PROIECT DE LECȚIE

PROFESOR: Vraja Cornelia

DATA:
CLASA: a V-a
OBIECT: Biologie
SUBIECT: Ecosisteme acvatice
SCOPUL LECȚIEI: Cunoașterea componentelor principalelor tipuri de ecosisteme acvatice cu
particularitățile lor.
TIPUL LECȚIEI: lecție de verificare, evaluare și notare – varianta lecție de verificare cu
ajutorul testelor
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date
2.1. Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1. Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
4.2. Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului comportament asupra
mediului înconjurător
OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Elevii:
A. vor ști:
• sa recunoască mediile de viață acvatice de tip balta, lac, râu;
• sa identifice unele organisme proprii acestor medii de viață.
B. vor fi capabili:
• sa stabilească corespondențele dintre condițiile de viață și adaptarile organismelor întâlnite într-
un ecosistem acvatic;
• sa înțeleagă relațiile dintre viețuitoarele întâlnite într-un ecosistem acvatic.
C. vor manifesta:
• dorința de a petrece mai mult timp în natură.
DEMERSUL DIDACTIC:
a. Resurse procedurale: - observația;
- conversația euristică;
 - comparația;
- problematizarea
b. Resurse materiale: - planșe cu ecosisteme;
- planșe cu lanțuri trofice acvatice;
- atlasul botanic, atlasul zoologic;
- manualul, filme didactice cu diferite ecosisteme și adaptări ale
animalelor la mediu, televizor;
- folii pentru retroproiector cu diferite tipuri de ecosisteme
acvatice.
FORMA DE ACTIVITATE: pe grupe, frontal
LOCUL DE DESFĂȘURARE: laboratorul de biologie
EVALUARE: sumativă prin test de evaluare
BIBLIOGRAFIE:
- Programa școlară pentru disciplina BIOLOGIE, CLASELE a V-a – a VIII-a, București, 2017
- Mariana Marinescu, Didactica biologiei – teorie și aplicații, Editura Paralela 45, 2010
- Biologie, Manual pentru clasa a V-a, Editura DPH, 2017
- Adriana Barna, Irina Pop, Predarea biologiei in învățământul gimnazial, Editura didactică și
Pedagogică, București
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
ETAPELE LECȚIEI.
1. Pregătirea elevilor pentru verificare
Elevii au fost anunțați din ora precedentă despre desfășurarea acestei lecții de verificare și
au fost informați despre tipurile de itemi ce sunt incluși în test. Au primit tematica pentru
ora de verificare și au rezolvat cu profesorul itemi asemănători celor din testul de
evaluare.
2. Prezentarea obiectivelor urmărite de către profesor
Prezintă obiectivele urmărite prin desfășurarea unei lecții de verificare, evaluare și notare.
3. Prezentarea conținuturilor itemilor și a descriptorilor de performanță
Profesorul oferă elevilor testul de evaluare pe care sunt precizate baremul de notare și
timpul de lucru și dă explicații suplimentare dacă elevii au neclarități.
4. Obținerea performanței prin activitate independentă
 Elevii rezolvă individual testul valorificând cunoștințele obținute prin parcurgerea acestei
unități de învățare.
5. Asigurarea transferului
După expirarea timpului de lucru elevii predau testele și se realizează verificarea frontală
a modului de rezolvare a acestora. Profesorul citește itemii solicitând elevilor să prezinte
răspunsul pe care l-au notat pe test. Se prezintă răspunsul corect, argumentându-l și
oferind elevilor posibilitatea de a-și completa lacunele.

RECAPITULARE – ECOSISTEME ACVATICE

Metoda folosită: explozia stelară - este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii, similară
brainstormingului; începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni
exploziei stelare; cum se procedează?
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care
au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când?
- este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.
- organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează
crearea de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.

Lucrează în echipă:
Elevii formează cinci echipe, sub coordonarea profesorului. Fiecărei echipe îi revine sarcina
enunțată în întrebarea scrisă în dreptul colțului steluței:
DE CE? Delta Dunării, complex de ecosisteme

Condiții de viață diferite CARE? DE UNDE? Complexitatea Mării Negre

Lacul CUM? CE? Specii ocrotite

DE CE?
Argumentați de ce Delta Dunării este o asociere de ecosisteme. Transcrieți tabelul de mai jos și
completați organismele specifice fiecărui ecosistem.
Tip de ecosistem Caracterizare biocenoza
Lac
Balta
Apa ce curge pe canale
Pădurea Letea
Dunele Caraorman

DE UNDE?
De unde rezultă faptul ca Marea Neagra este un ecosistem complex? Realizați un eseu
(maximum jumătate de pagina) în cadrul căruia să răspundeți la aceasta întrebare.
CE?
Ce exemple de specii de plante și animale protejate din ecosistemele acvatice cunoașteți.
CUM?
Cum motivați extraordinara diversitate a viețuitoarelor din lacuri. Cui se datorează acest fapt? Pe
o coala de hârtie format A4, toți elevii echipei vor scrie câte o afirmație care trebuie sa fie un
mesaj pentru generațiile viitoare, referitor la protejarea lacurilor. La finalul exercițiului, coala va
fi introdusa într-o sticla și va reprezenta un mesaj pentru generațiile viitoare.
CARE?
Scrieți exemple de adaptări ale viețuitoarelor la condițiile de viață ale fiecărei zone studiate.

