Tema pentru acasă

• Numiți Regnul care l-am studiat temele

precedente?
• Ce tip de organisme sunt?
• Care este mediul lor de viață?
• Enumerați, din acest regn avem
oganisme cu caracter de plante? Cu
caracter de animale? Cu caracter de
ciuperci?
 Tema pentru acasă
• Mediul de viață al algelor?
• Din ce este alcătuit peretele algelor?
• Cum se numește corpul algelor?
• Cum se fixează algele de substrat?
• Ce tip de organisme sunt algele după modul de
nutriție?
• Ce tip de înmulțire le este caracteristic algelor?
• Asexuat? Sexuat?
• Ce rol îndeplinesc algele în natură, dar în viața
omului?
 Înmulțirea asexuată a algelor
• alegele unicelulare dividerea directă a
corpului-celulă
• la cele coloniale – prin desfacerea coloniilor,
• la cele pluricelulare – prin fragmentarea talului.
• Asexuat se înmulţesc şi cu ajutorul sporilor.
• Înmulţirea sexuată presupune formarea
gameţilor.
• La toate algele, cu excepţia algelor roşii,
gameţii masculini sunt mobili (zoospori)
Despre ce organisme vom discuta astăzi?

• Sunt răspândite peste tot, de la deşerturi până la Cercul Polar.

• Au ajuns chiar şi pe Stația Spațială MIR, unde au atacat plasticul,
metalul, până şi computerul de bord (în anul 1997);
• cuprind aproximativ 100 000 de specii diferite;
 Regnul Ciuperci.
Caracteristica generală

Regnul Mycota

Prof. Mocanu N.
Liceul Teoretic Ioan Vodă
 Elevul va putea să:
• să descrie caracteristicile distinctive ale
regnului Ciuperci;
• să recunoască: reprezentanții din regnul
Ciuperci;
• -să argumenteze rolul al ciupercilor în natură
şi în viaţa omului;
 Astăzi la lecție vom:
• defini următoarele noțiuni: hifă, miceliu, corp de
fructificaţie, ască (ascospori), bazidie
(bazidiospori), somatogamie, gamentangiogamie,
înmugurire.
• descrie caracteristicile distinctive ale regnului
Ciuperci: alcătuirea corpului, mediul de viață,
dimensiunile corpului, tipul de înmulțire.
• analiza modul de nutriție la Ciuperci, analizând
suportul didactic și vom clasifica Ciupercile în
grupe.
 Termeni cheie
• Hife cu numele științific Hypha(e) sunt celule
filamentoase structurate din ciuperci superioare
care formează aparatul vegetativ (miceliul),
mucegaiuri, drojdii dimorfe în anumite condiții,
dar apar și în unele actinobacterii. Numele este
derivat din cuvântul de limba greacă O hifă sub
veche (greacă veche Ὑφή=țesătură). microscop
 Termeni cheie
• Miceliu-  Sistem de filamente subțiri și ramificate
care alcătuiește aparatul vegetativ al majorității
ciupercilor.
• La ciupercile inferioare, miceliul este
un plasmodiu.
Miceliu al lui Pleurotus ostreatus

Miceliu pe Camembert

Ciupercă comestibilă
denumită în popor păstrăv de
fag, burete negru
 Termeni cheie
• Corp de fructificaţie – partea de sus a ciupercii;
• Ască (ascospori) – celula ce produce sporii interni
într-o ciupearcă;
• Bazidie (bazidiospori) – sporangiu ce se găsește pe
corpurile fructifere ale ciupercilor bazidiomicete;
• Somatogamie – procesul sexual prin care celulele
normale de la doi indivizi se contopesc una cu
celălaltă;
• Gamentangiogamie – procesul de contopire a două
organe sexuale care nu conțin gameți diferiți;
• Înmugurire – procesul de înmulțire vegetativă;
Caracteristici distinctive ale Ciupercilor
• Organisme eucariote;
• majoritatea sunt pluricelulare;
• organisme heterotrofe;
• creștere continuă;
• Pentru celulele fungale este caracteristică prezenţa peretelui celular
format din chitină, lipsa plastidelor şi a pigmenţilor asimilatori.
• membrana celulară (când există) este alcătuită din micoceluloză sau 
micozină;
• Plastidele lipsesc complet;
• Produsul metabolismului proteic la ciuperci este ureea;
• În citoplasmă se găsesc numeroase incluziuni: granulaţii de glicogen,
picături de lipide, iar în vacuole, granulaţii de proteină (albumină,
volutină). Multe ciuperci produc şi acumulează substanţe toxice.
 Arealul și condițiile de trai
• Ciupercile pot popula aproape orice
mediu de trai, cu respectarea anumitor
condiții, valabile pentru cele mai multe
specii terestre:
1.prezența substratului organic;
2.lipsa luminozității prea mari;
3.temperatură ridicată;
4.umezeală destulă.
• Corpul ciupercii (talul) este un miceliu format din
filamente subţiri şi ramificate, numite hife.
• La ciupercile inferioare miceliul reprezintă o celulă
ramificată, cu multe nuclee.
• Ciupercile:
pot fi : - inferioare (ex: mucegaiurile şi drojdiile);

