PROIECT DIDACTIC

Profesor:
Data:
Unitatea de învăţământ:
Clasa: a V-a
Disciplina: Biologie
Unitatea de învățare: Grupe de vieţuitoare – Caractere generale
Subiectul lecţiei: Conifere (Molidul)
Tipul lecţiei: Mixtă
Durata de desfăşurare a lecţiei: 40 min.
Obiectivul central (scopul lecţiei): cunoaşterea de către elevi a principalelor caracteristici ale gimnospermelor (coniferelor) în vederea formării unor noţiuni
cu caracter operaţional.

Competenţe generale:
1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu instrumente și metode științifice
2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
3. Rezolvarea unor situații problemă din lumea vie, pe baza gândirii logice și a creativității

Competenţe specifice:
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor

1
Competenţe derivate:
CD.1 Explicarea noţiunii de gimnosperm;
CD.2 Descrierea părţilor componente ale unui conifer ;
CD. 3 Identificarea reprezentanţilor dintre gimnospermele din țara noastră și din alte zone.
CD. 4 Argumentarea importanței coniferelor în lumea vie

Resurse procedurale: conversaţia euristică, observaţia, descrierea, problematizarea, explicaţia.

Resurse materiale: manual/manual digital, conuri de molid şi pin, prezentare Power Point, laptop, videoproiector, platformă educațională (MozaWeb)
Tipul de organizare a activităţii: activitate frontală îmbinată cu activitate individuală în sistem online (scenariul galben).

Bibliografie:
1. Programa şcolară – anexa nr.2 la O.M.E.N. nr. 3393/28.02.2017
2. Barna Adriana, Pop Irina, Moldovan Agaftea - Predarea Biologiei în învăţământul gimnazial, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998, pag. 16-35;
3. Programa şcolară pentru disciplina biologie, clasele V-VIII nr.3393/28.02.2017;
4. Lazăr Viorel, Nicolae Mariana – Lecţia forma de bază a organizării procesului de predare - învăţare – evaluare la disciplina Biologie, Editura
Arves, Colecţia Ştiinţele Educaţiei, 2007, pag. 78-92;
5. Mohan Gheorghe, Ardelean Aurel, Mihail Aurora – Biologie – manual clasa a V-a, Editura All Educational, 1999, pag. 106-108;
6. S. Olteanu, S.Giersch, I. Tanur, C. Manea, T. Lazar, - Manual de biologie, clasa aV-a, Editura Corint, pag. 76-77;
7. Toma Constantin, Niţă Mihaela, Ivănescu Lăcrămioara, Costică Naela, Rugină Rodica - Morfologia şi anatomia plantelor, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, 2004, pag. 159-161.

