Proiect didactic

I. DATE DE IDENTIFICARE:

Instituție: Colegiul Național Iași

Nr. de ore: 2 ore pe săptămână
Data : 21.03.2018
Clasa : a X–a C
Aria curriculara: Matematică – informaică
Obiectul: Biologie
Sustinător lecție: Parasca Georgiana-Cosmina
Unitatea de învaţare: Funcțiile de relație. Sensibilitatea la animale
Subiectul lecției: Ochiul la mamifere și în seria vertebratelor
Tipul lecției: Predare, însușire de noi cunoștințe
Scopul lecției: Dobândirea de către elevi a unor cunoștințe referitoare la structura și rolul ochiului la
vertebrate
Durata: 50 minute
Locul de desfăşurare: Sala de clasă

II. COMPETENȚE SPECIFICE:

1.2. Recunoașterea organelor și sistemelor de organe vegetale și animale în scopul comparării lor
2.2. Prelcucrarea rezultatelor obținute din investigații și formularea concluziilor
3.1. Reprezentarea structurii și funcțiilor organismelor pe baza modelelor
4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situații de comunicare
4.2. Prezentarea informațiilor folosind diverse metode de comunicare
5.2. Explicarea și aplicarea unor reguli și procedee de protejare a sănătății proprii și a mediului
5.3. Realizarea de conexiuni intra, inter și transdisciplinare

III. COMPETENȚE DERIVATE:

1.2.1. Recunoașterea orgenelor de simț – ochiul la mamifere și în seria vertebratelor

2.2.1. Prelucrarea rezultatelor referitoare la particularitățile structurale și funcționale ale ochiului la
mamifere și în seria vertebratelor și formularea concluziilor
3.1.1. Reprezentarea prin desen la tablă, prin mulaje și cu ajutorul planșelor a globului ocular la mamifere și
a straturilor retinei
4.1.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice ochiului la mamifere și în seria vertebratelor în diferite
situații de comunicare
4.2.1. Prezentarea informațiilor referitoare la ochiul de la mamifere și în seria vertebratelor folosind diverse
metode de comunicare
5.3.1. Realizarea de conexiuni între cunoștințele de la biologie și cele de la fizică (refracție)

IV. RESURSE EDUCAŢIONALE:

Resurse procedurale: observaţia dirijată, conversaţia evaluativă, modelarea prin desen, conversația euristică,
explicaţia, descrierea, expunerea.
Resurse materiale: manual, planșe, mulaj, fișă de lucru 1, fișă de lucru 2, .
Forme de organizare: frontală

V. BIBLIOGRAFIE:

*Tesio C. D., Braghină V., Iliescu M., Biologie – Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, 2000
*Mohan G., Ardelean A., Mohan R., Biologie – Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, 2002
*Costică Naela, Suport de curs. Didactica biologiei. POSDRU/87/1.3/S/63709, 2012
*Programa școlară biologie pentru clasa a X-a Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, București, 2004
 Scenariu didactic
Com
Nr. Metode Material Timp
Etapele lecției pderi Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
crt. utilizate didactic (min)
v.

- fac apelul catalogului; - răspund la prezență;

- solicit elevilor să-și pregatească -se pregătesc pentru
Moment
1. cele necesare desfăsurării lecției; începerea lecției;
organizatoric conversația catalog 2
- verific dacă sunt condiții optime - își pregătesc cărțile și
pentru desfășurarea lecției caietele

-verific tema; -pregătesc caietele cu tema

-reactualizez cunoștințele anterioare rezolvată;
ale elevilor cu privire la excreția la -participă activ și răspund
animale corect la întrebări:
-Din ce este alcătuit sistemul -Sistemul excretor este
excretor? alcătuit din 2 rinichi, căi
-Care sunt cele 2 zone ale unui urinare intrarenale (calice
Verificarea și rinichi? mici, calice mari, bazinet),
reactualizarea -Ce este nerfronul? cai urinare extrarenale
2. conversația manual 3
cunoștințelor (uretere, vezică urinară, orală
euristică caiete
anterioare uretră).
-Cele 2 zone ale unui
rinichi sunt: zona
corticală și zona
medulară.
-Nefronul este unitatea
morfofuncțională a
rinichiului.

3. Captarea 2.2.1. informarea 4

atenției -prezenarea cu ajutorul
videoproiectorului a unor imagini
reprezentative ale ochiului;
-profesorul îi îndeamnă pe elevi să se
gândească la modul cum obțin
-devin atenți si curioși
privind cu interes
imaginile;
-participă la activitate cu
diverse cunoștințe din
 animalele informațiile din mediul
înconjurător;
-elevii sunt provocați să numească și
să argumenteze cel mai important
organ de simț din punctul lor de
vedere;
Știați că..?
1)Ochiul este al doilea cel mai
complex organ după creier.
2)80% din informațiile din mediu le
primim prin intermediul ochilor.
3)Ochii se dezvoltă complet până la
vârsta de 7 ani?
cultura lor generală;
-elevii răspund prin
indicarea organelor de
simț;
-cel mai frecvent răspuns
al elevilor este ,,ochiul”;
-devin atenți, curioși și
participă cu alte curiozități
despre ochi

-anunț și noteaz la tablă titlul lecției -ascultă cu atenție; manual,

Anunțarea
“După cum ați intuit deja din -notează pe caiet. tablă, caiet,
subiectului noii
4. întrebările anterioare, astăzi vom cretă 1
lecții și a
discuta despre ochiul la mamifere și
obiectivelor
în seria vertebratelor”.