- superioare (ex: ciupercile cu pălărie).

 Diversitatea Ciupercilor

Mucegaiul­-alb

Candidoză orală

Tăciunele porumbului
Nutriția la Ciuperci
 Saprofiți/Paraziți
• Saprofiții: sunt pe de o parte specii care cresc pe sol
bogat, frunze, gunoi, bălegar de cal etc.
• Paraziții: atunci când o ciupercă parazitează o plantă,
ea pătrunde în celulele ei cu hife specializate, care
permit parazitului să pătrundă în țesuturile gazdei sale
și să absoarbă nutrienți din acestea.
• De asemenea, animale și oameni pot suferi de infecții
fungide când vin în contact cu sporii ciupercilor din
ordinul Dermatophytes, ca de exemplu Microsporum
canis care infestă în special câini și pisici (20%), rar și
oameni sau cunoscutul picior de atlet.
 Micoriză Fungi nu au putea trăi fără această
simbioză, deoarece nu sunt capabili
să producă substanțe organice. Dar,
la rândul lor, și unele plante ar
supraviețui foarte greu fără ajutorul
acestor ciuperci. Între rădăcinile
bureților și rădăcinile copacilor are
loc un contact foarte apropiat.
Această alimentare mai bună se
observă în special la soluri foarte
sărace. Cea ce privește ciupercile
arboricole trebuie menționat, că
uneori ele pot împiedica creșterea
plantei.

Miceliul ciupercilor se înfășoară în jurul rădăcinilor copacilor drept teacă miceliară,

pătrunzând în scoarță, dar nu și în celule (ectomicoriză). Dar în număr mult mai mare
se găsesc ciuperci foarte mici care formează asociații micorizale arboricole,
pătrunzând în celulele scoarței. Cu toate sunt cele mai valoroase ciuperci pentru
natura. Ele formează asociații micorizale cu plantele, transferând apă și diferite
substanțe anorganice, în special fosfați și minerale, către rădăcini, deoarece miceliile
fine pătrund în sol mai îndeaproape decât ar putea rădăcinile de aspirație, primind în
schimb carbohidrați, în special zahăr, pe care îl produce planta prin fotosinteză.
Înmulţirea ciupercilor
Înmulțire: asexuată prin spori

