Subiecte examen – An I, sem.

I
I.
Embriologie
1. Spermatogeneza si bariera hemotesticulara( Langman pg 25)
Maturarea spermatozoizilor incepe la pubertate.
Spermatogeneza include toate evenimentele prin care spermatogonia trece pentru a se
transforma in spermatida.
La nastere, celulele germinative care se afla in copilul de gen masculin pot fi regasite la nivelul
cordoanelor sexuale ale testiculelor (celule palide de dimensiuni mari, inconjurate de celule suport)
Celulele de sustinere sunt derivate din epiteliul glandular de suprafata, in acelasi mod in care celulele
foliculare/indiferente devin celule de sustinere sau Sertoli.
La scurt timp dupa pubertate, cordoanele sexuale capata un lumen si devin tubuli seminiferi. Cam
in aceeeasi perioada celulele germinative primordiale dau nastere spermatogoniilor stem. La intervale
regulate, spermatogoniile stem formeaza tipul A de spermatogonie (producerea lor marcheaza inceputul
spermatogenezei). Tipul A se divid mitotic de un numar limitat de ori, astfel formand populatii de clone
celulare.
Dupa ultima diviziune mitotica apar spermatogoniile tip B, care se divid si formeaza
spermatocitele primare.
Spermatocitele primare intra intr-o PROFAZA prelungita (22 zile) urmata de completarea rapida a
MEIOZEI I si formarea spermatocitelor secundare
In timpul MEIOZEI II, spermatocitele secundare incep sa formeze imediat spermatide (haploide).
In timpul acestei serie de evenimente, de la momentul in care celulele tip A parasesc populatiile
de celule stem pana la formarea spermatidelor, citokineza (diviziunea protoplasmei celulare) este
incompleta, astfel incat celulele din generatiile successive sunt unite pe parcursul derularii procesului de
diferentiere prin punti citoplasmatice. Astfel, descendetii unei singure spermatogonii tip A formeaza o
clona a unei celule germinative cu care comunica pe tot parcursul diferentierii.
Mai mult, spermatogonia si spermatidele raman inglobate adanc in cavitatile celulelor
Sertoli pe tot parcursul dezvoltarii lor. In acest mod celulele Sertoli sustin si protejeaza celulele
germinative, participa in nutritia lor si le asista in procesul de generare al spermatozoizilor maturi.

Speratogeneza este reglata de LH-ul produs de glanda pituitara. LH-ul se leaga de receptorii de
pe celulele Leydig si stimuleaza producerea de testosteron (care se va lega si de celulele Sertoli pentru a
ajuta spermatogeneza)
FSH-ul este de asemenea esential pentru ca se leaga de celulelel Sertoli si stimuleaza
producerea de fluid testicular si sinteza de receptori proteici intracelulari pentru hormonii androgeni

Bariera hemotesticulara reprezinta prelungiri Sertoli care apar in interiorul tubului seminifer. Aceasta
bariera protejeaza celulele cu 23cz care ar putea fi receptate ca celule parazite si atacate de anticorpii din
corp. De asemenea are rol si de nutritie si transport de hormoni, in interiorul tubului seminifer neffind
vase sangvine.

2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor (Langman pg 28)

Spermatidele nu se mai divid, ci sufera procesul de maturare cu formarea spermatozoizilor.
Succesiunea de modificari care se produc in cadrul procesului de transformare a
SPERMATIDELOR in SPARMATOZOIZI poarta denumirea de spermiogeneza. Aceste
modificari includ:
a)Formarea acrozomului:
-acopera jumatate din suprafata nucleului
-contine enzime necesare pentru penetrarea ovulului si a straturilor din
jurul acestuia in timpul procesului de fecundare
b)Condensarea nucleului
c)Formarea gatului, a piesei intermediare si a cozii
d)Reducerea substantiala a volumului citoplasmatic

1
 La om, intervalul de timp necesar pentru formarea unui SPERMATOZOID matur pornind de la
SPERMATOGONIE este de aproximativ 2 luni.
Dupa maturarea completa, spermatozoizii sunt deplasati pasiv in tubii drepti, dupa tot pasiv in
reteaua testiculara, canalele eferente, canalul epididimar (unde incep sa se mobilizeze singuri, prin miscari
de pendulare a cozii).
Canalul deferent care continua canalul epididimar pe la coada are un traiect ascendent prin sacul
scrotal, intra in alcatuirea funiculului spermatic (cordon care se intinde de la capul epididimului la inelul
inghinal profund), trece prin canalul inghinal ajunge in cavitatea abdominala, coboara in pelvis, se uneste
cu canalul veziculei seminale si formeaza canalul ejaculator, care se deschide in uretra (cale comuna
genitala si urinara).
La produsul de secretie din canalul deferent se adauga secretia vezicii seminale, a prostatei, a
unor glande mucoase din uretra si al glandei bulbo-uretrale. Produsul final este lichidul spermatic.
La o ejaculare se elimina 5mL de sperma cu 60 milioane de spermatozoizi pe mL, deci 300
milioane de spermatozoizi.

Spermatozoidul (70 microni) este format din:

cap – 6 microni
gat – 0.3 microni
piesa intermediara – 10 microni
coada – 50-60 microni si este formata din: -piesa principala
-piesa secundara (flagel)

1)Capul:
-are forma ovala daca este privit din fata si piriforma vazut din lateral
-partea ANTERIOARA este acoperita de o lama subtire de citoplasma (vezicule
din aparatul Golgi si diverse granulatii)
-2/3 din cap reprezinta acrozomul in care se mai gasesc enzyme cu rol in abordarea
ovulului
-capul reprezinta de fapt nucleul spermatozoidului

2)Gatul:
-se gasesc formatiuni tubulare segmentate ce se indreapta spre nucleu
-se gaseste un centriol proximal in partea superioara si unul distal inferior
-intre componenta proximala si cea distala se gaseste piesa intermediara

3)Piesa intermediara:
-se afla intre centriolul proximal si cel distal
-centriolul proxiimal se continua cu un ax filamentar care il uneste cu jumatatea
proximala a centriolului distal (care a are o componenta proximala si una distala)
-piesa intermediara reprezinta un ax filamentar inconjurat de o spirala
mitocondriala cu aspect helicoidal acoperit de citoplasma si membrana
-in partea distala a piesei intermediare se formeaza un inel sub actiunea inductiva a
componentei distale a centriolului distal
-filamentul are 2 fibrile in portiunea centrala inconjurate de 9 tubusoare externe de talie
mare si 9 tubusoare interne de talie mica

4)Piesa principala:
-ax filamentar inconjurat de citoplasma si acoperit de membrana celulara

5)Piesa secundara (membrana celulara)

2
3. Ovogeneza si profaza suspendata(Langman pg 22)
Ovogeneza este procesul in care ovogonia se diferentiaza intr-o ovocita matura.

Maturarea ovocitelor incepe inainte de nastere.

Atunci cand celulele germinative primordiale ajung in gonada unui fat de gen feminin, aceste
celule se diferentiaza in ovogonii. Aceste celule sufera mai multe diviziuni mitotice, iar la sfarsitul LUNII
3, acestea sunt dispuse in grupuri si fiecare grup este inconjurat de un strat celule epiteliale aplatizate.
In timp ce toate ovogoniile dintr-un grup sunt derivate dintr-o singura celula, celulele epiteliale
aplatizate (cunoscute ca celule foliculare) sunt originare din suprafata epiteliului care acopera ovarul.
Majoritatea ovogoniilor continua sa se divida prin MITOZA, dar cateva dintre ele se opresc din
diviziune in PROFAZA MEIOZEI I si formeaza ovocite primare.
In timpul urmatoarelor cateva luni, numarul ovogoniilor creste rapid si in LUNA 5 de dezvoltare
prenatala, numarul de celule germinative din ovar atinge maximul (7 milioane). In acelasi timp moartea
celulara incepe si multe ovogonii si ovocite primare degenereaza si devin atrezice.
In jurul LUNII 7 majoritatea ovogoniilor au degenerat, exceptand cateva aflate aproape de
suprafata ovarului. Toate ovocitele primare care au supravietuit au intrat in PROFAZA MEIOZEI I si
majoritatea s-au individualizat, fiind inconjurate de un strat de celule foliculare
epiteliale aplatizate. Un ovocit primar impreuna cu celulele inconjuratoare este cunoscut ca folicul
primordial

Maturarea ovocitelor continua la pubertate

Aproape de perioada nasterii, toate ovocitele primare au inceput PROFAZA MEIOZEI I, dar in
loc sa intre in METAFAZA, ele intra intr-un stagiu de odihna (diplotena) in timpul profazei, caracterizata
de formarea unei retele laxe de cromatina.
Ovocitele primare raman blocate in profaza si nu isi termina prima diviziune meiotica inainte de
pubertate. Blocarea e determinata de inhibitorul maturarii ovocitelor, un peptid secretat de celulele
foliculare.
Numarul total de ovocite primare la nastere este de 600.000-800.000.
In timpul copilariei, majoritatea ovocitelor devin atrezice si numai 40.000 mai exista la inceputul
pubertatii si mai putin de 500 vor fi ovulate.
Cateva ovocite care ajung la maturitate mai tarziu in viata raman inactive in stadiul de diploten
din prima diviziune meiotica pentru 40 de ani sau mai mult inainte sa ovuleze.
Faptul ca riscul de a avea un copil cu aberatii cromozomale creste cu inaintarea in varsta indica ca
ovocitul primar este mai vulnerabil cu cat imbatraneste.

4. Ciclul folicular(Langman pg 22)

La pubertate, unii foliculi incep sa creasca, iar numarul acestora este mentinut relativ constant
prin activitatea continua de crestere a altor foliculi primordiali. In fiecare luna, 15-20 de foliculi sunt
selectati pentru a fi maturati. Unii din acestia mor, in timp ce altii incep sa acumuleze fluid intr-un spatiu
numit antru (intre celulele granuloase incep sa apara niste spatii pline cu lichid care formeaza o cavitate
semilunara mare numita antru)
Ulterior celulele granuloase incep sa se aranjeze in 2 straturi. Un strat de celule care o sa aiba rol
secretor(dispus la interior formand tunica interna) si un strat conjunctiv care va reprezenta tunica externa.
Dupa nastere toate celulele germinative sunt in stadiul de latenta, nu evolueaza si dupa pubertate
incep procesul de maturare. Doar unul in fiecare luna ajunge la maturare completa

Etapele maturarii:
1)Formarea folicului primar
2)Foliculul secundar/antral
3)Foliculul tertiar/preovulator/de Graaf

3
 Cea mai lunga este cea de formare a folicului secundar.
Foliculul tertiar se formeaza cu cateva ore inainte de procesul de ovulatie propriu zis

Pe masura ce ovocitul primar incepe sa creasca, celulele epiteliale aplatizate inconjuratoare se

transforma in celule cuboidale care prolifereaza dand nastere unui epiteliu stratificat de celule granuloase,
iar acest ansamplu este numit folicul primar.
Celulele granuloase sunt situate pe o membrana bazala ce le separa de celulele stromale care
formeaza teaca foliculului.
Celulele granuloase si ovocitul secreta glicoproteine care se organizeaza la suprafata ovocitului
sub forma unui strat numit zona pellucida.
Pe masura ce foliculii continua sa creasca, celulele din teaca foliculara se organizeaza si formeaza
un strat intern de celule secretorii, denumit teaca interna si o capsula fibroasa numita teaca externa.
Mici procese in deget de manusa ale celulelor foliculare traverseaza zona pellucida si se
intrepatrund cu microvilii membranei plasmatice a ovocitului. Aceste procese sunt importante pentru
transportul substantelor de la celulele foliculare la ovocit.
Pe masura ce procesul dezvoltarii continua, intre celulel granuloase se formeaza spatii pline de
lichid. Aceste spatii se unesc si formeaza antrul, iar aceasta faza foliculara poarta denumirea de folicul
secundar/vezicular. Initial, forma antrului este semilunara, insa cu timpul dimensiunile cresc. Celulel
granuloase care inconjoara ovocitul raman intacte si formeaza cumulus oophorus. Foliculul secundar
matur este inconjurat de teaca interna, care este alcatuita din celule ce secreta substante de natura
steroidica, fiind bogdata in vase sanguine, precum si de teaca externa care funzioneaza treptat cu stroma
ovariana.

5. Ciclul ovogenetic(Langman pg 24)

In timpul fiecarui ciclu ovarian incep sa se dezvolte mai multi foliculi, insa de obicei numai unul
dintre acestia ajunge la maturitate. Ceilalti degenereaza si devin atretici.
Atunci cand foliculul secundar este matur, cresterea brusca a secretiei de LH declanseaza faza de
crestere preovulatorie. MEIOZA I este finalizata, cu formarea a 2 celule fiice de dimensiuni inegale,
fiecare avand 23 de cromozomi dedublati. Una dintre aceste celule, ovocitul secundar, primeste cea mai
mare parte a citoplasmei. Cealalta celula, primul globul polar, primeste numai o cantitate minima de
citoplasma. Primul globule polar este localizat intre zona pellucida si membrana celulara a ovocitului
secundar din spatiul perivitelin.
Ovocitul secundar intra apoi in MEIOZA 2, insa cu aproximativ 3 ore inainte de ovulatie ramane
in METAFAZA. MEIOZA 2 este finalizata numai daca ovocitul este fecundat, in caz contrar acesta
degenereaza dupa aproximativ 23 de ore de la ovulatie. Primul globule polar parcurge de asemenea
MEIOZA 2.

6. Ovulatia. Corpul galben. Ciclul endometrial(notiuni generale) ( Langman pg 31,32,41)

In zilele din inaintea ovulatiei, sub influenta FSH si LH, foliculul secundar creste rapid
(diametru=25mm) si devine folicul matur/de Graaf.
In acelasi timp cu cresterea foliculului secundar, este o crestere brusca a LH care cauzeaza
completarea MEIOZEI I a ovocitului primar si induce trecerea foliculului in stadiul preovulator.
MEIOZA II este de asemenea initiata, dar ovocitul este blocat in METAFAZA cu aproximativ 3 ore
inainte de ovulatie.

4
 Intre timp, suprafata ovarului incepe sa capete o proeminenta locala, iar la nivelul apexului apare
o zona avasculara numita stigma.
Concentratia ridicata de LH creste activitatea colagenazelor, rezultand digestia fibrelor de colagen
din jurul foliculului.
De asemenea, cresterea nivelului prostaglandinelor este influentata de concentratia ridicata a LH
si cauzeaza contractii musculare la nivelul peretelui ovarian. Contractiile expulzeaza ovocitul, care
impreuna cu celulele granuloase inconjuratoare care formau cumulus oophorus parasesc ovulul (are loc
ovulatia)
Cateva dintre celulele cumulus oophorus-ului se rearanjeaza in jurul zonei pellucida si formeaza
corona radiata

CORPUL GALBEN
Dupa ovulatie, celulele granuloase ramase in peretele foliculului rupt, impreuna cu celulele din
teaca interna sunt vascularizate de vasele inconjuratoare.
Sub influenta LH, aceste celule capata un pigment galben si devin cel luteine si formeaza corpul
galben, care secreta estrogen si progesteron.
Progesteronul impreuna cu niste estrogen induc mucoasa uterina sa intre in stagiul secretor care
pregateste mucoasa de implantarea embrionului.

CICLUL ENDOMETRIAL
Peretele uterului este alcatuit din 3 straturi
-endometrul (mucoasa care acopera suprafata interioara a uterului)
-miometrul (strat gros de tesut muscular neted)
-perimetrul (acopera suprafata exterioara a uterului)
De la pubertate pana la menopauza, endometrul sufera o serie de modificari in cadrul unui ciclu
de 28 de zile aflat sub control hormonal ovarian. In timmpul acestui ciclu menstrual endometrul uterin
parcurge 3 faze
-faza foliculara (proliferativa)
-faza secretorie
-faza menstruala

Corpul luteal( galben) .Dupa ovulatie, celulele granuloase ramase la nivelul peretelui folicular
rupt,impreuna cu celulele tecii interne,sunt vascularizate de catre vasele sanguine inconjuratoare.Sub
influneta LH,aceste celule acumuleaza un pigment de culoare galbena si se transforma in celule
luteale,care formeaza corpul luteal si secreta progesteron.Sub actiunea combinata a progesteronului si
estrogenilor se realizeaza tranzitia mucoasei uterine la stadiul progestativ sau secretor,in vederea
pregatirii pentru implantarea(nidatia) embrionului.
Ciclul endometrial.Peretele uterului este alcatuit din 3 straturi : a.endometrul sau mucoasa care acopera
suprafata interioara a uteriolui b.miometrul – un strat gros de tesut muscular neted si c.perimetrul –
peritoneul care acopera suprafata exterioara a uterului.De la pubertate pana la menopauza , endometrul
sufera o serie de modificari in cadrul unui ciclu cu durata de 28 de zile aflat sub control hormonal
ovarian.In timpul acestui ciclu menstrual endometrul uterin parcurge 3 faze : faza foliculara
(proliferativa) , faza secretorie (progestativa) si faza menstruala.
Faza proliferativa debuteaza la finalul fazei menstruale,este sub influenta hormonilor estrogeni si se
deruleaza in paralel cu cresterea foliculilor ovarieni.Faza secretorie debuteaza la aproximativ 2-3 zile de
la ovulatie,ca raspuns la progesteronul produs de corpul luteal.Daca fecundarea nu se
realizeaza,descuamarea endometrului(straturile compact si spongios) marcheaza inceputul fazei
menstruale.In cazul in care fecundarea se produce,endometrul faciliteaza implantarea (nidatia) si
contribuie la formarea placentei.In momentul implantarii mucoasa uterina se afla in faza secretorie,in
timpul careia glandele si arterele uterine devin sinuoase iar in tesuturi exista o cantitate crescuta de

5
lichid.Ca urmare,la nivelul endometrului se disting 3 straturi: strat superficial compact,strat intermediar
spongios si strat bazal subtire.In mod normal,blastocistul se implanteaza in endometrul de la nivelul
peretelui anterior sau posterior al corpului uterin,intre orificiile de deschidere ale glandelor uterine.
Daca ovocitul nu este fecundat,venulele si spatiile sinuoase se umplu treptat cu celule sanguine si se
produce diapedeza extensiva a celulelor sanguine in spatiile intercelulare ale mucoasei uterine.La debutul
fazei menstruale se produc sangerari din arterele superficiale,insotite de desprinderea unor mici fragmente
tisulare(stroma) si glandulare.In urmatoarele 3-4 zile straturile compact si spongios sunt eliminate din
cavitatea uterina,iar stratul bazal reprezinta singura componente a endometrului care este retinuta.

7. Factori de selectie a gametilor in tractul genital feminine

Factori de selectie a gametilor masculini in tractul genital feminin:
-ph-ul vaginal: ginospermiile (22x) au talie mare si coada scurta – sunt favorizare de mediul acid
androspermiile (22y) au capul mic si coada lunga – sunt favorizare de alcalin

-la ovulatie mediul devine alcalin si este favorabil ANDROSPERMIILOR

-in preajma ovulatiei sunt favorizare GINOSPERMIILE

-secretia colului uterin este mai alcalin in Z14 si mai acid cu o zi inainte si o zi dupa momentul ovulatiei

-spermiile pot fi stocate in mucusul din colul uterin si eliberate treptat in uter, crescand sansele
fecundatiei in asteptarea momentului ovulatiei

-mucoasa uterine are chemotactizi pozitivi pt spermii si distruge spemiile putin mobile

-miscarile cililor din trompa uterina sunt orientate spre uter, deci spermatozoidul trebuie sa mearga
contracurent (mijloc de selectie pt cei capabili), fenomen numit reotaxie

-lichidul folicular formeaza o bariera timp de 20 min care poate fi strabatuta doar de cei capabili

Exista si factori favorizanti pentru spermatozoizi:

-prostaglandinele continute in lichidul seminal determina miscarile de suctiune uterovaginale.

8. Insamintarea, capacitatia spermiei, reactia acrozomala(Langman pg 35)

Din 300 mil de spermatozoizi numai 1% ajung la colul uterin. Daca s-a produs permeabilizarea
colului, spermatozoizii trec din cavitatea uterine in orificiul uterin al tubei in 7h. Apoi in tuba uterine,
unde stationeaza pe o mucoasa cu cili. La acest nivel rezista cateva zile.

Ca sa ajunga sa fecundeze, spermatozoizii trebuie sa treaca prin 2 etape:

1)Capacitatia
2)Reactia acrozomala

Fecundatia se realizeaza in 1/3 LATERALA a tubei uterine. In ovulatie, tot ansamblul se afla in
cavitatea pelvina, La acest nivel, din cauza hormonilor, tuba uterine, prin portiunea sa cea mai dilatate
(pavilionul), se aplica pe ovar. Partea libera prezinta prelungiri (fimbri). Fimbriile incep sa se deplaseze
astfel incat ovocitul expulzat sa fie directionat care pavilionul tubei uterine.

6
 1)Capacitatia:
Reprezinta un ansamblu de modificari si adaptari pe care le petrece spermatozoidul in
interiorul tubei uterine (se adapteaza epiteliului tubei uterine). In adaptare, spermatozoidul pierde din
portiunea ANTERIOARA a capului o serie de proteine seminale si stratul glicoproteic de la suprafata.
Pierderea este necesara pentru a penetra corona radiata.

2)Reactia acrozomala:
Este proceseul prin care spermatozoidul trebuie sa depaseasca zona pellucida. Are aceasta
capacitate prin eliberarea unor enzime, urmand ca spermatozoidul sa ajunga in contact cu membrana
ovocitului.

In momentul in care spermatozoidul reuseste sa finalizeze etapa de penetrare a zonei

pellucida, la nivelul acestei membrane apare fenomenul de modificare a permeabilitatii zonei respective
pt alti spermatozoizi. Restul spermatozoizilor vor muri, iar cel care reuseste sa intre in contact cu
membrana ovocitului, prin actiune enzimala, realizeaza fuziunea intre membrana lui cu cea a ovocitului.
Zona de fuziune se afla la partea POSTERIOARA a capului spermatozoidului.

Capul spermatozoidului (nucleul) va patrunde in citoplasma ovocitului, luand si coada cu el.

Odata patruns in citoplasma, coada se rupe si are loc producerea pronucleului mascul (22cz+ X sau Y).
Nucleul ovocitului (22cz + X)

Inainte de fuziune se finalizeaza meioza II, cu formarea celui de al doilea globule polar, care
degenereaza. Nucleul feminin fuzioneaza cu pronucleul masculin si rezulta zigotul.

Dupa fuziune se intrea in perioada de clivaj. (stadiul de bicelula)

9. Fecundatia, Segmentatia, Nidatia, Decidualizarea mucoasei uterine

FECUNDATIA
-reprezinta fuzionarea spermiei cu ovocitul II
-se desfasoara in regiunea ampulara a trompei uterine (zona cu diametrul cea mai mare, localizata
in vecinatatea ovarului)
-spermatozoizii pot ramane viabili in tractul reproducator feminine cateva zile; numai 1% din
spermatozoizii din vagin ajung la nivelul colului uterin, unde pot supravietui mai multe ore
-fecundarea dureaza in medie 24 de ore
-cuprinde mai multe faze:
-dispersia celulelor foliculare si strabaterea coronei radiata (cu ajutorul enzimelor
eliberate de acrozom)
-perforarea zonei pellucida – odata strabatuta de un spermatozoid devine impermeabila
pentru alte spermii
-contactul dintre capul spermiei si ovocit – cele doua membrane fuzioneaza apoi se rup
permitand spermiei sa patrunda in citoplasma ovocitului
-reactia ovocitului consta in

7
 -contractia plasmei ovocitului II, care duce la aparitia unui spatiu intre ovocit si
zona pellucida, spatiul perivitelin, plin cu lichid, un nou obstacol in patrunderea altor spermii
-terminarea celei de a doua diviziuni de maturatie cu expulzarea celui de al doilea
globule polar
-formarea pronucleilor si fuziunea lor
-prin fecundare se realizeaza
-refacerea numarului diploid de cz
-transmiterea caracterelor ereditare
-stabilirea sexului

SEGMENTATIA
-dupa formarea zigotului au loc procese de diviziune celulara
-din stadiul de bicelule, prin MITOZA se ajunge la C4-C8-C16
-este necesara compactarea celulara, formand legaturi stranse, celulele fiind numite blastomere
-aspectul de 16 de cellule se numeste morula, ajungand la orificiul uterin al tubei in Z4
-morula incepe organizarea celulara in sensul ca celulele care se afla in portiunea centrala vor
avea legaturi stranse si vor forma viitorul embrion, iar celulele de la periferie vor avea legaturi laxe si
intre aceste celule se vor forma spatii ce se vor umple cu lichid, provenit din cavitatea uterina,
schimbandu-si denumirea in blastocel
-ansamblul format din celuele impreuna cu blastocelul poarta numele de blastocist (dupa Z5)
-celulele interne, grupate intr-o anumita portiune a blastocistului reprezinta capatul embrionar al
blastocistului si s.n. embrioblast, in dreptul caruia se face implantarea
-celulele de la periferie formeaza TB care are 2 componente:
-CTB – celule ce prezinta nucelu si se dispun la periferie de jur imprejurul
embrioblastului
-STB – celule ce isi pierd individualitatea si formeaza o masa cu multi nuclei

NIDATIA
-sau implantarea are loc in Z6
-reprezinta procesul prin care blastocistul, se fixeaza in mucoasa uterine
-in Z9 in locul implantarii se realizeaza un strat de fibrina care acopera locul si este treptat
acoperit de stratul superficial al endometrului
-uneori in timpul implantarii poate avea loc o mica hemoragie cauzata de ruperea vaselor
endometriale (poate stimula o hemoragie menstruala)
-dupa nidatie, endometrul se transforma in decidua
-decidua are 3 parti:
-decidua vera (sau adevarata) – mucoasa neafectata de implantare
-decidua capsulara – mucoasa uterina ce acopera oul dupa implantare
-decidua bazala – mucoasa dintre ou si miomentru
-decidua capsulara se apropie de decidua parietala si astfel cavitatea uterina dispare
-SA fuzioneaza cu corionul formand membrana amniocorionica, aceasta fuzioneaza cu decidua
capsulara, dar urmeaza ca decidua capsulara sa dispara a.i. membrana amniocorionica sa fuzioneze cu
decidua parietala, aspect mentinut pana la nastere
-spre colul uterin, membrana amniocorionica nu fuzioneaza (aici va forma punga apelor)
-mucoasa colului uterin nu sufera decidualizare, glandele sale producand un dop de mucus care o
izoleaza
-daca decidualizarea nu se produce correct si oul patrunde in miometru se formeaza placenta
cretata, la nastere ea nu se desprinde de uter, se rupe, sangereaza si duce la histerectomie

8
10. Saptamana a doua – evolutia discului embrionar
-celulele interne care formeaza embrioblastul sufera o transformare, astfel cele din vecinatatea
cavitatii se dispun pe un singur rand, au talie mica, cuboide si formeaza hipoblastul
-restul celulelor interne, departate de blastocel, capata aspect cilindric si sunt dispise pe un singur
rand formand epiblastul
-aceste celule prolifereaza, iar intre ele apar mici spatii care vor conflua formand o cavitate mai
mare numita CA
-in Z9, celulele hipoblastului se aplatizeaza si vor secreta o substanta care se dispune sub forma
membranei Heusser, care circumscrie cavitatea SVprimitiv (cavitatea exocelomica)
-in jurul membranei Heusser, apare un tesut conjunctiv lax care creste cantitativ si care reprezinta
mezodermul extraembrionar
-in acest tesut apar niste spatii care cresc si separa mezodermul extraembrionar in 2 lame intre
care se formeaza o cavitate mare (cavitatea corionica)
-foita de tesut conjunctiv care acopera CTB si CA va constitui mezodermul somatopleural
extraembrionar
-la nivelul SVprimitiv apare o noua populatie de celule care deriva din hipoblast si care
circumscrie un spatiu numit SVdefinitiv
-se definitiveaza pediculul de conexiune

11. Saptamana a doua – evolutia trofoblastului

-in Z8 la nivelul STB apar niste spatii mici care cresc in dimensiuni in Z9
-incep sa se uneasca intre ele realizand o retea lacunara
-se dezvolta stroma endometriala in care gasim multe vase cu traiect sinusoidal
-in Z10-Z11 se dezvolta atat STB cat si CTB
-se realizeaza eroziunea vaselor si odata cu acestea se produce invadarea lacunelor cu sange
matern, instalandu-se circulatia uteroplacentara
-dupa ce lacunele din TB se umplu cu sange si in cazul in care locul de implantare nu s-a inchis
complet pot sa apara peste cateva zile hemoragii false din cauza ruperii unei lacune
-in Z13 CTB creste in partea embrionara, realizeaza cordoane de cellule care se extind si in STB
si care vor duce la formarea vilozitatilor primare

12. Saptamana a treia – gastrulatia – mezoderm intraembrionar si notocord

GASTRULATIA
-procesul de formare a celor 3 foite embrionare: endoderm, mezoderm, ectoderm
-la nivelul epiblasului initial apare un sant care este dispus in partea mai ingusta a discului
bilaminar si se numeste sant primitiv
-santul primitiv se alungeste treptat, el evolueaza cranial pana la nivelul unei depresiuni localizate
median, numita foseta primitiva care este circumscrisa de o ridicatura in forma unui nod, nod primitiv

9
 -in procesul de invaginare, celulele de la nivelul epiblastului migreaza la nivelul santului primitiv,
o parte din ele vor inlocui celulele hipoblastului, formad endodermul, iar alte celule vor ramane intre
straturile acestea si vor forma mezodermul, iar ceea ce ramane din epiblast ectodermul
-aceasta miscare celulara are o anumita dispozitie si anume: celulele care migreaza din partea
cefalica a epiblastului patrund in foseta primitiva si se deplaseaza cranial, ducand la formarea placii
precordale (asezata intre notocord si membrana orofaringiana)
-membrana orofaringiana este locul situta in partea cefalica in care ectodermal vine in contact cu
endodermal