5. Dirijarea 3.1.1. conversația manual; orală

învățării 4.1.1. Pentru a-i conecta pe elevi la lecţie, -se implică activ în euristică; planșă;
4.2.1. profesorul îi îndeamnă să indice toate conversație și răspund la observația mulaj,
5.3.1. ideile şi cunoştinţele legate de globul întrebări: dirijată; tablă,cretă,
ocular. 1)Ochiul este localizat în explicația; caiet
1) Unde este localizat ochiul? orbită. descrierea;
2)Care este principalul rol al 2)Are rol în perceperea informarea
ochiului? informațiilor despre
,,-Priviți imaginea cu globul ocular forma, mărimea ,culoarea,
de pe planșă și identificați tunicile aspectul obiectelor din
acestuia”. mediu.
Profesorul dirijează observația -observă tunicile globului
elevilor: ocular pe imagine și
,,- Care sunt tunicile care acoperă răspund la întrebările
globul ocular?” adresate de profesor:
Profesorul le arată elevilor pe Tunicile oculare sunt:
planșă și pe mulaj care sunt cele 3 tunica internă (sclerotica,
tunici; cornea), tunica medie
Profesorul îndrumă elevii să (coroida, corp ciliar, iris)
descopere care sunt caracteristicile și tunica internă (retina).
fiecărui component structural al -identificarea corectă a
globului ocular, observând acestora pe planșă și pe
imaginiile, pentru descrierea mulaj concomitet cu
ulterioară a acestora; profesorul;
Profesorul dirijează elevii în -fac observații și descriu
descrierea elementelor structurale și tunicile globului
explică alcătuirea și rolul fiecărui ocular;
component în parte; 1)Sclerotica este
1)Ce aspect are sclerotica? Dacă se transparentă și are rol
află la exterior ce rol are? protector.
2)Ce structuri sunt prezente la 2)Corpul ciliar și irisul.
nivelul coroidei? 3)Celulele cu conuri
3)Care sunt tipurile de celule pentru vederea diurnă și
fotosensibile întâlnite la nivelul cromatică și celulele cu
retinei? bastonașe pentru vederea 34
3)Care sunt cele 2 pete de la nivelul nocturnă.
retinei? 4)Pata galbenă și pata
5)La nivelul cărei structuri este oarbă.
acuitatea vizuală maximă? 5)Acuitatea vizuală
6)Ce zonă este lipsită de receptori maximă se află în pata
vizuali? galbenă în foveea
Profesorul întocmeşte pe tablă o centralis.
schemă sumară a celor discutate. 6)Pata oarbă.
Profesorul enumeră cele 10 straturi -notează pe caiet;
ale retinei, prezintă elevilor mediile
refringente și le descrie pe fiecare în
parte.
Profesorul le explică elevilor
fenomenele care au loc în procesul
de acomodarea pentru vederea de
aproape și pentru vederea la distanță.
 ”Pentru a stabili care sunt
principalele afecțiuni ale vederii, vă
rog sa priviți imaginile din manual
ce reprezintă formarea imaginii față
de ochiul normal, în fiecare caz.”
Profesorul dirijează observația prin
intermediul întrebărilor și îi ajută pe
elevi să descopere din apropoape în
aproape.
-prezintă defectele de vedere și
cauzele care le determină.
1)Unde se formează imaginea la
ochiul normal?Și cum este aceasta?
2)Față de locul de formare a
imaginii la ochiul normal, unde se
formează imaginea obiectului privit
în cazul ochiului ametrop?
-prezintă modurile și tipurile de
lentile care pot fi utilizate în
corectarea afecțiunilor de vedere.
Profesorul prezintă elevilor
particularități ale ochiului în seria
vertebratelor (pești, amfibieni,
reptile, păsări).
-observă locul formării
imaginilor în fiecare din
cazurile prezentate;
1)La ochiul normal
imaginea se formează pe
retină iar imaginea este
reală, mai mică și
răsturnată.
2) În cazul miopiei
imaginea se formează în
fața retinei,
hipermetropiei în spatele
retinei iar la astigmatism
există mai multe puncte
focale.
-notează în caiete;

Profesorul împarte elevilor fișe de -rezolvă exercițiile

Evaluare/asigu
6. lucru referitoare la ochi pentru a împreună cu profesorul 5
rare feed-back
consolida informațiile predate. -oferă feed-back