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Cp.
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Evaluarea
sp.
1. Organizarea -Formula de salut la intrarea în clasă. -Oferă raspuns la salut. Cărţi
clasei -Realizarea prezenţei -Pregătesc cărţile şi caietele. Caiete
-Verificarea condiţiilor optime pentru Catalog
desfăşurarea lecţiei.
-Pregătirea materialul didactic necesar
pentru desfăşurarea lecţiei.
2. Reactualizarea 1.2 -Prin prezentarea unei fişe şi chestionare
-Ascultă cu atenţie sarcinile de lucru,
cunoştinţelor 2.2 orală, verifică informaţiile predate se gândesc, rezolvă fişa şi răspund
anterioare anterior despre: Plante inferioare şi întrebărilor adresate de profesor.
superioare fără flori –Muşchi şi Ferigi.  Ferigile sunt întâlnite în păduri, Evaluare scrisa
-Prezentarea fişei în format word pe la umbra copacilor, la munte în
ecrane prin intermediul diagramei Venn. apropierea apelor curgătoare. Activitate frontală
-În fişă sunt prezentate cele doua cercuri  Muşchii sunt întâlniţi în zone Fise de lucru
concentrice unde se pot nota asemănările umede şi umbroase. Laptop
şi deosebirile dintre muşchi şi ferigi  Corpul ferigilor este alcătuit din
(Anexa 1). rădăcini în formă de fire, tulpină
subterană, se numeşte rizom şi
 Mediul de viaţă al muşchilor şi frunze late şi subţiri
ferigilor  Corpul muşchilor este alcătuit
din tupliniţă dreptă, frunzuliţe
 Alcatuirea muşchilor şi ferigilor fără codiţă, rădăcinile se numesc
rizoizi.
 Înmulţirea la muşchi şi ferigi   Ferigile se hrănesc autotrof
(singure).
 Muşchii se hrănesc la fel ca
ferigile-autotrof. Evaluare orală
 Înmulţirea sexuată (spori) şi
asexuată (celula ou) la ambele
 Specii înrudite ale ferigilor
plante.
 Importanţa ferigilor: formarea solului,
3
  Importanţa muşchilor şi ferigilor decoraţiuni, muşchi de turbă.
 Importanţa muşchilor
ornamente florale, plante
medicinale, au format cărbunii
de pământ.
3. Captarea 1.1 -Prezentarea materialului stimul - -Observă conurile de brad, de molid şi Conuri de molid, de
atenţiei conuri. de pin, şi explică ce sunt acestea şi de pin, de brad
-Invită elevii să observe materialul la ce categorie de arbori provin şi
prezentat şi îi încurajează să-şi exprime apreciază că în lecţia de astăzi vor Schița tablei
părerea despre ce vor studia astăzi, studia coniferele.
plecând de la cunoştintele lor generale.
4. Anunţarea -Anunţă şi scrie pe ecranul laptopului -Notează în caiete titlul lecţiei şi Schița tablei
subiectului lecţiei. 2.2 tema lecţiei urmăresc competenţele prezentate de
Comunicarea „Gimnosperme” profesor.
competenţelor. -Prezintă competenţele pe care elevii
trebuie să le atingă la terminarea lecţiei.
5. Transmiterea şi -Cu ajutorul materialului natural şi a
însuşirea noilor 2.2 imaginilor din prezentarea Power-point
cunoştinţe 3.1 vor fi atinse competențele propuse. Schița tablei
-Îşi iau notiţe pe caiete despre
-Definirea noţiunilor de gimnosperme.
informaţiile de pe tablă.
-Explicarea cele două cuvinte greceşti
din care derivă termenul de
gimnosperme. -Ascultă cerinţele şi răspund cu Activitate frontală
-Definirea coniferelor drept primele Observaţia
argumente din cultura lor generală.
plante superioare cu flori, la care florile Explicație, sistematică a
sunt grupate în conuri. conversație euristică, activităţii
-Solicită elevilor să numească cei mai demonstrație,
cunoscuţi reprezentanţi din grupa -Analizează imaginile şi enumeră problematizare
coniferelor. părţile componente ale unui conifer.
-Cu ajutorul imaginilor prezentate - Notează în caiete părţile componente
solicită elevilor să stabilească părţile ale unui conifer.
componente ale unui conifer. -Ascultă, gândesc şi răspund la
-Notarea pe ecran în schiţa lecţiei în întrebările adresate.
format electronic alcătuirea unui conifer. -Observă, analizează imaginile din
(Anexa2) prezentare şi din manual şi stabilesc
-Solicită elevilor să stabilească cum este forma frunzelor, mărimea şi dispoziţia
rădăcina si tulpina la conifere. conurilor bărbăteşti şi femeieşti la
4
 Solicită explicarea corelației între molid.
structura unui conifer și mediul de viață
-Cu ajutorul imaginilor stabileşte Activitate individuală
împreună cu elevii forma frunzelor, - Observă conurile femeieşti de molid
mărimea şi dispoziţia conurilor bărbăteşti de pe ecran.
şi femeieşti. - Stabilesc alcătuirea conurilor.
-Notează pe schiţa lecţiei forma - Identifică asemănările şi deosebirile
frunzelor, mărimea şi forma conurilor. între brad şi molid. Laptop
-Realizarea comparaţiei dintre funzele Platforme
- Notează în caiete alcătuirea conurilor. educaţionale
molidului şi ale bradului şi pinului.
-Ascultă cu atenţie informaţiile MozaWeb
-Solicită elevilor să identifice din
prezentate de profesor şi notează în
imaginiconurile de brad şi pe cele de
caiete informaţiile de pe ecran.
molid.
- Privesc imaginile şi notează în caiete
-Solicită elevilor să analizeze conurile
aceşti reprezentanţi.
prezente pe în imagini.
-Cu ajutorul imaginilor din prezentare -Explică/argumentează importanţa
ghidează elevii să stabilească alcătuirea coniferelor.
conurilor bărbăteşti şi femeieşti.
-Notează pe schită alcătuirea conurilor
bărbăteşti şi femeieşti.
-Explică cum se realizează înmulţirea la
conifere. Notează pe schiţă cum se
realizează polenizarea şi ce rezultă în
urma procesului de fecundaţie.
-Prezintă imagini cu specii de conifere
înrudite cu molidul.
-Adresează întrebări despre importanţa
coniferelor
-Notează pe schiţă importanţa
coniferelor.

