Unitatea şcolară:

An şcolar: 2012-2013
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Profesor: Labusca Ana-Valencia
Disciplina: Biologie
Clasa a V-a
Nr. ore/săpt.:1 h
Proiectul didactic
Unitatea de învăţare: Principalele grupe de plante
Titlul lecţiei: Regnul Protista: Flagelate şi alge verzi
Durata: 50 min.
Tipul de lecţie: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: Descoperirea şi cunoaşterea de către elevi a principalelor caracteristici
structurale ale flagelatelor şi ale algelor în vederea formării unor noţiuni cu caracter operaţional,
necesare înţelegerii modului de viaţă şi progresului morfo-funcţional înregistrat de flagelate şi
alge pe scară evolutivă.

Competenţe specifice:
-să identifice grupe şi specii de plante (1.1);
-să stabilească relaţii între factorii de mediu şi diversitatea plantelor (1.2);
-să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale (2.1);

Competenţe derivate:
Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:
C1 – să descrie componentele strucuturale ale euglenei şi ale unor alge verzi şi să le
identifice pe planşă;
C2 –să indice elementele structurale ale euglenei verzi şi ale unei alge verzi,care le
imprimă superioritatea evolutivă faţă de bacterii.
C3 -să explice modul de hrănire al flagelatelor şi al algelor verzi, definind noţiunile de
heterotrof şi autotrof;
 C4 -să evidenţieze importanţa algelor pentru mediu şi om, enumerând cel puţin 2 domenii
în care sunt utilizate.

Strategii didactice:
a. Resurse procedurale:
 observaţia
 explicaţia
 comparaţia;
 conversaţia euristică;
 demonstraţia
 învăţarea prin descoperire;
 metoda cubului.
b. Resurse materiale:
 cub confecţionat pe care sunt notate unele cerinţe de rezolvat;
 manual,
 planşă pentru întreaga clasa
 atlase botanic
 coli mari de bloc

c. Forma de activitate:
 Individual
 pe grupe
 frontal.

