Gimnospermele

SPERMATOFITELE

Angiospermele
 Spermatofitele–
o etapă superioară în evoluţia
plantelor
Elementele de diseminare nu mai sunt sporii, ci
gametofiţii:
•Gametofitul masculin imatur –grăunciorul de polen
•Gametofitul feminin, ce după fecundare poartă
embrionul, formând împreună sămânţa
 Spermatofitele – plante ce produc semințe

Sămânţa se dezvoltă din ovul

Avantajele adaptive
ale seminţei:
• Conţine ţesut
special (endosperm)
ce asigură embrionul
cu substanţe nutritive
•Protecţia
embrionului
•Perioada de latenţă
(repaos)
•Unitatea de
dispersare în
reproducerea sexuată
 Sistematica spermatofitelor

Gimnospermele Angiospermele

Sămânța golașă (embrionul Sămânța este protejată în

acoperit de un strat de interiorul ovarului, pereții
albumină și un țesut căruia (în urma fecundării
protector) duble) va da naștere
fructului cu straturi
4 subdiviziuni: nutritive suplimentare

Cycadophyta 1 filum:
Gingkophyta
Gnetophyta Magnoliophyta
Coniferophyta
https://www.youtube.com/watch?v=7x7X8RfThT4&list=RDCMUC0G7fTq5qtrB5D1rbWr5ZNg&index=1
https://www.youtube.com/watch?v=dIN9diV3MUw&list=RDCMUC0G7fTq5qtrB5D1rbWr5ZNg&index=2
Gimnospermele (Pinophyta)

•Sămânţa golaşă
•Flori fără periant- conuri
•Fecundare simplă
•Arbori şi arbuşti mai des
cu frunze sempervirente

Plante lemnoase, cărora le aparţin

toate recordurile lumii vegetale:
•Longeviate – Pinus longaeva
(5000 ani), molid de Suedia (9500
ani?)
•Mărime – Sequoia sp. H- 150m,
Ø – 12 m
Cycadophyta
Con masculin producător
de grăuncioare de polen

Con feminin producător

de seminţe
Gingkophyta
Coniferophyta
Ienupăr
Brad
Molid

Tuia
Pin
Tisa
 Gnetophyta

Ephedra americana Gnetum gnemon

Welwitschia mirabilis
• Gnetofitele sunt foarte diferite. Gnetofitele
diferă de alte gimnosperme prin faptul că
au elemente de vase conducătoare,
precum cele găsite în plantele cu flori.
 Reproducerea la Gimnosperme

Homosporie sau Faza dominantă: gametofitul sau

heterosporie? sporofitul?

Prin care structuri sunt reprezentate cele 2

faze ale ciclului vital?

Care este adaptarea ce le permite să se

reproducă în afara mediului acvatic?
 Seminţele gimnospermelor sunt plasate pe
conuri (strobili)

Conurile sunt
unisexuate și pot
fi plasate:
• pe aceeași
plantă: monoice
(majoritatea
coniferelor)
• pe indivizi
diferiți: dioice
(ex. ienupăr, tisa,
gingko)

Pinaceele sunt plante monoice

 Conurile masculine ale
gimnospermelor de regulă sunt
mai mici decât cele feminine şi
conţin microsporangii ce produc
microspori

microsporangiu
 Gametofitul masculin
Fiece microspor din microsporangiu se dezvoltă în
gametofitul masculin ce reprezintă un container pentru
2 spermatii și poartă numele de grăuncior de polen.
 Gametofitul feminin
Conurile feminine conțin macrosporangii (sau megasporangii) ce
produc macrospori. Unul dintre ei, după numeroase diviziuni
va forma endospermul primar haploid (gametofitul
feminin). În endosperm se formează două arhegoane
(gametangi feminini), fiecare conţinând câte o oosferă.
 Polenizarea şi fecundarea
•Polenizarea –transferul polenului de pe conurile
masculine pe conurile feminine – are loc cu ajutorul
vântului.
•Grăunciorul de polen ajunge la ovul şi după o
perioadă de timp germinează, formând tubul polinic.
•În timpul creşterii tubului polinic, celula generativă
se divide şi dă naştere la două spermatii.
•O spermatieTubulfuzionează
polinic străbatecu
ţesutul nucelarunui
oosfera şi
ajunge la unul din arhegoane. Capătul
arhegon, rezultând zigotul, iar cealaltă spermatie şi
tubului polinic se lizează, eliberând
cel de-al doilea arhegon
spermatiile. Dupădegenerează.
cum am văzut,
•Deci fecundarea
fecundaţiaeste
la pin simplă.
este simplă.