6. Fixarea 1.2 -Se realizează cu ajutorul metodei -Lucrează fişa de lucru îndividual. Activitate
cunoştinţelor şi „explozia solară”. (Anexa 3) individuala Evaluare scrisă
asigurarea feed- Fişa de lucru (vezi fişa de lucru)
back-ului
7. Evaluarea
cunoştinţelor -Se realizează pe parcursul şi la finalul -Prezintă concluziile notate pe fişa de Activitate frontală Evaluare orală
5
 activităţii de predare-învăţare. lucru.
-Răspund întrebărilor adresate de
profesor.
8. Încheierea -Notează elevii care au dat răspunsuri
activităţii de foarte bune în timpul activităţii la clasă.
predare-învăţare -Mulţumeşte elevilor pentru activitate. -Răspund politicos salutului.
Salută elevii.

Anexa 1

6
 Numele şi prenumele………..………………….

FIŞĂ DE EVALUARE
MUŞCHI
Completați următoarea diagramă,
Asemănări FERIGI
făcând comparații între cele două grupe
Deosebiri de plante:
Deosebiri

7
 Anexa 2

SCHEMA LECŢIEI

GIMNOSPERME –Molidul

grecescul „gymnos”- descoperit, golaş

plante cu sămânţa neînchisă in fruct
grecescul „spermos” - sămânţă
Coniferele florile grupate in conuri
Răşinoase - conţin răşina.

Mediul de viaţă:în zonele de munte, unde formează păduri.

Alcătuire:
- rădăcina- rămuroasă, ramificată la suprafață
- tulpina – trunchi+ coroană
- frunze – - formă de ac – acoperite cu ceară, fiind dispuse in jurul crengilor
- flori: - conurilebărbăteşti – mici, aşezate în vârful ramurilor
- alcătuite dintr-un ax, solzi cu 2 saci polinici → o floare
- conurile femeieşti - mari, aşezate la baza ramurilor, îndreptate cu vârful in jos, de culoare roşcată
- alcătuite dintr-un ax, solzi cu 2 ovule şi o frunzuliţă → o inflorescenţă
Polenizarea: cu ajutorul vântului.
Fecundaţia → seminţe libere !!!NU AU FRUCTE
Specii înrudite: bradul alb, pinul, zada, tuia, jneapănul.
Importanţă: construcţii, instrumente muzicale, hârtie, producători de oxigen, împiedică alunecările de teren.

8
 Anexa 3

FIŞĂ DE LUCRU – GIMNOSPERME

Cum deosebim bradul de molid? Ce sunt gimnospermele? Dar coniferele?

CUM?
CE ?

GIMNOSPERME

CONIFERE
Care este diferenţa între conurile bărbăteşti

şi femeieşti la molid? Unde întâlnim coniferele?

CARE?
UNDE ?

9
10