UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ”

CENTRULUI DE FORMARE CONTINUĂ ȘI LEADERSHIP

DEPARTAMENTUL: FORMAREA CONTINUĂ A PROFESORILOR

Evaluarea finală
a Proiectului tehnologic
prezentat la finalizarea stagiului de formare profesională continuă
(perioada: 16. 01-11.02. 2023)

Tema proiectului tehnologic:

„DIVERSITATEA TULPINII. FUNCȚIA ȘI STRUCTURA
TULPINII”

CLASA a VII-a
Disciplina / Domeniul de specialitate Biologia

Numele, prenumele formabilului: VACULA Anatol,

Data prezentării: 02 februarie 2023
Evaluatorul: PRUNICI Elena
Data evaluării: 06.02. 2023
Rezultatul evaluării:_Admis_

Chișinău – 2023
 Profesor: Vacula Proiect didactic la biologie pentru clasa a VII-a
Anatol
Unitatea de învăţare Plante (7 ore)
nr. 3
Lecţia nr. 3.3 Diversitatea Tulpinii. Funcția și structura tulpinii.

Tipul lecţiei: de asimilare a cunoştinţelor

Competenţă-cheie: 1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.

2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
Competenţe transdisciplinare: Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi
tehnologie
Competenţe specifice:
 Utilizarea limbajului științific biologic în diverse contexte de
comunicare referitor la structuri, procese, fenomene, legi,
concepte.
 Investigarea lumii vii cu ajutorul metodelor și a mijloacelor
specifice pentru îmbunătățirea calității vieții și a mediului.
 Implicarea în activități de menținere a stării de sănătate proprii și
a celor din jur prin aplicarea metodelor interactive în vederea
formării unui comportament sanogen.
 Participarea în acțiuni de ocrotire a biodiversității prin
parteneriat în vederea rezolvării problemelor ecologice la nivel
individual, local și global
Unități de competențe:
 Identificarea structurii organelor vegetative ale unei plante cu flori.
 Recunoaşterea părţilor principale ale structurii rădăcinii, tulpinii,
frunzei
 Descrierea funcţiilor organelor vegetative ale plantelor cu flori.
 Descrierea circulaţiei substanţelor în corpul plantei.
 Utilizarea instrumentarului şi a tehnicilor de laborator în procesul de
investigaţie a structurii organelor vegetative ale plantelor cu flori.

Obiective operaţionale. Fiecare elev/eleva va reuşi:

O1 – Să enumere părțile componente a plantelor
O2 –Să aprecieze rolul tulținii în creșterea și dezvoltarea plantelor;
O3 – Să clasifice tulpinile în dependență de specia plantelor;
O4 – Să determine importanța tulpinii în natură și în viața omului

Tehnologie didactică interactivă: : activitate în grup, activitate frontală; lucrul cu

textul, conversaţie, comparaţie
 Resurse didactice: Manual – Nina Bernaz-Sicorschi, Biologie. Manual cl. VII-a,
Chișinău 2020
pag. 82, ex 2, pag. 82

DEMERSUL DIDACTIC

CONŢINUTUL SARCINILOR DIDACTICE - STRATEGII Timp

DIDACTICE
I EVOCARE 10
Prezentarea clasei. Notare în caiete, la tablă: data, nr. lecţiei, subiectul.
O1  https://www.youtube.com/watch?v=UczClfJ8pjU
Părțile componente ale unei plante ierboase (Demonstrare Youtube)
 Rog elevii să răspundă la următoarele întrebări:
- Ce a vrut autorul să ne relateze prin acest mesaj?
- Cum credeţi, care este subiectul lecţiei, reeşind din contextul citatului?
Propun elevilor să noteze tema „Diversitatea Tulpinii. Funcția și structura
tulpinii”

II REALIZAREA SENSULUI 20
O1  Tulpina este un organ vegetativ aerian al plantei care crește în continuarea
rădăcinii.