Conurile feminine produc o răşină

lipicioasă, pentru alipirea
grăuncioarelor de polen
După fecundare ovulul se transformă în sămânță

•Maturizarea conurilor feminine

după fecundare are loc în 2 ani
•La maturizare solzii se separă şi
permit seminţelor să cadă din con
2 ovule la fiecare solz

Seminţele fără aripioare

 Abies concolor (brad argintiu)

Con feminin

2 ovule la fiecare solz, seminţele cu aripioare

Identificaţi conurile feminine şi masculine în
imaginile de mai jos.
Ciclul vital
al pinului

Haploid (n)
Ovul
Diploid (2n)

Con Megasporocit (2n)

feminin
tegument
Con
masculin
Microsporocite
(2n)
Megasporangiu (2n)
sporofit matur Grăuncior
de polen
(2n)
MEIOZĂ
MEIOZĂ
Microsporangii
Microsporangiu (2n) megaspore (n)
plantulă

Semințe Gametofit fem.

Rezerve Nucleul
nutritive(n) spermatic (n)
Episperm
(2n)
Tub
polinic
Embrion
(2n)
FERTILIZATION Nucleul oosferei (n)
http://www.nzplants.auckla
nd.ac.nz/en/about/seed-
plants-non-
flowering/reproduction/pine
-life-cycle.html
Gimnospermele – importanţi producători de
lemn

Posedă un sistem vascular foarte eficient

De regulă sunt plante lemnoase

Xilem – lemnul copacului

Floem – pluta copacului

Lemnul se formează prin creșterea

secundară
 Inelele anuale

Inel anual – xilem format de către cambiul vascular în

perioada unui an de vegetație

Primăvara devreme – diametrul vaselor este mai mare, pereții mai subțiri

Sfârșit de vară – diametrul vaselor este mai mic, pereții mai groși

Arborii tropicali nu au
inele anuale.
De ce?
 Angiospermele (Magnoliophyta)

Semințe acoperite

Posedă flori cu periant

Produc fructe

Plante dominante pe planetă,

se întâlnesc peste tot

Cele mai de succes și avansate organisme

vegetale
 Avantaje evolutive

față de Gimnosperme
•Angiospermele au flori și utilizează polenizatori

•Fructele și semințele adaptate pentru răspândire

•Dubla fecundare a endospermului seminței

Reproducerea la Angiosperme

Structura florii Răspăndirea

semințelor

Polenizarea Germinarea

Dezvoltarea Reproducere
fructelor a asexuată
Floarea – organul reproductiv al plantei
 Structura florii

anteră stigmat
stamina
filament
stil Pistil
(carpelă)
ovar
ovulă

petală

sepală
receptacol
peduncul
Identificați structurile de mai jos

X
Unde este produs polenul? Unde pot fi găsite ovulele?
(a) (b) Dezvoltarea gametofitului
Dezvoltarea gametofitului
masculin (grăunciorul de polen) feminin (sacul embrionar)

Microsporangium

Megasporangium (2n)

Microsporocit (2n) Ovul Megasporocit (2n)

MEIOZĂ Tegument (2n)

Micropil
4 microspori (n)

Megaspor (n)

MITOZA
Gametofit

Gametofit feminin
(sac embrionar)
masculin Ovul
3 celule antipodale (n)

2 nuclei polari(n)
Celulă generativă (n) Nucleul
celulei tubului (n)
1 oosferă(n)
Tegument 2n)
2 sinergide (n)
20 µm

Grăuncior
De polen Sac
100 µm

75 µm embrionar
 Polenizarea

Grăunciorul de polen conține gameți masculini

Polenizarea - transferul polenului de pe anteră pe stigmat

Acesta este exemplu de polenizare încrucișată

 Autopolenizarea:
polenul trece de pe antera pe stigmatul uneia și aceleeași
flori

Autopolenizarea
este mai puțin
dezirabilă decât
polenizarea
încrucișată
deoarece reduce
variabilitatea
 Florile previn
autopolenizarea prin
plasarea staminelor mai
jos de stigmatul pistilului

Decalajul
perioadelor de
maturizare a
pistilului și
staminelor

Incompatibilitatea la nivel biochimic

 Factori ai polenizării

Abiotici Biotici

Vîntul
Insectele
Păsările
Mamiferele
Adaptările florilor pentru polenizarea cu
ajutorul insectelor

Structura polenului
adaptată pentru a
Nectarul și se agăța de
aroma perișorii insectelor

Poziționarea
anterelor

Stigmat
lipicios Petalele viu
colorate
 Dar și cazuri speciale….