NOTOCORDUL
-se formeaza din cellule epiblastice din portiunea cefalica, diferentiate in cellule prenotocordale
-aceste cellule intra in foseta primitiva, ajung sub stratul epiblastic si se amesteca cu celulele din
hipoblast
-intre timp alte celule formeaza stratul endodermal
-celulele prenotocordale si celulele din stratul hipoblastic se amesteca, ca apoi sa prolifereze,
impreuna formand un cordon celular care rupe legatura cu endodermul aflat in formare si in final
notocordul dispus intre foseta primitiva si placa precordala va participa la formarea premezencefalului

MEZODERMUL INTRAEMBRIONAR
-in partea craniala a discului embrionar se formeaza membrana orofaringiana, iar in partea
caudala membrana cluacala
-in vecinatatea mb. cluacale se gaseste pediculul de conexiune, in care patrunde o prelungire in
deget de manusa numita alantoida
-in stratul mijlociu al discului, viitorul mesoderm, pornind de la linia mediana spre lateral este
compus din:

1)mesoderm paraxial – din care se formeaza somitele

2)mesoderm intermediar – din care se formeaza nefrotaomele si crestele nefrogene
3)mesodermal placii lateral – din care rezulta peretii trunchiului, foitele care invelesc
peretii trunchiului, respective organelle turaco-abdominale

13. Saptamana a treia – evolutia trofoblastului

-vilozitatile formate in aceasta perioada din cellule in portiunea centrala apartin CTB inconjurate
de STB constituie vilozitatile primare
-in vilozitatea secundara incep sa apara elementele figurate ale sangelui din care rezulta vase mici
de tip capilare, care se unesc si formeaza vase mai mari
-formarea acestor vase in interior transforma vilozitatea secundara in vilozitate tertiara
-odata cu formarea vilozitatii si circulatia lor, ele ajung pana la nivelul endometrului matern
-celulele CTB formeaza un strat extern numit CTBextern in contact intim cu endometrul matern

14. Formarea si evolutia placii neurale

-in S3 prezenta notocordului si a placii precordale determina la nivelul ectodermului poaspat
format o ingrosare la acest nivel
-aceasta ingrosare realizeaza o placa numita placa neurala
-aparitia acesteia marcheaza o etapa importanta procesul de formare a neuro-
ectodermului si odata cu ea apare neurulatia
-neurulatia este un proces prin care celulele care alcatuiesc pe suprafata ectodermului o ingrosare
de forma unei palete in care portiunea dilatata reprezinta portiunea craniala iar cea ingusta care se
dezvolta catre linia primitiva este cea caudala

10
 -aceasta formatiune prolifereaza, iar prin proliferare la periferie apar niste plici ce se numesc plici
neurale
-plicile cresc in inaltime si delimiteaza intre ele un sant numit sant neural
-cresterea in inaltime a plicilor concomitant cu adancirea santului fac ca marginile santului sa se
apropie treptat ca apoi sa inceapa fuziunea
-aceasta incepe din portiunea mijlocie si ar corespunde zonei cervicale (P5 de somite)
-pornind de aici fuziunea se face cranial cat si caudal, in final rezultand un tub
-orificiile tubului se numesc neruopori
-neuroporul cranial se inchide in Z25, acesta corespund momentului in in care sunt observate 18-
20 perechi de somite
-neuroporul caudal se inchide in Z27, cand sunt vizibile 25 de perechi de somite
-partea inferioara mai ingusta duce la formarea maduvei spinarii
-partea superioara mai dilatata duce la formarea veziculelor cerebrale, viitorul encefal
-odata cu formarea crestelor neurale, celulele localizate in aceste creste incep sa migreze, avand
loc procese de transformare din celule epiteliale in celule mezenchimare (care se vor diferentia intr-o serie
de elemente care deriva din ectoderm)

15. Formarea sangelui, aparatului circulator, si a celomului intra si extraembrionar(Langman pg 79,46)

-vasele se formeaza prin doua procese
1)Vasculogeneza
-se porneste de la insule de celule sangvine, care apar initial la nivelul
mezodermului splahnic, apoi apr si la nivelul mezodermului placii laterale, iar abia apoi si in alte locuri
-aceste insule sunt cele care formeaza prin diferentiere niste cellule numite
emangioblasti, dupa dispozitia lor vor fi la periferie sau in portiunea centrala
-din emangioblasti vor aparea celulele stem hematoformatoare si angioblastii
-vom avea de aface si cu celule care vor forma peretele vascular si celuelel
sangvie din care rezulta initial vase primare (aorte dorsale, vene viteline)

2)Angiogeneza
-proces de inmugurire vasculara din vase preexistente (din aorta dorsala se
formeaza aorta mezenterica so trunchiul celiac)

CELOM EXTRAEMBIONAR
-in Z10 si Z11 o serie de celule care se desprin din peretele SV primitiv realizeaza un tesut lax
care se dispune intre membrana Heuser si CTB
-acest tesut lax creste si constituie mezodermul extraembrionar
-in tesutul lax apar niste spatii care urmeaza sa se uneasca si sa formeze celomul extraembrionar

CELOM INTRAEMBRIONAR
-in Z21 la nivelul mezodermului placii laterale se constituie o scindare in doua lame, intre cele
doua lame o sa fie celomul

16. Foite embrionare – derivate principale

-ectodermul da nastere in mare parte la tubul neural, creste neurale, SNC, SNV, epitelii senzoriale
de la nivelul cavitatii nazale, urechi, epidermul, foliculi pilosi

11
 -mezodermul se prezinta ca o masa de tesut subtire intre ectoderm si endoderm de o parte si
cealalta a notocordului
-aproximativ in Z17, mezodermul din vecinatatea liniei mediane incepe sa proflifereze, ceea ce
creaza o structura denumita mezoderm paraaxial; LATERAL de acesta mezodermul pare mai ingust,
prezentand mezodermul placii laterale
-aproximativ in Z21, intre mezodermul paraxial si mezodermul placii laterale apare o ingrosare
mezodermul intermediar
-la nivelul mezodermului placii laterale apare o scindare in doua lame, intre acesetea se constituie
viitoarea cavitate embrionara
-o lama acopea CA si reprezinta mezodermul somatic, iar celalalt va inveli SV si va deveni
mezodermul visceral
-mezodermul paraaxial da nastere la musculatura, componente ale trunchiului, o parte din
membre, peretele A-L al toracelui, componenta dermala a pielii
-mezodermul placii laterale, prin mezodermul somatic participa la formarea peretiilor trunchiului,
iar prin cel visceral formeaza intestinul primitive si membranele seroase (peritoneu, pericard, pleura)
-derivatele endodermului sunt cele ce vor forma tractul gastro-intestinal
-din endoderm se formeaza: epiteliul tractului respirator, epiteliul intestinului primitiv,
parenchimul glandei tiroide si paratiroide, stroma reticulata a ggl. limfatici, stroma reticulata a timusului,
epiteliul tractului urinar, tubei auditive si al cavitatii timpanice si primordiul hepatic care formeaza 2
muguri
-mugur heparic propriu-zis
-mugurele cystic, mugurui pancreatici (ventral si dorsal)

17. Perioada fetala – caractere generale(Langman pg 89)

18. Cavitatea (vezicula) amniotica-aparitie, descriere, rol, caracteristicile

lichidului amniotic

19. Anexe embrionare: cordonul ombilical, vezicula vitelina, alantoida

20. Placenta – formare

21. Placenta- configuratie externa

22. Placenta – structura

23. Placenta – functii

24. Dezvoltarea membrelor. Anomalii in dezvoltarea membrelor

25. Somite – formare si evolutie

-mezodermul paraaxial se formeaza in S3, initial ca o proliferare continua de o parte si alata a
notocordului, ulterior avand loc segmentarea sa
-segmentarea s eface din directive craniala spre caudala, iar fiecare segment se numeste
somitomer
-are loc si segmentarea placii neurale cu formarea neuromerelor, cu efect inductive asupra
mezodermului din vecinatate
-somitomerele sunt formate din cellule aranjate spiral concentric
-impreuna cu neuromerele si tesutul mezenchimal formeaza de o parte si alta a notocordului
somitele
-prima pereche apara in Z19 apoi se formeaza cate 3 perechi pe zi pana la 42-44 de perechi
-dupa S5 o parte din somite incep sa dispara, dar ca localizare :

12
 -occipital 4P dispare prima
-cervical 8P
-toracal 12P
-lombar 5P
-sacral 5P
-coccigian 8-10P dispar ultimele 5-7
-concomitent cu formarea somitelor incepe un proces de diferentiere pentru fiecare somita
-din mezodermul somitei din partea V-M se formeaza tendoane si coloana vertebrala prin
dispunerea celulelor de jur imprejurul tubului central si notocordului si structuri musculare care ancoreaza
acele structuri tendinoase
-din peretele D-L – musculature member si peretele A-L al trunchiului

Articulatii
25. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase
I)Dupa aspect (morfologie)
1)NON-SINOVIALE :
a)Fibroase
i)sindesmoze:
Legatura se realizeaza in 2 sau mai multe piese osoase prin intermediul unor ligament dispuse
intre capetele articulare (ligamente interosoase)
Se impart in:
-lig. stranse – prin intermediul unor benzi fibroase RIGIDE
Ex: lig. coraco-acromial
-lig. cu mobilitate reduse – prin intermediul unei benzi fibroase ELASTICE
Ex: lig. galbene dintre lamele vertebrale
snur fibros
Ex: lig. stilo-hioidian

ii)suturi:
Prezente numai la nivelul oaselor boltii craniene.
Legatura intre capetele articulare osoase se realizeaza prin intermediul unui tesut fibros
Dupa aspectul capetelor osoase care intra in articulatii se impart in:
-sutura dintata
Ex: sutura fronto-parietala
sutura interparietala
sutura parieto-occipitala
-sutura scoamoasa – marginea oaselor din art. sunt taiate oblic
Ex: scoama temporala
scoama tempo-parietala
-sutura plana – intre 2 oase ale caror margini sunt plane
Ex: art. internazala
art. etmoido-lacrimal

13
 iii)gomfoze:
Articulatia in care o piesa osoasa e conica si cealalta se adapteaza conului
Ex: radacina dintilor in alveola

b)Cartilaginoase
i)sincondroze:
Presupune prezenta fibrocartilaj intre suprafetele articulare.
Ex: baza craniului – sincondroza pietro-occipitala
sincondroza sfeno-pietroasa

ii)simifiza:
Art. in care legatura intre suprafetele oaselor se realizeaza printr-un fibrocartilaj in forma de disc
Ex: simifiza pubiana

II)SINOVIALE (sau mobile)

a)dupa aspectul morfologic:
1)art. sinoviale plane
Ex: art. intercarpiene/intertarsiene

2)art. in ginglism/in balama/trohleare

O piesa are forma unui mosor si cealalta se adapteaza
Ex: art. falangiana
art. humero-ulnara

3)art. trohoida (varietate ginlismului)

O piesa asematoare cu un cilindru si cealalata se adapteaza
Ex: art. radio-ulnara proximala si distala
art. atlanto-axoidiana mediala

4)art. bicondiliana
Ex: art. tibio-femurala

5)art. elipsoidala
Ex: art. radio-carpiana
art. metacarpo-falangiana

6)art. selare
Ex: art. carpo-metacarpiana a policelui

7)art. sferoidala
Ex: umar, sold

b)dupa miscare:
1)uniaxiale: ginglism + trohoida
2)biaxiale: elipsoidale + selare
3)multiaxiale: sferoidal

c)dupa nr. de articulatii implicate in miscare:

1)uniarticulare
2)biarticulare
3)multiarticulare: cu lant articular

14
 d)dupa gradul de miscare:
1)fixe = sinartroze
2)reduse = amfiartroze
3)mare = diartroze sinoviale

26. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial

Suprafete articulare:
-difera ca forma
-acoperite cu un cartilaj hialin, care se prinde pe suprafata articulara a osului
-la periferie se continua cu periostul
-asigura la periferie loc de INSERTIE pentru capsula asrticulara
-grosimea variaza in functie de presiunea si tipul de miscare
-cartilajele nu sunt vascularizate
-hranirea cartilajelor se face prin difuziune din structurile adiacente (tesut osos, capsula articulara, lichid
sinovial)
-cand tesutul cartilaginos este invadat de vase sanguine in imobilitate se ajunge la anchiloza
-daca fata articulara e plana = miscare limitata
-cu cat e mai rotunjita suprafata articulara cu atat e mai ampla miscarea

Elemente care asigura congruenta suprafetelor articulare – formatiuni fibrocartilaginoase:

(*congruenta se realizeaza direct prin fetele articulare daca acestea se potrivesc)
-meniscurile: -forma semilunara
-o fata se potriveste pt un os si alta pt celalalt
-periferia asigura support pentru insertia capsulei
-2 etaje care de regula comunica intre ele: suprameniscal si inframeniscal
Ex: la nivelul genunchiului
-discurile: -sunt formatiuni fibrocartilaginoase complete sau incomplete (partea centrala paote
lipsi)
-la periferie adera capsula articulara
-2 etaje supradiscal si infradiscal (daca sunt incomplete comunica intre ele)
Aceste discuri si meniscuri au fetele prinse de articulatii netede si periferia de articulatii rugoase.
Nu au vascularizatie proprie. Hranirea se face tot prin difuziune.

Mijloace care realizeaza legatura intre oase :

a)Capsula articulara
-structura fibroasa care adera la periferia suprafetei articulare (discuri/meniscuri)
-include membrana sinoviala
-2 straturi: -extern – fibros
-intern – membrana sinoviala
-stratul extern = manson cu 2 orificii care se vor prinde la periferia suprafetei articulare, unde se
continua cu periostul
-structurile fibroase au diferite orientari (longitudinale, oblice, circulare)
-este mai groasa la nivelul articulatiilor cu mobilitate mica si mai subtire la cele cu mobilitate
mare
-pe capsulele cu mobilitate mare , pot adera fibrele muschilor care tensioneaza capsula articulara
si nu e prinsa intre suprafetele articulare.

15
b)Membrana sinoviala
-capsula articulara e captusita la interior de membrana sinoviala
-acopera fata interna a capsule articulare fibroase
-acopera suprafetele osoase care raman in interiorul capsulei fibroase
-adera la periferia capsule articulare
-membrana sinoviala produce lichidul sinovial (filtrat plasmatic)
-lichidul sinovial: -asigura alunecarea suprafetei articulare
-rol trofic pentru formatiunile cartilaginoase
-in membrana sinoviala si capsula articulara se pot gasi TNL-uri, receptori capsulati/necapsulati,
insertii musculare pe fata externa a structurii care actioneaza ca tensori ai capsule articulare
-membrana sinoviala prezinta o serie de prelungiri:
1)Prelungiri externe:
-reprezentate de fundurile de sac (bursele) si cripte (mici proeminente ce apar
printre fibrele capsulei articulare)
Bursele sinoviale:
-prelungiri in deget de manusa
-ies prin capsula fibroasa in afara articulatiei
-se dispun intre os si structurile musculare adiacente
sau intre 2 structuri osoase
-aceste prelungiri pot sa fie mai mari
-comunica cu cavitatile articulare prin orificii de talie mica
Ex: in jurul tendonului capului LUNG al m. biceps brahial, m. supraspinos, m. infraspinos, m.
subscapular
Criptele (foliculi sinoviali):
-prelungiri de talie mica
-trec prin capsula fibroasa, printre fibrele capsulei si comunica
cu cavitatea articulara

2)Prelungiri interne:
Ciucuri (plici sinoviale):
-pot sa fie simpli sau ramificati in cavitatea articulara
-in interiorul lor se gaseste tesut adipos sau elemente vasc
-sunt asimptomatici, dar se pot rupe si daca au vase se rup
Vilozitati:
-prelungiri cu aspect filiform
-contin tesut adipos
-au rolul de a umple spatiile goale/neutilizate ale capsulei

c)Ligamente
-dupa pozitie: intracapsulare si extracapsulare
-dpdv morfologic: capsulare: -structuri fibroase
-rol frenator pentru unele miscari
-trec peste capsula articulara de la o structura osoasa la alta,
ancorand capsula sau nu
Ex: ligamentul pubofemural
tendinoase: -structura cartilaginoasa
-apartine tendonului de insertie
-se pot gasi in interior structuri osoase
Ex: ligamentul patellar

16
 musculare: -rezultate prin atrofierea unor muschi
fibrozate: -rezultate prin fibroza unui duct
Ex: ligamentul stilohioidian
interosoase: -se gasesc in interiorul articulatiei dintre 2 oase dar e in afara
membranei sinoviale
ligamente la distanta: -pot sari peste o articulatie sinoviala

27. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii.

Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor)
Miscarile in articulatii
Tipurile de miscari ce au loc intre capetele osoase sunt:
a)miscarea de translatie sau alunecare(ex.la genunchi)
b)miscarea de invartire sau rostogolire(ex. La gen.)
c)miscarea de rotatie-un os se roteste in jurul altuia(axul miscarii este vertical-
ex:art.atlantoaxoidiana,radioulnara)
Conducerea miscarii in articulatii
Sinusul si amplitudinea miscarii intr-o articulatie sunt determinate de o serie de factori care tin de
structura articulatiilor dar si de elementele din jur.
Se cunosc trei tipuri de conduceri:
-conducere osoasa: grad minim de mobilitate a articulatie. Forma suprafetei osoase det. sensul si
amplitudinea miscarii.(ex:art.cotului);
-conducere ligamentara-sensul si amplitudinea miscarii sunt det. de lig.si capsula articulara(ex:art
soldului)
-conducere musculara-miscarile sunt limitate doar de formatiunile musculare din jur;sunt cele mai
mobile(ex:art.umarului)
Axul miscarii=linia trasata teoretic in jurul careia se deplaseaza seg.osoase
Clasificarea functionala a articulatiilor in functie de numarul axelor
a)art.uniaxiale-art.trohleare sau in balama sau ginglism(ex;art.cotului)
-art.trohoida sau in pivot(ex;art.atlantoaxoidiana)
b)art.biaxiale-art.in sa sau selara(ex:trapez,primul spatiu metacarpian)
-art.elipsoidala(ex:art.radiocarpiana)
c)art.triaxiale-sferoidale sau enartroze(ex;art.umarului,a soldului)

28. Articulatia atlantooccipitala – anatomie (notiuni generale). Articulatia

atlantoaxoidiana mediana – anatomie (notiuni generale). Biomecanica
articulatiilor craniovertebrale (notiuni generale; comportamentul in
accelerarea si decelerarea brusca)
Articulatia atlantoocipitala
- se realizeaza intre condilii occipitali si fetele articulare superioare ale maselor laterale a atlasului
- fetele condililor sunt oblice dinspre medial spre lateral iar fetele maselor laterale a atlasului sunt
adaptate la fetele condilare
- legatura se realizeaza prin intermediul capsulei articulare care adera la periferia fetelor articulare si de
membranele atlanto-occipitale
-capsula este fibroasa,rezistenta,captusita la interior cu membrana sinoviala
- sunt doua membrane atlanto-occipitale : una anterioara care se leaga cu un capat pe marginea anterioara
a gaurii occipitale mare si celalalt capat pe fata anterioara a arcului atlasului si una posterioara care se
leaga cu un capat de marginea posterioara a gaurii occipitale mari si pe fata posterioara a arcului atlasului
Articulatia atlantoaxoidiana mediana
Articulatia atlantoaxoidiana cumprinde o articulatie mediana si doua laterale

17
-cea mediana rezulta prin unirea suprfetei articulare anterioare a dintelui axisului si suprafata posterioara a
arcului anterior a atlasului, care este concava
- intalnim o serie de ligamente :
1.ligementul transvers al atlasului – trece posterior de dintele axisului legand cele 2 mase laterale
2. ligamentele alare – leaga varful dintelui axisului de condilii occipitali
3.ligementul varfului dintelui axisului – situat intre ligamentele alare
-capsula articulara care se insera pe marginile fetelor articulare
-membrana tectoria
Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
• Flexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala

-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali

-Planul sagital

-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara
extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara
-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM
-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior
• Rotatia dreapta-stanga

- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)

-Ax vertical –trece prin dintele axisului

-Planul transversal
-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul
anterior al atlasului.
-fetele art.: convexe antero-posterior
oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis
->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe
fata superioara a copului axisului.
-Limitarea: lig.alare
-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM,
semispinalul capului
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
•Inclinatia laterala
-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
-Planul frontal
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor
cervicale
-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.
-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,
longissimus al capului

29. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral. Biomecanica coloanei

vertebrale; structurile implicate in hernia de disc. Palpari si repere anatomice
la coloana vertebrala.

18
Articulatiile cloanei vertebrale se impart in
1)Articulatii intervertebrale adevarate
-fetele articulare ale acestor piese osoase sunt de regula plane, rugoase si acoperite de un
cartilaj hialin (amfiartroze)
-intre suprafetele articulare se gaseste discul intervertbral:
-este usor biconvex
-dimensiuni: C=4-5mm
C-T=5mm
T inferior=6-7mm
L=9mm
-structura fibro-cartilaginoasa
-alcatuit la periferie dintr-un inel fibros si central nucleul pulpos
-este format din lame fibroase la PERIFERIE si lame
fibro-cartilaginoase in portiunea CENTRALA
-structurile fibroase si fibro-cartilaginoase au o discopzitie concentrica
-putin POSTERIOR se gaseste nucleul pulpos:
-culoare alb-galbuie (adult tanar) si devine prin
deshidratare mai galbui la persoanele varstnice
-structura cu aspect mucos
-are in structura un schelet fibros care formeaza niste
microcamere in care se gaseste acest tesut mucos
-tesutul are rolul de a absorbi socurile
-este deformabil dar nu isi mareste si nici nu isi
micsoreaza volumul (asemeni unor pneuri)
-acest tesut mucos poate in anumite cazuri sa paraseasca
zona centrala a discului, fie ANTERIOR, fie POSTERIOR (intrand in canalul vertebral si apasa pe
maduva rezultand hernia de disc) sau POSTERO-LATERAL (impacteaza nervii spinali)
-rolul discurilor intervertebrale este multiplu:
-mentin curburile coloanei vertebrale
-confera elasticitate coloanei
-repartizeaza uniform fortele de presiune care apar intre corpurile
vertebrale
-amortizeaza socurile primite de coloane
-intre cele doua corpuri vertebrale se afla capsula articulara care solidarizeaza legaturile
dintre suprafetele articulare
-capsula este intarita la interior de 2 ligamente:
a)Ligamentul Longitudinal Anterior
-banda fibroasa
-dimensiuni variabile: mai ingusta CERVICAL si mai lata cu cat ne
apropiem de promontoriu
-superior se prinde de portiunea BAZILARA a occipitalului, iar inferior
ajunge pana la S2-S3
-adera la fata ANTERIOARA a corpurilor verterbrale cat si la fata
externa a discurilor intervertebrale
-inferior se continua cu lig. sacro-coccigiene
b)Ligamentul Longitudinal Posterior
-se gaseste pe fata POSTERIOARA a corpurilor vertebrale
-superior se prinde de fata endo-craniala a partii bazilare a osului
occipital, de marginea ANTERIOARA a gaurii occipitale mari si inferior ajunge pana la vertebra
coccigiana 1
-in traiectul descendent, marginile au un aspect festonat

19
BIOMECANICA MISCARILOR COLOANEI VERTEBRALE
La nivelul coloanei vertebrale se realizeaza miscari de: flexie, extensie, inclinare laterala drepta-
stanga, rotatie si circumductie
Agenti motori:
-Flexie: m. drept abdominal, m. oblic extern, m. oblic intern, m. iliopsoas,
m. SCM, m. scaleni, m. lung al gatului
-Extensie: m. erectori spinali:
-superficiali – ileocostal, longisimus, spinal si semispinal
-profunzi – interspinosi, multifizi si splenosi
-Inclinare Laterala: m. patrat lombar, m. intertransversali, m. scaleni, m. SCM, m.
lung al gatului, m. ridicator al scapulei, m. trapez
-Rotatie:
-de aceeasi parte: m. oblic intern, m. splenius
-de parte opusa: sistemul transverso-spinos, m. oblic extern, m.
semispinal, m. SCM, m. trapez si m. iliopsoas

30. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal.

Biomecanica articulatiilor costovertebrale si costosternale. Numaratoarea
coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelul
vertebral.

31. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara – structura si

biomecanica. Palpari si repere anatomice.
ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA
-articulatie sinoviala
-incizura claviculara a manubriului sternal (unghiul supero-LATERAL) este concava (privita
frontal) si convexa (privita sagital)
-acoperita de un cartilaj hialin subtire
-la nivelul extremitatii claviculare:
-fetisoara SUPERIOARA, aproape verticala pentru manubriul sternal
-fetisoara INFERIOARA, cu directie oblica pentru cartilajul primei coaste
-intre fetisoarele articulare este descris un unghi obtuz rezultand incongruenta
-intre fetisoarele articulare se interpune un disc fibro-cartilaginos (mai gros la periferie) cu rolul
de a creea congruenta
-elemente care realizeaza legaturile intre suprafetele articulare:
-capsula articulara este mai groasa ANTERO-superior
-are fibre longitudinale la exterior, iar fibre oblice si circulare la interior
-ligamentele care intaresc capsula sunt:
a)Ligamentul Interclavicular
-uneste cele doua extremitati sternale ale claviculelor
-prezinta doua straturi

20
 -superficial: format din fibre lungi care trec de la o
clavicula la cealalta
-profund: din fibre scurte care pleaca de la o extremitate
a claviculei pana la marginea superioara a manubriului sternal
b)Ligamentul Sterno-Clavicular Anterior
-este mai gros si rezistent
-uneste clavicula de capatul sternal al manubriului
c)Ligamentul Sterno-Clavicular Posterior
-aceeasi dispozitie doar ca mai subtire
d)Ligamentul Costo-Clavicular
-uneste cartilajul primei coaste de marginea inferioara a
claviculei

ARTICULATIA ACROMIO-CLAVICULARA
-articulatie sinoviala
-fetele articulare sunt
-fetisoara articulara de pe marginea MDIALA a acromionului scapulei care este
usor concava
-fetisoara articulara de la extremitatea acromiala a claviculei
care este plana
-datorita incongruentei se poate interpune un disc fibro-cartilaginos
-suprafetele articulare sunt legate de o capsula articulara rezistenta in partea superioara si intarita
de ligamentele
a)Ligamente Directe
1)Ligamentul Acromio-Clavicular
-ligament puternic situat in portiunea superioara
-fibre dispuse transversal
-intre marginile MEDIALA a acromionului si fata superioara a
extremitatii acromiale a claviculei acopera capsula articulara
b)Ligamente la Distanta
1)Ligamentul Coraco-Clavicular
-uneste procesul coracoid cu clavicula
-se prezinta ca un trunchi de con cu baza mica la nivelul
procesului coracoid de unde se desfac cele doua componente
-ligament puternic care prezinta 2 componente
-Ligamentul Trapezoid (frontal)
-Ligamentul Conoid (spate)
2)Ligamentul Coraco-Acromial
-forma de banda fibroasa
-dispus intre marginea/fata LATERALA/infero-LATERALA a
procesului coracoid si varful/marginea MEDIANA a acromionului
3)Ligament Transvers Superior al Scapulei
-forma de banda
-uneste marginile incizurii superioare a scapulei, transformand
incizura in orificiu
-prin orificiu trece trece n. suprascapular si pe deasupra
a. suprascapulara
4)Ligamentul Transvers Inferior al Scapulei
-se dispune intre marginea LATERALA a spinei scapulei si
marginea POSTERIOARA a cavitatii glenoidale

21
32. Articulatia umarului – anatomie si notiuni de biomecanica. Determinismul
anatomic pentru periartrita scapulohumerala. Punctia articulara- repere
anatomice. Palparea elementelor articulare.
ARTICULATIA UMARULUI (SCAPULO-HUMERALA)
-articulatie sinoviala
-leaga centura scapulara de membrul superior liber
-cea mai mobila articulatie din corp

SUPRAFETELE ARTICULARE
1)FA Cavitatii Glenoidale
-se gaseste in partea supero-LATERALA a scapulei
-fata articulara mai mica ca cea a capului humeral
-cavitatea este usor concava si acoperita de un cartilaj hialin
-la periferia cavitatii se gaseste o structura cartilaginoasa de forma triunghiulara labrul
glenoidal  :
-fata sa externa este in raport cu capsula articulara
-fata interna este in raport cu cavitatea articulara
-baza sa se insera pe circumferinta cavitatii glenoidale
-varful este orientat catre capul humeral
-este mai gros in partea inferioara a cavitatii glenoide

2)FA Capul Humeral

-forma aproximativ sferica
-fata este acoperita de un cartilaj hialin care are peste tot aceeasi grosime

MIJLOACE DE UNIRE
-cele doua suprafete sunt solidarizate de capsula articulara
-capsula se prezinta ca un manson cu structura fibroasa, mai gros in partea superioara
-se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal, pe capul
humerusului si pe colul anatomic (inferior este mai laxa si realizeaza un fel de buzunaras care ajunge la
colul chirurgical)
-este o capsula care permite miscari ample
-prezinta fibre longitudinale la exterior si circulare si oblice la interior
-la interior este captusita de o membrana sinoviala, care trimite o serie de prelungiri prin orificii
ale capsulei si care realizeaza bursele sinoviale
-m. supraspinos, m. infraspinos si m. subscapular se prind pe fata externa a capsulei si nu permit
prinderea acesteia intre suprafetele articulare (muschi tensori)
-in partea inferioara, capsula are un orificiu prin care trece capul lung al m.
biceps brachial

LIGAMENTE
1)Lig Gleno-Humerale
-ligamente care se gasesc in partea inferioara a colului
-cele 3 ligamente au un aspect de evantai in partea ANTERIOARA a capsulei
-intaresc capsula in partea ANTERIOARA
-se afla intre cavitatea glenoida si epifiza proximala a humerusului