Profesorul face aprecieri verbale

asupra prestaţiei elevilor la lecție.
Notarea
-notarea elevilor care au participat la -notează pe caiet catalog,
7. elevilor și tema 1
lecție și la rezolvarea fișei de lucru; manual
pentru acasă
“Pentru ora viitoare aveți de
pregătit lecția predată astăzi. “
 Schema lecției
Ochiul la mamifere și în seria vertebratelor
Ochiul la vertebrate are în general aceleași părți constitutive și este format din:
●glob ocular 3 tunici (externă, mijlocie, internă)

medii refringente
●organe anexe:
→de mișcare: mușchii extrinseci ai globului ocular
→de apărare: sprâncene, gene, pleoape, conjunctiva, aparat lacrimal (glande lacrimale)

1. Tunica externă – este fibroasă, cu rol de protecție și prezintă două părți inegale:

a. Sclerotica →situată posterior (la om reprezintă 5/6 din tunica externă)

→opacă, alb sidefie
→de ea se prind mușchii extrinseci ai globului ocular
b. Corneea →situată anterior
→transparentă, avasculară

2. Tunica mijlocie – este vascularizată, cu rol trofic și prezintă trei segmente:

a.Coroida →are ambele fețe acoperite de un pigment negru determinând în interiorul ochiului o
cameră întunecată

b.Corpul ciliar procese ciliare – secretă umoarea apoasă

mușchi ciliari

c. Iris →dă culoarea ochilor

→central prezintă un orificiu – pupila
→are rolul unei diafragme care permite reglarea cantității de lumină ce sosește la retină
→este alcătuit din fibre musculare netede *circulare (prin contracție micșorează pupila)
*radiare (prin contracție măresc pupila)

3. Tunica internă (retina)

– este formată din celule fotoreceptoare cu conuri (6-7 milioane): pentru vederea diurnă și colorată;
conțin iodopsină (pigment fotosensibil)

cu bastonașe (125-130 milioane): pentru vederea nocturnă;

conțin rodopsină
– prezintă două regiuni mai importante:
→pata galbenă (macula lutea) – la nivelul căreia se găsesc mai multe celule cu con decât cu bastonaș
– cu acuitate vizuală maximă în fovea centralis (numai conuri)
→pata oarbă – locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și de intrare a arterei globului ocular
– nu prezintă celule fotoreceptoare
 La toate vertebratele retina are 10 straturi: 1. Membrana limitantă internă
2. fibrele nervului optic
3. celule multipolare (ganglionare)
4. celule amacrine
5. celule bipolare
6. celule orizontale
7. celule fotoreceptoare cu con
8. celule fotoreceptoare cu bastonaș
9. membrana limitantă externă
10. strat pigmentar (coroida, sclerotica)

Mediile refringente

→corneea: transparentă, avasculară

→umoarea apoasă: lichid incolor, format prin activitatea secretorie a proceselor ciliare
→cristalinul: formă de lentilă biconvexă, transparent, învelit de o capsulă elastică – cristaloida. El este
menținut la locul său printr-un sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor.
→corpul vitros (umoarea sticloasă): transparent, de consistență gelatinoasă

Razele luminoase suferă o triplă refracție: la nivelul corneei, la nivelul feței anterioare a cristalinului
și la nivelul feței posterioare a cristalinului. Imaginea care se formează pe retină ca urmare a acestei triple
refracții este reală, mai mică și răsturnată.

Acomodarea (la mamifere)

a. Când privim la distanță: mușchiul ciliar se relaxează, ligamentul suspensor este în tensiune, iar
cristalinul se aplatizează.
b. Când privim de aproape: mușchiul ciliar se contractă, ligamentul suspensor se relaxează, iar
cristalinul se bombează.
La pești acomodarea se realizează prin mișcarea cristalinului înainte și înapoi prin intermediul
ligamentului falciform.

Defecte de vedere

1. Ochiul normal (emetrop): imaginea obiectului privit se formează pe retină, este reală, mai mică și
răsturnată.

2. Miopia:- globulul ocular alungit, puterea prea mare de refracţie a cristalinului;

- imaginea se formează în faţa retinei pentru obiectele privite de la distanță;
** Corectarea- lentile divergente (biconcave).

3. Hipermetropia: imaginea se formează în spatele retinei pentru obiectele de aproape;

**Corectarea- lentile convergente (biconvexe).

4. Astigmatismul: corneea nu are suprafaţa uniformă , există mai multe puncte focale;
**Corectarea-lentile cilindrice.

Particularități ale ochiului în seria vertebatelor

■La pești – globul ocular este sferic, turtit în partea anterioară

– cristalinul este mare, sferic – poate fi mișcat înainte și înapoi de către un mușchi numit ligament
falciform (o prelungire a coroidei)
■La amfibieni – cristalinul este mai puțin sferic decât la pești
– ochiul are două pleoape mobile și o membrană nictitantă – cu rol de apărare

■La reptile – ochiul are două pleoape mobile, o membrană nictitantă în colțul intern al ochiului și o glandă
lacrimală
– în sclerotica multor reptile se formează plăci osoase, care se acoperă imbricat, formând un inel
osos
– în umoarea sticloasă există o prelungire a coroidei – con papilar (cu rol în nutriția și reglarea
presiunii intraoculare)

■La păsări – există un organ caracteristic – pieptenul (cu rol de hrănire al ochiului)