Anticiparea dificultăţilor:
-deteriorarea materialului- reorganizarea grupelor;
-întrebări suplimentare – asigurarea unui fond de documentare.
Locul de desfăşurare: laboratorul de biologie
Evaluare: formativă prin chestionare orală şi fişe de activitate
Bibliografie:
1. Dobran Floarea - 2004 - Biologie.Manual pentru clasa a V a, Editura Teora, Bucureşti.
2. Lazăr V., Nicolae Mariana – 2007- Lecţia forma de bază a organizării procesului de
predare-învăţare-evaluare la disciplina biologie, Editura Arvis, Craiova.
3. Mohan Ghe., Ardelean A., Mihail Aurora -2003- Biologie, Manual pentru clasa a V-a,
Editura All Educational, Bucureşti
4. Popovici I., Moruzi C., Toma I.- 2003 - Atlas Botanic, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
 ETAPELE COMPETENŢE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI
LECŢIEI DERIVATE
Momentul Profesorul intră în sala de clasă, notează în catalog Pregătesc caietele manualele,
organizatoric elevii absenţi şi verifică dacă sunt condiţiile optime creioanele, materialele necesare orei.
pentru desfăşurarea orei.
Pregăteşte materialul didactic necesar pentru
desfăşurarea lecţiei.
Clasa a fost împărţită în cinci ateliere de lucru.
Verificarea - Întreabă elevii ce au avut de pregătit pentru astăzi la - Regnul Monera: Bacteriile.
cunoştinţelor biologie.
- Ce sunt bacteriile? - Bacteriile sunt organisme
microscopice răspândite peste
tot în natură.
-Să ne aducem aminte, ce este celula? - Celula este unitatea de bază,
structurală şi funcţională a
fiecărui organism viu.
-În funcţie de numarul de celule care intră în - Unicelulare şi pluricelulare.
constiutuţia unui organism, de câte tipuri pot fi
acestea?
- Din acest punct de vedere cum sunt bacteriile? - Sunt organisme unicelulare, au
corpul forma dintr-o singură
celulă.
După ce a terminat fixarea prin chestionare orală, Primesc fişa de evaluare şi rezolvă
 distribuie fiecărui elev câte o fişă de evaluare pentru a individual itemii daţi, verificând apoi
vedea cât de bine au fost recepţionate informaţiile corectitudinea datelor oral.
predate. Fişă de lucru, va fi completată individual şi .
răspunsul va fi verificat frontal.
- În ce regn aţi precizat voi că se încadrează - Regnul Monera.
Bacteriile?
Captarea - Mai ştiţi şi alte regnuri sau există doar acesta? - Regnul Protista, Fungi, Plantae,
atenţiei Animalia şi acestea împreună
cu Monera formează Sistemul
celor 5 Regnuri.
-Dacă ora trecută am studiat Regnul Monera, ce lecţie
- Regnul Protista.
credeţi că vom studia ora aceasta?
-Asa este.
Anunţarea
Atenţi la profesor notează în caiete
Profesorul anunţă titlul lecţiei şi îl notează pe tablă.
temei şi trecerea
titlul lecţiei.
logică la noua
Regnul Protista: Flagelatele şi algele verzi
lecţie
Receptivi la infromaţiile primite de
Prezintă frontal mini-planşa în care este ilustrată
profesor urmăresc cu atenţie noile
euglena verde şi explică structura acestui organism.
noţiuni.
C1 Euglena verde este un reprezentat al grupei Flagelate.
Trăieşte în bălţi, lacuri şi în apele acumulate în fâneţe.
În ape vara se înmulţeste mult şi apa are aspect verde.
Alcătuirea corpului
-Celulele la exterior prezintă
 -Ce prezintă la exterior ca orice celulă? membrana.
 Membrana – rol de protecţie
Predarea şi
asimilarea  Un nucleu mare aşezat central
C1, C2  Numeroase cloroplaste dispuse radiar în jurul
noilor
cunoştinţe nucleului
 O vacuolă cu rol în hrănire
 Citoplasmă
 Anterior- un flagel – Flagelate
 La baza flagelului se găseşte o pată roşie care
- Flagelul l-am mai întâlnit la bacterii
se numeşte stigmă şi este sensibilă la lumină.
şi are rol în mişcare.
- Unde am mai întâlnit noi flagelul şi ce rol avea?
-Euglena verde se mişcă prin
- Atunci la cel îl foloseşte euglena?
intermediul flagelului.
Conexiunea -Cloroplastele sunt implicate în
-Ce rol au cloroplastele?
inversă procesul de preparare al hranei prin
fotosinteză.
- Autotrof prin procesulde fotosinteză.
Un elev care s-a pregătit mai temeinic
Dirijarea - Foarte bine. Atunci cum credeţi că se va hrani
C1, C2, C3 şi a fost atent va menţiona că de aceea
învăţării euglena verde?
euglena verde prezintă şi stigma care
este sensibilă la lumină. Procesul de
fotosinteză din frunză se desfăşoară în
 prezenţa luminii ţi a dioxidului de
carbon.
Conexiunea - Autotrof, heterotrof, saprofit, parazit.
inversă - Ce tipuri de nutriţie am întâlnit la bacterii? -Organismele care se hrănesc hetrotrof
- Ce înseamnă heterotrof? sunt acelea care se hrănesc cu
substanţe organice gata preparate.
Singurele care îşi prepară singure
Hrănirea la euglena verde hrana sunt organismele heterotrofe.
Predarea şi  Autotrof- prin fotosinteză- cloroplaste- ca şi
asimilarea C1, C3 plantele- ziua
noilor  Heterotrof- prin vacuolă- ca şi animalele –
cunoştinţe noaptea + euglena verde este un nod de legătură
–din ea pe de o parte au evoluat plantele şi pe
de altă plante animale.
-Ce deosebire observaţi între celula bacteriană şi celula -Bacteriile nu au nucleu ci două mase
euglenei verzi? nucleare libere în citoplasmă sunt
procariote.
-Ce sunt procariotele? -Procariotele sunt organismele care nu