Plantele din genul Trillium atrag muștele prin mirosul specific de hoit
Polenizarea cu ajutorul fluturilor și moliilor

anteră

stigmat

Molia pe floarea de Yucca

Pasărea colibri hrănindu-se cu nectarul de la Erhytrina gybosa
Liliecii și florile de cactus
 Structura florilor polenizate de vânt sunt
diferite după structură deoarece nu au nevoie
să atragă insectele, ci să fie expuse vântului

Grăuncioarele de polen Anterele expuse vântului

foarte numeroase, mici
şi uşoare

Stigma pufoasă
pentru a capta
polenul

Petale mici, verzi

Fără miros sau nectar
Ovăz sălbatic
Fecundarea şi dezvoltarea fructului
 După polenizare, din grăunciorul de polen se
dezvoltă tubul polinic ce străbate stilul pistilului

stigma

style

carpel

ovary

ovule
Fecundarea are loc în urma fuzionării gameților
 După polenizare:
•Ovarul se dezvoltă în fruct
•Ovulele se dezvoltă în seminţe

fruct

stigmat

ovar
sămânţă
ovul

Floare de mazăre Păstaie de mazăre

 După fecundare, staminele și sepalele cad, ovulul se
transformă în sămânță, iar din oosfera fecundată se
dezvoltă embrionul

Endosperm-
Cotyledon:
substanță de
tegumentul
Testa: Foodrezervă
store
seminței
tough seed coat

Micropyle: Muguraș
Micropil –
Hole
gauramade
formată by Plantula
pollen
de tubultube
polinic
Radiculă
 Semințele pierd apa și trec în stare de repaus.
Ovarul se transformă în fruct.

pericarp
Semințe
Seed Dispersal
Dispersarea seminţelor
 Dispersarea seminţelor

• Vântul
• Apa
• Mecanică
• Animalele
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor
semințe

apa

mecanic

vânt

animale
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe

mecanic

animale

apă

Vânt
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe

apa

Vânt

animale

mecanic
• Numiți mecanismul de dispersare a acestor semințe

animale

mecanic

apa

Vânt
Germinarea
 Sămânța conține embrionul și substanțele
nutritive

• Apa pătrunde prin

micropil și activează
enzimele
• Apa de asemenea
înmoaie tegumentul

Legenda
diagramei?
 Utilizarea enzimelor în timpul germinării

Muguraș

Enzimele scindează
amidonul în maltoză
amidon şi apoi în glucoză.
Glucoza este utilizată
la respiraţie pentru
amilaza
asigurarea energiei
secreţia
embrion ab
pentru creşterea
so plantulei.
rb ţie maltoza

Radicula
Prima parte ce se
dezvoltă
 De unde ia planta sursa de energie în timpul germinării?

Plantula este capabilă

lumina acum să fotosintetizeze

germinarea

Creşterea si dezvoltarea plantei

sol
Prin ce explică variaţiile biomasei uscate în timpul
germinării seminţelor?

Masa uscată, g
?

Zile
 Indicaţi condiţiile necesare germinării
analizând rezultatele experienţei de mai jos

Pirogalol (absoarbe oxigenul)

Fără
iluminare

Oxigen Oxigen Oxigen Oxigen

prezent present present present

Oxigen
lipsă

umid uscat umid umid umid

4oC Cald Cald Cald Cald

A B C D E
Sămânţa unei specii dispărute de palmier al
curmalelor a germinat după 2000 de ani.
(Publicat în 2005, Israel )
•Nuca de cocos nu este •Pentru germinare are
o nucă, ci sămânţa unei nevoie de o
drupe (asemănător temperatură menţinută
caiselor, cireşelor, la 27-30 C
piersicilor etc.)
•În condiţii naturale
•Pe una din părţile ei se germinează datorită
observă 3 orificii, unul conţinutului bogat al
din ele va servi la endospermului.
germinare.
•Proprietatea sa de a
pluti îndelungat fără a
se maturiza, îi permite
să ajungă la distanţe
mari şi să germineze
pe toate ţărmurile
tropicale
 Reproducerea asexuată la
angiosperme
Vegetativă Apomixie

Noul individ rezultă Formarea embrionului dintr-o

dintr-un fragment al celulă diploidă a ovulului fără
corpului parental fecundare.

Se poate realiza prin: • Este declanşată

de către polen, a
•Muguri adventivi de cărui material
pe rădăcini (drajoni), genetic, însă, nu
•Tulpini târâtoare participă la
(stoloni) formarea
embrionului
•Tulpini subterane
(bulbi, rizomi, •Fenomen rar
tuberculi), întâlnit la
angiosperme, de
•Fragmente de tulpini exemplu la
sau frunze (butasi păpădie
 GENERALIZARE:
1. Identificaţi filumurile
regnului vegetal
reprezentate în imagine.
2. Numiţi faza dominantă
şi gradul de
A
B independenţă a fazelor
ciclului vital pentru
fiecare filum:
A
B
C C
D
D
http://www.telechargerunevideo.com/fr/finish?id=EBhDMosDnH
Ciclul vital Gimnosperme
https://www.youtube.com/watch?v=0UEpq1W9C_E&nohtml5=False
Ciclul vital la Angiosperme