Încrengătura Clorophyta

Curs an I Sistematica Criptogamelor 

Dr. biol. Oana Danci
Introducere

 Cloros – verde
 Phyton – plantă
 7000 specii, 450 genuri
Morfologia talului

 tal: monadal, unicelular imobil, cenobial,

colonial, sifonoplast, filamentos,
f ilamentos,
parenchimatic.
Structura celular ă

 Tipic eucariotă
 Peretele celular este format din celuloză la interior şi
substanţe pectice la exterior.
 Unele clorofite au peretele mineralizat cu carbonat
de calciu.
 Cloroplastul este cea mai evidentă parte a celulei.
Poate să fie unul singur sau mai multe,
 Cloroplastele algelor verzi conţin tilacoizi, pigmenţi
asimilatori precum clorofila a, b, β caroten, xantofile.
  În interiorul cloroplastului poate exista pirenoidul  –
structură proteică cu rol în depozitarea produşilor de
rezervă la alge.
Structura celular ă

 Celulele mobile conţin stigmă în cloroplast şi

vacuole contractile;
  Algele verzi au celule uni sau plurinucleate;

  În funcţie de stadiu

stadiu ontogenetic
ontogenetic de dezvoltare
nucleul poate fi haploid sau diploid.
 Unele alge verzi au celule vegetative mobile,
altele doar zoosporii şi gameţii.
  Aparatul flagelar
flagelar este alcătuit
alcătuit din flagel şi
corpuscul bazal ataşat microtubulilor celulari.
Nutriţia

 Sunt organisme fotoautotrofe,

fotoautotrofe, care au ca
principal produs de asimilaţie amidonul,
amidonul,
depozitat în cloroplast.
 s-au evidenţiat şi alţi produşi de rezervă:
glicerol, manitol, steroli, vitamine.
 Înmulţirea

  Înmulţire vegetativă
vegetativă prin: diviziunea
diviziunea celulelor 
celulelor 
(centripetă sau centrifugă), fragmentar
f ragmentarea
ea
talului, propagule, bulbili.
 Propagule – fragmente detaşabile ale talului
care regenerează alţi indivizi.
 Bulbili – formaţi prin depozitarea substanţelor 
de rezervă în partea dilatată a rizoidului sau
la baza cauloidului, specifică ordinului
Charales.
 Înmulţirea
  Înmulţirea sexuată - prin zoospori (biflagelaţi,
tetraflagelaţi, stefanoconţi) şi aplanospori.
  Aplanosporii sunt caracteristici
caracteristici algelor verzi. Într -o
-o
celulă se formează mai mulţi aplanospori care, prin
ruperea peretelui celular, sunt eliberaţi.
  Înmulţirea sexuată se realizează
realizează prin: izogamie,
anizogamie, oogamie.
 Un tip special de înmulţire sexuată este conjugarea,
acesta constă în fuzionarea conţinutului a 2 celule
vegetative, care aparţin aceluiaş tal sau la taluri
diferite, prin intermediul unui tub de conjugare.
Dezvoltarea ontogenetică

  Algele verzi sunt monoice sau

sau dioice.
  În funcţie de raportul
raportul dintre cele 2 generaţii,
generaţii,
gametofit şi sporofit, se disting următoarele
tipuri de cicluri de dezvoltare:
 monogentic haplofazic,
 digenetic cu generaţii izomorfe,
 digenetic cu generaţii heteromorfe,
 monogentic diplofazic.
Cea mai mare parte a algelor verzi sunt haplobionte.
 Clasificare

Clasa Celula Structura Stadiul Tipul de

Nr nuclei peretelui dominant  înmulţire
celular  sexuată
Clorophyceae uni Celuloză, n Izo,
subst. pectice n/2n anizogamie,
oogamie
Bryopsidophyce pluri Xilan, manan, 2n Izo,
ae celuloză n/2n anizogamie

Zygnematophyc  uni Celuloză, n conjugare

eae subst. pectice

Prasinophyceae uni Adesea necunoscut absentă

lipseşte
(celuloză)
Carophyceae Uni sau pluri celuloză n Oogamie,
gametangioga
mie
Clasa Clorophyceae
Ordinul Volvocales
  Alge verzi unicelulare,
unicelulare, coloniale, celule vegetative
flagelate.
  Înmulţirea vegetativă se realizează
realizează prin
fragmentarea celulei;
  Înmulţirea sexuată se realizează
realizează prin gametogamie
(izogamie, anizogamie, oogamie).
 Ciclul de dezvoltare este monogenetic haplofazic.

 Reprezentant caracteristic Chlamydomonas.

  Înmulţirea vegetativă – prin diviziunea protoplastului

şi formarea a 4-16 celule biflagelate.

  Înmulţirea sexuată diferă de la specie la specie.
Clasa Clorophyceae
Ordinul Volvocales
 Celulele vegetative de Chlamydomonas
funcţionează ca şi gametangii. Acestea formează 4 -
32 gameţi biflagelaţi, prin diviziune.
 După eliberarea din celulă gameţii fuzionează câte 2
şi formeză zigotul.
 Zigotul secretă un perete celulozic şi devine
zigospor.
  În cond. favorabile de mediu acesta germinează
germinează şi
formeză 4 spori biflgelaţi care sunt elibetaţi din
celulă.
 Fiecare zoospor creşte şi formeză o celulă
vegetativă.
Ciclu viaţă Chlamydomonas
Clasa Clorophyceae
Ordinul Volvocales
Volvox - coloniile au formă sferică şi sunt alcătuite din
500-50.000 celule asemănătoare cu
Chlamydomonas, legate între ele prin
plasmodesme.
 Înmulţire sexuată prin oogamie.
Clasa Clorophyceae
Ordinul Chlorococ
Chlorococales
ales
  Alge verzi unicelulare, cenobiale
cenobiale şi coloniale, cu
celule neflagelate.
 Structura celulei asemănătoare
asemănătoare cu cea de la
volvocale.
 Majoritatea clorofitelor din acest orddin conţin în
celulă un singur nucleu.
  Înmulţirea asexuată se realizează
realizează prin spori
specializaţi, iar cea sexută prin zoogamie.
 Ciclul de dezvoltare este monogentic
monogentic haplofazic.
Clasa Clorophyceae
Ordinul Chlorococ
Chlorococales
ales