au un nucleu bine individualizat.
-Euglena verde are în centru un nucleu. Organismele
C2 care au un nucleu bine individualizat se numesc
eucariote- lb. greaca- eu=adevărat şi korion=nucelu.
 -Ce sunt algele şi unde trăiesc ele? -Algele sunt organisme care trăiesc în
Dirijarea - Algele verzi sunt talofite unicelulare şi mediul terestru, în apele dulci şi sărate.
învăţării pluricelulare.
-Aţi văzut vreodată un zid vechi, aşezat în locuri mai - Pe aceste ziduri am observat că sunt
întunecate. Ce aţi observat? umede şi sunt acoperite de un fel de
pâslă de culoare verde închis.
Un alt elev va completa că el a văzut
ceva asemănător pe scoarţa unor
-Ambele răspunsuri date de voi sunt bune. copaci care sunt orientaţi spre nord.
-Ceea ce aţi văzut voi este o algă verde care se
numeşte verzeala zidurilor.
Verzeala zidurilor Elevii atenţi la profesor, îşi notează în
Predarea şi  Algă verde unicelulară care trăieşte pe caiete schema tablei.
asimilarea scoarţa copacilor, ziduri şi stânci.
noilor C1, C2, C3  Celulă sferică- în citoplasmă are un nucleu
cunoştinţe mare, aşezat central, înconjurat de un
cloroplast mare în formă de potcoavă.
 Înmulţire – diviziune- se divide nucleul-
apare un perete despărţitor –apoi citoplasma
= 2 celule- 4 celule- din fiecare ia naştere o
nouă algă.
Întreabă elevii dacă au văzut vara pe ape mătasea Elevii răspund că au văzut mătasea-
Dirijarea broaştei sau lâna broaştei. broaştei şi arară ca o masă fină şi
învăţării Mătasea-broaştei subţire care se observă pe suprafaţa
C1, C2 - Este o algă verde pluricelulară- celule –aspect apei sau în masa ei.
de filament lung şi subţire.
- Citoplasmă- cloroplast în formă de panglică
spiralată.
Conduce elevii spre descoperirea unor aspecte care să
demonstreze superioritatea alegelor faţă de bacterii. Stabilesc progresul înregistrat de alge
faţă de bacterii pe care l-au determinat
şi la euglena verde, prin apariţia
nucleului individualizat şi a clorofilei
C2, C3 Făcând apel la cunoştinţele elevilor prezintă nutriţia la care determină hrănirea autotrofă.
mătasea-broaştei-autotrofă, Elevii răspund că se hrăneşte autotrof
Înmulţirea prin fotosinteză deoarece are clorofilă.
-vara –asexuat- diviziune transversal- filamentul se
alungeşte continuu
-toamna – sexuat- 2 filamente de sex diferit- apropiere-
canal unde se unesc celulele sexual diferite= celula-ou
(zigot)- cade pe fundul apei- primăvara= o nouă algă.
-Prezintă elevilor importanţa algelor făcând apel la
cunoştinţele de biologie (fotosinteza) ale elevilor. - Algele verzi conţin clorofilă şi pot
face fotosinteza, iar în urma acestui
 proces în afară de substanţe organice,
rezultă şi oxigen, care este folosit în
respiraţia animalelor acvatice.
Un elev care mai vizionează
documentare pe Discovery sau are un
părinte care lucrează în sectorul
piscicol va afirma ca unii peşti se
hrănesc şi cu alge. Deci algele pot fi şi
Importanţa algelor sursă de hrană pentru unele
C1, C4 - În ape dulci sau marine, constiuie hrana multor vieţuitoare.
animale
- Principala sursă de oxigen pentru respiraţia
vieţuitoarelor în apă.
- Pentru om –recoltate şi folosite în alimentaţie,
animale-nutreţ, îngrăşământ natural în
agricultură.
Prezintă frontal elevilor un cub şi le explică ca pe
Fixarea fiecare faţă a acestuia este notată câte o cerinţă care
cunoştinţelor implică informaţiile predate astăzi.
predate anterior CUBUL
 Arătaţi care sunt deosebirile şi asemănările
dintre bacterii şi flagelate.
  Hrănirea la euglena verde. Justificaţi răspunsul.
 Verzeala-zidurilor- prezentare generală
 Arătaţi care sunt deosebirile şi asemănările
dintre bacterii şi algele verzi.
 Mătasea-broastei- date generale.
 Importanţa algelor.
*notă de informare: această etapă a lecţiei se va
realiza în funcţie de resursa temporală pe care o mai
are profesorul la dispoziţie. Daca timpul nu va permite
realizarea ei, profesorul va face evaluarea sub formă de
chestioare orală.
Va invita un elev de la o grupă să ia cubul şi să il
arunce, iar echipa va rezolva cerinţa care le-a căzut, iar
Un elev din fiecare echipă va arunca
după ce termină un reprezentat va prezenta frontal
Obţinerea cubul şi fiecare echipă va rezolva
răspunsul. Acest procedeu se repetă cu toate echipele
performanţei cerinţa care i-a căzut.
până ce fiecare va primi câte o sarcină de lucru.
elevilor După ce rezolvă cerinţa în timpul
Verifică cu elevii corectitudinea răspunsurilor.
Feed-back-ul acordat de profesor, fiecare echipă va
-Pentru ora viitoare la biologie aveţi de realizat un
desemna un reprezentant care explica
desen cu titlul- Importanţa algelor pentru om.
răspunsul făcut.
 Schema tablei
Regnul Protista: Flagelatele şi algele verzi
Euglena verde
Mediul de viaţă: - trăieşte în bălţi, lacuri şi în apele acumulate în fâneţe.
Alcătuirea corpului
 Membrana – rol de protecţie
 Un nucleu mare aşezat central
 Numeroase cloroplaste dispuse radiar în jurul nucleului
 O vacuolă cu rol în hrănire
 Citoplasmă
 Anterior- un flagel – Flagelate
 La baza flagelului se găseşte o pată roşie care se numeşte stigmă şi este sensibilă la
lumină.

