
2 Etapele lectiei Obiective Operation ale Continuturi Tehnologii didactice Evaluare Timp Momentul organizatoric
Salut clasa de elevi. Rog elevii sa examineze florile din clasa si sa identifice daca sunt prezente ferigi. Numesc elevul care sa raspunda la intrebarea Care din florile examinate de voi sunt ferigi? Urmeaza sa implic toata clasa in discutie referitor caracteristicile ferigii prezente, ce stiu ei, au vazut-o inflorita vreodata, are seminte sau nu.
Activitate frontala Expunerea Conversatia Discutia 3 min Verificarea cunostintelor
Comunicarea cunostintelor noi
O1
O2
Verific cunostintele la tema precedenta prin intrebari adresate elevilor. (Anexa 1)
SD1 Definiti notiunea de feriga dupa cunostintele pe care le posedati Ferigile se considera a fi primele plante cormofite aparute pe uscat, adaptate structural si functional la mediul terestru, iar unele specii-la mediul acvatic de viata.
SD2 Analizati aliniatul structura cormului. Raspundeti la intrebarile:Care e seva bruta/seva elaborata? Care-s partile componente ale cormului la ferigi? Pe baza unei plante de fergi in ghiveci elevii redescopera organelle vegetative-radacina,tulpina subterana-rizom,frunza. Analizam feriga de camera si observam fenomenele de geotropism pozitiv/negativ si fototropism pozitiv/negativ.
Activitate frontala Analiza Discutia
*Activitate frontala *Discutia
*Activitate frontala *Analiza *Observatia
Verificam raspunsurile corecte prin evaluare
Apreciem eficacitate insusirii cunostintelor noi
7 min
20 min
3
O3
O4
SD3 Numiti care e rolul radacinei pentru orisicare planta. Deci, radacina ferigilor se adinceste in sol, de unde absoarbe apa si sarurile minerale. Acestea constituind.? (seva bruta) Tulpina ferigilor din zonele temperate este modificata sub forma de rizom gros, subteran Acesta depoziteaza substante nutritive de rezerva care sint utilizate primavera la crestera frunzelor. Ferigile care-s arborescente tulpina lor e verticala in forma de trunchipina la 15 m inaltime, care are in virf o coroana de frunze. Frunzele ferigilor cresc n fiecare primvar din rizom i la nceput sunt rsucite n form de spiral sau crj, iar mai trziu se ntind i se desfac aprnd un peiol i o lamin dublu penat divizat. Ele realizeaza doua functii importante: de fotosinteza si generatoare de spori.
SD4 Spuneti definitia sporofitului/gametofitului. Numiti generatia care domina in ciclul de dezvoltare a ferigilor.
*Lucru cu manualul *Activitate frontala *Discutia
Activitate individuala Conversatia Analiza Expunerea Anexa 2 Lucru cu plansa Reprezentare schematica
Apreciem eficacitate insusirii cunostintelor noi
Verificam corectitudinea raspunsurilor prin evaluare frontala
4
Fixarea cunostintelor noi
Formarea priceperilor si deprinderilor
Formarea concluziilor si feed-backului
Tema pentru acasa
O5
SD5 Cititi textul din manual de la pagina 125 ( pina la aliniatul structura cormului) si raspundeti la intrebarile: Unde pot fi intilnite ferigile? De ce cea mai mare parte se intilnesc in zonele tropicale si subtropicale?
SD6 Determinati prin ce se explica superioritatea ferigilor fata de muschi.
SD7 Imaginativa ca sunteti proprietarul unui magazin ce se ocupa cu comercializarea ferigilor. Expuneti impreuna cu colegul de banca ce masuri intreprindeti pentru a asigura ferigilor o dezvoltare buna.
In urma celor expuse concluzionam ca ferigile sunt plante cu tesuturi dezvoltate, specializate in realizarea anumitor functii.Ele se intilnesc in locuri umbrite si umede, unele populeaza deserturile. In ciclul de dezvoltare are loc o alternare a generatiei sporofita cu cea gametofita.