22
 a)Lig Gleno-Humeral Superior
-se prinde cu un capat in partea superioara a cavitatii glenoide (aproape de locul
de insertie a capului lung al m. biceps brahial)
-celalalt capat se prinde pe tuberculul mic
b)Lig Gleno-Humeral Mijlociu
-un capat se prinde in partea superioara a cavitatii glenoide
-celalalt capat se prinde inferior de tuberculul mic
c)Lig Gleno-Humeral Inferior
-are o insertie in partea ANTERIOARA a cavitatii glenoide
-in partea ANTERIOARA celalalt capat se prinde la nivelul
colului chirurgical

2)Lig Coraco-Humeral
-superior de lig. gleno-humerale
-forma de banda
-un capat se prinde de baza procesului coracoid si celalalt ajunge pana pe tuberculul mare
-un ligament important, gros, bine individualizat
-limiteaza flexia umarului

BIOMECANICA
1)Abductia
-miscare care se realizeaza in jurul unui ax sagital (A-P) care trece prin partea inferioara a
capului humeral
-miscarea prin capre bratul se indeparteaza de torace
-2 faze:
-pana la linia orizontala
-deasupra liniei orizontale pana la verticala – utilizand miscarea de bascula a
scapulei
-agentii motori: m. supraspinos, m. deltoid, m. biceps brahial

2)Adductia
-miscarea prin care bratul se apropie de torace
-agenti motori: m. pectoral mare, m. latissimus dorsi, m. rotund mare,
m. rotund mic, m. subscapular, m. infraspinos, m. coracobrahial

3)Flexie-Extensie
-se realizeaza in jurul unui ax transveral care trece prin centrul tuberculului mare si prin
centrul cavitatii glenoide
-flexia poate ajunge la 120 de grade prin m. deltoid, m. bicepis brahial, m.
coracobrahial si m. pectoral mare si este limitat de o serie de ligamente: lig. coraco-humeral, fibre din
partea POSTERIOARA a capsulei, m. rotund mic, m, supraspinos
-miscarea de extensie este mai redusa 30 de grade
-extensia poate fi realizata de m. latissimus dorsi, m. infraspinos, m, rotund mic si m.
triceps, si este limitata de lig. gleno-humerale, de m. subscapular si de contactul dintre oase

4)Rotatie Interna/Externa
-se realizeaza in jurul unui ax vertical care trece prin centru capului humeral si inferior
prin capitul
-completeaza miscarile de supinatie si pronatie ale antebratului
-agenti motori pentru rotatia interna: m. subscapular, m. pectoral mare, m.
latissimus dorsi, m. rotund mare, m. deltoid, m. biceps brahial
-agenti motori pentru rotatia externa: m. rotund mic si m. infraspinos

23
 5)Circumductia
-miscare complexa ce se realizeaza din succesiunea F-ABD-E-ADD
6)Ridicarea si Coborarea Umarului
-agenti motori pentru ridicare: m. trapez, m. ridicator al scapulei, miscare limitata de lig.
sterno-clavicular superior
-agentii motori pentru coborare: m. subclavicular si m. subscapular

7)Proiectie Anterioara/Posterioara
-agenti motori pentru proiectia ANTERIOARA: m. pectoral mic, m. dintat anterior si m.
pectoral mare si este limitata de m. supraspinos, m. infraspinos
-agenti motori pentru proiectia POSTERIOARA: m. romboizi

33. Articulatia cotului – anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice.

-articulatie sinoviala
-insumeaza 3 articulatii care impart aceeasi capsula:
a)Art Humero-Radiala
-capitulum
-cupusoara radiala
b)Art Humero-Ulnara
-trohleea humerala
-incizura trohleara a ulnei
c)Art Radio-Ulnara Proximala
-circumferinta articulara a capului radial
-incizura radiala a ulnei

MIJLOACE DE UNIRE
-reprezentate de capsula articulara si ligamente
-capsula si sinoviala sunt comune pentru toate cele 3 articulatii ale cotului
-capsula este groasa, rezistenta ca un manson
-in partea superioara, capsula se insera ANTERIOR, deasupra fosetei radiale, respectiv fosetei
coronoide (ambele fosete fiind acoperite de periost si de membrana sinoviala)
se insera POSTERIOR deasupra fosei olecraniene
-in partea inferioara, capsula se intinde MEDIAL pe fata MEDIALA a olecranului (la periferia
suprafetei articulare), respective pe fata MEDIALA a procesului coronoid, apoi se prinde de varful
procesului coronoid  ; capsula se insera pe marginile incizurii trohleare pana la nivelul incizurii radiale,
trece pe radius, inserandu-se in continuare pe colul acestuia
-capsula e dublata la interior de membrana sinoviala care poate trimite prelungiri sub forma de
burse sinoviale, dar sunt burse foarte mici care doar ocupa spatii intermusculare
-capsula este intarita la exterior de LIGAMENTE:
1)Lig Colateral Radial
-forma de evantai
-format din fibre superficiale mai lungi care cu un capat se prind de epicondilul
LATERAL al humerusului (de septul intermuscular LATERAL) iar celalalt capat ajunge pe fata
LATERALA a olecaranului (sau la nivelul colului radiusului)
-cele care ajung la colul radiusului vor avea o directie aproape verticala, celelalte
au una usor oblica

2)Lig Colateral Ulnar

24
 -dispus in partea opusa
-format din fibre superficiale lungi si profunde scurte
-se intinde de la epicondilul MEDIAL humeral pana pe fata MEDIALA a
olecranului (prin fibre lungi) si pe fata MEDIALA a procesului coronoid

3)Lig Inelar
-pleaca de la marginea ANTERIOARA a incizurii LATERALE a ulnei,
inconjoara capul radiusului si se prinde pe marginea POSTERIOARA a incizurii LATERALE a ulnei

4)Lig Patrat
-este dispus pe marginea inferioara a ulnei
-este situat intre incizura radiala a ulnei si marginea interna a colului radiusului

-intre radius si ulna mai gasim formatiuni ligamentare la distanta:

a)Membrana Interosoasa
-structura groasa mai ales in partea superioara
-fibrele au o directie oblica, inferior si MEDIAL
-in partea inferioara prezinta un orificiu prin care a. interosoasa
ANTERIOARA perforeaza membrana si se anastomozeaza cu a. interosoasa POSTERIOARA
-deasupra membranei se gaseste coarda oblica
b)Coarda Oblica
-structura fibroasa
-posibil aparuta dupa atrofierea unui muschi
-se prinde cu un capat pe tuberozitatea radiusului si cu cealalta pe a ulnei

BIOMECANICA
1)Flexie si Extensie
-miscari care se realizeaza in jurul unui ax transversal care prin miljlocul capitulului si
trohleei
-agenti pt flexie: m. biceps brachial, m. brachial, m. brahioradial,
m. extensori radial al capului, m. epicondilieni MEDIALI
-agenti pt extensie: m. triceps brahial, m. anconeu, m. epicondilieni LATERALI
-intre flexie si extensie maxima se realizeaza un unghi de 140 de grade (mai mare la sexul
feminin)

2)Pronatie si Supinatie
-se realizeaza in jurul unui ax care trece prin capul radiusului si capul ulnei
-in pronatie se realizeaza incrucisarea celor doua diafize (ulna si radius)
-agenti pt pronatie: m. rotund pronator, m. patrat pronator, m. flexor radial al carpului, m.
palmar, m. brahioradial, m. lung extensor radial al carpului
-supinatia este o miscare realizata de m. supinator, partial de m. biceps brachial, m.
brahioradial, m. lung ABDUCTOR al policelui, m. scurt extensor al policelui, m. lung extensor al
policelui

34. Articulatia radiocarpiana - anatomie si biomecanica. Palpari si repere

Anatomice
-articulatia dintre epifiza distala a radiusului si oasele carpiene din randul proximal
-la acest nivel vorbim de 2 articulatii

25
1)Art Radio-Ulnara Distala
-se realizeaza intre incizura ulnara a radiusului si capul ulnei
-articulatie sinoviala
-suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin

MIJLOACE DE UNIRE
-suprafetele articulare sunt solidarizate de o capsula articulara comuna cu capsula
articulara dintre cele 2 oase si primul rand de oase carpiene
-intre ulna si primul rand de oase carpiene, mai exact osul piramidal, nu exista
congruenta, asa incat intre ele se dispune un disc (fibrocartilaginos de forma piramidala cu varful avand
insertia pe procesul stiloid al ulnei si baza pe incizura ulnara a radiusului)

2)Art Radio-Carpiana
SUPRAFETE ARTICULARE
-fata inferioara a extremitatii distale a radiusului prezintra doua fete articulare separate de
o creasta osoasa acoperita de un cartilaj hialin
-una LATERALA de forma triunghiulara pentru scafoid
-una MEDIALA patrulatera pentru semilunar

MIJLOACE DE UNIRE
-suprafetele articulare sunt solidarizate de o capsula articulara dublata la interior de o
membrana sinoviala si intarita la exterior de LIGAMENTE:
1)Lig. Radio-Carpian Palmar
-se gaseste pe fata palmara a capsulei
-forma de evantai
-un capat se prinde de procesul stiloid al radiusului dupa se desface in 3 fascicule care se
prind pe fata ANTERIOARA a osului semilunar, fata ANTERIOARA a osului mare si fata
ANTERIOARA a osulu piramidal

2)Lig. Radio-Carpian Dorsal

-pe fata dorsala a capsulei
-superior se prinde pe fata POSTERIOARA a extremitatii distale a radiusului de unde se
desface in mai multe fascicule care se prind pe osul semilunar, pe partea POSTERIOARA a osului mare
si pe partea POSTERIOARA a osului piramidal

3)Lig. Ulno-Carpian Palmar

-pe fata palmara a capsule
-superior se prinde pe discul dintre capul ulnei si piramidal, iar inferior se desface in 2
fascii care se insera pe osul semilunar si pe osul mare
-uneori gasim si cateva fascicule care ajung pe piramidal

4)Lig. Colateral Carpian Ulnar

-superior se prinde de procesul stiloid al ulnei si inferior se desface in 2 fascicule care se
insera pe osul piramidal si pe osul pisifom

5)Lig. Colateral Carpian Radial

-superior se prinde pe procesul styloid al radiusului si inferior se prinde pe fata
LATERALA a oscului scafoid

BIOMECANICA

26
 1)Flexie/Extensie
-agenti pt flexie: m. palmar lung, m. palmar scurt, m. flexor ulnar al carpului, m.
flexor superficial al degetelor, m. flexor profund al degetelor, m. flexor lung al policelui
-agenti pt extensie: m. extensori radiali al carpului, m. extensor al degetelor, m.
extensor al degetului mic, m. extensor lung al policelui, m. extensor scurt al policelui

2)Abductie/Adductie
-agenti pt ABDUCTIE: m. palmar lung, m. extensori radiali ai carpului, m.
lung ABDUCTOR al policelui, m. lung extensor al policelui, m. scurt extensor al policelui
-agenti pt ADDUCTIE: m. flexor ulnar al carpului, m. extensor ulnar al carpului

3)Circumductie

35. Articulatia soldului - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice .

Luxatia congenitala de sold- notiuni generale.
-articulatie de tip sferoidala
-multiaxiala

SUPRAFETE ARTICULARE
-fata articulara semilunara acetabulara
-suprafata articulara a capului femural
-ambele sunt acoperite de un cartilaj hialin (mai gros superior)
-cavitatea acetabulara are doua zone
-non-articulara – fosa acetabulara: se prinde ligamentul rotund al capului femural
-articulara – fata semilunara acetabulara
-cavitatea acetabulara este zona delimitata de osul ilion, ischion si pubis si este locul in care se
articuleaza capul rotunjit al femurului

MIJLOACE DE UNIRE
-intre cele doua suprafete articulare este incongruenta (cavitatea acetabulara este mai mica)
-labrumul acetabular este o structura fibrocartilaginoasa, de forma triunghiulara, dispusa pe
circumferinta acetabulului
-labrumul mareste suprafata articulara si mentine capul femural in cavitatea acetabulara
(diametrul pe care il are in partea libera e mai mic decat al capului femural)
-are o fata externa pe care se prinde capsula articulara si o fata interna neteda care corespunde
fetei articulare si o baza care se prinde la periferia suprafetei articulare (spranceana acetabulara)
-trece ca o punte peste incizura acetabulului astfel constituind lig. transvers al acetabulului, astfel
incizura este transformata intr-un orificiu prin care trec vasele lig. capului humeral
-capsula articulara si ligamentele solidarizeaza articulatia
-capsula se prezinta ca un trunchi de con cu
-baza MARE inserata MEDIAL pe suprafata articulara acetabulara (pe fata externa a
labrumului), trecand cu lig. transvers peste incizura
-baza MICA, situata LATERAL se insera ANTERIOR pe linia intertrohanterica, iar
POSTERIOR pe fata POSTERIOARA a colului femoral la 1-1,5cm distanta de creasta
intertrohanterica (datorita liniei de insertie a capsulei trohanterul mare, mic, fosa trohanterica raman
extracapsular, iar fracturile transversale din treimea LATERALA a colului sunt ANTERIOR
intracapsulare, iar POSTERIOR extracapsulare)
-capsula are la suprafata fibre cu dispozitie transversala, iar la interior fibre cu dispozitie circulara
(condensarea fibrelor circulare formeaza zona orbiculara)
-zona orbiculara contine 2 categorii de fibre:

27
 -cu origine osoasa – se prind inferior de spina iliaca anter-inferioara si sunt dispuse ca un
hamac in jurul colului femural
-fibre proprii semicirculare – paralele cu spranceana acetabululi cu rol de intarire a
primelor/ cele care apartin stratului profund al capsulei adica fibre circulare care se amesteca cu fibrele de
origine osoasa, cu fibre din capsula si cu fibre ligamentare de vecinatate (se observa doar cand sunt
sectionate)
-la interior capsula este captusita de membrana sinoviala, care poate trimite o serie de prelungiri
care formeaza burse sinoviale (ileo-pectinee, subtendinoasa-iliaca, subtrohanterica a muschiului fesier
mare, bursa muschiului fesier mic, bursa muschiului obturator intern)
-LIGAMENTE:
1)Lig. Anterioare
a)Lig. Pubo-Femural
-se prinde cu un capat de eminenta ilio-pectinee, de creasta pectineala, de
ramura superioara a pubisului
-fibrele se inmanuncheaza si au o directia oblica inferioara si LAERALA
-se insera LATERAL, ANTERIOR de trohanterul mic
-limiteaza ABDUCTIA si rotatia LATERALA

b)Lig. Ilio-Femural
-ligament puternic situat ANTERIOR
-forma de evantai
-insertia MEDIALA (coxala) se face sub spina iliaca antero-inferioara,
dupa care se formeaza 2 fascicule:
-cu directie oblica-inferioara-laterala care se insera pe marginea
ANTERIOARA a trohanterului mare
-cu directie verticala care se insera pe linia intertrohanterica,
aporximativ in dreptul trohanterului mic
-limiteaza extensia coapsei

2)Lig. Posterioare
a)Lig. Ischio-Femural
-ligament puternic
-insertie in vecinatatea tuberozitatii ischiadice si a portiunii
POSTERIOARE-inferioare a sprancenei acetabulare si a incizurii
-fibrele au directie oblic-ascendent-lateral, se inmanuncheaza si se insera
fie in fosa trohanterica a trohanterului mare si pe marginea ANTERIOARA a trohanterului mare
-se opune flexiei coapsei si rotatiei MEDIALE

3)Lig. Intracapsulare
a)Lig. Rotund al Capului Femural
-se insera cu un capat in fosa ligamentului rotund al capului femura
-cu celalalt capat ajunge la nivelul lig. transvers al acetabulului
-se desface in 3 fascicule la nivelul coxalului
-pe lig. transvers
-pe partea ANTERIOARA si POSTERIOARA a incizurii
-ligament foarte rezistent
-contine vasele pentru capul femural
-rol de sustinere si troficitate a capului femural
-limitare ADDUCTIE si rotatie LATERALA

28
 4)Lig. Extracapsulare

BIODINAMICA
1)Flexie/Extensie
-ax transversal prin trohanterul mare
-flexie 120 de grade / extensie 90 de grade
-flexia limitata de lig. ischio-femural
-extensia limitata de lig. ilio-femural, de m. anteriori ai coapsei
-agenti pt flexie: m. iliopsoas, m. drept femoral, m. tensor al fasciei lata, m. croitor, m.
ADDUCTORI si m. fesier mijlociu
-agenti pt extensie: m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. biceps femural, m.
semitendinos si m. semimembranos

2)Aductie/Abductie
-ax sagital prin capul femural
-agenti pt ABDUCTIE: m. tensor al fasciei lata, m. fesier mijlociu
-ABDUCTIE limitata de: lig.pubo-femural si de capsula
-agenti pt ADDUCTIE: m. ADDUCTORI, m. gracillis, m. iliopsoas si m. pectineu
-ADDUCTIE limitata de: lig. ilio-femural, lig. ischio-femural si de capsula

3)Rotatie Mediala/Laterala
-ax vertical prin capul femoral
-agenti pt rotatie LATERALA: m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. piriform,
m. patrat femural, m. gracillis
-agenti pt rotatie MEDIALA: m. fesier mijlociu, m. fesier mic, m. semimembranos

36. Articulatia genunchiului – fete articulare, meniscuri, capsula, ligamente.

Biomecanica articulatiei genunchiului. Palpari si repere anatomice. Repere
pentru punctia articulara.
-articulatie sinoviala
-cea mai mare articulatie a corpului
-3 oase participa: extremitatea distala a femurului
extremitatea proximala a tibiei
patela (os sesamois)
SUPRAFETE ARTICULARE
-fetele articulare ale celor 2 condili femurali (acoperiti de cartilaj hialin), despartiti POSTERIOR
prin fosa intercondiliana
-axele A-P ale celor 2 condili sunt digervente POSTERIOR astfel incat epifiza inferioara e mai
voluminoasa POSTERIOR decat ANTERIOR
-privind din LATERAL sunt descrise arcuri de cerc de diverse dimensiuni
-ANTERIOR 45mm
-POSTERIOR 15mm
-condilul MEDIAL e mai proeminent inferior
-nu exista congruenta intre fetele articulare
-suprafata articulara a condililor femurali continua ANTERIOR cu fata patelara (prin care
femurul se articuleaza cu rotula)
-epifiza superioara a tibiei participa la aceasta articulati prin fetele superioare ale condililor tibiali

29
 -acesti condili au in partea superioara fete articulare usor concave aproape plane, despartita de
eminenta intercondiliana, care prezinta un tubercul LATERAL si unul MEDIAL de care se prind
ligamente (fetele articulare acoperita de cartilaj hialin)
-ligamentele incrucisate mentin contactul intre femur si tibie si se afla in mijlocul genunchiului

MENISCURI
-formatiuni fibrocartilaginoase dezvoltate la periferia suprafeteleor articulare ale condililor tibiali
-forma triunghiulara pe sectiune
-fata superioara concava in raport cu condilul femoral respective si o fata inferioara plana in
raport cu fata articulara a condilului tibial respectiv si o baza care adera la capsula
1)Menisc Intern/Medial
-mai gros si mai scurt
-inalime mica
2)Menisc Extern/Lateral
-mai lung, forma de inel, inaltime mai mare, dar o grosime mai mica
-se prind pe fata externa a suprafetelor articulare se prinde capsula, iar intre ele se formeaza doua
subdiviziuni (care comunica intre ele)
-femurodiscala (superior)
-infradiscala (inferior)

MIJLOACE DE UNIRE
-capsula articulara se insera superior pe femur si inferior pe tibie, prezentand ANTERIOR un
orificiu pentru patela
-capsula reprezinta un manson fibros, care se prinde in partea superioara incepand de la nivelul
incizurii trohleare dintre cei doi condili femurali, coboara pe condilii femurali, excluzand condilii , apoi
ajunge in partea POSTERIOARA, in fosa intercondiliana
-fibrele capsulei se intrepatrund cu fibrele lig. incrucisat A/P nivelul fosei intercondilene
-insertia tibiala se face la 2-4mm de cartilajul articular, incepand de la aria intercondiliana
ANTERIOARA si terminanduse la cea POSTERIOARA, fara sa cuprinda art. tibio fibulara
superioara
-capsula adera la meniscuri fiind mai subtire in parte suprameniscala
-capsula e formata din fibre longitudinale la exterior cu directie verticala, circulare la mijloc si
oblice la interior
-capsula e captusita la interior de o membrana sinoviala care poate trimite o serie de prelungiri
prin orificiile capsulei realizand burse sinoviale ( m. semimembranos, m. popliteu, m. semitendinos)
-capsula este intarita de LIGAMENTE
1)Lig. Rotulian
-forma trapezoidala
-turtit ANTERO-POSTERIOR
-baza mare se prinde de marginea inferioara a patelei, iar baza mica pe
tuberozitatea tibiei
-reprezinta prelungirea inferioara a m. cvadriceps in conditiile in care rotula e os
sesamoid in grosimea acestui tendon
-sub acest ligament se gaseste bursa sinoviala a m. cvadriceps
-ANTERIOR vine in raport cu fascia femurala si POSTERIOR cu un corp adipos
infrapatelar

2)Lig. Popliteu Oblic

-structura fibroasa sub forma de banda
-se desprinde din tendonul m. semimembranos
-fibrele se indreapta spre condilul LATERAL femural

30
 -traiectul este oblic-ascendent-lateral de aia numinduse si tendon
recurent al m. semimembranos

3)Lig. Popliteu Arcuat

-inferior de precedentul
-directie oblic-inferior-lateral
-din el se desprinde un grup de fibre care sare peste m. popliteu ca un arc si care
in final se insera pe capul fibulei
-intareste capsula din dreptul condilului femural LATERAL pana in dreptul fosei
intercondiliene POSTERIOARE a tibiei

4)Lig. Colateral Fibular

-ligament situat LATERAL sub forma de banda
-in partea superioara se insera pe epicondilul LATERAL, iar inferior pe varful
capului fibulei
-nu adera la capsula
-trece prin tendonul de insertie al m. biceps femural

5)Lig. Colateral Tibial

-partea MEDIALA a articulatiei genunchiului
-uniligamentar turtit
-format din fibre superficiale lungi care trec de la condilul MEDIAL femural
pana la condilul MEDIAL tibial
-are niste fibre profunde oblice descendente care au insertie pe epicondilul
MEDIAL, de unde coboara pe fata MEDIALA a meniscului MEDIAL
-are niste fibre oblice ascendente de la condilul MEDIAL tibial la fata
LATERALA a meniscului MEDIAL

6)Lig. Incrucisate
a)Lig. Incrucisat Anterior
-are insertie in partea ANTERIOARA a fosei intercondiliene tibiale.
ANTERIOR de eminenta intercondiliana
-fibrele merg oblic-ascendent-lateral se se insera pe fata MEDIALA a
condilului LATERAL femural
b)Lig. Incrucisat Posterior
-se insera pe aria intercondiliana POSTERIOARA inapoia insertiei
coarnelor celor doua meniscuri
-traiect ascendant, incrucisand ligamentul anterior pentru a se insera pe
fata LATERALA a condilului femural MEDIAL

BIODINAMICA
1)Flexie
-se realizeaza in etajul suprameniscal, in jurul unui ax transversal care trece prin condilii
femurali
-maxim 50 de grade

31
 -intai debuteaza miscarea de rostogolire a condililor femurali pe suprafata superioara a
meniscurilor, dupa care se realizeaza o alunecare cu o usoara rotatie interna pe fata inferioara a
meniscurilor
-agenti motori: m. biceps femoral, m. semimebranos, m. semitendinos, m. coritor si m.
gracilis
-limitata: m. cvadriceps, lig. rotulian, lig. incrucisate, lig. colatelar fibular

2)Extensie
-acelasi ax
-miscari inverse, intai debutand alunecarea
-agenti motori: m. cvadriceps, m. tensor al fasciei lata
-limitata: lig incrucisate, lig. popliteu arcuat, lig. popliteu oblic, lig. colaterale

3)Rotatie Interna/Externa
-ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondiliene
-rotatia externa (max 35-40 de grade)
-agenti rotatori externi: m. biceps femural
-rotatia interna (10 grade)
-agenti rotatori interni: m. semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis, m.
politeu, m. gastrocnemian MEDIAL

4)Miscare de Inclinatie Laterala/Mediala

-inclinatia la femei e mai mare
-limitata de lig. colaterale, lig. incrucisate

37. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala, subtalara, talocalcaneonavicularanotiuni

generalesi elemente de biomecanica. Palpari si repere anatomice.
ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA
-uneste cele doua extremitati proximale ale oaselor gambei

SUPRAFETE ARTICULARE
-sunt plane acoperite de cartilaj hialin
-fata articulara a capului fibulei
-fata articulara de pe condilul LATERAL al tibiei

MIJLOACE DE UNIRE
-capsula articulara mai groasa in partea POSTERIOARA, care se prinde la periferia suprafetelor
articulare
-capsula e intarita de LIGAMENTE:
1)Lig. Anterior al Capului Fibulei
2)Lig. Posterior al Capului FIbulei
-mai puternic

MEMBRANA INTEROSOASA

32
 -membrana groasa dipsusa intre cele doua oase
-fibrele au o directie oblic inferior si LATERAL
-realizeaza support pentru insertiile musculare ale muschilor din lojele profunde
-prezinta orificii
-superior – a. tibiale anterioara
-inferior – trec vasele peroniere si ramurile perforante

ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA

-sindesmoza
-uneste cele doua oase prin extremitatile distale

SUPRAFETE ARTICULARE
-pot fi acoperite cu cartilaj hialin
-cand lipseste cartilajul hialin se gaseste periost mai gros
-ele sunt reprezentate de
-incizura fibulara a tibiei (concava)
-fata articulara tibiala a extremitatii distale a fibulei (convexa)

MIJLOACE DE UNIRE
-sinoviala este de fapt o prelungire a sinovialei art. talocrurale
-cele doua oase sunt solidarizate de LIGAMENTE
1)Lig. Tibio-Fibular Anterior
-structura fibroasa care se intinde ca o punte de la un os la altul
2)Lig. Tibio-Femural Posterior
-mai gros

ARTICULATIA TALO-CRURALA
-importanta in statica si in deplasarea membrului inferior
-leaga oasele gambei prin intermediul talusului de scheletul piciorului

SUPRAFETE ARTICULARE
-sunt acoperite de cartilaj hialin
-sunt reprezentate de:
-fata articulara a maleolei fibulare
-fata articulara a maleolei tibiale
-trohlea talusului

MIJLOACE DE UNIRE
-la periferia suprafetelor articulare se gaseste capsula articulara, dublata la interior de sinoviala,
care poate trimite prelungiri prin orificiile capsulei pentru a umple spatiile libere
-capsula este intarita de LIGAMENTE:
1)Lig. Medial
-se prinde superior pe maleola tibiale (fata externa)
-se desprind in evantai 4 fascicule
a)Tibio-Nabiculara
-se insera pe partea MEDIALA si dorsala a nabiculului
b)Tibio-Calcaneeana
-se insera pe sustentaculum tali
c)Tibio-Talara Anterioara
-se prinde pe colul talusului

33
 d)Tibio-Talara Posterioara
-se prinde pe procesul posterior al talusului

2)Lig. Laterale
a)Lig. Talo-Fibular Anterior
-se prinde cu un capat de maleola fibulara
-celalalt capat se prinde pe colul talusului
b)Lig. Talo-Fibular Posterior
-maleola fibulara
-procesul posterior al talusului
c)Lig. Calcaneo-Fibular
-maleola fibulara
-fata LATERALA a calcaneului

BIODINAMICA
1)Flexie dorsala a piciorului
-15-20 de grade
-ax transversal care trece prin trohlea talusului
-agenti: m. anteriori ai gambei
-limiteaza: fascia POSTERIOARA, capsula, lig. colaterale, contactul din oase

2)Flexie plantara
-de fapt extensie
-45 de grade
-agenti: m. posteriori ai gambei
-limiteaza: capsula, fascia ANTERIOARA, contactul dintre oase

38. Bolta plantara. Notiuni generale.

-regiunea plantara este delimitata POSTERIOR de calcai
ANTERIOR de degete
LATERAL si MEDIAL de marginile piciorului
STRATIGRAFIE
1)Pielea
-la suprafata
-groasa, poate prezenta bataturi
-nu are pilozitate
-bogata in glande sudoripare (cu cat pielea este mai groasa cu atat
glandele sunt mai dezvoltate)

2)Panicul Adipos
-sub piele
-variaza ca grosime
-se gasesc glomerulii glandelor sudoripare

3)Aponevroza Plantara
-structura fibroasa
-trimite septuri conjunctive care delimiteaza 3 loje
a)Mediala

34
 -plan superficial reprezentat de m. ADDUCTOR al
halucelui
-pe planul profund se gaseste m. flexor scurt al halucelui
si tendonul m. flexor lung al halucelui
-se gaseste insertia m. tibial posterior si m. peronier lung,
a. plantara mediala cu venele satelite si n. plantar medial, din care se formeaza
n. digitali plantari comuni, din care pleaca n. digitali plantari proprii

b)Mijlocie
-este impartita in 3 planuri
i)Superficial
-se gasesete m. flexor scurt al degetelor
ii)Mijlociu
-m. flexor  lung al degetelor incrucisat de
m. flexor lung al halucelui
-m. patrat plantar si m. lombricali
iii)Profund
-m. ADDUCTOR al halucelui
-tendonul m. peronier lung
-m. interososi plantari
-intre planul superficial si mijlociu se gaseste MVN plantar
a-v-n
-n. plantar da ramuri superficiale si una profunda ca
merge cu vasele plantare LATERALE

c)Laterale
-2 planuri
i)Superficial
-m. ADDUCTOR al degetului mic
ii)Profund
-m. interososi plantari
-m. flexor scurt al degetului mic
-pentru realizarea boltii plantare, piciorul prezinta
1)Bolta Longitudinala
-prezinta 2 arcuri
i)Medial
-talus, navicular, cuboid si primele 2
metatarsiene
ii)Lateral
-calcaneu, cuboi, ultimele 2 metatarsiene

