• La plantele superioare ca şi la animale, meioza se petrece pentru a produce generaţii gametofitice sau

gameţi. Gameţii fuzionează pentru a produce generaţii diploide, care apoi cresc devenind adulţi.
• Meioza este procesul care reduce mai întâi numărul de cromozomi la jumătate din perechile
parentale de cromozomi şi apoi separă perechile de cromozomi omologi sau potriveşte perechile de
cromozomi.
• Celulele care conţin perechi de cromozomi omologi se numesc diploide. Când o celulă are perechi de
cromozomi, ne referim la un număr diploid al cromozomilor. Numărul diploid de cromozomi, este
constant şi caracteristic pentru fiecare specie fie la plante, fie la animale, fie la om.
• La specia umană spre exemplu, numărul diploid de cromozomi este 46, iar cel haploid 23. Numărul şi
forma cromozomilor a fost şi este obiectul diverselor cercetări citogenetice la plante, constituindu-se
bănci de date cu privire la genomul multor specii din diferite zone ale globului. Spre exemplu,
numărul diploid la Armeniaca vulgaris familia Rosaceae este 2n=16, iar cel haploid este n= 8, la
Holodiscus discolor, (sau cream bush, arbustul crem) familia Rosaceae 2n=32, n=16 .
• Cromozomii omologi formează baza variaţiei genetice a caracteristicilor plantelor.
• Meioza, prin urmare are o funcţie secundară pentru organismele vii, menţinând variaţia genetică.
Produsul meiotic este jumătate din cromozomii parentali şi prin urmare este haploid. Nucleul celulei
haploide are doar un set de cromozomi şi nu perechi de cromozomi omologi.
In vederea fecundatiei:
Grăunciorul de polen este reţinut pe stigmat datorită papilelor prezente pe acesta.
Exina grăunciorului de polen crapă la nivelul unui șanț prezent pe suprafața lui; prin crăpăturile apărute conținutul
polenului delimitat de intină iese formând tubul polenic.
În tubul polenic intră nucleul vegetativ, urmat de cel generativ, care se divide şi formează cei DOI GAMETI BARBATESTI
înainte de germinaţia polenului; aceștia se deplasează spre vârful tubului polenic, iar nucleul vegetativ dispare.
Tubul polenic pătrunde între papilele stigmatului, apoi în stil urmând ţesutul conducător al acestuia, până în cavitatea
ovariană, unde tubul polenic urmează ţesutul conducător al placentelor şi se îndreaptă spre oosferă (GAMET FEMININ).

GRAUNCIOR DE POLEN (foveola - depresiune)

OVUL
 Ciclul de viaţă la plantele Angiospermae

• În regnul animal, producerea gameţilor urmează imediat după diviziunea meiotică, ceea ce
face ca aceştia să fie reprezentativi pentru stadiul haploid (n) din ciclul de viaţă al animalelor.
• La plante însă, în mod invariabil (şi fără excepţie la plantele superioare), producţia
imediată a diviziunilor meiotice nu sunt gameţii, ci sporii. Plante superioare din
Angiosperme, cum sunt stejarul, caisul, piersicul, iarba de gazon, trifoiul, grâul, porumbul,
sunt diploide 2n, sau în stadiul sporofitic al ciclului de viaţă.
• În ciclul de viaţă al acestor plante, stadiul vegetativ gametofitic, haploid n, este scurt
şi destul de greu de remarcat.
• Sporofitul produce spori, ca urmare a sporogenezei sau meiozei. Sporii sunt supuşi câtorva
diviziuni, în procesul numit gametogeneză, pentru a forma gametofitul matur.
• Gameţii se formează în cadrul gametofitului.
• Toate plantele superioare produc două tipuri de spori: microspori şi megaspori.
• Corespunzător acestor două tipuri de spori, sunt două moduri de dezvoltare a lor, numite
microgametogeneza şi megagametogeneza, care culminează cu două plante diferite şi
relativ simple, numite în faza matură microgametofit şi megagametofit.
MICROSPOROGENEZA

Microsporogeneza este procesul prin care se formează gameţii masculi. Acest proces se
petrece în faze şi anume Meioza I, Meioza II (Endomitoza).