Insusirea temei: Increngatura Ferigi (Polypodiophyta) Realizarea unui eseu cu tema Importanta diferitor specii de ferigi in natura si viata omului
*Lucru cu manualul *Discutia *Conversatia *Analiza
Apreciem eficacitate cooperarii in perechi la realizarea sarciniei
Analizam prezenta feed- backului si corectitudinea concluziilor formulate.
Evaluare prin verificare frontala
7 min
5 min
3 min
5
Anexa 1 Intrebarile Ce sunt muschii? Cum se clasifica muschii? Ce numim tal? Care e criteriul ce sta la baza clasificarii lor? Ce e caracteristic muchilor hepatici/frunzosi?Care e structura talului? Muschii sunt plante avasculare sau vasculare? Ce inseamna avasculare/vasculare? Care e functia rizoizilor? Se completeaza de catre un elev la tabla schema: Tipuri de inmultire la muschi. Se specifica in fiecare caz caracteristicile specifice. Numiti reprezentanti ai Increngaturii Bryophyta. Unde pot fi acestia intilniti? Care este rolul muschilor in natura si viata omului? Anexa 2
Ferigile posed dou generaii heteromorfe independente, care se succed n mod obligatoriu: sporofitul (generaia asexuat) i gametofitul (generaia sexuat). Sporofitul diploid reprezint feriga propriu-zis, cu rdcin, tulpin i frunze, pe care se formeaz sporangii cu spori. Toate celulele corpului au numrul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numrul lor se reduce la jumtate, deci ei sunt haploizi. Sporii maturi se desprind de plant, cad la pmnt i germineaz, dar nu formeaz o nou ferig. Din spor se nate o plant mic, numit protal, cu totul diferit de sporofit. Protalul duce o via independent de ferig, este haploid i formeaz anteridii i arhegoane. Prin urmare protalul, generaia gametofitic, este totdeauna mult mai mic dect sporofitul.
Sporangele (organ n care se dezvolt sporii) este lenticular i poart un inel longitudinal, format din celule mecanice ngroate, n chip de potcoav (n seciune). Acest inel nu nconjoar ntregul sporange ci las o poriune liber, de unde la maturaie se rupe, datorit tensiunii nscute din cauza uscrii i contraciei celulelor sale. esutul sporogen din interiorul sporangelui d natere la spori, care sunt n numr enorm de mare. O singur plant produce zeci de milioane de spori identici ntre ei. Sporangii apar n timpul verii pe dosul frunzelor n grupuri, numite sori. Toi sporangii se prind de poriunea mai dilatat a unui picioru (placent) care se prelungete n sus i formeaz induzia, care este o excrescen sau membran reniform epidermic care acoper i protejeaz sorii. Protalele sunt verzi, n form de inim, care ajung cel mult la un cm lime, cu o tirbitur, n partea mai lat i se formeaz pe pmnt din spori. Protalul este turtit, avnd un parenchim cu clorofil. De pe faa inferioar lipit de pmnt, pleac rizoizi pentru fixare. Pe faa inferioar a protalului se 6 formeaz de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosfer i anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se afl rspndite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liber mai mult pe lng tirbitura protalului. Anteridiile sunt organe de nmulire n care se formeaz anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberai n numr mare de fiecare anteridie, sunt rsucii n spiral i poart n partea anterioar numeroi cili. Pe faa inferioar, dinspre sol, a protalului se menine apa, fiind protejat contra evaporrii, astfel nct anterozoizii ieind din anteridie pot nota pn la arhegoane. Arhegonul este organul reproductor feminin, pluricelular, n care se formeaz oosfera, gametul feminin imobil. Oosferele se afl cte una ntr-un arhegon, aezat n partea bazal, cufundat n esutul protalului. Prin gtul arhegonului, aplecat nspre protal, iese un mucilagiu, prin care strbat anterozoizii pn la oosfer pe care unul singur din ei o va fecunda. Oosfera n urma fecundaiei, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvolt ntr-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantul, constituit dintr-o rdcini, o tulpini i o frunzioar verde. La nceput planta este prins, ca i embrionul plantelor cu smn de protal, adic de esutul nutritiv, dar curnd dup nverzire formndu-i frunze i rdcin, triete independent, iar protalul piere. Prin urmare sporofitul acestei plante, feriga, este viguros i peren, pe cnd gametofitul este mic i cu via de scurt durat.