Sporangi cu
spori
 Înmulțirea asexuată la ciuperci

Vegetativ, prin fragmente de miceliu Cu ajutorul sporilor

Înmulţirea asexuată este cea mai frecventă şi se efectuează
•prin fragmente de tal,
•prin înmugurire (la drojdii)
•sau prin spori (sporangiospori, conidiospori (conidii) şi zoospori).
Sporangiosporii se dezvoltă în sporangi, conidiosporii se formează pe
hife specializate, numite conidiofori, iar zoosporii sunt spori mobili
 Înmulţirea sexuată
• Reproducerea sexuată la Zigomicote şi
Ascomicote se realizează prin gametangiogamie
(fuziunea a doi gametangi), iar la Bazidiomicote,
prin somatogamie (contopirea a două celule
somatice).
 Filumul Zigomicota (Zygomycota)
• Înmulţirea asexuată se realizează prin sporangiospori.
Reproducerea sexuată este gametangiogamia. Pe micelii
cu semne reproductive „+” şi „–” se formează ramificaţii
cu citoplasmă şi nucleu, numite gametangi. Gametangii
se contopesc şi, ca urmare, se formează un zigot (2n),
care se mai numeşte zigospor. El este acoperit cu un
perete gros, rezistent, de culoare neagră. După o perioadă
de repaus, zigosporul germinează, formând o mulţime de
spori haploizi care se maturizează în sporangi. Sporii
maturi sunt răspândiţi în timpul deschiderii sporangilor.
 Filumul Ascomicota (Ascomycota)
Înmulţirea asexuată se realizează prin conidii. Reproducerea
sexuată este gametangiogamia. Miceliul primar (cu celule
mononucleate) se formează la germinarea sporilor şi este de
lungă durată. Pe miceliul primar se formează gametangi
masculini – anteridii şi feminini – ascogoane, care ulterior se
contopesc, iar nucleele se alătură câte două, formând perechi
(dicarioni). Ascogonul germinează, dând naştere la hife cu
dicarioni, care formează miceliul secundar. În celulele terminale
ale hifelor cu dicarioni are loc fuziunea nucleelor (cariogamia)
şi formarea celulelor zigoţi, care ulterior se transformă în asce.
În fiecare ască, nucleul diploid se divide meiotic, rezultând patru
nuclee haploide care vor deveni ascospori. Ascele cu ascospori
sunt situate în structuri speciale, numite corpuri de fructificaţie.
 Filumul Bazidiomicota (Basidiomycota)
• Înmulţirea asexuată are loc prin conidii.
Reproducerea sexuată este somatogamia. Miceliul
primar se formează la germinarea sporilor şi este
de scurtă durată. Celulele de la două hife alăturate
se contopesc şi dau naştere la celule cu dicarioni,
care se dezvoltă, formând miceliul secundar.
Miceliul secundar poate exista timp îndelungat,
crescând şi răspândindu-se în substrat. În celulele
apicale ale hifelor dicarionice are loc cariogamia şi
formarea celulelor zigoţi. Acestea cresc în volum,
transformânduse în bazidii. În fiecare bazidie, prin
meioză, se formează patru bazidiospori haploizi.
 Completaţi tabelul pe caiet.

Caractere Clasa de ciuperci

Zigomicete Ascomicete Bazidiomicete

Alcătuirea
corpului

Înmulțirea
asexuată

Înmulțirea
sexuată
 Completaţi tabelul pe caiet.

Caractere Clasa de ciuperci

Zigomicete Ascomicete Bazidiomicete

Alcătuirea Miceliu tubular, Trăsătura Miceliu pluricelular

neseptat, întins distinctivă a cu hife binucleate.
corpului Majoritatea speciilor
sub formă de pâslă ascomicetelor este
saprofite au corp de
albă pe substrat. asca – structură
fructificaţie
unicelulară diferenţiat în pălărie
Hifele sunt şi picior.
septate.
Înmulțirea
asexuată

Înmulțirea
 Ciuperci microscopice
1.Drojdiile
• Sunt organisme unicelulare; Drojdia de bere
Ex: drojdia de bere şi drojdia vinului care se
hrănesc cu substanțe dulci din mediul de viață,
pe care le descompun prin fermentație,
rezultând alcool și dioxid de carbon;
- în condiţii favorabile se înmulțesc prin
înmugurire, iar în condiţii nefavorabile prin
spori;
Importanţa:
• Drojdia de bere este folosită la prepararea
pâinii, a aluaturilor și la obținerea berii;
• Drojdia vinului transformă mustul în vin. Drojdia vinului
 2.Ciupercile parazite
• Produc boli plantelor, animalelor şi oamenilor, numite micoze.
• Ex: tăciunele porumbului, cornul secarei, rugina grâului, cancerul
cartofului

cornul secarei

rugina grâului tăciunele porumbului

cancerul cartofului (râia neagră)

 Ciuperci parazite

- Sunt dăunătoare deoarece produc boli

plantelor și omului.
-Corpul este un miceliu format din hife
bine dezvoltate.
-Hrănirea este heterotofă parazită.
-Sunt distruse cu substanțe chimice
numite fungicide.
 Ciuperci macroscopice
1.Mucegaiurile Mucegaiul verde-
albăstrui

ex: mucegaiul alb, mucegaiul verde-albăstrui, mucegaiul negru;