In zona profunda a anterelor florilor, in urma div. mitotice repetate, se form. celulele mame
ale gr. de polen (microsporocite).

Fiecare dintre multele microsporocite, suferă în interiorul anterelor procesul de diviziune prin
meioză, rezultând astfel câte 4 celule haploide (n), numite microspori, (4 celule haploide
pentru fiecare microsporocit).
• Microgametogeneza (dezvoltarea gametofitului mascul şi a gameţilor)
• Singurul nucleu al fiecărui microspor se divide o dată prin mitoză: nucleu vegetativ
(nucleul tubului polinic) + nucleu generativ reprezentand graunciorul de polen.
• Nucleul generativ trece printr-o diviziune mitotică, formează doi gameţi masculi, sau
celule spermatice (în unele celule această diviziune nu se petrece până ce polenizarea
nu a avut loc şi nucleul generativ se mişcă prin tubul polinic).

GRAUNCIOR DE POLEN - gametofit

 MEGASPOROGENEZA

Megasporogeneza este procesul prin care se formează gameţii feminini.

Megasporocitele (2n) sunt supuse procesului de meioză. În urma acestui proces, rezultă patru
megaspori, fiecare dintre ei având număr haploid de cromozomi. Trei dintre cei patru megaspori se
dezintegrează şi al patrulea se dezvoltă în gametofit matur.

OVUL
 Megagametogeneza (dezvoltarea gametofitului femel şi a gameţilor)
Megasporul care a supravieţuit se măreşte foarte mult, pentru a forma sacul embrionar şi în
continuare se petrec trei diviziuni mitotice, începând cu nucleul original al acestui megaspor. În
urma acestui proces, se produc, în interiorul sacului embrionar, opt nuclei fii, cu număr haploid de
cromozomi(n). Aceştia se orientează după cum urmează: doi nuclei polari se aşează împreună în
mijlocul sacului embrionar, trei nuclei sunt localizaţi la capătul sacului embrionar, unde va intra
gametul mascul sau spermatia (una dintre celulele sacului embrionar devine gamet femel sau
oosfera, două sunt sinergide) iar trei (antipode) se aşează la capătul opus sinergidelor. Sacul
embrionar cu cei opt nuclei (sapte celule) reprezinta megagametofitul matur.
.

OVUL
• Dubla fertilizare a grăunciorilor de polen
• Grăunciorii de polen sunt eliberaţi prin deschiderea anterelor şi sunt transportaţi pe stigmatul
florilor. Fiecare grăuncior de polen, va emite curând în afară tubul polinic care penetrează
ţesuturile stigmatului şi îşi digeră propria cale prin acestea şi prin ţesuturile stilului, până ajunge
la unul dintre ovule.
• Celulele spermatice (gametii) trec prin tubul polinic. Unul dintre tuburile polinice va întâlni ovulul
şi va penetra sacul embrionar. Nucleul tub se va dezintegra şi cele două celule spermatice vor
intra şi ele. Una dintre celulele spermatice va fuziona cu gametul femel, sau oosfera, pentru a
produce zigotul 2n, în timp ce o altă celulă spermatică (gamet masculin) fuzionează cu nucleul
secundar (2n), din care se va produce nucleul 3n (triploid) al endospermului.

• Dezvoltarea embrionului
• La început, ţesutul endospermului triploid creşte mai repede decât embrionul. Mai
târziu, embrionul care se dezvoltă din zigot, creşte pe seama endospermului. În funcţie de
specie, ţesutul endospermului poate persista sau nu, atunci când sămânţa a crescut complet. În
timp ce se reîncepe creşterea plăntuţei, prin germinarea seminţei, embrionul continuă să se
dezvolte, până când ajunge la maturitate sporofitul şi se produc din nou microspori şi megaspori.