Hydrodiction
Pediastrum
Chlorella
Pleurococcus
Clasa Clorophyceae
Ordinul Ulotrichales
  Algele verzi care au talul filamentos
filamentos sau
parenchimatic,
parenchimatic, fixat de substrat.
  Au formă foliacee,
foliacee, lamelară.
lamelară.
 Creşterea talului este apicală sau intercalară.
 La Ulothrix ciclul de dezvoltare este digenetic
haplofazic sau monogenetic haplofazic.
Reprezentanţi: Ulothrix zonata, Ulva lactuca, Ulva latissima
(salata mărilor), Enteromorpha
Ciclul de dezvoltare
Ulva lactuca
Clasa Clorophyceae
Ordinul Chaetoph
Chaetophorales
orales
  Alge cu tal filamentos,
filamentos, ramificat şi prevăzut
prevăzut
terminal cu peri uni sau pluricelulari.
 Specii acvatice dulcicole şi marine, specii
tereste în medii umede. Coleochaete
Clasa Zygnematophyceae
  Alge verzi unicelulare şi filamentoase care nu
au celule flagelate.
  Înmulţirea sexuată
sexuată se realizează
realizează prin
conjugare – fusiunea conţinutului a 2 celule
vegetative, prin intermediul unui tub de
fusiune.
 Conjugarea poate fi izogamă sau anizogamă;
  Înmulţirea vegetativă
vegetativă se realizează
realizează prin
fragmentarea celulei / talului.
Clasa Zygnematophyceae
ordinul Desmidiales
 Specii unicelulare, formă variată
 Celulele alcătuite din 2 jumătăţi identice legate
printr-un istm,
istm, în care,
care, de regulă, se găseşte
nucleul.

Micrasteria Euaster 
Clasa Zygnematophyceae
ordinul Zygnematales
  Alge verzi filamentoase
filamentoase,, cilindrice,
neramificate, prevăzute cu rizoizi.
  Înmulţirea sexuată
sexuată prin conjugare
conjugare care, la
speciile dioice este scalariformă.
Zignema Spirogyra
Conjugare Zygnema
Clasa Prasunophyceae
 Clorofite unicelulare şi coloniale cu celule
flagelate (2-4).
  Înmulţire asexuat,
asexuat, prin zoospori;
zoospori;
 Caractere citologice primitive.
Clasa Bryopsidophyceae
  Alge verzi macroscopice,
macroscopice, cu tal sifonal sau
filamentos.
 Marea majoritate specii marine, in apele calde.
c alde.
 Peretele celular alcătuit din xilan şi manan iar la
unele specii din celuloză.
 Multe specii tropicale au carbonat de calciu în pereţi
celulari şi sunt importante în formarea recifelor de
corali.
  Înmulţirea vegetativă, sexuată şi asexuată.
asexuată.
Clasa Bryopsidophyceae
Ordinul Chladoph
Chladophorales
orales
  Alge verzi cu tal filamentos, alcătuit
alcătuit din celule
polinucleate.
 Creşterea talului se face subterminal sau
intercalar.
Cladophora glomerata
Clasa Bryopsidophyceae
Ordinul Bryopsidales
 Trăiesc în ape marine;
 Ciclul de dezvoltare este digenetic haplofazic
cu generaţii heteromorfe sau monogenetic
diplofazic.
Ciclul de dezvoltare Derbesia
Reprezentanţi: Derbesia,
Caulerpa, Bryopsis, Codium
Caulerpa

Derbesia

Bryopsis Codium
Clasa Bryopsidophyceae
Ordinul Dasycladales
 Cuprinde alge sifonale uninucleate până la
maturitate;
 Acetabularia – t al
  Acetabularia al peren, până la 10 cm,
diferenţiat în cauloid cilindric şi filoid disciform
apical.
Clasa Carophyceae
 Talul gametofitului este alcătuit din noduri şi
internoduri aşezate alternativ.
 La fiecare nod se dezvoltă câte un verticil de ramuri
scurte care au aceeaşi alcătruire precum filamentul
axial.
 Creşterea talului este apicală.
  Înmulţirea vegetativă se realizează
realizează prin bulbili.
  Înmulţirea sexuată se realizează
realizează prin oogamie.
 Oogoanele şi anteridiile sunt situate pe ramurile
scurte ale gametofitului.
gametofitului.
Reprezentanţi: Chara şi Nitella
Ecologie

 Majoritatea clorofitelor sunt acvatice şi contribuie la

formarea fitoplanctonului.
  În mările reci se dezvoltă la adâncimi
adâncimi mici, iar în
cele calde la adâncimi de până la 100m.
  Anumite clorofite sunt terestre;
terestre;
 Unele specii sunt simbionte cu unele ciuperci,
clorofitele fiind fotobiont pentru acestea, formând
licheni.
 Unele specii trăiesc în simbioză cu nevertebrate.
nevertebrate.