Algele

Ce sunt algele?

Ştiinţa ce studiază algele

se numeşte Ficologie
 Denumirea generică Alge include o
diversitate mare de organisme
fotosintetizante cu structură simplă

Cianobacteriile Algele Alge

alge verzi- unicelulare – pluricelulare
albastre microalge -macroalge

Domeniul Domeniul
Domeniul
Eucariota Eucariota
Bacteria
Regnul Protista Regnul Plantae
 organisme eucariote
fotoautrofe taloide;
unicelulare, coloniale
sau pluricelulare

• Până nu demult algele erau clasificate ca Plante,

făcând parte din diviziunea Tallophyta (împreună cu
Lichenii, Fungii şi ocazional Muşchii).
• Însă analiza genetică a arătat ca plantele sunt doar
rude îndepărtate.
• Algele sunt clasificate acum ca Protiste (până la
crearea unui nou Regn?)
• Se împart în mai multe filumuri neînrudite, cele mai
apropiate de lumea vegetală fiind algele verzi.
 De ce nu aparțin regnului
vegetal?

1. Anatomia:
lipsesc țesuturile
specializate ce
formează tulpina, 2. Embrionul lipsește.
rădăcina etc., La majoritatea algelor
lipseşte sistemul gameții fuzionează
vascular direct în apă, iar
3. Structurile reproductive:
zigotul se dezvoltă
Gameții la alge sunt produși
fără a fi protejat de
de celule solitare,fără
organismul parental.
prezența celulelor sterile
protectoare, astfel
structurile reproductive
fiind invizibile.
 Structura celulei algale
Corpul algei este numit tal.
•Algele pot fi unicelulare, coloniale, filamentoase,
sau pluricelulare
Identificaţi tipul de alge
•Algele unicelulare sunt formate din o singură celulă.
•Ele formează fitoplanctonul (o populație de
organisme fotosintetizante ce sta la baza multiplelor
lanțuri alimentare și este un producător major de
oxigen)

Chlamydomonas
Algele coloniale sunt formate din grupe de celule
ce activează împreună
•Unele celule pot fi specializate pentru mișcare,
nutriție, sau reproducere

Volvox
 •Algele filamentoase au un tal
alcătuit din celule dispuse în unul sau
mai multe rânduri, simplu sau
ramificat

Spirogyra
•Algele multicelulare deseori au talul mare cu
o structură complexă,diferențiat în rizoid,
cauloid și filoid.
• Macrocystis este una din cele mai mari alge
pluricelulare (pînă la 65 m)

Macrocystis
 Reproducerea Forme de înmulţire asexuată
Înmulțirea algelor poate fi:
-vegetativă (diviziune binară sau
fragmentarea talului),
- asexuată (prin zoospori,
aplanospori, akinete, stadiul
palmela…)
-sexuată (prin gametogamie sau
conjugare);

Exemplu de fragmentare
Conjugarea la Spirogyra
Reproducerea sexuată (gametogamia)
Implică fuziunea gameților.
La alge se întâlnesc 3 forme.
Ciclul vital la Chlamydomonas
La multe alge se observă alternarea generaţiilor:
- Faza sporofită a ciclului vital
produce spori prin MEIOZĂ
- Faza gametofită
produce gameți prin MITOZĂ

Ulva
 Ciclul vital la Oedogonium
Oedogonium este o algă verde filamentoasă cu
celule specializate gametangii ce produc gameți
(gametangiul masculin – anteridium și gametangiul
feminin- oogonium)
 Clasificarea

• Algele se împart în mai multe filumuri (de la

3 la 11în dependenţă de sistemul de
clasificare aplicat);
• La baza clasificării algelor se află tipul
pigmenţilor fotosintetici, forma de
depozitare a substanțelor de rezervă, și
componența peretelui celular;
• Toate filumurile conțin clorofila a ;
• Algele populeaza locuri umede (lacuri,mări,
soluri umede etc.);
•Vom studia 3 filumuri principale:
 Chlorophyta (alge verzi)
•Unicelulare, coloniale sau pluricelulare
•Exemple Spirogyra, Volvox, Ulva,
Chlamydomonas, Dunaliella,Haematococcus
•Conțin clorofila a & clorofila b și carotenoizi
•Depozitează amidon
•Peretele celular compus preponderent din
celuloză, dar unele forme marine - și CaCO3
•Habitatul: ape dulci, suprafețe umede sau
mediu marin
•Unele posedă flagel pentru deplasare Dunaliella
•Pot forma simbioză - lichenii
•Se consideră că sunt strămoșii plantelor
terestre

Volvox
Pediastrum
Spirogira
Diversitatea algelor verzi
 Haematococcus pluvialis
– algă verde ce produce
un pigment roşu

L’astaxantina este produsă de către:

Speciile mg/kg
biomasă
Paracoccus carotinifaciens 20-22

Agrobacterium 30-120
aurantiacum
Phaffia sp.(X. dendrorhous) 30-800

Clorella zoofingiensis 440-1.000

Sphingomonas 2.800
astaxanthinifaciens
Haematococcus pluvialis 10.000-
30.000
 Phaeophyta (alge brune):
•Conțin clorofilele a & c și fucoxantina (pigment brun)
•Majoritatea pluricelulare, habitat marin
•Exemple: Laminaria, Fucus, Sargassum
•Cele mai mari protiste
•Plutesc la suprafața apelor pentru a dispune de iluminare
sau sunt fixate.
•Depozitează laminarina.

Laminaria

Sargassum

Fucus
Algele brune
- Sursă de algin
 Rhodophyta (alge roșii):
• Preponderent pluricelulare, se întîlnesc în profunzimea
apelor calde marine
• Tal ramificat
•Conțin clorofila a & ficobiline (pigmenți albastru și
roșu)
Exemple:Polysiphonia, Pyropia, Porphyra,Porphyridium
•Depozitează amidon
•Peretele celular conține celuloză și agar
ALGELE ROSII SE GASESC IN GENERAL LA ADANCIMI MULT MAI MARI DECAT CELE VERZI SAU
BRUNE, PENTRU CA PIGMENTUL PE CARE-L FOLOSESC PENTRU FOTOSINTEZA, FICOERITRINA,
ABSOARBE LUMINA ALBASTRA, CARE PATRUNDE IN APA MULT MAI DEPARTE DECAT LUMINA CU
LUNGIMI DE UNDA MAI MARI. AVAND PREA PUTINI CONCURENTI, ALGELE ROSII DOMINA
HABITATELE MARINE LA ADANCIMI DE PESTE 30 M. UNELE TRAIESC MULT MAI IN ADANC: UN
SPECIMEN DE ALGA ROSIE FORMATOARE DE RECIFE A FOST DESCOPERIT RECENT LA 268 METRI.
Algele roşii

- sursă de agar
 Algele roşii din genurile
Pyropia şi Porhyra utilizate
în bucătăria japoneză