2)Bolta Transversala
-dispusa de la nivelul cuboidului si trece de cele 3 oase
cuneiforme, iar inaltimea maxima este in dreptul celui de al 2-lea cuneiform
-aceasta bolta este formata de oase si intarita de ligamente,
este completata in portiunea inferioara de aponevroza plantara – aceasta uneste
punctul de sprijin de la nivelul boltii din partea LATERALA respectiv MEDIALA
-sectionarea acestei aponevroze duce la prabusirea boltei si la
un picior plat
II. Membru superior, spate, peretii toracelui
35
1. Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi, inervatie.
Implicatii clinice ( recunoasterea paraliziilor).
GENERAL
-m. spatelui se impart in 2 grupe: m. migranti ai spatelui si m. erectori spinali
-se dezvolta din mezodermul LATERAL somatopleural
-sunt inervati de ramurile ANTERIOARE ale n. spinali
-actioneaza in special asupra centurii scapulare si asupra bratului

1)M. TRAPEZ
ORIGINE
-protuberanta occipitala externa
-linia nucala superioara (1/2 MEDIALA)
-ligamentul nucal
-procesele spinoase C7-T12
-ligamente interspinoase

INSERTIE
-marginea POSTERIOARA a claviculei
-marginea MEDIALA a acromionului
-buza superioara a marginii POSTERIOARE a spinei scapulei

RAPORTURI
-este asezat superficial, fiind acoperit de piele
-acopera ceilalti muschi migranti, spleniusul si m. semispinal
-in apropierea originii pe protuberanta occipitala externa este perforat de n.
occipital mare, n. occipitalis tertius si de a. occipitala
-inferior de acestia isi fac aparitia ramurile MEDIALE ale ramurilor DORSALE ale n.
cervicali, ale primelor 7 perechi de n. toracici, precum si ram. cutanate MEDIALE si LATERALE ale
primelor 7 a. intercostale POSTERIOARE
-marginea ANTERIOARA a m. trapez delimiteaza impreuna cu m. SCM
trigonul supraclavicular
-tot la nivelul gatului, de-a lungul insertiilor sale si ale m. SCM se face insertia lamei
superficiale a fasciei cervicale

ACTIUNE
-ridica umarul
-rotatia capului de parte opusa
-tractioneaza umarul catre POSTERIOR
-tractioneaza umarul catre inferior
-bascularea scapulei
-mentinerea pozitiei verticale a capului

INERVATIE
-N. Accesor
-Ram. Anterioare C3-C4

PARALIZIE

36
 -umarul este cazut in jos si inainte
-clavicula este proiectata ANTERIOR
-marginea vertebrala a scapulei este deviata in afara iar bolnavul nu ridica umarul

2)M. LATISSIMUS DORSI

ORIGINE
-procese spinoase toracice inferior de T7-T12
-procese spinoase lombare
-creasta sacrala medie
-ultimele 3-4 coaste
-fascia toracolombara
-creasta iliaca – partea POSTERIOARA a buzei sale externe

INSERTIE
-santul intertubercular al humerusului

RAPORTURI
-este acoperit de m. trapez in partea superioara
-este acoperit de piele inferior
-acopera m. oblici abdominali, m. dintat postero-inferior, m. rotund mare, m.
erector spinal si partea POSTERIOARA a coastelor si a spatiilor intercostale
-marginea lui LATERALA formeaza latura MEDIALA a trigonului lombar (LATERAL
trigonul e limitat de marginea POSTERIOARA a m. oblic extern, iar inferior de creasta iliaca)
-cand muschiul este foarte bine dezvolatat trigonul poate sa lipseasca
-in trigon se gasesc: n. subcostal, n. ilioinghinal, ramura fesiera a celei de a IV-a a.
lombare, vene superficiale care stabilesc legaturi cu cele perirenale
-trigonul reprezinta o zona slaba a peretelui abdominal
-m. latissimus dorsi delimiteaza impreuna cu m. trapez si cu marginea MEDIALA a
scapulei triunghiul de auscultatie pulmonara, al carui fund este format de m. romboid mare

ACTIUNE
-extensia bratului
-ADDUCTIA bratului
-rotatia MEDIALA a bratului
-ridicarea coastelor

INERVATIE
-N. Toracodorsal

3)M. ROMBOID MIC

ORIGINE
-procesele spinoase C6-T1

INSERTIE
-marginea MEDIALA a scapulei

RAPORTURI
-ambii sunt acoperiti de m. trapez si m. latissimus dorsi
-acopera m. dintat postero-inferior, m. erector spinal si coastele si spatiile intercostale
respective

37
 -pot sa fie separate intre ei printr-un mic spatiu, care alteori poate lipsi
-marginea lor LATERALA se gaseste intre m. dintat anterior situat ANTERIOR si m.
infraspinos situat POSTERIOR

ACTIUNE
-apropie umarul de coloana

INERVATIE
-N. Dorsal al Scapulei

4)M. ROMBOID MARE

ORIGINE
-procesele spinoase T2-T5
-ligamentul supraspinos

INSERTIE
-marginea MEDIALA a scapulei

ACTIUNE
-apropie umarul de linia mediana

INERVATIE
-N. Dorsal al Scapulei

5)M. RIDICATOR AL SCAPULEI

ORIGINE
-procesele spinoase C1-C4

INSERTIE
-unghiul superior al scapulei

RAPORTURI
-este acoperit de m. trapez si de piele
-acopera m. dintat postero-superior si m. erector spinal
-MEDIAL vine in raport cu spleniusul gatului si cu m. romboid mic
-ANTERIOR vine in raport cu m. SCM, m. scalen posterior si m. scalen mediu

ACTIUNE
-ridica umarul
-flexia LATERALA a gatului

INERVATIE
-N. Dorsal al Scapulei

6)M. DINTAT POSTERO-SUPERIOR

ORIGINE
-procese spinoase C6-T2
-ligamentul nucal

38
 INSERTIE
-unghiul coastelor 2-5

RAPORTURI
-este acoperit de m. romboizi
-acopera m. erector, coastele si spatiile intercostale respective

ACTIUNE
-muschi inspirator ridicand coastele

INERVATIE
-primii 5 n. intercostali

7)M. DINTAT POSTERO-INFERIOR

ORIGINE
-procesele spinoase T10-L2

INSERTIE
-unghiul ultimelor 4 coaste

RAPORTURI
-este acoperit de m. latissimus dorsi
-acopera m. erectori din aceasta regiune, coastele si spatiile intercostale respective
-participa la formarea tetragonului lombar care are ca laturi S-
M m. dintat postero-inferior, S-L ultima coasta, I-L m. oblic intern, I-M m. erector spinal
-cand muschiul este slab dezvoltat tetragonal se transforma in pentagon datorita lig.
lombocostal (care devinde astfel vizibil)
-cand insertiile dintatului si ale oblicului fuzioneaza pe ultima coasta spatiul devine
triunghiular
-acest spatiu reprezinta o zona slaba a peretelui abdominal dar in care herniile se fac
foarte rar

2. Regiunea nucala – topografie, raporturi

LIMITE
Superior: protuberanta occipitala externa + linia nucala superioara
Inferior: linia conventionala ce uneste procesul spinos C7 cu acromionul si cu 1/3 LATERAL al
claviculei
Lateral: marginea LATERALA a trapezului
Profund: pana la planul osteoligamentar format din schelet (regiunea nucala a osului occipital si
partea POSTERIOARA a vertebrelor cervicale) si articulatii si ligamente de la acest nivel

PLANURI
Superficial:
-piele cu foliculi pilosi si glande sebacee
-tesut subcutanat adipos cu a. occipitala, ramuri din a. transversa a gatului, ramuri
cutanate POSTERIOARE din n. cervicali, ggl. Limfatici occipitali
-fascia superficiala

Muscular:

39
 -superficial: m. trapez
-mijlociu: m. splenius al capului, m. splenius cervical, m. ridicator al scapulei, m.
romboid mic
-profund: m. iliocostal cervical, m. longissimus cervical, m. longissimus al capului si m.
semispinalul capului
-muschii suboccipitali: m. interspinosi si intertransversari cervicali ,
m. oblic superior, m. oblic inferior, marele si micul drept posterior al capului

Profund:
-membrana atlantooccipitala, perforata de a. vertebrala cu n. C1 

3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervului

intercostal .
Spatiile intercostale l-IX au o portiune postero-laterala intre portiunile osoase ale coastelor si o portiune
anterioara intercartilaginoasa. Spatiile X si XI nu au decat portiunea intercostala. in portiunea
intercartilaginoasa inaltimea spatiilor scade dinspre superior inspre inferior. Spatiile V si VI fiind foarte
inguste. Abordarea ganglionilor retrosternali sau a arterei toracice interne este bine sa se faca prin primele
spatii intercostale sau cu rezectia cartilajelor intercostale V si VI. Prin spatiul V intercostal stang poate fi
punctionat pericardul. in profunzime spatiul intercostal este tapisat de pleura parietala cu exceptia unei
zone de 2 cm situata parasternal inferior stang unde spatiul intercostal ia raport cu pericardul.
Dinspre suprafata catre profunzime in spatiul intercostal se suprapun: a - fascia intercostala pe care se
insereaza m. extrinseci; b - m. intercostal extern in partea postero-laterala a spatiului continuat anterior de
membrana intercostala externa; c -muschiul intercostal intern continuat de la unghiul coastei de
membrana intercostala interna; d - urmeaza manunchiul vasculo-nervos situat intre inter-costalul intern si
cel intim. in primele doua spatii intercostale raporturile intre elementele manunchiului vasculo-nervos nu
sunt constante. Manunchiul vasculo-nervos asezat in santul coastei supra-iacente contine asezate cranio-
caudal, na, artera si nervul intercostal; in fiecare spatiu intercostal, se gasesc 2 artere intercostale: a.
intercostala posterioara si a. intercostala anterioara. Primele doua artere intercostale posterioare isi au
originea in a. intercostala suprema, ram al trunchiului costo-cer-vical, iar ultimele noua sunt ramuri
parietale ale aortei toracice. Artera a XII-a se numeste a. sub-costala. Arterele intercostale posterioare din
dreapta sunt mai lungi, trarseaza anterior de corpul rtebral si posterior de esofag, de canalul toracic si na
azygos. Au raport anterior cu simpaticul toracic, nervii splahnici si pleura parietala. in partea laterala a
toracelui se impart in doua ramuri, care se anastomozeaza cu ramurile, a. intercostale anterioare. Ramul
superior reprezinta artera intercostala propriu-zisa, iar ramul inferior este ramul colateral.

Arterele intercostale ale ultimelor spatii patrund in grosimea peretelui abdominal intre m. oblic intern si
transrs. Aici se anastomozeaza cu a. subcostala, epigastrica superioara si a. lombare. Arterele intercostale
anterioare in primele sase spatii intercostale sunt ramuri din a. toracica interna, iar cele ale spatiilor VI-IX
din a. musculofrenica. in partea anterioara in primele patru spatii intercostale se desprinde cate un vas din
artera intercostala anterioara care se dispune pe ambele margini costale ale spatiului. Nervul intercostal
este ram din n. spinal toracic la iesirea din gaura interrtebrala. Are raport anterior cu fascia endotoracica si
cu pleura parietala ex-plicind nevralgiile intercostale in pleurezii. Nervul este elementul inferior al
pachetului intercostal, si, din acest motiv, infiltratiile se fac la marginea inferioara a coastei pentru a fi
interceptat. Manunchiul vasculo-nervos intercostal este acompaniat de trunchiuri limfatice care dreneaza
catre ganglionii intercostali; e - ul m. intercostal intim m. sub-costal si transrsul toracic; f - fascia
endotoracica, usor aderenta de periostul coastelor este mai libera in dreptul spatiilor intercostale,

40
impreuna cu tesutul conjunctiv subpleural constituie ul de clivaj. in dreptul apofizelor transrse si a colului
coastelor se. dedubleaza, devine fascia prerte-brala adapostind lantul simpatic laterortebral; g -pleura
parietala captuseste toata fata interna a toracelui cu exceptia zonei parasternale stangi unde se reflecta.
Punctia toracica se realizeaza intre foite unde se gaseste o lama fina de lichid pleural.Se realizeaza la
marginea superioara a coastei adiacente prin muschii intercostali,intepam pleural parietala pana ajungem
in plaman.
Anestezia nervului intercostal se face in mijlocul spatiului intercostal si ne oprim in muschii intercostali.l

4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.

1)M. PECTORAL MARE
ORIGINE
-parte claviculara – marginea ANTERIOARA a claviculei
-partea sternocostala – fata ANTERIOARA a sternului + primele6 cartilaje costale
-partea abdominala – teaca m. drept abdominal

INSERTIE
-creasta tuberculului mare al humerusului

RAPORTURI
-acoperit de piele si de glanda mamara
-acopera m. pectoral mic si m. dintat anterior
-impreuna cu m. pectoral mic formeaza peretele ANTERIOR al axilei

ACTIUNE
-coborarea si proiectarea ANTERIOARA a umarului
-ADDUCTIA bratului
-rotatia MEDIALA a bratului
-flexia bratului
-muschi inspirator auxiliar

INERVATIE
-N. Pectoral MEDIAL

2)M. PECTORAL MIC

ORIGINE
-fetele ANTERO-LATERALE ale coastelor 3-5

INSERTIE
-procesul coracoid

RAPORTURI
-acoperit de m. pectoral mare
-acopera m. dintat anterior
-intre m. pectoral mare si mic se afla n. pectoral lateral
-POSTERIOR este n. axilar

41
 -ANTERIOR se afla a. axilara

ACTIUNE
-proiectarea ANTERIOARA a umarului
-coborarea unghiului LATERAL al scapulei
-muschi inspirator auxiliar

INERVATIE
-N. Pectoral LATERAL

3)M. DINTAT ANTERIOR

ORIGINE
-fetele LATERALE si marginile superioare ale primelor 10 coaste

INSERTIE
-marginea MEDIALA a scapulei
-fata ANTERIOARA a scapulei, in partea ei MEDIALA

RAPORTURI
-acoperit de muschii de mai sus
-formeaza peretele MEDIAL al axilei
-superficial trece n. thoracic lung si a. toracica laterala

ACTIUNE
-fibrele inferioare – bascularea scapulei
-fibrele superioare – coboara coastele
-fibrele inferioare – ridica coastele
-participa la proiectia ANTERIOARA a scapulei

INERVATIE
-N. Toracic Lung

5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei

mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice
Limite:
Peretele ANTERIOR al toracelui
-superior: coasta III (regiunea infraclaviculara)
-inferior: coasta V/VII (regiunea inframamara sau hipocondrul)
-medial: linia sternala (regiunea presternala)
-lateral: linia axilara anterioara (regiunea axilara)
-profund: fascia m. pectoral mare

Stratigrafie:
1)Tegumentul:
-tegument normal asemanator celuilalt de pe celelalte parti ale regiunii ANTERO-
LATEREALE
-in partea centrala se gaseste papila mamara (proeminenta cilindrica la nivelul careia se
deschid canalele galactofore prin pori galactofori)

42
 -papila este inconjurata de o zona pigmentata numita areola mamara
-pe suprafata areolei se gasesc proeminente determinate de glande cutanate hipertrofiate
(tuberculii Morgangni) sau de glande accesorii (tuberculi Montgomery)
-papila si areola sunt pigmentate asemanator, avand o culoare roz-bruna; in timpul
sarcinii atat papila car si areola se pigmenteaza mai intens

2)Tesutul conjunctiv adipos:

-inconjoara glanda mamara atat ANTERIOR cat si POSTERIOR
-grosimea stratului adipos e variabila in functie de tipul constitutional
-de obicei la nivelul papilei mamare, tesutul adipos lipseste, papila fiind la acest nivel
apropiata de glanda mamara
-testutul patrunde printre lobii glandei mamare, formand septuri
-in grosimea tesutului se gasesc ligamentele suspensoare ale sanului (acestea au
ORIGINEA pe clavicula si pe fascia m. pectoral mare
INSERTIA pe tegumentul regiunii si pe glanda mamara in sine)
-ligamentele confera stabilitate si mobilitate glanei mamare
-in grosimea tesutului se gasesc ramuri arteriale provenite din a.
toracica laterala, a. toracica interna, a. toracoacromiala, a. intercostale, cat si plexuri venoase, limfatice si
ramuri nervoase

3)Glanda mamara
-este o glanda de tip ACINOS
-culoare cenusie-galbuie
-fata POSTERIOARA plana
-fata ANTERIOARA convexa
-este formata in general dintr-o parte principala (putand prezenta si prelungiri: axilara,
inferioara, mediala si superioara)
-glanda este formata din lobi (10-20) despartiti prin tesut conjunctiv
-lobii sunt impartiti in lobuli si acestia in acini glandulari
-produsul de secretie este drenat prin canalele galactofore care se deschid la nivelul
papilei mamare

Mijloace de sustinere + Implicatii clinice

In grosimea tesutului adipos, RETROMAMAR se diferentiaza ligamentele suspensoare ale
sanului (leaga mamela de marginea ANTERIOARA a claviculei si fascia m. pectoral mare.
De laxitatea acestui tesut, depinde pozitia mamelei.
Prezenta lui confera mobilitate mamelei normale, fapt deosebit de important de evidentiat la
examenul clinic. Intr-adevar, in proceslele neoplazice mamare, aceasta mobilitate dispare datorita
invadarii canceroase a m. pectoral mare.

6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea

de ganglion santinela. Implicatii clinice
Ganglionii limfatici axilari:
Sunt situati in axila si sunt impartiti in 5 grupuri ganglionare:
1)ggl. laterali
-MEDIAL de v. axilara
-primesc limfa de la membrul superior

43
 2)ggl. subscapulari
-peretele POSTERIOR al axilei
-in jurul a. subscapulare
-primesc limfa din regiunea deltoidiana si din zona cefei
3)ggl. pectorali
-asezati pe traiectul a. toracice laterale
-pe peretele MEDIAL al axilei
-primesc limfa din regiunea mamara si peretele ANTERO-LATERAL al
toracelui
4)ggl. centrali
-asezati in jurul n. intercostobrahiali
-primesc limfa de la grupele ganglionare LATERALA
PECTORALA
SUBSCAPULARA
-o dreneaza catre ggl. apicali
5)ggl. apicali
-varful axilei
-primesc limfa de la tot membrul superior
-vasele lor limfatice formeaza trunchiul limfatic subclavicular ce se varsa in
ductul limfatic drept (in dreapta) sau in canalul thoracic (in stanga)

Drenajul limfatic al regiunii mamare:

Limfa dreneaza in vase limfatice organizate intr-un sistem limfatic SUPERFICIAL si unul
PROFUND
1)Sistemul limfatic SUPERFICIAL
a)plexul papilar
-partea CENTRALA: corespunzatoare areolei este reprezentat de plexul
areolar
-partea PERIFERICA: reprezentata de plexul superficial cutantat
Limfa din plexul areolar se varsa apoi in plexul superficial cutantat

b)plexul subdermal
-partea CENTRALA: reprezentata de plexul subareolar
-partea PERIFERICA: reprezentata de plexul circumareolar, continuarea
catre periferie a plexului subareolar
Limfa acestor plexuri este drenata catre plexul subareolar, iar din aceasta dreneaza mai departe
catre grupurile ganglionare SUBCLAVICULAR, TORACIC INTERN, AXILARI (de aceeasi parte si de
parte opuse)

2)Sistemul limfatic PROFUND

a)calea PRINCIPALA (subpectorala):
-dreneaza limfa catre grupul ganglionar al AXILEI
-ocoleste marginea INFERIOARA a m. pectoral mare
-pe aceasta cale se gasesc 2 ganglioni intermediari: SUBPECTORAL si
INTERPECTORAL
b)caile SECUNDARE
-dreneaza limfa din sistemul limfatic profund al regiunii mamare
-pt sistematizare se imparte regiunea mamara in 4 cadrane :
i)limfa din cadranele SUPERO-LATERAL si INFERO-LATERAL:
catre grupurile ganglionare PECTORAL si CENTRAL AL AXILEI
ii)limfa din cadranul SUPEROMEDIAL:

44
catre ganglionii SUPRACLAVICULARI
iii)limfa din cadranul INFEROMEDIAL:
catre ganglionii FRENICI si ai CARDIEI

Gagnglion santinela:
Conceptul de ganglion santinela se bazeaza pe teoria de diseminare secventiala a celulelor
tumorale pe cale limfatica. Cand apare aceasta diseminare, invazia se produce initial in primul ganglion
care dreneaza limfa de la nivelul tumorii. Acest ganglion a fost denumit ganglion santinela si are rolul de
a indica prezenta sau absenta metastazelor in ganglionii regionali.

Implicatii clinice:
Indiferent de teritoriul in care apare cancerul mamar, ggl axilari trebuie oricum extirpati. Iar
legatura intre limfaticelel mamare si cele ale m.pectorali, explica interventia Halsted de extirpare a tuturor
planurilor moi pana la planul costal.

7. Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie.

Santul delto-pectoral. Implicatii clinice
M. DELTOID:
Origine: ½ LATERALA a marginii ANTERIOARE a claviculei
marginea LATERALA a acromionului
marginea INFERIOARA a spinei scapulei

Insertie: tuberozitatea deltoidiana

3 corpuri: clavicular (ANTERIOR)

acromial (MIJLOCIU)
spinal (POSTERIOR)

Raporturi: -superficial acoperit de piele

-acopera m. supraspinos, m. rotund mic, m. rotund mare, m. subscapular (prin
intermediul carora acopera articulatia umarului)
-la trecerea peste tuberculul MARE prezinta bursa subdeltoidiana
-marginea sa ANTERIOARA se alatura marginii SUPERIOARE a m. pectoral mare si
formeaza un spatiu intre cei 2 muschi (SANTUL DELTO-PECTORAL), in care se gaseste vena cefalica
si pe unde ajunge superficial in dreptul procesului coronoid ramura deltoidiana a arterei toracoacromiale

Inervatie: N. Axilar (c5-c6)

Actiune: -fasciculul CLAVICULAR si ACROMIAL fac FLEXIE si rotatie MEDIALA a bratului

-fasciculul SPINAL face EXTENSIE si rotatie LATERALA a bratului
-cand se contracta in totalitate face ABDUCTIE, miscare inceputa de m.
supraspinos (abductia data de deltoid nu depaseste orizontala, restul miscarii fiind realizata prin
bascularea scapulei)

M. SUPRASPINOS:
Origine: fosa supraspinoasa
fascia sa de invelis

Insertie: tuberculul MARE al humerusului

45
 Raporturi: -situat sub muschiul deltoid
-acopera superior articulatia umarului
-tendonul trece printr-un spatiu delimitate de ACROMION si de CAPUL HUMERAL,
spatiu in care vascularizatia este de proasta calitate, iar fibrele sale pot fi traumatizate in cursul diverselor
miscari

Implicatii clinice: acest tendon este afectat in periartritele scapulohumerale, la nivelul sau aparand
calcificari, rupture

Inervatie: N. Suprascapular (c5-c6)

Actiune: -incepe ABDUCTIA bratului

-rol de ligament active al articulatiei umarului
-tensor al capsule articulare (prin fibre care se insera pe acesta)

M. INFRASPINOS:
Origine: fosa infraspinoasa
fascia sa de invelis
septul care-l separa de muschii rotunzi

Insertie: tuberculul MARE

adera la capsula articulara

Raporturi: -intre el si capsula articulara se afla o bursa sinoviala (bursa subtendinoasa a

muschiului infraspinos)

Inervatie: N. Axilar

Actiune: -rotator LATERAL

-ADDUCTOR al bratului
-pune in tensiune capsula articulara

M. ROTUND MIC:
Origine: partea SUPERIOARA a marginii LATERALE a scapulei
pe septurile fibroase care il separa de m. infraspinos si m. rotund mare

Insertie: tuberculul MARE al humerusului

Raporturi: -este situate in acelasi plan cu m. infraspinos si m. rotund mare

-este incadrat de m. infraspinos si m. rotund mare

Inervatie: N. Axilar

Actiune: -rotator LATERAL

-ADDUCTOR al bratului
-pune in tensiune capsula articulara

M. ROTUND MARE:
Oigine: unghiul INFERIOR al scapulei
marginea LATERALA a scapulei
pe septurile care il separa de m. infraspinos si m. rotund mic

46
 Insertie: pe CREASTA tuberculului MIC

Raporturi: -acoperit POSTERIOR de m. latissimus dorsi si m. triceps (portiunea lunga)

-ANTERIOR vine in raport cu m. latissimus dorsi (care il inconjoara), cu
m. subscapular si m. coracobrahial
-marginea INFERIOARA delimiteaza peretele POSTERIOR al axilei
-marginea SUPERIOARA delimiteaza impreuna cu m. rotund mic, capul lung al
tricepsului si humerusul, PATRULATERUL HUMEROBIRONDOTRICIPITAL (trec POSTERIOR n.
axillar si a. circumflexa posterioara)
-MEDIAL de acest patrulater se gaseste un spatiu triunghiular delimitat INFERIOR de
m. rotund mic si LATERAL de m. triceps (capul lung) numit SPATIUL
BIRONDOTRICIPITAL (prin care trece a.circumflexa scapulara)
-intre marginea INFERIOARA a m. rotund mare, humerus is capul lung al m. triceps
se gaseste SPATIUL RONDOHUMEROTRICIPITAL (prin care trec n. radial si vasele brahiale
profunde)
-intre m. rotund mare si creasta tuberculului mic se afla o bursa sinoviala, bursa
subtendinoasa a m. rotund mare

Inervatie: N. Toracodorsal (c5-c6)

Actiune: -ADDUCTOR
-extensor
-rotator MEDIAL
-cand ia punct fix pe humerus basculeaza lateral unghiul inferior al scapulei

M. SUBSCAPULAR:
Origine: pe fata ANTERIOARA a scapulei

Insertie: tuberculul MIC al humerusului

capsula articulara a umarului

Raporturi: -acopera articulatia umarului, intre muschi si aceasta existand o bursa sinoviala, bursa
subtendinoasa a m. subscapular
-MEDIAL este cuprins intre scapula si torace
-ANTERIOR in dreptul articulatiei umarului este incrucisat de m. coracobrahial si
biceps brachial (capul scurt)

Inervatie: N. Subscapulari

Actiune: -ADDUCTOR
-rotator MEDIAL
-tensor al capsule umarului

8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a

bratului.Palpari.
M. BICEPS BRAHIAL
Origine: cap scurt: proces coracoid (tendon comun cu m. coracobrahial)
cap lung: tubercul supraglenoidal

47
 Insertie: tuberozitatea radiala

Raporturi: -de la tendonul de pe tuberozitatea radiala pleaca MEDIAL si DISTAL aponevroza m.

biceps brachial (se prinde pe fascia brahiala si antebrahiala, trecand ca o punte peste vasele humerale si n.
median)
-intre tendon si tuberozitatea radiala se afla bursa bicipitoradiala
-in axila, tendoanele de origine sunt acoperite de muschii deltoid si pectoral
mare
-acopera m. subscapular, m. latissimus dorsi si m. rotund mare
-capul LUNG trece prin articulatia umarului si este acoperit de o prelungire sinoviala
-pe toata lungimea bratului muschiul este situate SUPERFICIAL, sub piele si fascia
brahiala
-PROFUND are raporturi in partea SUPERIOARA cu m. coracobrahial
INFERIOARA cu m. brachial
-intre biceps si cei 2 muschi se afla n. musculocutan
-MEDIAL se gasesc vasele brahiale si n. median (manunchiul vasculo-nervos al
bratului)
-la nivelul cotului delimiteaza impreuna cu muschii epicondilieni MEDIALI si
LATERALI cele 2 santuri ale FOSEI CUBITALE: MEDIAL coboara vasele brahiale si n. median
LATERAL coboara n. radial

Actiune: -flexor al bratului si antebratului

-supinator (la inceputul contractiei datorita insertiei pe tuberozitatea radial)
-rotator MEDIAL al bratului

Inervatie: N. Musculocutan

M. BRAHIAL
Origine: fata ANTERIOARA a humerusului
marginile humerusului
septurile intermusculare brahiale MEDIAL si LATERAL

Insertie: tuberozitatea ulnei

Raporturi: -PROFUND de m. biceps

-n. musculocutan coboara intre el el si m. biceps
-de-a lungul marginii sale MEDIALE se afla vasele brahiale si n. median
-tendonul de insertie acopera ANTERIOR articulatia cotului

Actiune: -flexor al antebratului

-tensor al capsulei cotului
-ajuta la catarat (cand ia punct fix pe antebrat)

Inervatie: N. Musculocutan

M. CORACOBRAHIAL
Origine: proces coracoid

Insertie: fata MEDIALA a humerusului

48
 Raporturi: -acoperit de m. deltoid si m. pectoral mare
-acopera m. subscapular, m. latissimus dorsi si m. rotund mare
-LATERAL vine in raport cu capul SCURT al m. biceps
-MEDIAL vine in raport cu vasele brahiale, n. medial, n. ulnar, n.
musculorcutan
-n. musculocutan ii perforeaza fata MEDIALA

Actiune: -flexor al bratului

-ADDUCTOR al bratului
-coboara umarul (cand ia punct fix pe brat)
SECTIUNE:
In regiunea POSTERIOARA: m.triceps, la mijloc osul humerus, iar in partea LATERALA in
imediata apropiere sunt vv.brahiale profunde si nervul radial.
In partea MEDIALA spre SUPRAFATA sunt vv.brahiale, nervul median, n.cutanatantebrahial
medial, n.musculocutan, n.ulnar.
In partea ANTERIOARA: LATERAL este muschiul brahial
MEDIAL este m.coracobrahial
catre SUPRAFATA este m.biceps brahial.

PALPARI:
Muschiul biceps brahial formeaza ANTERIOR o proeminenta care se poate palpa cel mai bine in
supinatie. Cand
antebratul este flectat, la plica cotului se poate palpa tendonul muschiului.
Muschiul coracobrahial se palpeaza in axila cand bratul este ABDUS.
Muschiul brahial se palpeaza POSTERIOR de santurile bicipitale in regiunea DISTALA.

9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.