O2  La exterior, tulpina este alcătuită din noduri și întrenoduri. La nivelul

nodurilor cresc frunzele, iar la subsuoara lor sunt muguri, numiți muguri
laterali. Vârful tulpinii se termină cu un mugure terminal. Prin mugurile
O3
terminal planta crește în sus, iar prin mugurile lateral, se ramifică.
 Există muguri vegetative, florali, micști. Din mugurii vegetative se
dezvoltă lăstarii cu frunze, din mugurii florali- florile, din micști- lăstarii cu
flori.
 Deosebim tulpini aeriene, și subterane.
 Tulpinile aeriene- pot fi erbacee sau lemnoase.
 Tulpinile erbacee sunt verzi și drepte- la porumb, agățătoare- la vița-de-
vie, volubile- la fasole, târâtoare- la castravete.
  Tulpinile lemnoase- arbori, arbuști, liane.
 Tulpinile subterane se dezvoltă sub pământ. Acestea sunt tulpini
metamorfozate, adaptate pentru depozitarea substanțelor de rezervă și
înmulțirea vegetativă. De exemplu, cartofii prezintă tuberculi (a), stânjeneii
– rizomi (b), ceapa, laleaua, crinii – bulbi (c).
 Structura internă a tulpinii este alcătuită dintr-un ansamblu de țesuturi
care pot fi vizualizate la microscop în secțiune transversală (figura 60).
 Țesuturile care intră în structura tulpinii pot fi grupate în trei zone:
 epiderma, scoarța și cilindrul central.
 La suprafață tulpina are un țesut protector. La plantele tinere, acest țesut
este reprezentat de epidermă, care este formată dintr-un singur strat de
celule cu perete celular dur. În epidermă sunt stomate, celule prin care se
realizează schimbul de gaze și evaporarea apei.

Sub epidermă se află scoarța alcătuită preponderent din țesut

fundamental. Primele straturi ale scoarței pot conține clorofilă, care conferă
tulpinii culoarea verde. Ultimul strat al scoarței este endodermul. Celulele
endodermului sunt mai mari și mai alungite și conțin amidon. Anume acest
strat delimitează scoarța de cilindrul central.
În cilindrul central se află floemul, țesut conducător prin care circulă apa
cu substanțe organice (seva elaborată) de la frunze spre tulpină și rădăcină.
Sub scoarță se află xilemul (țesut lemnos), cel mai mare strat din structura
tulpinii, țesut conducător prin care circulă apa cu săruri minerale (seva
brută) din rădăcină spre frunze.
O4 Între scoarță și lemn se află cambiul – țesut formativ alcătuit din celule
înguste și lungi, cu membrane subțiri. Primăvara și vara celulele cambiului
se divid intens. Prin diviziunea celulelor, cambiul produce spre exterior
floem, iar spre interior xilem. Astfel, tulpina crește în grosime. Toamna
 diviziunea celulelor se micșorează, iar iarna acestea nu se mai divid.
Stratul de lemn, format primăvara, vara și toamna unui an, creează un inel
anual. Celulele formate toamna sunt mici și se deosebesc la aspect de
celulele mari care apar primăvara anului viitor. Această delimitare se vede
bine pe secțiunea transversală a tulpinii arborelui. Numărând inelele anuale,
poate fi deter- minată aproximativ vârsta copacului.
În centrul tulpinii se află măduva alcătuită din țesut fundamental, în
care se depozitează substanțe nutritive de rezervă. La unele plante centrul
tulpinii este gol, de exemplu, la bambus, dalii, lalea.
Structura tulpinii este în strânsă legătură cu funcțiile ei. Astfel, tulpina:
 conferă rezistență plantei;
 susține frunzele, florile și fructele;
 conduce seva brută și seva elaborată prin tot corpul plantei;
 în tulpinile verzi se produce procesul de fotosinteză;
 în unele tulpini se depozitează substanțe de rezervă.
Tulpinile multor plante se utilizează în anumite domenii din viața
omului:
 în alimentație (tuberculii de cartof, bulbii de ceapă și usturoi,
sparanghelul);
 în furajarea animalelor (graminee, leguminoase);
 în industria mobilei (nuc, fag);
 la confecționarea instrumentelor muzicale;
 la obținerea celulozei, a fibrelor textile;
 din tulpinile unor plante se obțin: plută, cauciuc, rășini, coloranți, zahăr
(trestia-de-zahăr), substanțe aromatice (scorțișoară), substanțe
medicina- le (chinină) etc.

III REFLECŢIE 13
O4 Exercițiul 1 , pagina 81
IV EXTINDERE 2
Temă pentru acasă:
Tema nr. 3.1, Pag. 78, ex 2, pag. 81

La rapiță distingem tulpina principală în prelungirea rădăcinii principale și tulpini

secundare sau ramuri așezate oblic pe tulpina principală. Tulpina principală este
dreaptă, cu ramuri din ce în ce mai multe, mai subțiri și mai scurte spre vârf. Din loc
în loc tulpina are niște umflături numite noduri, de care se prind frunzele. Porțiunea
de tulpină dintre două noduri se numește întrenod. Întrenodurile sunt din ce în ce mai
scurte către vârful tulpinii.