Alcătuirea corpului la euglena verde

Hrănirea la euglena verde
 Autotrof- prin fotosinteză- cloroplaste- ca şi plantele- ziua
 Heterotrof- prin vacuolă- ca şi animalele –noaptea + euglena verde este un nod de
legătură –din ea pe de o parte au evoluat plantele şi pe de altă plante animale.
Organismele care au un nucleu bine individualizat se numesc eucariote- lb. greaca- eu=adevărat
şi korion=nucleu.

Verzeala zidurilor
 Algă verde unicelulară care trăieşte pe scoarţa copacilor, ziduri şi stânci.
 Celulă sferică- în citoplasmă are un nucleu mare, aşezat central, înconjurat de un
cloroplast mare în formă de potcoavă.
 Înmulţire – diviziune- se divide nucleul- apare un perete despărţitor –apoi citoplasma
= 2 celule- 4 celule- din fiecare ia naştere o nouă algă.
Mătasea-broaştei
- Este o algă verde pluricelulară- celule –aspect de filament lung şi subţire.
- Citoplasmă- cloroplast în formă de panglică spiralată.
Înmulţirea
- -vara –asexuat- diviziune transversal- filamentul se alungeşte continuu
- -toamna – sexuat- 2 filamente de sex diferit- apropiere- canal unde se unesc celulele
sexual diferite= celula-ou (zigot)- cade pe fundul apei- primăvara= o nouă algă.

Importanţa algelor
- În ape dulci sau marine, constiuie hrana multor animale
- Principala sursă de oxigen pentru respiraţia vieţuitoarelor în apă.
- Pentru om –recoltate şi folosite în alimentaţie, animale-nutreţ, îngrăşământ natural în
agricultură.
Nume elevului.............................................
Clasa a V-a Data:
Prof. Labusca Valencia
FIŞĂ DE EVALUARE
BACTERII
I. Încercuiţi litera corespunzătoare a variantei corecte: (20 p)
1. Bacteriile prezintă în citoplasmă:
a. nucleul;
b. două mase nucleare libere în citiplasmă;
c. flageli;
d. pseudopode.
2. Cocii sunt bacterii care au formă:
a. sferică;
b. pătrată;
c. de spirală;
d. de virgulă.
3. Care din plantele de mai jos au nodozităţi pe rădăcină?
a. trandafirul;
b. mazărea;
c. salcâmul;
d. usturoiul.
4. Algele albastre sunt organisme unicelulare reunite în colonii:
a. sferică;
b. rotundă;
c. filamentoasă;
d. amestecată.
II. Completaţi spaţiile de mai jos cu noţiunile corespunzătoare corecte: (25 p)
1. Algele…………………..sunt organisme……………………….procariote reunite
în .........................filamentoase. Aceste alge conţin un ..........................albastru.
Hrana o prepară prin ......................................., deci sunt organisme........................
2. În gospodăriile oamenilor bacteriile au un ....................important:
transformă...................în oţet, laptele dulce în .....................bătut, ...................., iar
 altele acresc .........................dulce şi ...............................Pe rădăcina lucernei se
găsesc........................ care conţin ............................fixatoare de .........................
III. Completaţi legenda desenului de mai jos şi arătaţi ce reprezintă: (25 p)

IV. Notaţi cu Fals (F) sau Adevărat (A) următoarele enunţuri: (20p)
1. Bacteriile au formă sferică şi de bastonaş.
2. Algele albastre verzi sunt organisme ce conţin un pigment violet.
3. Pneumonia este o boala provocată de o bacterii parazită.
4. Bacteriile saprofite sunt folositoare şi au rol în formarea solului.
5. Oscilatoria este o bacterie sub formă de bastonaş.
+ 10 p- oficiu.