Plasarea traseelor vasculonervoase.
M. TRICEPS BRAHIAL
Origine: cap LUNG: tubercul infraglenoidal
cap LATERAL: septul intermuscular LATERAL
fata POSTERIOARA a humerusului (superior de santul
n.radial)
cap MEDIAL: septul intermuscular MEDIAL
fata POSTERIOARA a humerusului (inferior de santul n.radial)

Insertie: olecran (fibrele profunde adera la capsula)

Raporturi: -acoperit de m.deltoid

-formeaza spatiile omo si humerotricipital
-superficial
-intre el si humerus coboara n. radial si vasele brahiale profunde
-MEDIAL coboara n. ulnar
-fibrele cele mai superficiale ale tendonului se continua cu fascia antebrahiala
-intre tendon si olecran se afla se afla o bursa sinoviala, bursa
subtendinoasa a m. triceps brachial

Actiune: -extensor al bratului si antebratului

-ADDUCTOR al bratului (prin capul LUNG)

Inervatie: N. Radial

49
TRASEE:
-a.brahiala profunda ,venele satelite si nervul radial merg prin santul radial, perforand distal
septul intermuscular LATERAL spre a trece in regiunea ANTERIOARA -profund de
m.triceps, n.radial da ramurile sale musculare si r.cutanata -MEDIAL, inapoia
septului intermuscular, coboara n.ulnar si artera colaterala ulnara
superioara, -in partea inferioara a
regiunii, a.brahiala profunda da ramurile sale colaterale.

10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice.
M. ROTUND PRONATOR
Origine
-capul humeral – epicondilul MEDIAL
-capul ulnar – procesul coronoid
-septul care il separa de m. flexor radial al carpului

Insertie
-fata LATERALA a radiusului in 1/3 mijlocie

Raporturi
-acopera m. brachial si m. flexor superficial al degetelor
-LATERAL formeaza cu m. brahioradial un unghi deschis superior in care se gasesc m.
biceps brachial, m. brachial, n. radial, a. brahiala
-la acest nivel, n. median paraseste vasele brahiale cu care a coborat de-a lungul bratului,
ajungand intre fasciculele de origine ale m. rotund pronator

Actiune
-pronator
-flexor al antebratului

Inervatie
-N. Median

M. FLEXOR RADIAL AL CARPULUI

Origine
-epicondilul MEDIAL
-fascia antebrahiala
-septurile musculare invecinate

50
 Insertie
-fata ANTERIOARA a bazei metacarpianelor II si III

Raporturi
-acopera m. flexor superficial al degetelor
-LATERAL se gaseste m. rotund pronator
-la jumatatea antebratului tendonul coboara intre m. brahioradial (LATERAL) si m.
palmar lung (MEDIAL)
-in santul delimitat de m. brahioradial si m. flexor radial al carpului se afla vasele radiale
si ramura superficiala a n. radial
-in santul dintre m. palmar lung si m. flexor radial al carpului trec n. median si tendonul
m. flexor superficial al degetelor
-tendonul m. flexor radial al carpului trece prin canalul carpian impreuna cu tendoanele
m. flexori ai degetelor si n. median spre palma

Actiune
-flexia mainii pe antebrat

Inervatie
-N. Median

M. FLEXOR ULNAR AL CARPULUI

Origine
-capul humeral – epicondilul MEDIAL
-capul ulnar – buza MEDIALA a olecranului si marginea POSTERIOARA a ulnei

Insertie
-pisiform
-tendonul da prelungiri la lig. piso-hamat

Raporturi
-printre capetele de origine se afla n. ulnar
-cativa cm n. ulnar merge prin corpul muscular
-este superficial
-acopera m. flexor superficial al degetelor si m. flexor profund al degetelor
-de la jumatatea antebratului acopera n. ulnar (careia i se alatura vasele ulnare care au
iesit dintre flexorii degetelor)
-pe toata lungimea sa are POSTERIOR ulna

Actiune
-flexor si ADDUCTOR al mainii
M. PALMAR LUNG
Origine
-epicondilul MEDIAL
-fascia antebrahiala
-septurile musculare din jur

Insertie
-aponevroza palmara
-retinaculul flexorilor

51
 -baza muschilor eminentelor tenara si hipotenara

Raporturi
-acopera m. flexor superficial al degetelor
-distal acopera n. median
-tendonul sau lung ajuns la nivelul art. radiocarpiene se desface in doua portiuni:
MEDIALA care se prinde pe originea m. eminentei hipotenare, pe aponevroza palmara superficiala si pe
retinaculul flexorilor
LATERALA care se prinde pe m. tenari

Actiune
-flexor al mainii pe antebrat
-tensor al aponevrozei palmare

Inervatie
-N. Median

M. FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR

Origine
-capul humero-ulnar – epicondilul MEDIAL si pe marginea LATERALA a procesului
coronoid
-capul radial – fata ANTERIOARA a radiusului 1/3 mijlocie

Insertie
-4 tendoane care la baza degetelor se impart in cate doua ramuri ce se prind pe marginile
bazei falangelor mijlocii a degetelor II-V

Raporturi
-acopera m. flexor profund al degetelor
-intre el si cel profund se afla n. median si vasele ulnare
-se angajeaza sub retinaculul flexorilor impreuna cu m. flexor profund al degetelor, m.
lung flexor al policelui si n. median (care sunt situati mai profund)
-in palma, tendoanele sunt acoperite de arcul arterial palmar superficial, aponevroza
palmara superficiala si piele si acopera tendoanele profundului
-la degete, tendoanele se angajeaza intr-un tunel osteofibros situat in dreptul art.
metacarpofalangiene, impreuna cu tendonul m. profund al degetelor

Actiune
-flexor al falangei mijlocii a degetelor II-V
-flexor al degetelor pe mana, al mainii pe antebrat, al antebratului pe brat
Inervatie – N.Median

M. FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR

Origine
-fata superioara ANTERIOARA a ulnei (3/4)
-fata ANTERIOARA a radiusului
-membrana interosoasa

Insertie
-4 tendoane care se prind pe fata palmara a falangei distale a degetelor II-V

52
 Raporturi
-ANTERIOR se afla n. median si vasele ulnare
-POSTERIOR se afla membrana interosoasa si m. patrat pronator
-MEDIAL se gaseste m. flexor ulnar al carpului si MVN ulnar
-LATERAL este MVN interosos si m. flexor lung al policelui
-dupa trecerea prin canalul carpian si prin palma, unde are raporturi POSTERIOARE cu
arcul arterial palmar profund, tendoanele acestui muschi trec pe fata palmara a falangelor in raport cu
tendoanele m. flexor superficial al degetelor

Actiune
-flexor al falangei distale
-flexor al degetelor pe mana
-flexor al mainii pe antebrat

Inervatie
-N. Median si N. Ulnar

M. FLEXOR LUNG AL POLICELUI

Origine
-fata ANTERIOARA a radiusului
-membrana interosoasa

Insertie
-fata ANTERIOARA a bazei falangei distale a policelui

Raporturi
-este acoperit de m. flexor superficial al degetelor si m. flexor radial al carpului
-distal e acoperit de m. brahioradial
-intre acesti muschi si m. flexor lung al policelui se afla vasele radiale si ramura
superficiala a n. radial
-POSTERIOR se afla radiusul, membrana interosoasa si distal m. patrat pronator
-in canalul carpian tendonul sau este cel mai LATERAL
-in palma merge de-a lungul marginii MEDIALE a eminentei tenare intr-un sant format
de cele doua fascicule ale m. flexor scurt al policelui

Actiune
-flexor al falangei distale a policelui
-flexor al falangei proximale a policelui pe metacarpianul I

Inervatie
-N. Median
M. PATRAT PRONATOR
Origine
-marginea ANTERIOARA si MEDIALA a ulnei

Insertie
-fata ANTERIAORA a radiusului

Raporturi
-POSTERIOR vine in raport cu radiusul, ulna si membrana interosoasa

53
 -ANTERIOR peste el trec tendoanele m. flexor ulnar al carpului si flexorii
degetelor

Actiune
-pronator al antebratului

Inervatie
-N. Median

11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice
M. BRAHIORADIAL
Origine
-marginea LATERALA a humerusului (1/3 distal)
-septul intermuscular LATERAL

Insertie
-procesul stiloid al radiusului

Raporturi
-este acoperit de fascia antebrahiala
-distal este incrucisat de tendoanele m. lung ABDUCTOR al policelui si
m. scurt extensor al policelui
-acopera m. extensori radiali ai carpului, m. rotund pronator si radiusul
-la nivelul cotului delimiteaza impreuna cu m. biceps brahial santul bicipital LATERAL
-marginea sa MEDIALA vine in raport cu ramura superficiala a n. radial si cu vasele
radiale (muschiul satelit al a. radiale)

Actiune
-semipronator al antebratului
-flexor al antebratului pe brat
-supinator al antebratului (cand antebratul e in pronatie)

Inervatie
-N. Radial

M. LUNG EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Origine
-marginea LATERALA a humerusului (sub originea m. brahioradial)

Insertie
-fata POSTERIOARA a bazei metacarpianului II

Raporturi
-proximal este acoperit de m. brahioradial, iar distal de m. lung ABDUCTOR al policelui
si m. scurt extensor al policelui si m. lung extensor al policelui
-acopera m. scurt extensor radial al carpului si radiusul

54
 -tendonul sau aluneca printr-un jgheab aflat in apropierea procesului stiloid radial pe fata
POSTERIOARA a epifizei radiale distale

Actiune
-extensia mainii pe antebrat
-ABDUCTIA mainii pe antebrat
-flexia antebratului

Inervatie
-N. Radial

M. SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI

Origine
-epicondilul LATERAL
-ligamentul LATERAL al cotului
-septul care il separa de m. extensor al degetelor

Insertie
-procesul stiloid al bazei metacarpianului III

Raporturi
-este acoperit de m. lung extensor radial al carpului
-distal este incrucisat de cei 3 muschi ai policelui (lung, scurt extensor, lung abd)
-acopera radiusul pe care se afla proximal insertia m. supinator si distal m.
patrat pronator
-trece prin acelasi jgheab cu m. lung extensor radial al carpului
-tendoanele acestor doi muschi merg impreuna inca de la nivelul jumatatii inferioare a
antebratului unite intre ele printr-o lama de tesut conjunctiv, avand o teaca sinoviala comuna

Actiune
-extensia mainii pe antebrat
-ABDUCTIA mainii pe antebrat
-flexia antebratului

Inervatie
-N. Radial

M. SUPINATOR
Origine
-marginea LATERALA a ulnei (sub incizura radiala a ulnei)
-ligamentul inelar
-ligamentul lateral al cotului

Insertie
-fata LATERALA si ANTERIOARA a radiusului (intre ligamentul inelar si insertia m.
rotund pronator)

55
 Raporturi
-este acoperit de m. extensori radiali ai carpului si m. extensori ai degetelor si degetului
V, apoi de m. extensor ulnar al carpului
-muschiul este format din 2 fascicule suprapuse printre care trece ramura profunda a n.
radial

Actiune
-supinator al antebratului

Inervatie
-N. Radial

12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice
1)SUPERFICIAL
M. EXTENSOR AL DEGETELOR
Origine
-epicondilul LATERAL
-fascia antebrahiale
-septurile fibroase intermusculare

Insertie
-falangele mijlocii si distale al degetelor II-V

Raporturi
-proximal este superficial
-distal trece pe sub retinaculul extensorilor
-acopera m. supinator, vasele inerosoase POSTERIOARE, muschii stratului profund, art.
radiocarpiana, metacarpienele, muschii interososi dorsali, falangele
-in dreptul capetelor metacarpienelor tendoanele sunt unite prin benzi conjunctive
transversal

Actiune
-extensor al falangei mijlocii pe proximala, a distalei pe mijlocii, a degetelor pe
metacarpiene, a mainii pe antebrat

Inervatie
-N. Radial

M. EXTENSOR AL DEGETULUI MIC

Origine
-epicondilul LATERAL
-fascia antebrahiala

Insertie
-fetele dorsale ale bazelor falangelor mijlocie si distale ale degetului V

Raporturi
-este partial acoperit LATERAL de m. extensor ulnar al carpului
-raporturi profunde indentice cu precedentul

56
 -tendonul trece printr-un sant aflat pe fata POSTERIOARA a capului ulnei

Actiune
-extensor al degetului mic

Inervatie
-N. Radial

M. EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI

Origine
-capul humeral – epicondilul LATERAL
-capul ulnar – marginea POSTERIOARA a ulnei
-fascia antebrahiala

Insertie
-partea MEDIALA a bazei metacarpianului 5

Actiune
-extensor al mainii pe antebrat
-ADDUCTOR al mainii

Inervatie
-N. Radial

M. ANCONEU

2)PROFUND
M. LUNG ABDUCTOR AL POLICELUI
Origine
-1/3 superioara a fetei POSTERIOARE a ulnei
-1/3 superioara a fetei POSTERIOARE a radiusuli

Insertie
-partea LATERALA a bazei metacarpianului I
-unele fibre ajung pe osul trapez

Raporturi
-in jumatatea distala a antebratului devine superficial
-in apropierea art. radiocarpiene incruciseaza m. extensori radiali ai carpului

Actiune
-ABDUCTIA policelui
-ABDUCTIA mainii
-anteductia policelui

Inervatie
-N. Radial

57
M. SCURT EXTENSOR AL POLICELUI
Origine
-fata POSTERIOARA a ulnei, inferior de originea precedentului
-fata POSTERIOARA a radiusului, inferior de originea precedentului
-membrana interosoasa

Insertie
-fata POSTERIOARA a bazei falangei proximale a policelui

Raporturi
-tendonul trece prin acelasi sant cu al m. lung abductor al policelui

Actiune
-extensor al falangei proximale a policelui
-ABDUCTOR al policelui

Inervatie
-N. Radial

M. LUNG EXTENSOR AL POLICELUI

Origine
-fata POSTERIOARA a ulnei
-membrana interosoasa

Insertie
-fata POSTERIOARA a falangei distale a policelui

Raporturi
-tendonul sau merge la inceput impreuna cu cel a m. scurt extensor al policelui
-proximal de retinaculul extensorilor se despart pentru a se realatura in dreptul bazei
metacarpianului I

Actiune
-extensor al policelui
-ABDUCTOR al policelui

Inervatie N. Radial
M. EXTENSOR AL INDEXULUI
Origine
-fata POSTERIOARA a ulnei
-membrana interosoasa

Insertie
-art. metacarpofalagiana a indexului
-tendonul sau fuzioneaza cu cel provenit din m. extensor al degetelor

58
 Raporturi
-cel mai MEDIAL muschi al planului profund

Actiune
-extensor al indexului

Inervatie
-N. Radial

13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice

Fascia bratului are forma cilindrica si acopera muschii bratului, aflandu-se sub piele. Proximal, se
continua cu fasciile m. pectoral mare, infraspinos, deltoid si cu fascia axilara. Distal se insera pe cei doi
epicondili humerali si pe olecran, continuandu-se in jos, cu fascia antebrahiala. Pe suprafata se gasesc
venele cefalica si basilica si ramurile senzitive ale nn.radial, cutanat brahial medial si axilar . Suprafata sa
interioara este in raport cu muschii, carora le furnizeaza fascii de invelis. Din fascia brahiala se desprind
doua septuri conjunctive groase care merg pana la humerus si separa muschii.
Septul intermuscular medial al bratului se prinde pe buza mediala a santului intertubercular, marginea
mediala a humerusului si epicondil medial, pe fata sa anterioara coboara vasele brahiale si n. median iar
pe cea posterioara n. ulnar.
Septul intermuscular lateral se prinde pe buza laterala a santului intertubercular, marginea laterala a
humerusului si pe epicondilul lateral.Pe fata sa anterioara trece n.radial si vv. brahiale profunde.

Fascia antebratului continua pe cea brahiala de la nivelul cotului. Ea se insera proximal pe epicondili si pe
olecran. Distal se continua cu fascia mainii. Prezinta orificii prin care trec vasele si nervii superficiali.
Fata sa interioara adera puternic la ulna si furnizeaza fascii muschilor antebratului, dar nu da septuri
intermusculare. Fasciile mm.patrat pronator si flexor superficial degete sunt mai bine individualizate.

Fascia dorsala a mainii este alcatuita din 2 lame : lama superficiala este subcutanata si acopera tendoanele
mm.extensori. Se insera pe metacarpienele 1-5,este o continuare a fasciei antebrahiale, inserandu-se
proximal pe retinaculul extensorilor ; si o lama profunda care acopera mm.interososi dorsali si fetele
dorsale ale metacarpienelor

Fascia palmara acopera spatiile interosoase si metacarpienele. Ea se insera pe metacarpiene cu exceptia

celui de-al 3 lea. Proximal, aceasta fascie se confunda cu capsula si ligamentele palmare dintre oasele
carpiene,iar distal cu ligamentul metacarpian transvers.

Tecile sinoviale acopera tendoanele m. flexori si extensori ai degetelor, usurandu-le alunecarea. Au

conformatie asemanatoare seroaselor, fiind formate dintr-o foita parietala si alta tendinoasa. Aceste foite
in timpul miscarii tendoanelor, aluneca una pe alta prin intermediul unei lame de lichid care are rol
lubrefiant.
Policele si degetul mic au teci digitocarpiene ,care ajung pana in partea distala a antebratului, anterior de
m.patrat pronator, pe cand celelalte degete au teci digitale si carpiene.De aici posibilitatea propagarii unei
supuratii( formare și eliminare de puroi în urma unui proces infecțios microbian) a policelui sau degetului
mic la palma si antebrat,i n timp ce un panaritiu(Inflamație de natură infecțioasă, localizată la degetele
de la mâini sau de la picioare) al celorlalte degete nu se propaga proximal tocmai din cauza tecilor
sinoviale distincte ,digitale si carpiene.

14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice

59
Retinaculul flexorilor este situat anterior, intins de la tuberculul scafoid si al trapezului pana la pisiform si
carligul osului cu carlig. Este format la suprafata din fibre verticale si oblice iar profund fibre transverse
care formeaza ligamentul transvers al carpului. Acest ligament delimiteaza impreuna cu carpul canalul
carpian prin care trec tendoanele mm. flexori degete (superficial si profund) ,flexor lung police.
Retinaculul flexorilor se continua cu fasciile tenara si hipotenara. Anterior de el trec vasele si n. ulnar.

Retinaculul extensorilor este dreptunghiular, asezat pe fata posterioara a extremitatii distale a antebratului.
De pe fata sa profunda se desprind septuri, care se insera pe fetele posterioare ale epifizelor distale ale
radiusului si ulnei si care determina tunele prin care aluneca tendoanele mm.extensori; dinspre
LATERAL spre MEDIAL acestea sunt pentru : mm.lung abductor , scurt extensor police,extensorii
radiali carp , extensor lung police,extensor degete si index,extensor deget mic, extensor ulnar carp.

Cele 8 oase carpiene formeaza prin alaturarea lor o concavitate ANTERIOARA denumita sant carpian,
Acesta este transformat in canal carpian de retinaculul flexorilor. Canalul e strabatut de tendoanele m.
flexori ai degetelor, m. flexor radial al carpului.

15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice

-reprezinta regiunea anatomica situate la baza membrului superior, cuprinsa intre brat, torace,
scapula, art. umarului
-forma unei piramide patrulatere si i se descriu
1)Varful Axilei – unghiul format de clavicula cu prima coasta
2)Peretele ANTERIOR – m. pectoral mare si m. pectoral mic + fascii
3)Peretele MEDIAL – peretele A-L al toracelui (coaste, spatii intercostale, m.
intercostali, m. dintat anterior)
4)Peretele POSTERIOR – m. subscapular, m. rotund mare si m. latissimus dorsi
5)Peretele LATERAL – fata MEDIALA a art. umarului, humerus si m. bicep si
m. coracobrahial
6)Baza Axilei – tegument
-axila cuprinde a. axilara, v. axilara si ramule respectiv tributarele lor, elementele plexului brahial
si ggl. limfatici, toate fiind cuprinse intr-o masa de tesut conjuctivo-adipos
-elementele anatomice din axila sunt sistematizate astfel:
1)MVN Principal al Axilei
-artera si vena axilara, plexul brahial, ggl. limfatici central si apicali
2)MVN Secundar Medial
-a. toracica suprema, a. toraco-acromiala, n. pectoral, ansa pectoralilor, a.
toracica laterala, n. thoracic lung, ggl. limfatici pectoral
3)MVN Secundar Posterior
-a. subscapulara, n. subscapular, n. toracodorsal, ggl. subscapulari
4)MVN Secundar Lateral
-arterele circumflexe humerale si n. radial

16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice

REGIUNEA CUBITALA

60
 -regiunea cubitala are ca limite proximara si distala cate 3 cm proximal si distal de epicondilii
humerali
-topografie:
1)Pielea
-subtire si mobila la acest nivel
-prezinta un pliu transversal formata de plica in flexiune a cotului

2)Tesut Conjunctiv Subcutanat

-slab dezvoltat
-in grosimea lui se gaseste ‘’M’’-ul venos al cotului si n. cutanati antebrahial
medial si lateral care sunt satelitii v. bazilica si v. cefalica si de asemenea ggl. limfatici
cubitali

3)Fascia
-traversata de vena mediana a cotului care face legatura intre planurile venoase
superficial si profund

4)Planul Subfascial
-m. epicondilieni mediali si laterali
-intre acestia se afla tendoanele m. biceps brahial si m. brahial

5)Planul Osteo-Articular
-art. cotului
SANTURILE BICIPITALE
-intre m. epicondilieni mediali si laterali se determina un spatiu triunghiular cu baza in sus
denumit fosa cubitala
-podeaua fosei este art. cotului care este acoperita de m. biceps brahial
-aceasta fosa este impartita de tendonul m. biceps brahial in doua santuri bicipitale:
1)Santul Bicipital Medial
-marginit MEDIAL de m. epicondilieni mediali si LATERAL de m. biceps
-contine:
-elemente profunde – artere si venele brahiale, n. median, a.
recurenta ulnara anterioara, a.colaterala ulnara inferioara
-elemente superficial – n. cutanat antebrahial medial, v. bazilica, v.
medio-bazilica

2)Santul Bicipital Lateral

-contine:
-elemente profunde – n. radial, a. recurenta radiala si a. colaterala radiala
-elemente superficiale – n. cutanat antebrahial lateral, v. cefalica, v.
medio-cefalica

61
17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei
anterioare a antebratului
SANTUL PULSULUI
-LATERAL – m. brahioradial
-MEDIAL – m. flexor radial al carpului
-planseul e reprezentat de fata ANTERIOARA a epifizei distale a radiusului si
m. patrat pronator inserat la acest nivel
-a. radiala superficiala este situata in acest sant si de aceea se palpeaza la acest nivel cu 3-4 degete
-din santul pulsului, a. radiala intra in tabachera anatomica, unde este sub tendoanele care o
delimiteaza dupa care se aseaza pe originea primului m. intreosos dorsal

TABACHERA ANATOMICA
-regiune situata pe fata LATERALA a art. pumnului si delimitata astfel:
-MEDIAL – m. lung extensor al policelui
-LATERAL – m. lung ABDUCTOR al policelui si m. scurt extesor al policelui
-a. radiala patrunde in tabachera trecand pe sub tendoanele m. lung ABDUCTOR al policelui si
m. scurt extensor si o strabate oblic spre distal pentru a patrunde apoi in primul spatiu interosos
-v. cefalica si n. digitali dorsali care se desprind din ramura superficiala a n. radial sunt elemente
superficiale ale tabcherei

TREIMEA DISTALA A FETEI ANTERIOARE A ANTEBRATULUI

-asa-zisa regiune ANTERIOARA a gatului mainii
-limita superioara – planul transversal ce trece proximal de capul ulnei
-limita inferioara – planul transversal ce trece distal de pisiform
-la acest nivel se afla retinaculul flexorilor, ANTERIOR de care trec vasele si n. ulnar
-pe retinacul se insera m. palmar lung
-in acelasi plan cu retinaculul se gasesc tendoanele muschii superficiali ai regiunii
ANTERIOARE (fara m. rotund pronator)
-intre m. brahioradial si m. flexor radial al carpului coboara vasele radiale
-la acest nivel a. radiala se indreapta POSTERIOR pentru a patrunde in tabachera anatomica
-profund de retinacul trec tendoanele m. flexori ai degetelor si m. flexor al policelui, impreuna cu
n. median

18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice

-se intinde de la planul ce uneste osul pisiform cu tuberculul osului scafoid si pana la nivelul
pliurilor digitale-palmare

TOPOGRAFIA
1)Pielea
-groasa si putin mobila

2)Tesutul Conjunctiv si Adipos

-slab reprezentat
-contine ramuri superficiale ale n. ulnar, n. median si n. radial

3)Aponevroza Palmara
-forma triunghiulara cu baza spre art. metacaro-falangiene si varful proximal
-pe varf se insera m. palmar lung

62
 -e formata din fibre longitudinale si transversale
-fibrele longitudinale formeaza fascicule pretendinoase situate ANTERIOR de tecile m.
flexori ai degetelor; aceste fascicule se prind pe fata profunda a pielii palmei si degetelor
-fibrele transversale sunt mai slab reprezentate proximal si mai bine distal, formand 7
arcade: 4 digitale si 3 interdigitale
-partile colaterale ale aponevrozei formeaza fasciile eminentelor tenare si hipotenare,
mult mai subtiri ca aponevroza
-din aponevroza pleaca doua prelungiri (LATERALA si MEDIALA) care impart palma
in loja LATERALA, MEDIALA si mijlocie, aceste prelungiri plecand de la fascii si se insera pe
metacarpienele III si IV

4)Planul Subaponevrotic
a)Loja Latera
-muschii eminentei tenare
b)Loja Mediala
-muschii eminentei hipotenare
c)Loja Mijlocie
-este impartita de tendoanele m. flexori ai degetelor in
i)Plan Pretendinos
-arcul palmar superficial
-a. digitale palmare
-ramuri digitale ale n. ulnar si n. median
ii)Plan Retrotendinos
-arcul palmar profund
-ram. profunda a n. ulnar

5)Planul Osos
-oasele carpiene, metacarpiene si articulatiile dintre ele

19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECTE si RAPORTURI:
-continua a.subclavie de la marginea ANTERIOARA a claviculei pana la nivelul marginii
INFERIOARE a pectoralului mare
-in prima portiune vine in raport cu peretele LATERAL al toracelui trecand POSTERIOR de m.
pectoralul mic, luandu-l ca reper a.axilara se imparte in 3 portiuni:

I)SUPRAPECTORALA
-v. axilara este ANTERIOR de artera, iar inferior se aseaza MEDIAL
-artera este acoperita de fascia clavipectorala si de m. pectoral mare
-LATERAL se gasesc fasciculele LATERAL si POSTERIOR ale plexului brachial
-POSTERIOR se gaseste fasciculul MEDIAL

II)RETROPECTORAL
-segment inconjurat de fasciculele plexului brachial (L-L P-P M-M)

III)INFRAPECTORAL
-artera se aseaza pe planul tendinous format de tendoanele m. latissimus dorsi, m. rotund
mare si m. subscapular
-LATERAL se gasesc m. coracobrahial si n. musculocutan
-MEDIAL se gasesc v. axilara si n. ulnar

63
 -POSTERIOR se gasesc n. radial si n. axillar
-ANTERIOR este acoperita de fascia clavi-coraco-axilara

RAMURI:
1) Ramuri subscapulare - coboara cu nervii omonimi pe fata ANTERIOARA a scapulei

2) A. toracoacromiala
-se derpinde din portiunea SUPRAPECTORALA, de pe fata ANTERIOARA
-dupa ce perforeaza fascia coraco-claviculara se imparte in ramurile terminale:
a) Ramura acromiala
-se indreapta spre fata profunda a m. deltoid pe care il vascularizeaza
-se anastomozeaza cu ramuri din a. suprascapulara (reteaua acromiala)
b) Ramura deltoidiana
-patrunde in santul dectopectoral (acoperit de v. cefalica)
-se distribuie m. deltoid
c) Ramuri pectorale
-patrund intre m. pectoral mare si m. pectoral mic pe care ii vasc.
-sunt insotite de n. pectoral
d) Ramura claviculara
-merge ANTERIOR de clavicula
-se distribuie m. subclavicular si articulatiei sterno-claviculare
3) A.toracica superioara
-este prima ramura a a. axilare
-se desprinde din portiundea SUPRAPECTORALA
-merge pe marginea SUPERIOARA a m. pectoral mic
-se imparte in 2 ramuri:
1) Ramura profunda
-trece POSTERIOR de m. pectoral mic
-ajunge la nivelul m. dintat anterior si m. intercostali externi II-IV

2) Ramura superficiala
-trece intre m. pectoral mare si m. pectoral mic pe care ii vascularizeaza
-perforeaza m. pectoral mare si ajunge in regiunea mamara pe care o irg.