La subsuoara frunzelor observăm niște mici umflături numite muguri axilari, alcătuiți
dintr-un ax scurt pe care înghesuite frunze tinere, strâns lipite una de alta. Pe dinafară
mugurii au frunzulițe solzoase, tari. Din unii muguri iau naștere frunze, din alții
rămurele cu frunze, iar din alții florile plantei. Mugurii din care se dezvoltă florile
sunt mai umflați și se pot observa bine la pomii fructiferi: cireș, prun.

Vârful fraged al tulpinii este apărat de niște frunzulițe tinere, care se acoperă unele pe
altele, formând mugurele terminal, prin care tulpina crește în lungime.

În afară de tulpini ierboase, se cunosc și tulpini lemnoase la arbori și

arbuști. Trunchiul se continuă cu coroana, formată din totalitatea ramurilor cu
frunzele. Tulpinile plantelor ierboase și ale celor lemnoase (arbori și arbuști) sunt
ariene. La alte plante tulpinile trăiesc sub pământ și se numesc subpământene.
 Alcătuirea internă a tulpinii

Pe o secțiune subțire de-a curmezișul unei tulpini tinere, veți observa: la exterior, un
strat de celule strâns legate între ele – epiderma. Urmează scoarța, formată din
numeroase straturi de celule: sub scoarță se găsesc vasele lemnoase și vasele
liberiene, adunate în fascicule. Spre deosebire de rădăcină, fiecare fascicul este format
din vase lemnoase spre interior și vase liberiene spre exterior. În mijlocul tulpinii
este măduva, moale și albă.

Funcțiile tulpinii

1. Tulpina susține frunzele, florile și fructele. Funcția aceasta o îndeplinește datorită

unor fire tari și rezistente din lungul ei la care se adaugă vasele lemnoase, care dau
tărie întregii tulpini. Ea se îndoaie în bătaia vântului, dar revine la poziția normală,
când vântul încetează să mai bată.

2. Prin vasele lemnoase circulă continuu apa cu sărurile minerale (seva brută) până
în frunze, iar prin vasele liberiene circulă hrana pregătită în frunze (seva
elaborată) spre toate celelalte părți ale plantei. Circulația sevei brute poate fi ușor
observată primăvara, când se taie vița de vie. La capetele corzilor tăiate se formează
picături mari de apă. Se spune că „vița plânge”. „Lacrimile” viței nu sunt altceva
decât apa absorbită de rădăcină în pământ.

3. La unele plante, ca: gulia, cartoful și stânjenelul, în tulpinile lor se depozitează

substanțe de rezervă.

Temperatura lumina, apa, vântul etc. au o influență deosebită asupra tulpinii plantelor.
Temperatura. Dacă primăvara este rece, plantele cresc mai încet. Cum dă căldura, ele
cresc uimitor de repede. Unele plante pot să crească la o temperatură mai scăzută
(mazărea), altele la o temperatură mai ridicată (porumbul, pepenii, castraveții etc.).

Lumina are și ea o mare influență asupra plantelor. La lumina plantelor au o creștere

normală, sunt verzi și viguroase, în timp ce la întuneric creșterea se face mai repede,
dar plantele sunt lipsite de clorofilă și de vigoare. Plantele cresc mai repede noaptea
decât ziua.

Vă puteți convinge de acest lucru, măsurând cât crește o plantă ziua și cât crește
noaptea.

Plantele crescute la întuneric au tulpini lungi, subțiri, cu frunze slab dezvoltate și de

culoare albă-gălbuie.

Plantele cresc mai repede atunci când în sol se găsește apa în cantități suficiente
(75%-85%). Când în sol este mai multă sau mai puțină apă, creșterea este încetinită.

Vântul poate produce îndoirea, culcarea la pământ a plantelor ierboase, aplecarea

ramurilor plantelor lemnoase în direcția spre care bate de obicei.

Floare Mugure
terminal
Nod
Întrenod

Mugure axilar
Lăstar dezvoltat din
mugure vegetativ
Frunză
Tulpină
Subsuoara frunzei

Rădăcină

Figura 2. Structura externă a tulpinii