REGULI DE PROTECȚIE A MEDIULUI ȘI A PROPRIEI SĂNĂTĂȚI

1 Daca faci o excursie în preajma unui râu, apropie-te în liniște, mergând spre direcția din care
bate vântul, pentru a nu fi descoperit de păsări sau de mamifere. Păstrează liniștea, pentru a nu
deranja animalele.
2. Ai descoperit un cuib? Nu-l strica!
 TEST DE EVALUARE
Unitatea de învățare: Ecosisteme acvatice
I. Alege răspunsul corect:
1. Pe plantele din apă se pot fixa:
a. scoicile; b. peștii; c. hidrele.
2. Substratul format din stânci și bolovani este specific:
a. zonei de munte; b. zonei de câmpie; c. zonei de lac;
II. Asociază noțiunile din cele două coloane:
A B
1. Caracatița a) vierme acvatic parazit temporar.
2. Păstrăvul b) împrăștie cu cerneală.
3. Rechinul c) este un pește răpitor din apele de munte.
4. Lipitoarea d) răpitor feroce, poate ataca și omul.

III. Notează A (adevărat) sau F (fals) în dreptul enunțurilor următoare:

1) În zona superioară a unui râu, viteza de curgere a apei este mare.
2) În zona litorală a Mării Negre trăiesc bacterii sulfuroase.
3) Apa lacului de șes este bogată în oxigen.
4) Eutrofizarea apei este o consecință a poluării.

IV. Scrie numele unui animal pe cale de dispariție specific ecosistemelor acvatice și
formulează câte un enunț în care să prezinți:
1) cauzele dispariției;
2) consecințele dispariției pentru celelalte viețuitoare din ecosistem;
3) măsuri de prevenire a dispariției.

V. Completează spațiile punctate din tabelul de mai jos, cu exemple de viețuitoare din râu:
Zona superioara un exemplu de animal: ...................................
un exemplu de planta: ....................................
Zona inferioara doua exemple de animale: ...............................
doua exemple de plante: .................................

VI. Rezolvă următoarele probleme:

1. Pentru a crește în greutate cu 1 kg, știuca trebuie să mănânce 20 kg de pește. Calculează ce
cantitate de pește consumă o știucă pentru a crește în greutate cu 3 kg.
2. Un pelican prinde zilnic 5 kg de pește. Calculează câte kg de pește consumă un pelican în 10
zile.
VII. Elaborează un text de 10-15 rânduri în care să realizezi o comparație între o apă
curgătoare și o apă stătătoare, după următorul plan:
• denumirea ecosistemului acvatic;
• zona geografică unde se întâlnește;
• plante și animale caracteristice fiecărui tip de ecosistem.

Punctaj: oficiu = 10 p; subiectul I = 10 p (2x5); subiectul II = 10p (4x2,5); subiectul III = 10p
(4x2,5); subiectul IV = 15p (3x5); subiectul V = 10p (2x5); subiectul VI = 20p (2x10); subiectul
VII – 15p Timp de lucru: 45 minute
 Barem de corectare și notare
TEST SUMATIV – ECOSISTEME ACVATICE
Anul școlar 2017-2018
Disciplina BIOLOGIE
Clasa a V-a

I. 1. c; 2. A 10 puncte (5 + 5)
II. 1 – b; 2 – c; 3 – d; 4 – a; 10 puncte (2,5 + 2,5 + 2,5 + 2,5)
III. 1 – A;
2 – F; În zona abisală a Mării Negre trăiesc bacterii sulfuroase;
3 – F; Apa lacului de munte este bogată în oxigen;
4 – A.
10 puncte (2,5 + 2,5 + 2,5 + 2,5)

IV. Exemplu: Animal pe cale de dispariție în apele de munte – lostrița

- factori care au afectat specia: poluarea râurilor, modificarea
mediului, pescuitul intens;
- pește răpitor; dezechilibre în lanțurile trofice;
- perioadele interzise pentru pescuit (perioadele în care peștii își
depun icrele); construirea barajelor trebuie să fie făcută
studiindu-se mai întâi impactul asupra mediului.
15 puncte (5 + 5 + 5)

V. Zona superioara un exemplu de animal: păstrăvul

un exemplu de planta: mușchi de apă
Zona inferioara doua exemple de animale: crapul, rața sălbatică
doua exemple de plante: trestia, săgeata apei
10 puncte (2 + 2 + +3 +3)

VI. 1. 60 kg 10 puncte (5p pentru raționament + 5p pentru calcul corect)

2. 50 Kg 10 puncte (5p pentru raționament + 5p pentru calcul corect)

VII. 2 puncte pentru denumirea ecosistemelor acvatice;

3 puncte pentru zona geografică unde se întâlnesc;
10 puncte pentru numirea plantelor și animalelor caracteristice fiecărui ecosistem
5 (2,5 +2,5) + 5 (2,5 +2,5).

10 puncte din oficiu