4) A. toracica laterala
-se desprinde de pe fata MEDIALA a segmentului SUPRAPECTORAL
-are un traiect descendent pe digitatiile m. dintat anterior
-are o directie aproape paralela cu cea a n. thoracic lung (care se gaseste POSTERIOR de
artera)
-vascularizeaza m. pectorali, m. dintat anterior si da ramuri mamare laterale pt glanda
mamara

5) A. subscapulara
-se desprinde din segmental INFRAPECTORAL
-are un traiect descendent, initial intre capul LUNG al m. triceps si marginea LATERALA a
scapulei
1) A. circumflexa scapulara
-se desprinde din a. subscapulara
-trece prin spatiul birondotricipital
-ajunge pe fata POSTERIOARA a scapulei unde da ramuri musculare
-participa la formarea cercului arterial periscapular
2) A. toracodorsala

64
 -dupa desprinderea a. circumflexe scapulare, a subscapulara continua
-traiect descendent in unghiul dintre m. latissimus dorsi si m. dintat ant
-este insotita ANTERIOR de n. toracodorsal
-vascularizea m. latissimus dorsi, m. intercostali si m. dintat anterior

6) A. circumflexa humerala anterioara

-se deprinde de pe fata ANTERO-LATERALA a segmentului INFRAPECTORAL
-traiect LATERAL PROFUND de m. coracobrahial
-ajunsa la santul intertubercular al humerusului da o ramura ascendenta pt articulatia
umarului
-isi continua traiectul catre LATERAL si se anastomozeaza cu a. circumflexa humerala
posterioara

7) A.circumflexa humerala posterioara

-se desprinde inferior de precedent
-trece prin patrulaterul humerobirondotricipital impreuna cu n. axillar
-ajunsa pe fata profunda a m. deltoid se imparte in ramuri

20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECTE si RAPORTURI
-continua a. axilara de la nivelul marginii INFERIOARE a m. pectoral mare
-se intinde pana la 1-2 cm distanta de plica cotului sau sub aponevroza bicipitala (unde se imparte
in a. radiala si a. ulnara)
-traiect descendent in loja ANTERIOARA a bratului
-initial are LATERAL m. biceps brachial si m. coracobrahial
-distal se aseaza ANTERIOR de m. brahial
-impreuna cu n. median si cu 2 vene brahiale formeaza MVN al bratului
-n. median e initial LATERAL, incruciseaza ANTERIOR si se aseaza MEDIAL
-MEDIAL are raporturi cu n. ulnar si n. cutanat brahial MEDIAL
-la nivelul cotului, a. brahiala se aseaza ca element PROFUND in santul bicipital MEDIAL
impreuna cu n. median si cele 2 vene brahiale

RAMURI
1)A. Brahiala Profunda
-se desprinde la marginea INFERIOARA a m. rotund mare
-impreuna cu n. radial ajung in loja POSTERIOARA a bratului (traversand septul
intermuscular MEDIAL si spatial humero-rondo-tricipital)
-in loja POSTERIOARA a bratului se aseaza cu n. radial in santul nervului radial
-se imparte in urmatoarele ramuri:
a)a. nutritiva a humerusului:
-se desprinde aproape de originea a. brahiale profunde
-vascularizeaza humerusul
b)r. deltoidiana:
-se desprinde in apropierea insertiei m. deltoid
-vascularizeaza m. deltoid
c)a. colaterala medie:
-se indreapta catre art. cotului
-participa la formarea retelei arteriale a cotului
-se anastomozeaza cu a. interosoasa recurenta
d)a. colaterala radiala:
-ajunge in santul bicipital lateral impreuna cu n. radial
-se anastomozeaza cu a. recurenta radiala

65
 -participa la formarea retelei arteriale a cotului

2)A. Colaterala Ulnara Superioara

-perforeaza septul intermuscular MEDIAL
-ajunge POSTERIOR si se aseaza cu n. ulnar in santul nervului ulnar (POSTERIOR de
epicondilul MEDIAL al humerusului)
-participa la formarea retelei arteriale a cotului
-se anastomozeaza cu a. recurenta ulnara POSTERIOARA

3)A. Colaterala Ulnara Inferioara

-se desprinde INFERIOR de precedenta
-coboara ANTERIOR de septul intermuscular MEDIAL
-se anastomozeaza cu a. recurenta ulnara ANTERIOARA
-participa la formarea retelei arteriale a cotului
-da o ramura pt. m. brahial

21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri

TRAIECTE si RAPORTURI
-se intinde de la bifurcatia a. brahiale pana in regiunea palmara
-in regiunea palmara formeaza arcul palmar profund
-traiect descendent in regiunea ANTERIOARA a antebratului
-initial se gaseste in interstitiul dintre m. brahioradial si rotund pronator
-LATERAL se gaseste r. superficiala a n. radial
-inferior devine superficial
-se aseaza intre tendoanele m. brahioradial si flexor radial al carpului (santul pulsului)
-este asezat pe m. patrat pronator
-distal, artera ocoleste procesul styloid al radiusului si ajunge in tabachera anatomica (strabatuta
oblic spre distal)
-in regiunea palmara trece prin primul spatiu interosos
-perforeaza m. interosos dorsal si m. ADDUCTOR al policelui
-se anastomozeaza cu r. palmara profunda a a. ulnare pt. a forma arcul palmar profund

RAMURI
1)A. Recurenta Radiala
-se desprinde aproape de originea a. radiale
-se anastomozeaza in santul bicipital lateral cu a. colaterala radiala
-participa la formarea retelei arteriale a cotului

2)R. Carpiana Palmara

-se desprinde de la baza procesului stiloid al radiusului
-traiect transversal catre MEDIAL
-se anastomozeaza cu ramura omonima din a. ulnara
-participa la formarea arcului carpian palmar

3)R. Superficiala
-se desprinde in santul pulsului
-patrunde in regiunea palmara trecand peste retinaculul flexorilor
-perforeaza muschii lojei tenare sau trece superficial de ei
-se anastomozeaza cu a. ulnara pentru a forma arcul palmar superficial

4)R. Carpiana Dorsala

66
 -se desprinde in tabachera anatomica
-trece profund de tendoanele m. extensori
-se anastomozeaza cu r. carpiana dorsala a a. ulnare formand arcul carp dorsal
(+a. interosoasa POSTERIOARA)
-din arcul carpian dorsal se desprind a. metacarpiene dorsale, care se ramifica in a.
digitale dorsale pentru marginile dorsale ale degetelor invecinate
-artera pentru marginea MEDIALA a degetului V se desprinde direct din arcul
carpian dorsal

5)A. Principala a Policelui

-se desprinde din a. radiala in primul spatiu interosos
-merge pe fata MEDIALA a metacarpului I pana la capul acestuia
-se imparte in doua a. digitale proprii
-din a. principala a policelui se desprinde si a. radiala a indexului

22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri

TRAIECT si RAPORTURI
-se intinde de la bifurcatia a. brahiale pana la nivelul osului pisiform
-are un traiect OBLIC spre MEDIAL
-PROFUND de capul ulnar al m. rotund pronator
-trece PROFUND de arcada de origine a m. flexor SUPERFICIAL al degetelor
-coboara intre m. flexor SUPERFICIAL al degetelor si m. flexor PROFUND al degetelor
-n. median incruciseaza ANTERIOR artera si se aseaza LATERAL
-INFERIOR artera coboara pe m. flexor PROFUND al degetelor
-este acoperita de m. flexor ulnar al carpului si m. flexor SUPERFICIAL al degetelor
-MEDIAL este n. ulnar
-patrunde in regiunea palmara impreuna cu n. ulnar, trece LATERAL de osul pisiform,
SUPERFICIAL de retinaculul flexorilor printr-o dedublare a acestuia canalul ulnar
-ajunsa in loja hipotenara se imparte in ramuri pt arcurile arteriale palmare

RAMURI
1)A. Recurenta Ulnara
-ramurile participa la formarea retelei arteriale a cotului
-de desprinde din a. ulnara si se imparte in 2 ramuri:
a) a. recurenta ulnara ANTERIOARA
-se anastomozeaza cu a. colaterala ulnara inferioara
b) a. recurenta ulnara POSTERIOARA
-se anastomozeaza cu a. colaterala ulnara superioara

2)A. Interosoasa Comuna

a) a. interosoasa ANTERIOARA
-coboara pe fata ANTERIOARA a mb. interosoase
-pana la nivelul m. patrat pronator pe care il vascularizeaza
-perforeaza mb. interosoasa si ajunge POSTERIOR
-participa la formarea arcului carpian posterior
-se desprinde a. comitanta a n. median care coboara impreuna cu n.
median
b) a. interosoasa POSTERIOARA
-ajunge pe fata POSTERIOARA a mb. interosoase
-se aseaza intre cele 2 planuri osoase din loja POSTERIOARA
-INFERIOR se anastomozeaza cu a. interosoasa anterioara ANTERIOARA

67
 -participa la formarea arcului carpian posterior
-se desprinde a. interosoasa recurenta ce se anastomozeaza cu a. colaterala medie
in jurul olecranului participand la formarea retelei arteriale a cotului

3)R. Carpiana Palmara

-se desprinde la marginea distala a m. patrat pronator
-traiect TRANSVERSAL
-se anastomozeaza cu o ramura omonima din a. radiala
-paticipa la formarea arcului carpian palmar

4)R. Carpiana Dorsala

-trece pe sub m. flexor ulnar al carpului
-participa la formarea retelei dorsale a carpului

5)R. Profunda
-are originea DISTAL de osul pisiform
-impreuna cu n. ulnar trece intre m. ABDUCTOR al degetului mic si m. flexor al
degetelui mic
-impreuna cu a. radiala formeaza arcul palmar profund

23. Arcul arterial palmar superficial

-se formeaza prin anastomozarea a. ulnare cu r. superficiala a a. radiale
-descrie o curba convexa catre distal
-este SUPERFICIAL de tendoanele m. flexori ai degetelor
-PROFUND de aponevroza palmara
-din convexitatea ei se desprind a. digitale palmare comune care se divid in a.
digitale palmare proprii pentru fetele alaturate ale degetelor II-V
-cea pentru fata MEDIALA a degetului V se desprinde ditrect din arcul palmar superficial
-a. digitale palmare proprii pentru acelasi deget se anastomozeaza intre ele

24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene

1) Arcul Arterial Palmar Profund
-se formeaza prin anastomozarea a. radiale cu r. profunda a a. ulnare
-acest arc se gaseste profund in regiunea palmara
-se afla in contac direct cu bazele metacarpienelor II-IV
-din convexitatea arcului palmar se desprind 3 a. metacarpiene palmare
-acestea comunica prin a. perforante cu a. metacarpiene dorsale
-la baza degetelor a. metacarpiene palmare se anastomozeaza cu a. digitale palmare comune

2) Arc Arterial Carpian Palmar

-se formeaza prin anastomozarea ramurilor carpiene palmare din a. ulnara si a. radiala

3) Arc Arterial Carpian Dorsal

-se formeaza prin anastomozarea ramurilor carpiene dorsale din a. ulnara si a. radiala
-in concaviatea arcului arterial ajunge si a. interosoasa POSTERIOARA si ANTERIOARA
-reteauta este culcata pe planul osos si este acoperita de m. extensori
-din concavitatea ei se desprind a. metacarpiene dorsale pentru fiecare deget

68
25. Venele cefalica si bazilica
VENA CEFALICA
-vena superficiala a membrului superior
-continua in partea LATERALA reteaua venoasa dorsala a mainii
-trece superficial de tabachera anatomica a mainii si are un traiect ascendent pe fata LATERALA
a antebratului
-la nivelul cotului trece ca element superficial prin santul bicipital LATERAL
-isi continua apoi traiectul ascendent subcutanat pe fata LATERALA a bratului
-trece prin santul delto-pectoral, apoi perforeaza fascia clavipectorala pentru a se varsa in v.
axilara

VENA BAZILICA
-continua in partea MEDIALA reteaua venoasa dorsala a mainii
-traiect ascendent subcutanat pe fata MEDIALA a antebratului
-la nivelul cotului trece ca element superficial prin santul bicipital MEDIAL
-isi continua traiectul ascendent pe fata MEDIALA a bratului pana la jumatatea acestuia unde
perforeaza fascia bratului pentru a se varsa apoi in una din venele brahiale

26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior – definitie si

semnificatie biologica
La nivelul articulatiilor dintre divesele segmente ale membrului superior exista anastomoze
arteriale de mare importanta in practica chirurgicala. O leziune vasculara, o obstructie
arteriala, o ligatura, situate intre ramurile anastomotice a doua teritorii diferite nu oblitereaza circulatia
arteriala a membrului permitand dilatarea acestor derivatii colaterale. In schimb blocarea circulatiei
superior sau inferior de originea colateralelor, poate compromite vascularizatia membrului.

27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice

FORMARE
-se formeaza prin anastomozarea ramurilor ANTERIOARE ale nervilor spinali C5-T1
-aceste ramuri anterioare se unesc formand 3 trunchiuri: SUPERIOR, MIJLOCIU, INFERIOR

PARTI
1)Trunchiul Superior – C5-C6
2)Trunchiul Mijlociu – C7
3)Trunchiul Inferior – C8-T1

Cele 3 trunchiuri se divid in cate o ramura ANTERIOARA si una POSTERIOARA, care se vor
uni si vor forma fasciculele:
1)Fasciculul Posterior – din toate ramurile POSTERIOARE
2)Fasciculul Lateral – ramurile ANTERIOARE din trunchiul superior + mijlociu
3)Fasciulul Medial – ramura ANTERIOARA a trunchiului inferior

RAMURI
1)Ramuri Terminale
N. Axilar + N. Radial + N. Median + N. Ulnar + N. Anebrahial Cutanat Medial +
N. Brahial Cutanat Medial + N. Musculocutan

2)Ramuri Colaterale

69
 N. Toracic Lung + N. Subclavicular + N. Dorsal al Scapulei + N. Suprascapular + N.
Pectorali Lateral si Medial + N. Subscapulari Superior si Inferior + N. Toracodorsal

28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul

Paraliziei
TRAIECT si RAPORTURI
-C5-T1
-se formeaza prin unirea unei radacini LATERALE (din fasc LAT) cu o radacina MEDIALA (din
fasc MED)
-la origine se gaseste ANTERIOR si LATERAL de a. axilara
-insoteste vasele brahiale, incrucisand ANTERIOR a. brahiala dinspre L-M
-ajunge in santul bicipital MEDIAL
-trece pe sub aponevroza bicipitala, iar apoi printre originile m. rotund pronator si pe sub arcada
de origine a m. flexor superficial al degetelor
-in 1/3 distala a bratului devine mai SUPERFICIAL
-trece pe sub retinaculull flexorilor ajungand in regiunea palmara, unde se imparte in 3 n.
digitali palmari comuni

RAMURI
1)Ram. Musculare
-pentru muschii ANTERIORI ai antebratului (cu exceptia m. flexor ulnar al carp si a
partii MEDIALE a m. flexor profund al degetelor

2)N. Antebrahial Interosos Anterior

-coboara impreuna cu a. interosoasa ANTERIOARA
-inerveaza muschii profunzi din loja ANTERIOARA a antebratului

3)Ram. Palmara a N. Median

-se desprinde superior de retinaculul flexorilor
-trece ANTERIOR de acesta ajungand in regiunea palmara
-inerveaza tegumentul eminentei tenare si al regiunii palmare mijlocii

4)Ram. Musculare
-pentru muschii eminentei tenare (cu exceptia m. ADDUCTOR al policelui si de capul
profund al m. scurt flexor al policelui si pentru primii doi lombricali)

5)N. Digitali Palmari Comuni

-3
-se gasesc in primele 3 spatii interosoase
-se impart in cate 2 n. digitali palmari proprii
-se distribuie tegumentului fetei ANTERIOARE a degetului I, fetelor ANTERIOARE ale
degetelor II si III si ½ LATERALE a fetei ANTERIOARE a degetului IV
-din acesti nervi se desprind ramuri dorsale care vor inerva tegumentul fetelor
POSTERIOARE ale falangelor distale ale degetelor II si III si ½ LATERALE a fetei POSTERIOARE a
falangei distale a degetului IV

ASPECTUL PARALIZIEI

70
 -nu se poate face flexia pumnului, prehensiunea, flexia ultimelor 2 phalange si nici pensa
bidigitala police-index, police-auriculara sau pensa tridigitala si cea de forta digito-palmara
-antebratul e in supinatie, pumnul in extensie, policele extins si abdus
-in incercarea de a face flexia pumnului si a degetelor se obsera doua atitudini tipice: « gheara
medianului », cand indexul nu se flecteaza delor, degetul mijlociu doar partial, degetele 4 si 5 complet
-policele nu acopera indexul, ci ramane extins

29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,

aspectul paraliziei.
NERVUL AXILAR
TRAIECT si RAPORTURI
-origine din fasciculul POSTERIOR al plexului brahial
-de la origine inconjoara marginea inferioara a m. subscapular
-impreuna cu a. circumflexa humerala POTERIOARA trece prin patrulaterul H2RT, ajungand pe
fata POSTERIOARA a art. umarului

RAMURI
1)Ram. Musculare
-pentru m. rotund mic si m.deltoid

2)N. Cutanat Brahial Lateral Superior

-inerveaza tegumentul fetei POSTERIOARE a umarului si LATERAL superior a bratului

ASPECT PARALIZIE
-umarul este cazut
-bratul atarna pe langa corp

NERVUL RADIAL
TRAIECT si RAPORTURI
-provine din fasciculul POSTERIOR al plexului brahial
-are un traiect descendent ANTERIOR de m. subscapular si POSTERIOR de a. axilara si apoi a.
brahiala
-impreuna cu a. brahiala profunda perforeaza septul intermuscular MEDIAL, trece prin spatiul
HRT asezandu-se in santul sau pe fata POSTERIOARA a humerusului (profund de m. triceps)
-in 1/3 inferioara a bratului perforeaza septul intermuscular LATERAL si iese in
santul bicipital LATERAL unde se imparte in ramurile sale terminale: ram. profunda si
ram. superficiala

RAMURI
1)N. Cutanat Brahial Posterior
-se desprinde in axila
-inerveaza tegumentul fetei PL a bratului

2)Ram. Musculare
-pentru muchii POSTERIORI ai bratului

3)N. Cutanat Anterbrahial Posterior

-se desprinde in santul bicipital LATERAL
-inerveaza tegumentul fetei POSTERIOARE a antebratului

71
 4)Ra. Superficiala a N. Radial
-se desprinde in santul bicipital LATERAL
-trece printre m. rotund pronator si m. brahioradial, LATERAL de a. radiala
-in 1/3 distala a antebratului perforeaza fascia antebrahiala ajungand POSTERIOR unde
da 3 n. digitali dorsali
-acestia se distribuie tegumentului de pe fata POSTERIOARA a degetului I, fetei
POSTERIOARE a degetului II pana la nivelul art. interfalangiene distale si partii LATERALE a fetei
POSTERIOARE a degetului III pana la art. interfalangiana distala

4)Ram. Profunda a N. Radial

-se desprinde in santul bicipital LATERAL
-inconjoara spre POSTERIOR colul radiusului pe fata sa LATERALA ajungand in loja
POSTERIOARA a antebratului intre muschii superficiali si profunzi ai lojei POSTERIOARE a
antebratului
-dupa ce inerveaza muschii superficiali POSTERIORI isi schimba denumirea in n.
antebrahial interosos posterior care se distribuie muschilor porfunzi POSTERIORI ai antebratului

ASPECTUL PARALIZIEI
-este afectata in primul rand extensia cotului , mainii si a primei phalange
-mana are aspect de « gat de lebada »
-bolnavul nu poate face semnul salutului militar
30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie,
aspectul paraliziei
NERVUL ULNAR
TRAIECT si RAPORTURI
-origine din fasciculul medial
-are un traiect descendent MEDIAL de a. axilara si apoi de a. brahiala
-la ½ bratului perforeaza septul intermucular MEDIAL si ajunge in regiunea POSTERIOARA a
bratului
-impreuna cu a. colaterala ulnara superioara ajunge in santul n. ulnar de pe fata POSTERIOARA
a epicondilului MEDIAL
-patrunde printre originile m. flexor ulnar al carpului pentru ca apoi sa se gaseasca intre acesta si
m. flexor profund al degetelor avand LATERAL a. ulnara
-ajunge la nivelul regiunii palmare trecand impreuna cu a. ulnara superficial de retinaculul
flexorilor printr-o dedublare a acestuia canalul ulnar
-la nivelul palmei se imparte in ramurile terminale: ram. suprficiala si ram. profunda

RAMURI
1)Ram. Musculare
-se distribuie m. flexor ulnar al carpului si partii MEDIALE a m. flexor profund al
degetelor

2)Ram. Palmara a N. Ulnar

-se desprinde la nivelul antebratului
-perforeaza fascia si se distribuie regiunii hipotenare

3)Ram. Dorsala a N. Ulnar

-se desprinde la 5cm proximal de art. radiocarpiana
-inconjoara tendonul m. flexor ulnar al carpului si ulna, ajungand POSTERIOR
-se imparte in 2-3 ramuri digitale dorsale

72
 -acestea se distribuie tegumentului fetei POSTERIOARE a degetului V, al fetei
POSTERIOARE a degetului IV (cu exceptia ½ LATERALE a fetei POSTERIOARE a falangei distale) si
jumatatii MEDIALE a fetei POSTERIOARE a degetului III pana la art. interfalangiana distala

4)Ram. Superficiala
-se imparte in 2 n. digitali palamari comuni
-acestia se vor imparti in cate 2 n. digitali palmari proprii ce se distribuie fetei palmare a
degetului V si ½ MEDIALE a fetei palmare a degetului IV
-inerveaza m. palmar scurt

5)Ram. Profunda
-insoteste ram. profunda a a. ulnare
-se distribuie m. eminentei hipotenare, m. ADDUCTOR al policelui si m. scurt flexor al
policelui, m. interososi si ultimilor doi lombricali

ASPECTUL PARALIZIEI
-mentinerea in flexie a ultimelor doua degete (mana de rugaciune)

NERVUL MUSCULOCUTAN
TRAIECT si RAPORTURI
-origine din fasciculul LATERAL
-traiect descendent spre LATERAL
-patrunde in grosimea m. coracobrahial pe care il strabate
-ajunge intre m. coracobrahial si m. biceps brahial, iar apoi intre m. biceps brahial si m.brahial
-la nivelul santului bicipital LATERAL perforeaza fascia brahiala LATERAL de m. biceps
brahial
-la acet nivel se continua cu n. cutanat antebrahial LATERAL

RAMURI
1)Ram. Musculare
-pentru m. biceps brahial, m. brahial si m. coracobrahial

2)N. Cutanat Antebrahial Lateral

-se distribuie tegumentului fetei A-L a antebratului

31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL
TRAIECT si RAPORTURI
-din fasciculul MEDIAL
-la origine se gaseste MEDIAL de a. axilara impreuna c n. ulnar si n. cutanat brahial medial
-coboara apoi MEDIAL de a. brahiala pana in 1/3 mijlocie a bratului unde perforeaza fascia
brahiala si se imparte in ramurile sale terminale: ram. anterioara si ram. posterioara

73
RAMURI
1)Ram. Anterioara
-se distribuie tegumentului din ½ MEDIALA a fetei ANTERIOARE a anterbratului

2)Ram. Poserioara
-se distribuie tegumentului marginii MEDIALE a antebratului

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

TRAIECT si RAPORTURI
-din fasciculul MEDIAL
-de la origine coboara MEDIAL de a. axilara apoi de a. brahiala impreuna cu n. ulnar si n. cutanat
antebrahial medial pana la 1/3 superioara a bratului unde se imparte in ramuri

RAMURI
-ramurile sale din axila si din 1/3 superioara a bratului comunica frcvent cu n. intercostali II si III
pin n.intercostobrahiali
-inerveaza tegumentul bazei axilei si fetei MEDIALE a bratului in 1/3 superioara
-in continuare ramurile sale se distribuie tegumentului fetei MEDIALE a bratului

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL LATERAL (ramura din n. musculocutan)

-se distribuie tegumentului fetei A-L a antebratului

RAMURA PALMARA A NERVULUI MEDIAN

-se desprinde superior de retinaculul flexorilor si trece ANTERIOR de acesta ajungand in
regiunea palmara
-se distribuie tegumentului lojei tenare si a regiunii palmare mijlocii

RAMURA PALMARA A NERVULUI ULNAR

-se deprinde la nivelul antebratului
-perforeaza fascia si se distribuie tegumentului regiunii hipotenare

NERVUL CUTANAT BRAHIAL POSTERIOR (ramura din n. radial)

-se desprinde in axila
-inerveaza tegumentul fetei P-L a bratului

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL POSTERIOR (ramura din n. radial)

-se desprinde din santul bicipital LATERAL
-inerveaza tegumentul fetei POSTERIOARE a antebratului

NERVUL CUTANAT BRAHIAL LATERAL SUPERIOR (ramura din n. axilar)

-inerveaza tegumentul fetei POSTERIOARE a umarului si S-L a bratului

32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul

membrului superior
A.axilara se palpeaza numai in ultima sa portiune,la individul cu bratul abdus,pe fata mediala a
m.coracobrahial.Vine in contact cu capul humeral .Se proiecteaza pe linia care uneste procesul caracoid
cu varful axilei.

A.brahiala se palpeaza la brat si la plica cotului,medial de m.biceps,percepandu-se pulsul arterial si tot

aici se injecteaza solutii anestezice.Se proiecteaza pe linia dintre varful axilei si jumatatea plicii
cotlului,pe marginea mediala a mm.coracobrahial si biceps.

74
A.radiala se palpeaza la antebrat in santul pulsului,iar la mana in tabachera anatomica,unde vine in raport
cu osul trapez.Artera si vena radiala se proiecteaza de la jumatatea plicii cotului pana in santul pulsului,la
jumatatea distantei dintre tendonul m.flexor radial al carpului si procesul stiloid radial.

A.ulnara devine superficiala si deci palpabila in jumatatea distala a antebratului,in interstitiul dintre
mm.flexor ulnar al carpului si flexor supefiricial al degetelor.La nivelul mainii se palpeaza lateral de
pisiform.Artera si vena ulnara se proiecteaza pe linia dintre epicondilul medial si marginea laterala a
pisiformului.

33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor

Din clavicula palpam fata superioara, neteda, marginile anterioara si posterioara pe toata intinderea lor
precum si extremitatile

Din scapula se palpeaza : marginea posterioara a spinei cu acromionul lateral, marginea mediala a
scapulei in portiunea ei infraspinoasa, marginea laterala, unghiul inferior si procesul coracoid.

Din humerus se palpeaza capul, tuberculul mare, tuberculul mic, epicondilii, santul n. ulnar

Din radius se palpeaza capul radiusului, procesul stiloid, corpul radiusului se palpeaza mai usor distal.

Din oasele carpiene : pisiformul, carligul osului cu carlig, tuberculul scafoidului, creasta trapezului,
piramidalul

Din metacarpiene : baza metacarpelor

Falangele sunt explorabile prin palpare in intregime, cu exceptia jumatatii distale a ultimelor falange care
prezinta pulpa degetului.

34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica a
acestui raport
Nervul axilar in raport cu colul chirurgical al humerusului.Fata posterioara humerala prezinta santul
nervului radial care coboara pe fata laterala a humerusului.In el se gasesc n.radial si a.brahiala.
Colul radiusului este inconjurat de ramura profunda a nervului radial.
Posterior de epicondilul medial se gaseste santul nervului ulnar prin care trece nervul ulnar.
Carligul osului cu carlig vine in raport medial cu ramura profunda a n.ulnar.
Raportul direct al nervului cu osul explica lezarea sa in fracturile la acel nivel sau paralizia consecutiva
inglobarii nervului in calus.

III. Peretele abdominal, membrul inferior

1. Muschiul drept abdominal. Teaca muschiului drept abdominal. Implicati

clinice.
Muschiul drept abdominal este un muschi lung,cu fibre verticale,intins intre baza toracelui si simfiza
pubiana.Cei doi muschi drepti abdominali sunt separati intre ei de linia alba,marginile lor laterale
limiteaza lateral peretele anterior abdominal.
Muschiul drept abdominal este segmentat in 3-6 pantece musculare de 2-5 tendoane intermediale
numite intersectii tendinoase.Constant exista o intersectie tendinoasa la nivelul ombilicului , 1-2
supraombilicale si 1-2 inconstante subombilicale.Ele au valoarea unor “coaste abdominale”
Originea muschiului se face orub treu digitatii pe fata anterioara si marginea inferioara a cartilagiilor
coastelor 5-7 si pe fata anterioara a procesului xifoid.

75
Insertia : printr-un tendon scurt si turtit se insera pe creasta pubelui pana la tuberculul pubic,pe fata
anterioara a unghiului pubic si simfizei pubiene
Teaca muschiului drept abdominal (rectus abdominis) este formata in 2/3 superioara de foita m.oblic
intern care se cliveaza in 2 foite : una anterioara care trece anterior de muschi si peste ea se lipeste
aponevroza muschiului oblic extern consituind astfel lama anterioara a tecii si o foita posterioara la care
adera aponevroza muschiului transvers abdominal , posterior de aceasta , formand astfel lama
posterioara a tecii muschiului.Marginea inferioara a lamei posterioare este putin arcuita si poarta
numele de linia arcuata sau arcada lui Douglas.
In 1/3 inferioara lama aponevrotica posterioara lipseste ea fiind inlocuita de fascia transversalis.Lama
aponevrotica anterioara este formata de aponevrozele mm.transvers abdominal , oblic intern si oblic
extern.
Aceste aponevroze se reunesc la mijloc si participa la formarea liniei albe.
Raporturile fetei posterioare : in portiunea superioara vine in raport cu fata anterioara a cartilajelor
costale si spatiile intercostale, iar in partea inferioara cu la posterioara a tecii dreptului.Lama posterioara
si fascia transversalis separa muschiul de tesutul periperitoneal.Aici, imediat la dreapta liniei mediene
urca ligamentul rotund al ficatului.vin in contact cu vasele epigastrice superiore si inferioare.Imediat
superior de ombilic, acestea patrund in muschi iar la acest nivel realizandu-se o anastomoza importanta
intre a.subclavie si a.iliaca externa.In stenoza istmului aortic, aceasta anastomoza se dilata si se observa
pulsatia muschiul drept abdominal.Intre vene se realizeaza anastomoza cavocava iar in cazul trombozei
venei cave inferioare aceasta anstomoza devine groasa ca un deget si asigura drenajul in cava superioara
.La fel si in sindromul de hipertensiune portala, aceste anastomoze se dezvolta.
Ca inervatie : t5-l1 , n.iliohipograstric si n.ilioinghinal
Vascularizatie : vasele epigastrice superioare si inferioare.
Actiune : mentine pozitia verticala a corpului, mentine viscerele in pozitie normala si participa la
celelalte actiuni ale presei abdominale.+
2. Muschii oblic extern, oblic intern si transvers abdominal – situatie, descriere,
raporturi, inervatie. Implicatii clinice (trasee vasculonervoase, paralizii,
directia fibrelor musculare)
Muschiul oblic extern
Este cel mai mare si mai superficial dintre muschii lati ai abdomenului.Acesta are o directie oblica
superior lateral spre inferior medial.Pantecele muscular participa la formarea peretelui lateral al
abdomenului.
Originea muschiului se face prin 8 digitatii musculotendinoase pe ultimele 8 coaste, pe fetele externe si
marginile inferioare.Aceste digitatii se interpun cu cele ale m.dintat anterior (serratus anterior) si marele
dorsal ( latissimus dorsi).Fasciculele posterioare coboara pe o directie aproape verticala si se insera pe
buza externa a crestei iliace.
Muschiul are o forma neregulata si prezinta patru margini :
1. Marginea superioara „in dinti de fierastrau”
2.Marginea posterioara ,libera, cea ma putin intisa, cea care participa la formarea trigonului lombar
3.Marginea inferioara a partii carnoase care ocupa buza externa a crestei iliace mai mult decat
jumatatea anterioara a buzei
4.Marginea anterioara a corpului corespunde unei linii verticale trasata de la nivelul extremitatii
anterioare a coastei 9 pana la nivelul ombilicului
Aponevroza muschiului oblic extern este formata din fibre aponevrotice cu aceeasi directie ca a fibrelor
musculare, este cea care participa la formarea lamei anterioare a tecii dreptului abdominal si la
formarea linei albe.
Raporturile fetei superficiale : superior , primele 2 digitatii vin in raport cu partea abdominala a
pectoralului mare, fiind acoperit de acesta.In rest aceasta este acoperita de fascia superficialis

76
Raporturile fetei profunde : superior vine in contact cu fata externa a ultimelor 6-7 coaste si spatiile
intercostale .De la coasta 9 in jos acopera fata externa a muschiului oblic intern pana aproape de
ligamentul inghinal.
Inervatie : nervii intercostali ( t5-t12) si n.iliohipogastric si ilioinghinal (L1)

Muschiul oblic intern

Este situat superficial de m.transvers abdominal si profund de m.oblic extern.Fibrele sale au o directie
oblica lateral inferior spre medial superior.Pantecele muscular participa la formarea peretelui lateral al
abdomenului iar aponevroza la cel anterior
Originea se face la nivelul fasciei toracolombare , pe linia intermediara a crestei iliace si pe 1/3 sau 2/3
laterale ale ligamentului inghinal.Fibrele sale radiaza in evantai.
Insertia se face la nivelul ultimelor 3-4 coaste ,pe membrana sternala si linia alba de la procesul xifoid
pana la simfiza pubiana.
Aponevroza muschiului oblic intern participa la formarea tecii dreptului abdominal astfel : in 2/3
superioare aponevroza se imparte intr-o lama anterioara si una posterioare. Cea anterioara este insotita
superficial , de aponevroza m.oblic extern iar profund de cea a muschiul trasnvers.Cea posterioara
formeaza teaca posterioara a dreptului pana in dreptul ombilicului, apoi la acest nivel formand linia
arcuata sau arcada lui Douglas si trecand in partea anterioara participand la formarea a 1/3 din lama
anterioara a tecii dreptului, cea posterioara,in aceasta portiune, fiind alcauita din fascia trasnversalis.
Marginea inferioara a unor fascicule care pornesc de pe ligamentul inghinal , impreuna cu o portiune
similara a muschiului trasnvers abdominal participa la formarea peretelui superior al canalului
inghinal.Iar unele fascicule cu originea pe ligamentul inghinal formeaza muschiul cremaster la barbati.
Inervatia : n.intercostali , subcostali, iliohipogastric si ilioinghinal.