- trăiesc în medii umede;
- pot fi unicelulare sau pluricelulare.
Înmulţirea - se face prin spori, care se găsesc în sporangi.
Importanţa
-mucegaiul alb este dăunător deoarece distruge alimentele (pâinea,
fructele), încălţămintea şi hainele;
-mucegaiul verde-albăstrui poate distruge alimentele, dar din el se
extrage penicilina;
- mucegaiul negru- poate distruge pereţii (apariția igrasiei), covoarele
şi hainele din piele.
Mucegaiul Mucegaiul
alb negru

sporangi
CIUPERCI PATOGENE -
MICOZE
Mătreța- afecțiune produsă de o
ciupercă parazită
 lame cu spori
2.Ciupercile cu pălărie (superioare)

• Sunt cele mai evoluate ciuperci;

• Sunt talofite al căror corp se numeşte
miceliu (corpul real), format din fire
numite hife, care se găsesc în sol și
din organul sporifer format din picior
și pălărie;
• Pe partea inferioară a pălăriei se pălărie
găsesc lamele cu spori;
• Se hrănesc heterotrof saprofit;
• Se înmulţesc prin spori sau
prin fragmente de miceliu.

picior
CIUPERCILE COMESTIBILE
hribi

gălbiorii mânătarca ghebele

Pleurotus

ciuperca de
câmp trompeta piticului zbârciogul
Drojdia este folosită la coacerea
produselor de panificație.
 Din ciupercile-mucegai se
produc medicamente.

PINICILIN CITRINĂ
Ă
-
Trufele reprezintă o specie de ciuperci comestibile, foarte scumpe, numite şi
"diamantele pământului", pentru că se găsesc greu. Pentru căutarea și descoperirea lor
se folosesc câini special dresați.
Ele cresc în pădure, pe rădăcinile unor specii de arbori: stejar, alun, pin, fag, dar
și în sol.
Au forma unui tubercul de cartof, cu ridicături și şanţuri mari, iar învelișul exterior
este gros, de culoare închisă, neagră-albastruie, neagră-brunie, violacee sau albă.
 CIUPERCI OTRĂVITOARE
-sunt viu colorate pentru a
atrage(ex: albastre, portocalii, roşii,
galbene);
-îşi schimbă culoarea la feliere;
-argintul se înnegreşte în contact cu
mâncarea de ciuperci
-conțin substanțe toxice care atacă
hribul dracului sistemul nervos, intoxicații grave și
buretele panterei chiar moartea.

pălăria șarpelui
buretele viperei
buretele pestriţ
 Știați că...

● Cea mai mare ciuperca comestibila de pe Pamant se numeste “fulin”. Aceasta

cantarind peste 5 kg in greutate. Creste in China si este folosita in alimentatie si in
medicina.
● Cea mai otravitoare ciuperca din lume este “Amanita Phaloida”, de culoare
galbena-maslinie. Victima moare dupa 15 ore de la consumarea ei.
● Cele mai scumpe ciuperci din lume provin din nordul Italiei. Acestea se mai
numesc si Trufe Albe, au diametru de 12 cm si cantaresc 500 g. Pretul lor variaza
intre 2000 si 4000 de euro kilogramul.
●Ciupercile amare (galbiorii) se tin in apa 24 de ore, schimband apa de mai multe
ori pentru a-si pierde amareala.
● Cele mai interesante ciuperci cresc in apropierea unui sat de langa Tokyo
(Japonia). Ele actioneaza asupra muschilor rasului. Toti care le miros incep sa rada
in hohote. S-a intamplat in 1933 cand toti locuitorii satului au ras in hohote
saptamani in sir. Comisia trimisa sa ancheteze cazul s-a tavalit de ras in fata
presedintelui comisiei astfel ca au fost pedepsiti.
 Lichenii
• Sunt asocierile dintre o ciupercă şi o algă verde verde unicelulară;
• Se prind prin rizoizi de substrat;
• Se hrănesc autotrof, algele fac fotosinteză, iar ciuperca reţine apa. Procesul de
hrănire specific lichenilor este simbioza (ajutorare reciprocă).
Importanţa lichenilor
• Sunt indicatori pentru aerul nepoluat;
• Sunt primele plante care populează stâncile;
• Pot fi hrană pentru animale (ex: lichenul renului);
• Pot fi dăunători (ex: mătreaţa bradului).
 Pentru acasă
• Studiind textul, evidenţiaţi: trei asemănări şi
trei deosebiri între ciuperci şi plante, şi între
ciuperci şi animale.
• Finisați de completat tabelul.