Muschiul transvers abdominal

Este cel mai profund dintre muschii lati ai abdomenului si se intinde pe toata suprafata unui
hemiabdomen .Aproape tot corpul sau muscular este cuprin in peretele lateral abdominal.Aponevroza
anterioara porneste anterior de cropul sau muscular, strabate peretele abdominal anterior si ajunge la
linia alba.Aponevroza posterioara porneste posterior de muschi.Pe verticala muschiul se intinde de la
a6a coasta pana la creasta iliaca si ligamentul inghinal.Fibrele sale musculare si aponevrotice au o
directie predominant transversala,dar cele superioare sunt usor ascendente iar cele inferioare sunt oblic
descendente.
Originea : prin 6 digitatii pe fata interna si marginea inferioara a ultimelor 6 coaste si cartilaje
costale.Aceste digitatii alterneaza cu digitatiile costale ale diafragmei.
Pe foaia profunda a fasciei toracolombare
Pe 1/3 sau 2/3 anterioare ale buzei interne a crestei iliace si 1/3 sau 2/3 lateral de ligamentul inghinal
Insertia se face pe toata linia alba, iar prin tendonul conjunct, pe creasta pubelui ,pe tuberculul pubic si
pe portiunea mediala a ligamentului pectineal Cooper.Cateva fascicule musculare participa la formarea
muschiului cremaster la barbati impreuna cu m.oblic intern.Din aponevroza anterioara ,de partea
opusa,coboara de la extremitatea laterala a liniei arcuate fibre aponevrotice , care impreuna cu fibrele
fasciei transversalis formeaza ligamentul interfoveolar sau ligamentul lui Hesselbach.Alte fibre

77
descendente se unesc cu fibre tendinoase pornite din marginea laterala a dreptului abdominal pentru a
forma ligamentul Henle.
Fata superficiala a muschiului este acoperit de m.oblic intern.Intre cei doi muschi un spatiu conjunctiv
adipos prin care trec dinainte inapoi si metameric ultimele 5 manunchiuri v-n
intercostale,subcostal,vasele lombare si nn.iliohipogastric si ilioinghinal
Inervatie : ultimii 5 nervi intercostali,n.subcostal,iliogastric si ilioinghinal.

3. Canalul inghinal – delimitare, pereti. Implicatii clinice

Canalul inghinal este situat in grosimea peretelui abdominal al regiunii inghinale,fiind un traiect prin care
trece funiculul spermatic la barbati si ligamentul rotund al uterului la femei.Canalul prezinta 4 pereti si
doua orificii.
Delimitat :
- perete anterior : m.oblic extern
-pertele posterior : fascia transversalis
-perete inferior : ligamentul inghinal
-perete superior : marginea inferioara ale corpurilor muschilor oblic intern si trasnvers abdominal
-orificiu superficial : sapatura in m.oblic extern
-orificiu profund : sapatura in fascia transversalis
Peretele posterior al canalului inghinal este format din fascia transversalis cuprinsa intre :
superior - marginea inferioara a m.transvers
inferior – buza superioara a ligamentului inghinal
medial – marginea laterala a teci m.drept abdominal
lateral – fascia iliaca
Fascia transversalis nu formeaza singura perete, ea este intarita medial de ligamentul reflex,tendonul
conjunct si de ligamentul Henle iar lateral ligamentul interfoveolar ( Hesselbach).Inapoia peretelui
posterior se gaseste tesut preperitoneal care contine ligamentul ombilical medial si vasele epigastrice
inferioare iar profund de acest tesut se gaseste peritoneul parietal anterior care formeaza aici fosetele
inghinale mediala si laterala.
Peretele superior – format de marginea inferioara a m.transvers situata mai profund si de aceea a
m.oblic intern situata anterior.

Peretele inferior – al canalului este format de ligamentul inghinal si de ligamentul lacunar ; este rezistent
, cele doua ligamente fiind formate din fascicule aponevrotice dense.Ligamentul inghinal are forma de
jgheab, pe care se sprijina funiculul spermatic(ligamentul rotund al uterului).Lateral de aceasta
portiune ,profund de aponevroza m.oblic extern au originia pe lig.inghinal in treimea sa laterala
fasciculele inferioare ale m.oblic intern si mai profund m.transvers abdominal.Cu cat aceste origini
coboara mai mult pe ligamentul inghinal , cu atat distanta dintre peretele suprior si ligamentul este mai
mica iar rezistenta mai mare.
Peretele anterior este format din portiunea inferioara a aponevrozei m.oblic extern.Aceasta aponevroza
este acoperita de fasccia superficialis care adera puternic.Intre derm si ligamentul inghinal exista tracturi

78
fibroase, prezenta lor facand sa apara plica inghinala sau stinghia care marcheaza limita dintre abdomen
si coapsa.Herniile situate superior de ligament sunt hernii inghinale iar cele situate inferior sunt hernii
femurale.
4. Canalul inghinal – orificii, continut. Implicatii clinice
Canalul inghinal este situat in grosimea peretelui abdominal al regiunii inghinale,fiind un traiect prin care
trece funiculul spermatic la barbati si ligamentul rotund al uterului la femei.Canalul prezinta 4 pereti si
doua orificii.
Orificiul inghinal superficial este situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic si are forma unui oval
alungit.El poate fi considerat o spartura in aponevroza muschiului oblic extern , marginita superior si
medial de stalpul medial , infero-lateral de stalpul lateral iar lateral de fibrele intercrurale.Posterior se
afla ligamentul reflex.
Stalpul medial este format din fibre ale aponevozei m.oblic extern care se insera pe pubis.Stalpul lateral
este mai puternic,fiind format de partea ligamentului inghinal care se insera pe tuberculul pubic.Stalpul
posterior este situat inapoia funiculului spermatic(lig.rotund al uterului) si a stalpului medial.La
extremitatea laterala a orificiului stalpii lateral si medial sunt solidarizati de fibre intercrurale.
Orificiul superficial se poate palpa lateral si superior de tuberculul pubic.
Orificiul inghinal profund este locul unde s-a produs evaginarea unei parti din fascia transversalis in
timpul coborarii testiculului.El poate fi definit ca locul in care fascia transversalis se continua cu fascia
spermatica interna.La femeie prin acest orificu trece ligamentul rotund al ovarului iar la barbat in aria lui
se aduna elementele funiculului spermatic.
Superior este delimitat de marginea inferioara a m.transvers iar medial si inferior de marginea laterala a
ligamentului interfoveolar,la acest nivel trecand vasele epigastrice inferioare.Posterior de orificiul
inghinal profund se afla fosa inghinala laterala prin ea angajandu-se herniile inghinale oblice
externe.Vasele epigastrice inferioare pot fi lezate cu ocazia prepararii sacului hernial in vederea
ligaturarii si rezectiei lui.
Canalul inghinal contine la barbat elementele funiculului spermatic .Acesta este format din : canalul
deferent sitat postero-medial de celelalte elemente si insotit de a.deferentiala, artera testiculara insotita
de plexul testicular , situata anterior de canalul deferent ; venele : testiculara, epididimara.
Tunicile funiculului spermatic sunt : fascia spermatica interna, denumita improriu de chirurgi tunica
vaginala comuna, m.cremaster si fascia lui.
Canalul inghinal la femeie contine ligamentul rotund al uterului , o ramura din a.epigastrica inferioara,
ramura genitala a n.genitofemural si vasele limfatice.Herniile inghinale la femeie sunt mult mai
rare,deoarece canalul inghinal si orificiile sale sunt mult mai inguste.

5. Fosete inghinale pe fata profunda a peretelui abdominal- clasificarea

herniilor
Ligg.ombilicale întinse între ombilic şi pelvis determină formarea, spre cavitatea peritoneală, a unor cute
peritoneale care se numesc plici ombilicale:
- plica ombilicală mediană – ridicata de uraca
-plicile ombilicale mediale - ridicate de ligg.ombilicale mediale
- plicile ombilicalelaterale – produse de vasele epigastrice inferioare
Peritoneul parietal anterior formează între plicile ombilicale o serie de depresiuni peritoneale numite
fosete inghinale, depresiuni care corespund peretelui posterior al canalului inghinal, unde, la nivelul
fosetelor inghinale începe evaginarea structurilor parietale în cursul producerii herniilor inghinale.
Fosetele inghinale sunt:
1.Foseta supravezicală - între uracă şi lig.ombilical medial
-pe aici se produce evaginarea parietală în cursul herniilor inghinale oblice interne

79
2.Foseta inghinală medială - cuprinsă între lig.ombilical medial şi vasele epigastrice inferioare
- pe aici se produc hernii inghinale directe (sunt hernii de slăbiciune a peretelui abdominal)
3.Foseta inghinală laterală - lateral de vasele epigastrice inferioare
- înapoia orificiului inghinal profund
- la acest nivel se produc herniile inghinale oblice externe, cele mai frecvente, caracterizate ca hernii "de
efort"
6. Canalul femural. Corona mortis. Implicatii clinice ( diferenta dintre herniile
inghinale si cele femurale).
Canalul femural este situat anterior la nivelul coapsei, in interiorul triunghiului femural.
Delimitat astfel :
Medial – ligamentul lacunar
Lateral – vena femurala
Anterior – ligamentul inghinal
Posterior ligamentul pectineal si ramura superioara a pubisului.
Deschiderea canalului femural este situata la frontiera sa superioara, cunoscut sub denumirea de inel
femural.Inelul femural este inchis de un strat de tesut conjunctiv – septul femural.Acest sept este
perforat de vasele limfatice care ies din canal.
Canalul femural contine :
Vasele limfatice – dreneaza din ggl limfatici inghinali profunzi
Nodul limfatic profund – nod lacunar
Tesut conjunctiv si un spatiu gol
Spatiul gol permite distensia venei femurale , astfel incat sa poata face fata cresterii presiunii
intraabdominale
Corona mortis reprezinta o anastomoza intre o ramura a a.obturatorie si ramura din a.epigastrica
inferioara.Aceasta anastomoza se face obisnuit superior de marginea laterala a ligamentului lacunar.Pe
timpul practicarii herniotomiei, inelul de strangulare al herniei femurale era sectionat pe marginea
mediala a sa,corespunzand ligamentului lacunar si acestei anastomoze,fapt care producea o hemoragie
deseori mortala, de unde si denumirea.
7. Puncte slabe ale peretelui abdominal. Liniile albe interna si externa. Trasee
vasculonervoase la nivelul peretelui abdominal. Implicatii clinice.
Trigonul lombar(Petit)
Delimitare: lat-marg.post.m.oblic ext.
-Inf-creasta iliaca
-Med-marg.lat.latissimus dorsi( sau latissimusimus-he)
In aria trigonului se gasesc: n.subcostal,n.II,ramura fesiera a celei de a IV a artere lombare,vase
superficiale care stabilesc legatura cu cele perineale.
Daca muschiul latissimus dorsi este f.dezvoltat trigonul poate lipsi.
Tetragonul lombar(Grynfelt)
Laturi:
- supero-med.-dintatul postero-inferior
- Supero-lat.-ultima coasta
- Infero-lat.-oblicul int.
- Infero-med.-m.erector spinal
Cand muschiul dintat este foarte dezvoltat patrulaterul se transforma in pentagon(Krause).Cand insertiile
dintatului si ale oblicului int. fuzioneaza pe ultima coasta spatiul devine triunghiular(Lesghaft).
Linia alba
-banda fibrotendinoasa intinsa de la procesul xifoid la simfiza pubiana intre marginile mediale ale celor 2
m.drepti abdominali.
-se insera pe fata ant. A simfizei pubiene
-se produc hernii: supraombilicale(mai frecvente) si juxtaombilicale

80
-slab vascularizata,rezistenta la sutura=> prin ea se fac inciziile de laparotomie

Trigonul inghinal Hesselbach

Delimitare: inf-lig.inghinal
Med-drept. abd
Sup-marg. Inf a m.oblic. int si transvers abd.
Cu cat aria trigonului este mai mica, cu atat riscul de a face hernie este mai mic.
Inelul ombilical
-se produc hernii ombilicale indirecte inferioa
-la copii herniile se datoreaza intarzierii inchiderii inelului
Linia semilunara
- reprezinta linia curba la nivelul careia partea carnoasa a m.trasnvers abdominal se continua cu
aponevroza anterioara.Intre marginea laterala a m.drept si cele anterioare ale muschilor lati se afla o fasie
ingusta unde stratul musculoaponevrotic este fromat numai din celel trei aponevroze suprapuse.Unii
autori numesc aceasta fasie aponevrotica “linia alba externa”.La nivelul ei exista mici orificii
vasculonervoase care largindu-se sub actiunea unor factori devin orificii herniare prin care trec marele
epiploon sau ansele intestinale.Aceste hernii sunt foarte rare.In clinica se numesc hernii ale liniei lui
Spiegel.
Peretele unei jumatati de abdomen primeste sangele arterial din urmatoarele surse : ultimele 5 artere
intercostale ,artera subcostala,patru artere lombare ,artera epigastrica superioara , artera epigastrica
inferioara,a.musculofrenica,a.circumflexa iliaca profunda,artera iliolombara,artera epigastrica superficiala
si a.circumflexa iliaca superficiala.
Inervatia peretilor abdominali este realizata senzitiv ,motor si vegetativ de ramrile anterioare ale ultimilor
6 nervi toracici si ale primilor doi nervi lombari care se distribuie metameric peretelui abdominal ,trecand
dinspre posterior spre anterior prin interstitiul dintre m.oblic intern si transvers abdominal.

8. Traseul vaselor epigastrice la nivelul peretelui abdominal. Anastomoza

interepigastrica. Implicatii clinice (protectia chirurgicala a vaselor; aspectul
in coarctatia de aorta)
A.epigastrica superioara este ramura terminala din artera toracica interna.Ea trece din peretele toracic
in cel abdominal prin trigonul sternocostal si patrunde in teaca m.drept abdominal ajungand pana la
ombilic.Se termina prin 1-3 ramuri care patrund in grosimea muschiului drept abdominal unde se
anastomozeaza prin inoscultatie cu ramurile similare din a.epigastrica inferioara.
A.epigastrica inferiaora se desprinde din a.iliaca externa ,inapoia ligamentului inghinal,mai inainte ca
a.iliaca sa patunde in lacuna vasculara.Imediat dupa origine, ea descrie o curba posterior de marginea
inferioara si mediala a orificiului inghinal profund,fiind incrucisata supero-lateral la acest nivel de canalul
deferent sau ligamentul rotund al uterului.Apoi urca spre ombilic si patrunde in teaca muschiului drept
abdominal .Ramurile ei terminale patrund adanc in muschi si se anastomozeaza cu precedentul.
A.epigastrica superficiala ramura din a.femurala se desprinde din aceasta imediat sub ligamentul
inghinal, perforeaza fascia lata si devine superficiala urcand spre ombilic.Ea se anastomozeaza cu
a.epigastrica inferioara, a.cremasterica si a.circumflexa iliaca superficiala.

81
9. Pelvisul osos. Pelvimetrie interna si externa
Pelvisul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus. Din alcatuirea si structura sa
deriva si functiile pelvisului :
1.rolul de sustinere si de transmitere spre sol a greutatii trunchiului,in statica si locomotia bipeda
2.rolul de protectie a organelor pelvine
3.rolul in gestatie si la nastere
Pelvisul ca intreg prezinta o suprafata exterioara sau exopelvina si alta interna sau endopelvina.

Suprafata EXOPELVINA este formata din :

anterior – simfiza pubiana
posterior – fata dorsala a sacrului si coccisului, de articulatiile sacroiliace si marginile posterioare
ale coxalelor
lateral – fata laterala a oaselor coxale

Suprafata ENDOPELVINA este impartita de o stramtoare, STRAMTOAREA SUPERIOARA A PELVISULUI si

formata anatomic de linia terminala, in doua etaje:
-unul superior, numit pelvisul mare
-unul inferior, numit pelvisul mic
Linia terminala este curba si pleaca de la promontoriu, trece peste partile laterale ale sacrului si
articulatiile sacroiliace,dupa care se continua de fiecare parte cu linia arcuata, eminenta iliopectinee,
creasta pectineala, tuberculul pubic si marginea superioara a simfizei pubiene. Prin urmare i se distinge
o portiune sacrala, una iliaca si alta pubiana.

PELVISUL MARE:
-este larg deschis inainte
-are pereti ososi numai in partea POSTERIOARA si in partile LATERALE,corespunzatoare foselor iliace
interne.
-SUPERIOR comunica cu cavitatea abdominala.

PELVISUL MIC:
-este situat sub linia terminala, intre stramtoarea SUPERIOARA si cea INFERIOARA.
-la sexul feminin, dat fiind rolul sau in gestatie si la nastere, a fost numit pelvisul OBSTRETICAL sau
ADEVARAT.
-el cuprinde intre peretii sai cavitatea pelvina/canal pelvin/escavatie pelvina.
-peretele POSTERIOR este format de fata pelvina a sacrului si coccisului
-peretii LATERALI de ischion si pubis ,ale caror ramuri circumscriu GAURA OBTURATA.

Pelvimetria externa
-diam. antero-post.= 20 cm.( fata ant simfiza- fata ant sacru)
-diam. biliac = 24 cm (intre cele doua spine iliace sup)
-bicrest = 28 cm (intre pct cele mai indepartate ale crestelor iliace)
-bitrohanterian = 32 cm.
-Rombul lui Mihailis - intre spinele iliace posterosup = 10 cm.
- intre foseta intrafesiera si L5 = 11 cm.

Pelvimetria interna
1. Diametre antero-posterioare

82
- promonto-suprapubian = 11,5 cm. (conjugata anatomica).
- Promonto-retropubian = 10,5 cm.(conjugata vera)-diam.util. Dak < 9,5- cezariana
- Promonto- subpubian = 12 cm. (conjugata diagonalis).
2. Transversale
- Maxim = 13 cm (pct cele mai departate ale liniilor arcuate).
- Minim = 12 cm. (la jum dist dintre promontoriu si simfiza).
3. Oblice
- Stg = 12,5 cm ( artic sacro-iliaca stg-eminenta iliopectinee dr).
- Dr = 12 cm (artic sacro-iliaca dr- eminenta ilio-pectinee stg).
Craniul fetal se aranjeaza de obicei in unul din diam. oblice.
In dreptul spinelor ischiatice, clinic, se descrie stramtoarea mijlocie, al carui diam bispinos este 12 cm.
Stramtoarea inferioara - vf coccisului, lig sacro-tuberoase, tuberozitatile ischiatice,ram ischio-pibiene.
- Antero-post = 9,5 cm (intre coccis si simfiza).
-Transvers = 11 cm ( intre tuberozitatile ischiatice).
-Oblic = 11-12 cm (de la jum lig sacrotuberos la ram ischio-pubiana).

10. Regiunea fesiera – topografie, enumerarea si inervatia muschilor. Implicatii

clinice ( injectiile in regiunea fesiera, comunicarile regiunii, posibile leziuni
asociate cu fracturi)
Regiunea fesiera este limitata superior de creasta iliaca,inferior de pliul fesier,lateral de verticala
coborata de la spina iliaca anterosuperioara iar medial ajunge la santul interfesier.
Pielea este groasa,cu putin par ,cu numeroase glande sebacee care por fi sediul furunculeleor.
Paniculul adipos este bine reprezentat ,compartimentat in areole.Ele comnica atat cu tesutul adipos al
fosei ischio-rectale cat si cu tesutul adipos situat profund de muschiul fesier mare.
In paniculul adipos se gasesc nervi superficiali provenind din T11-L3 ( nn.clunium superiori) , din nervul
femrocutanat posterior,din nervii sacrali sicoccigieni si din nervul iliohipogastric.Aceasta explica
iradierea in regiunea fesieraa durerilor in leziunile vezicale sau rectale.
Fascia fesiera dependenta a fasciei lata se imparte ,la marginea superioara a muschiului fesier mare,intr-
o lama superficiala si alta profunda.
Planul muscular superficial format de muschiul fesier mare inervat de nervul fesier inferior.Intre planul
muscular superficial si cel profund se gaseste un strat de testu adipos care comunica atat cu paniculul
adipos cat si grasimea din regiunile vecine.Astfel prin marea incizura ischiadica comunica cu tesutul
adipos din spatiul pelvisuberitoneal iar prin mica incizura ischiadica de-a lungul nervului ischiadic, cu
fosa ischio-rectala.
Planul muscular mijlociu este format de muschiul fesier mijlociu inervat de nervul fesier superior.
Planul muscular profund este format de sus in jos de muschi : fesier mic,inervat de fesier superior ,
piriform,gemen superior,obturator intern,gemen inferior,obturator extern,patrat femural acestia fiind
inervati de ramuri din plexul sacral.
Pentru injectiile intramusculare,fesa este impartita printr-o linie orizontala trecand prin varful marelui
trohanter si alta perpendiculara pe acesta,in patru cadrane : superomedial,superolateral,inferomedial si
inferolateral.Injectiile se vor face numai in cadranul superolateral,cu un ac de 8-10 cm ,gros , care se
introduce perpendicular pe piele,cat mai adanc ,pentru a depasi paniculul subcutanat.Inainte de
injectarea substantei medicamentoase se aaspira pentru a verifica daca nu am patruns intr-un vas
sanguin.

11. Muschii regiunii anterioare a coapsei – situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice. Tipuri de paralizii.

83
M. CVADRICEPS FEMURAL
1)M. Drept Femural:
Origine: -spina iliaca ANTERO-INFERIOARA
-o suprafata triunghiulara deasupra acetabul

2)M. Vast Lateral:

Origine: -linia de trifurcatie laterala a liniei aspre
-buza LATERALA a liniei aspre
-fata ANTERIOARA a trohanterului mare

3)M. Vast Medial:

Origine: -buza MEDIALA a liniei aspre
-fata inferioara a colului femural

4)M. Vast Intermediar:

Origine: -buza LATERALA a liniei aspre
-fata ANTERIOARA a diafizei femurale

Insertie: Cele 4 fascicule se unesc intr-un tendon unic care se insera pe baza si marginile rotulei,
dupa se continua inferior cu tendonul rotulian si insertia de pe tuberozitatea tibiei.

Raporturi:
-m. cvadriceps este incrucisat ANTERIOR de m. croitor
-m. drept femural are raporturi SUPERIOR cu m. tensor al fasciei lata
MEDIAL cu m. iliopsoas
INFERIOR este superficial si subcutanat
-m. vasti, prin fata lor PROFUNDA vin in raport cu fetele corpului femural (cu exceptia
interstitiului liniei aspre)
-m. vast LATERAL are raporturi SUPERIOARE cu m. tensor al fasciei lata si m.
fesier mare; si este acoperit de m. tensor al fascei lata
-m. vast MEDIAL are raporturi INFERIOR cu m. adductor mare
-intre m. vast MEDIAL si m. adductor mare se formeaza un sant, care impreuna cu m.
croitor constituie canalul adductorilor (in care se afla artera femurala, vena femurala si n. safen)

Actiune: -extensia gambei pe coapsa

-flexia coapsei pe abdomen (=croitor) (prin m. drept femural)
-in mers deplaseaza inainte gamba membrului oscilant si fixeaza in extensie gamba
membrului de sprijin

Inervatie: N. Femural (L1-L4)

M. TENSOR AL FASCIEI LATA

Origine: -creasta iliaca (extremitatea ANTERIOARA)
-spina iliaca ANTERO-SUPERIOARA
-fascia fesiera

Insertie: Corpul se continua cu tractul iliotibial, care se insera pe condilul LATERAL al tibiei

Raporturi:
-asezat in partea LATERALA a regiunii ANTERIOARE a coapsei

84
 -din portiunea inferioara a tractului iliotibial pleaca fibre spre marginea LATERALA a
rotulei
-este un muschi superficial
-este acoperit de fascia lata si de tegument
-PROFUND de el se afla m. vast lateral
-prin marginea ANTERIOARA vine in raport cu m. croitor
POSTERIOARA vine in raport cu m. fesier mijlociu

Actiune: -flexia art. genunchiului in extensie

-flexia gambei pe coapsa (=croitor) (miscarea a fost inceputa de ceilalti flexori)
-ABDUCTIA (= croitor) si flexia coapsei (punct fix pe pelvis)
-inclinarea pelvisului de partea piciorului de sprijin in mers

Inervatie: N. Fesier Superior (L4-S1)

M. CROITOR
Origine: -spina iliaca ANTERO-SUPERIOARE
-incizuara subiacenta a spinei iliace ANTERO-SUPERIOARE

Insertie: -fata MEDIALA a diafizei tibiale (proximal)

-tendonul sau, impreuna cu tendoanele m. gracilis si m. semitendinos, formeaza «  laba
de gasca  »

Raporturi:
-SUPERFICIAL in regiunea ANTERIOARA a coapsei
-incruciseaza ANTERIOR m. cvadriceps
-intre tendoanele m. croitor si m. gracilis, n. safen devine SUPERFICIAL
-intre cele doua tendoane se afla bursele subtendinoase al m. croitor
-m. croitor este invelit de o dedublare a fasciei lata
-este perforat de ramuri ale n. femural
-prin fata SUPERFICIALA este in raport cu tesutul adipos subcutanat si cu pielea
PROFUNDA acopera m. drept femural, m. vast medial,
lungul si marele adductor
-impreuna cu m. tensor al fasciei lata si tractul iliotibial delimiteaza un triunghi (cu baza
inferior) in care se afla m. cvadriceps
-in 1/3 SUPERIOARA constituie marginea LATERALA a trigonului femural
INFERIOARA este asezat pe membrana vastoadductorie ce formeaza peretele
ANTERIOR al canalului adductorilor – Hunter (aici este incrucisat de vena safena mare, iar INFERIOR
are raporturi cu fata MEDIALA a art. Genunchiului
-m. croitor incruciseaza artera femurala in X la varful trigonului femural (fiind situata
LATERAL de ea in 1/3 SUPERIOARA a coapsei
MEDIAL de ea in 1/3 INFERIOARA a coapsei)
-este muschiul satelit al a. femurale

Actiune: -flexia coapsei pe abdomen (=cvadriceps)

-flexia gambei pe coapsa (=tensor fascia lata)
-ABDUCTIE (=tensor fascia lata) si rotatie LATERALA a coapsei (=pectineu)

Inervatie: N. Femural (L1-L4)

85
M. ARTICULAR AL GENUNCHIULUI
Origine: -fata ANTERIOARA a diafizei tibiale (inferior de originea m. vast intermediar)

Insertie: -fundul prelungrii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului

Raporturi:
-este inconjurat de tesut adipos
-se afla intre fata ANTERIOARA a femurului si m. vast intermediar

Actiune: -retrage prelungirea sinovialei in timpul extensiei

Inervatie: N. Femural (L1-L4)

12. Muschii regiunii mediale a coapsei – situatie, raporturi, inervatie. Implicatii

Clinice
M. PECTINEU
Origine: -creasta pectinee
-ligamentul pubian superior
-buza ANTERIOARA a santului obturator
-ligamentul pubofemural
-fascia pectinee

Insertie: -linia pectinee

Raporturi:
-fata ANTERIOARA este acoperita de fascie
-constituie MEDIAL planseul trigonului femural
-MEDIAL are raport cu lig lacunar, vena femurala, si ggl inghinali profunzi
-fata POSTERIOARA – articulatia soldului
m. obturator extern
MVN obturator
-marginea LATERALA + MEDIALA a m. iliopsoas formeaza sant pentru
artera femurala

Actiune: -flexia coapsei (=cvadriceps =croitor)

-ADDUCTIA coapsei (=ADD L)
-rotatia LATERALA a coapsei (=croitor =ADD L)

Inervatie: N. Femural (L1-L4) – pt fata ANTERIOARA

N. Obturator (L2-L4) – pt fata POSTERIOARA

M. ADDUCTOR LUNG
Origine: -fata LATERALA a ramurii INFERIOARE a pubisului

Insertie: -interstitiul liniei aspre (=ADD M)

Raporturi:

86
 -POSTERIOR - SUPERIOR in raport cu m. ADD S
INFERIOR in raport cu m. ADD M
-in acest interstitiu se afla ramura ANTERIOARA a n. obturator si ramuri ale a.
femurale profunde
-ANTERIOR este incrucisat de m. croitor
-impreuna cu m. ADD M formeaza peretele POSTERIOR al canalului adductorilor
-MEDIAL vine in raport cu m. gracilis
-LATERAL vine in raport cu m. pectineu
-formeaza latura MEDIALA a trigonului femural

Actiune: -ADDUCTIA coapsei (=pectineu)

-flexia coapsei (=pectineu =cvadriceps =croitor)
-rotatia LATERALA a coapsei (=pectineu = croitor)

Inervatie: N. Obturator (L2-L4)

N. Femural (L1-L4)

M. ADDUCTOR MARE
Origine: -tuberozitatea ischiadica
-ramura INFERIOARA a pubisului (=gracilis)
-ramura INFERIOARA a ischionului

Insertie: -linia de trifurcatie LATERALA a liniei aspre (=vast L)

-interstitiul liniei aspre (=ADD L)
-tuberculul adductorului

Raporturi:
-fata ANTERIOARA are raporturi de sus in jos cu m. pectineu
m. ADD S
m. ADD L
-participa la formarea peretelui POSTERIOR al canalului adductorilor
-ANTERIOR are raporturi cu ramura POSTERIOARA a n. obturator
-POSTERIOR se gasesc muschii regiunii POSTERIOARE a coapsei
-intre muschi si cei din regiunea POSTERIOARA se afla n. ischiadic
-MEDIAL are raporturi cu m. gracilis
Actiune: -ADDUCTIE coapsa
-extensia coapsei
-rotatie MEDIALA a coapsei (=gracilis)

Inervatie: N. Obturator

M. ADDUCTOR SCURT
Origine: -ramura INFERIOARA a pubisului (=gracilis =ADD M)

Insertie: -interstitiul liniei aspre (=ADD L =ADD M)

Raporturi:
-acoperit de m. pectineu + m. ADD L
-acopera partial m. ADD M
-SUPERIOR se afla in raport cu m. obturator extern

87
 -MEDIAL se afla in raport cu m. gracilis
-marginea SUPERIOARA se afla sub bifurcatia n. obturator

Actiune: -ADDUCTIE coapsa

-flexie coapsa (=pectineu =cvadriceps =croitor =ADD L)
-rotatie LATERALA (=pectineu =croitor =ADD L)

Inervatie: N. Obturator

M. GRACILIS
Origine: -ramura INFERIOARA a pubisului (=ADD M =ADD S)

Insertie: -fata MEDIALA a diafizei tibiale (prin ‘’laba de gasca’’)

Raporturi:
-fata MEDIALA e superficiala
-acoperita de fascia lata
-incrucisata INFERIOR de tendonul terminal al m. croitor si de vena safena mare
-fata LATERALA are raporturi cu m. ADD
-inferior trece pe fata MEDIALA a art. genunchiului

Actiune: -ADDUCTIA coapsei (=pectineu =ADD L)

-flexia gambei (=croitor =tensor fascia lata)
-rotatie MEDIALA (=ADD M)

Inervatie: N. Obturator

13. Muschii regiunii posterioare a coapsei – situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice
M. BICEPS FEMURAL:
Origine: -capul LUNG – tuberozitatea ischiadica
-capul SCURT – interstitiul liniei aspre + buza externa a liniei aspre

Insertie: -varful capului fibulei

Raporturi:
-capul LUNG impreuna cu m. semitendinos alcatuiesc planu superficial al regiunii
POSTERIOARE
-capul LUNG este acoperit superior de m. fesier mare
-MEDIAL vine in raport cu m. semitendinos si m. semimembranos
-capul SCURT este asezat POSTERIOR de septul intermuscular LATERAL

Actiune: -flexia gambei pe coapsa (=croitor =tensor facia lata =gracilis)

-rotatia LATERALA a gambei

88
 -extensia coapsei (=ADD M)

Inervatie: N. Ischiadic (L4-S3)

M. SEMITENDINOS
Origine: -tuberozitatea ischiadica (=biceps)

Insertie: -fata MEDIALA a diafizei tibiale (‘’laba de gasca’’)

Raporturi:
-este acoperit POSTERIOR de m. fesier mare
-inferior e superficial
-LATERAL este in raport cu m. biceps femoral
-tendonul sau formeaza latura S-M a fosei poplitee
-pe fata sa profunda este in raport cu m. semimembranos si m. ADD mare

Actiune: -extensia coapsei (=biceps =ADD M)

-flexia gambei (=croitor =tensor fascia lata =gracilis =biceps)
-rotatia MDIALA a gambei

Inervatie: N. Ischiadic

M. SEMIMEMBRANOS
Origine: -tuberozitate ischiadica (=biceps =semiT)

Insertie: -fascicul DIRECT – fata POSTERIOARA a condilului medial al tibiei

-fascicul ORIZONTAL – fata ANTERIOARA a condilului medial al tibiei
-fascicul RECURENT – se desprinde din tendonul m. semimembranos si se insera pe
condilul femural lateral (formeaza ligamentul popliteu oblic al art genunchiului)

Raporturi:
-este profund de m. semitendinos

Actiune: -extensia coapsei

-flexia gambei
-rotatia MEDIALA a gambei

Inervatie: N. Ischiadic

14. Lacunele vasculara si neuromusculara. Implicatii clinice

LACUNA VASCULARA
-situata MEDIAL
-forma patrulatera
-delimitari:
-ANTERIOR – lig. inghinal cuprins intre arcul iliopectineu si tuberculul pubic
-POSTERIOR – lig. pectineu Cooper si creasta pectinee

89
 -MEDIAL – lig. lacunar Gimbernat
-LATERAL – arcul iliopectineu
-continut
-a. femurala (LATERAL) care continua a. iliaca externa de la nivelul lig. inghinal (situata
MEDIAL de arcul iliopectineu)
-v. femurala (MEDIAL) care se continua in pelvis cu v. illiaca externa
-ramura femurala a n. genitofemural care trece ANTERIOR de a. femurala si care asigura
inervatia senzitiva a tegumentului trigonului inghinal
-ggl. inghinali profunzi

LACUNA NEUROMUSCULARA
-delimitare
-ANTERIOR – lig. inghinal cuprins intre spina iliaca A-S si arcul iliopectineu
-POSTERIOR – marginea ANTERIOARA a osului coxal intre spina iliaca A-S si
eminenta iliopubica
-MEDIAL – arcul iliopectineu
-contine
-m. iliopsoas POSTERIOR
-n. femoral vine in contact cu fata ANTERIOARA a m. iliopsoas
-n. cutanat femoral lateral inerveaza tegumentul LATERAL al coapsei si genunchiului

15. Canalul adductorilor si hiatusul adductorului mare – delimitare, continut

CANALUL ADDUCTORILOR
-se gaseste in treimea mijlocie a regiunii ANTERIOARE a coapsei, sub m. croitor
-este orientat oblic-inferior-posterior, fiind un teritoriu de comunicare intre regiunea
ANTERIOARA a coapsei si regiunea POSTERIOARA a genunchiului
-delimitare
-ANTERIOR – membrana vasto-adductorie peste care este situate m. coritor
-LATERAL – m. ADD mare
-MEDIAL – m. vast medial
-orificiul superior al canalului corespunde varfului trigonului femural, iar orificiul inferior este
reprezentat de hiatusul tendinos al m. ADD mare
-continut:
-a. femurala, LATERAL de ea v. femurala, iar MEDIAL n. safen
-superficial de m. croitor trece v. safena mare (nu se afla in canal)
-n. safen la acest nivel da o ramura infrapatelara apoi merge in partea MEDIALA a
gambei ca ramura cutanata si inerveaza tegumentul MEDIAL al gambei si piciorul pana la prima art.
metatorsofalangiana

16. Trigonul femural. Implicatii clinice. Palpari.

Este un spatiu triunghiular asezat in partea SUPERIOARA a regiunii ANTERIOARE a coapsei.

Delimitare:
Superior: ligamentul inghinal
Lateral: m. croitor
Medial: m. adductor lung

-aria trigonului femural este formata de m. iliopsoas (L) si m. pectineu (M) si de fasciile acestuia

90
 -ANTERIOR de trigonul femural se gaseste fascia cribroasa, superficial de care se gasesc ggl.
inghinali superficiali, a. epigastrica superficiala, a. circumflexa iliaca superficiala, a.
rusinoase externe, dar si afluentii v. safene mari
-elementele VN sunt asezate in trigonul femural dinspre L-M:
-N. Femural (la acest nivel se imparte in ramuri)
-A. Femurala
-V. Femurala (la acest nivel se varsa in v. safena mare)
-MEDIAL de vasele femurale se gasesc ggl. inghinali profunzi
-vasele femurale sunt acoperite de tecile vaselor femurale acoperite de ggl. inghinali superficiali
(care sunt palpabili in caz de adenopatie inghinala)

17. Regiunea poplitee. Implicatii clinice

Este o regiune patrulatera de forma romboidala, situata POSTERIOR de articulatia genunchiului.
Aria regiunii este formata de m. popliteu.
Planseul este format din fata POSTERIOARA a femurului
fata POSTERIOARA a articulatiei genunchiului
fetele POSTERIOARE ale tibiei si fibulei

Delimitare:
-Supero-Medial: m. semitentidos si m. semimembranos
-Supero-Lateral: m. biceps femoral
-Infero-Medial: m. gastrocnemian medial
-Infero-Lateral: m. gastrocnemian lateral

Stratigrafie:
1)Pielea
-este subtire, mobila, cu pliuri transversale
2)Paniculul adipos
-grosime variabila
-se continua cu cel al regiunilor vecine
-contine vase mici, vena safena mica si ramuri apartinand nervilor femurocutanat
POSTERIOR, safen si peronier comun
3)Fascia lata
-se continua cu fascia gambei
4)Planul muscular
-muschii de la delimitare
5)Planul osteoarticular
-oasele enumerate la inceput la planseu
Continut:
-contine MVN popliteu format din a. poplitee, v. poplitee si n. tibial (dinspre M spre L si dinspre
A spre P si dinspre PROFUND spre SUPERFICIAL)
-in jurul MVN popliteu sunt asezati ggl. poplitei
-in v. poplitee se varsa v. safena mica
-in unghiul superior se gaseste n. ischiadic (cel mai mare ca grosime din corp), se bifurca in n.
tibial si n. peronier comun (care merge LATERAL in raport cu m. biceps femoral = element satelit)
-la acest nivel se palpeaza doar a. poplitee cand genunchiul e in semiflexie
-a. poplitee in fosa poplitee emite toate ramurile:
-a. superomediala a genunghiului
-a. superolaterala
-a. inferomediala

91
 -a. inferolaterala
-acestea se anastomozeaza in reteaua periarticulara a genunchiului
-celelalte ramuri sunt a. medie a genunchiului si a. surale.
-a. poplitee continua a. femurala de la hiatului tendinos al adductorului mare si pana la arcada m.
solear unde se termina impartindu-se in 2 ramuri: tibiala ANTERIOARA si POSTERIOARA

Implicatii clinice:
-inflamatia ganglionilor popliteieste greu de depistat la inceput datorita profunzimii lor si stratului
de tesut adipos in care se gasesc (ceea ce le permite sa se hipertrofieze fara a fi durerosi)
-supuratia lor poate fi consecinta osteomielitei epifizei distale a femurului sau infectiilor
genunchiului
-anevrismul a. poplitee este la fel de des intalnita ca cel al aortei toracice (comprimarea nervilor
vecini duce la dureri puternice si uneori poate duce la erodarea oaslor si articulatiei vecine)

18. Muschii regiunilor anterioara si laterala ale gambei – situatie, raporturi,

inervatie. Implicatii clinice
ANTERIOR
M. TIBIAL ANTERIOR
Origine: -condilul LATERAL al tibiei
-fata LATERALA a tibiei
-membrana interosoasa (=toti)
-fascia gambei

Insertie: -osul cuneiform MEDIAL

-baza metatarsianului I
-trimite fascicul spre falanga proximala a halucelui

Raporturi:
-subcutanat
-acopera partea corespunzatoare a membrane interosoase
-LATERAL vine in raport cu m. lung extensor al degetelor, iar distal cu
m. lung extensor al halucelui
-pe marginea P-L intre el si cei doi muschi extensori se gaseste a.
tibiala anterioara, n. peronier profund
-in regiunea dorsala a piciorului este superficial, acoperind planul osteoarticular
-la nivelul cuneiformului se afla bursa subtendinoasa a m. tibial anterior

Actiune: -flexia dorsala a piciorului (=toti)

-ADDUCTIA piciorului
-rotatia MEDIALA a piciorului
-mentinerea boltei plantare

Inervatie: N. Peronier Profund

M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

Origine: -condilul LATERAL al tibiei (=tibA)
-fata MEDIALA a fibulei
-marginea ANTERIOARA a fibulei
-membrana interosoasa

92
 -fascia gambei (=tibA)

Insertie: -falangele degetelor II-V ; fiecare tendon se imparte intr-un fascicul mijlociu pt falanga
mijlocie si 2 fascicule colaterale pt falanga distala
-tendoanele degetelor II-IV primesc o prelungire de la m. ext scurt al degetelor

Raporturi:
-la gamba este acoperit de piele si de fascie
-LATERAL de el se afla m. peronieri
-MEDIAL de el se afla m. tibial anterior, intre cei doi aflandu-se a. tibiala anteriora si n.
peronier profund, iar distal m. lung extensor al halucelui
-la picior este superficial acoperind m. scurt extensor al degetelor

Actiune: -extensia degetelor II-V

-ABDUCTIA piciorului
-rotatia LATERALA a piciorului
-flexia dorsala a piciorului

Inervatie: N. Peronier Profund

M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

Origine: -fata MEDIALA a fibulei (=ELD)

Insertie: -falangele halucelui

Raporturi:
-acoperit de m. tibial anterior in partea lui proximala
-distal devine superficial
-la picior se afla MEDIAL de m. scurt extensor al halucelui
-intre cei doi muschi se afla a. dorsala a piciorului si n. peronier profund

Actiune: -extensia halucelui

-flexia dorsala a piciorului
-rotatia MEDIALA a piciorului (=tibA)

Inervatie: N. Peronier Profund

M. AL III-LEA PERONIER
Origine: -fata MEDIALA a fibulei (=ELD =ELH)
-membrana interosoasa
-septul intermuscular ANTERIOR

Insertie: -baza metatarsianului V

Raporturi:
-muschi superficial
-este inconsistent putand fi socotit ca o portiune a m. extensor lung al degetelor

93
 -la gamba e situat LATERAL de m. extensor lung al degetelor si MEDIAL de m.
peronier scurt
-la nivelul piciorului acopera m. extensor scurt al degetelor

Actiune: -flexia dorsala a piciorului

-ABDUCTIA piciorului (=ELD)
-rotatia LATERALA (=ELD)

Inervatie: N. Peronier Profund

LATERAL
M. PERONIER LUNG
Origine: -capul fibulei
-fata LATERALA a fibulei
-marginea ANTERIOARA a fibulei (=ELD)
-capsula articulatiei tibio-femurale
-fascia gambei (=tibA =ELD)
-condilul LATERAL al tibiei (=tibA =ELD)

Insertie: -tuberculul metatarsianului I

-tendonul trimite expansiuni catre oasele cuneiforme MEDIAL si INTERMEDIAR

Raporturi:
-superficial, pe fata LATERALA a gambei
-POSTERIOR vine in raport prin intermediul septului intermuscular posterior cu m.
solear, m. lung flexor al halucelui
-ANTERIOR vine in raport cu m. extensor lung al degetelor si al 3-lea peronier
-MEDIAL acopera m. scurt peronier
-la origine, capetele de pe capul si corpul fibulei sunt strabatute de n. peronier comun,
care aici se bifurca in ramurile sale n. peronier superficial si n. peronier profund
-n. peronier superficial coboara intre m. peronieri
-n. peronier profund strabate m. extensor lung al degetelor
-la nivelul maleolei LATERALE tendonul este in contact cu planul osos,
gasindu-se in acelasi sant cu m. scurt peronier
-santul retromaleolar este transformat in canal de retinaculul muschilor peronieri
-in sant tendonul vine in raport POSTERIOR cu tendonul lui Ahile, MEDIAL cu m.
lung flexor al degetelor si LATERAL cu fascia gambei si cu originea v. safene mici
-la varful maleolei, tendonul isi schimba directia indreptandu-se ANTERIOR pe fata
LATERALA a calcaneului
-pe fata LATERALA a calcaneului superior de tendon se afla cel al m. scurt per.

Actiune: -flexia plantara a piciorului

-ABDUCTIA (=ELD)
-rotatia LATERALA a piciorului (=ELD =P3)
-mentinerea boltei plantare (=tibA)

Inervatie: N. Peronier Superficial

M. PERONIER SCURT
Origine: -fata LATERALA a fibulei (=PL)

94
 -fascia gambei (=tibA =ELD =PL)
-septurile intermusculare ale gambei (=P3)

Insertie: -baza metatarsianului V (=P3)

Raporturi:
-fata sa LATERALA este acoperita de m. lung peronier
-intre cei doi muschi se afla n. peronier superficial
-distal este superficial fiind acoperit de piele si de fascie
-fata MEDIALA vine in raport cu fibula
-in santul retromaleolar tendonul sau inconjoara tendonul m. lung peronier, asezandu-se
ANTERIOR si superior de acesta
-cei doi muschi se afla intr-o teaca sinoviala comuna fiind mentinut in pozitie de
retinaculele peroniere

Actiune: -flexia plantara a piciorului (=PL)

-ABDUCTIA (=ELD =PL)
-rotatia LATERALA (=ELD =P3 =PL)

Inervatie: N. Peronier Superficial

19. Muschii regiunii posterioare a gambei – situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice
M. TRICEPS SURAL
1)M. GASTROCNEMIAN
Origine: -capul MEDIAL: -fata POSTERIOARA a condilului MEDIAL femoral
-capsula art. genunchiului
-fosa poplitee
-capul LATERAL: -fata LATERALA a condilului LATERAL femural
-capsula art. genunchiului

Insertie: -tendonul de insertie al m. triceps sural se formeaza prin unirea tendoanelor

muschiilor din care e format, acest tendon numit tendon calcaneean sau tendonul lui AHILE se insera pe
tuberozitatea calcaneana
-corespunde fetei POSTERIOARE a art. talocrurale
-la nivelul marginilor tendonului sunt doua santuri retromaleolare

Raporturi:
-fata sa POSTERIOARA e superficiala, acoperita de fascia gambei si de piele
-la acest nivel pe fascie se gasesc v. safena mica, n. sural si ramura comunicanta
peroniera a n. sural cutanat lateral
-acopera m. solear si muschii profunzi ai regiunii, vasele poplitee, n. tibial si lig.
popliteu oblic
-n. peronier comun vine printre capul m. biceps si capul LATERAL
-cele doua capete ale m. gastrocnemian formeaza limitele inferioare ale fosei
poplitee
-la locul lor de insertie se afla cate o bursa subtendinoase pt fiecare muschi

95
 2)M. SOLEAR
Origine: -linia m. solear de pe fata POSTERIOARA a tibiei
-treimea medie a marginii MEDIALE a tibiei
-capul fibulei
-marginea LATERALA a fibulei
-fata proximala POSTERIOARA a fibulei

Raporturi:
-este acoperit de m. gastrocnemian (exceptand marginile care sunt superficiale)
-intre capul MEDIAL al m. gastrocnemii si m. solear trece tendonul m.
plantar
-acopera muschii profunzi ai regiunii POSTERIOARE, intre el si acestia
gasindu-se n. tibial si a. tibiala posterioara si a. peroniera

Actiune: -flexia plantara a piciorului

-ADDUCTIE
-rotatie MEDIALA
-flexia gambei pe coapsa

Inervatie: N. Tibial

M. PLANTAR
Origine: -fata superioara a condilului femural LATERAL

Insertie: -tuberozitatea calcaneana

-uneori se poate uni cu tendonul lui Ahile

Raporturi:
-se afla intre capul MEDIAL al m. gastrocnemian si m. solear
-acopera m. popliteu si art. genunchiului
-pe marginea sa MEDIALA se afla MVN popliteu

Actiune: -tensor al art. genunchiului

Inervatie: N. Tibial
M. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR
Origine: -buza inferioara a liniei soleare
-fata POSTERIOARA a tibiei

Insertie: -fetele plantare ale bazelor falangelor distale ale degetelor II-V

Raporturi:
-cel mai MEDIAL muschi al planului profund al gambei
-acoperit de m. triceps sural
-situat MEDIAL de m. tibial posterior, pe care-l acopera partial in jumatatea superioara a
gambei, pentru ca in jumatatea inferioara sa-l incruciseze POSTERIOR
-in santul retromaleolar MEDIAL tendonul sau se afla sub retinaculul flexorilor, avand
ANTERIOR pe cel al m. tibial posterior si POSTERIOR pe ce al m. flexor lung al halucelui

Actiune: -flexia degetelor

-flexia plantara a piciorului

96
 -ADDUCTIA piciorului

Inervatie: N. Tibial

M. FLEXOR LUNG AL HALUCELUI

Origine: -fata distala POSTERIOARA a fibulei
-membrana interosoasa
-septul intermuscular POSTERIOR

Insertie: -fata plantara a bazei falangei distale a halucelui

Raporturi:
-la gamba este cel mai LATERAL muschi al planului profund
-acopera planul osteoarticular si partial m. tibial posterior
-intre el m. tibial posterior se afla vasele peroniere
-LATERAL vine in raport cu m. peronieri
-in santul retromaleolar MEDIAL cine in raport cu ceilalti muschi profunzi

Actiune: -flexia halucelui

-flexia plantara a pciorului
-ADDUCTIA
-rotatia MEDIALA

Inervatie: N. Tibial

M. TIBIAL POSTERIOR
Origine: -fata POSTERIOARA a tibiei, LATERAL si inferior de linia m. solear
-fata POSTERIOARA a fibulei
-membrana interosoasa
-septurile intermusculare ale gambei

Insertie: -tuberculul osului navicular, trimite expansiuni catre sustentaculum tali, oasele
cuneifoeme si metatarsienele II-IV
Raporturi:
-la gamba este situat in planul muscular profund, acoperind planul articular
-inferior este acoperit de m. flexor lung al degetelor situate MEDIAL si de m.
flexor lung al halucelui situat LATERAL
-pe suprafata lui se afla vasele tibiale si fibulare POSTERIOARE, n. tibial
-in treimea inferioara incruciseaza POSTERIOR m. flexor lung al degetelor asezandu-se
ANTERIOR de acesta si patrunde in santul retromaleolar MEDIAL

Actiune: -flexia plantara a piciorului

-rotatia MEDIALA a piciorului
-ADDUCTIA piciorului
-participa la mentinerea boltei plantare

Inervatie: N. Tibial

M. POPLITEU
Origine: -fata LATERALA a condilului LATERAL femural

97
 -capsula articulara a art. genunchiului
-lig, popliteu oblic

Insertie: -linia m. solear superior de ea

Raporturi:
-situat profund
-acoperit de m. gastrocnemian si m. plantar
-tendonul sau de origine e intracapsular, fiind captusir profund de sinoviala genunchiului
-este acoperit de lig. colateral fibular si de tendonul m. biceps

Actiune: -flexia gambei pe coapsa

Inervatie: N. Tibial

20. Santurile retromaleolare medial si lateral

SANTUL RETROMALEOLAR MEDIAL
-regiune situata POSTERIOR de maleola tibiala
-se continua inferior cu canalul calcanean (format prin inchiderea santului calcanean de catre
retinaculul muschilor flexori)
-retinaculul flexorilor se prinde pe marginea POSTERIOARA si pe fata MEDIALA a maleolei
tibiale si pe fata MEDIALA a tuberozitatii calcaneene
-continut (A-P si M-L):
-tendonul m. tibial posterior
-tendonul m. flexor lung al degetelor
-a.tibiala posterioara impreuna cu venele omonime, la acest nivel artera bifurcandu-se in
a. plantara mediala si a. plantara laterala
-n. tibial care la acest nivel se imparte in n. plantar lateral si n. plantar medial (impartirea
are loc deasupra bifurcatiei a. tibiale posterioare)
-tendonul m. flexor lung al halucelui

SANTUL RETROMALEOLAR LATERAL

-regiune situate POSTERIOR de maleola fibulara
-santul este transformat in canal de retinaculul peronier superior ce se prinde pe fata LATERALA
a calcaneului si pe fata LATERALA a maleolei fibulare
-continut:
-tendonul m. peronier lung
-tendonul m. peronier scurt
-a. peroniera insotita de venele omonime

21. Artera femurala – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECT si RAPORTURI
-a. femurala continua traiectul a. iliace externe de la nivelul lig. Inghinal si se intinde pana la
hiatusul tendinos al m. addcutor mare (de la acest nivel se continua cu a. poplitee)
-traiect descendent in loja ANTERIOARA a copasei
-la origine se gaseste in aria trigonului femural avand MEDIAL v. femurala si limfatice, iar
LATERAL n. femural

98
 -la acest nivel artera este superficiala fiind acoperita de fascia cribroasa
-POSTERIOR de vasele femurale se gaseste m. pectineu si m. iliopsoas care o despart de
articulatia soldului
-artera isi continua traiectul descendent, iar in 1/3 mijlocie este incrucisata ANTERIOR de m.
croitor
-v. femurala se aseaza POSTERIOR de artera, urmand a ajunge LATERAL
-vasele femurale patrund in canalul adductorilor (acest spatiu reprezinta un canal delimitat de m.
adductor mare P-M , m. vast medial P-L si membrana vasto-adductorie si m. croitor A /// la
nivelul canalului vena femurala este LATERAL de artera, iar n. safen, care continua inferior n. femural,
este MEDIAL de artera)
-in continuare, artera insotita de vena ajunge la nivelul hiatusului m. adductor mare de unde se
continua cu a. poplitee

RAMURI
1)A. Epigastrica Superficiala
-se desprinde din artera la 1-2cm distal de ligamentul inghinal
-traiect ASCENDENT trecand superficial de ligamentul inghinal
-ajunge in tesutul subcutanat al regiunii inghinale
-se anastomozeaza cu a. epigastrica inferioara, a. circumflexa iliaca superficiala si cu
omonima de parte opusa

2)A. Circumflexa Iliaca Superficiala

-se desprinde inferior de a. epigastrica superficiala si are un traiect ascendent
-trece superficial de ligamentul inghinal si apoi se intreapta spre LATERAL paralel cu
acesta
-se anastomozeaza cu ramuri din a. epigastrica superficiala si din a.
circumflexa femurala laterala

3)Aa. Rusinoase Externe

-2
-se desprind de pe fata MEDIALA a a. femurale (SUPERIOR) si INFERIOR de crosa
venei safene mari
-au traiect catre MEDIAL si ajung la scrot/labiile mari unde se continua cu a. scrotale/a.
labiale anterioara
-din aa. rusinoase externe se mai desprind si ramuri inghinale pentru ggl.
inghinali superficiali

4)A. Femurala Profunda

-originea pe fata P-L a a. femurale
-se gaseste initial LATERAL de vasele femurale
-are un traiect catre inferior, POSTERIOR de vasele femurale
-trece succesiv printre m. iliopsoas si m. pectineu, apoi m. pectineu si m. adductor lung,
apoi m. adductor lung si m. adductor scurt si apoi m. adductor lung si m. adductor mare
-strabate insertia m. adductor mare ajungand in loja POSTERIOARA a copasei, pentru a
se distribui muschilor din aceasta regiune
-ramuri:
a)A. Circumflexa Femurala Mediala
-se desprinde de pe fata POSTERIOARA a a. femurale profunde
-inconjoara colul femural dinspre ANTERIOR spre POSTERIOR
-ajunge la nivelul m. patrat femural si se imparte in
i)ram profunda:
-inconjoara pe fata POSTERIOARA colul femural

99
 -vascularizeaza m. pelvitrohanteri, m. posteriori ai
coapsei si art. soldului

ii)ram ascendenta:
-de la origine urca spre fosa trohanterica
-se distribuie muschilor din aceasta regiune
-din a. circumflexa femurala mediala se mai desprind si:
i)ram transversa:
-patrunde intre m. adductor lung si m. pectineu
-vascularizeaza m. adductori si m. gracilis
ii)ram acetabulara:
-patrunde in acetabul impreuna cu ramura omonima a a.
obturatoare si ajunge la capul femural impreuna cu lig. capului femural

b)A. Circumflexa Femurala Laterala

-se deprinde de pe fata LATERALA a a. femurale profunde
-are initial un traiect catre LATERAL, inconjurand colul femural
-in traiectul ei da ramuri:
i)ram ascendenta:
-are un traiect catre LATERAL de-a lungul
liniei intertrohanterice
-participa impreuna cu ramuri din a. circumflexa
femurala mediala la formarea cercului arterial din jurul colului femural
ii)ram descendenta:
-strabate m. vast lateral
-ajunge in regiunea POSTERIOARA a coapsei
-se anastomozeaza cu ramuri din a. poplitee
iii)ram transversa:
-inconjoara femurul pe sub trohanterul mare
-ajunsa POSTERIOR se anastomozeaza cu ramuri din a.
fesiera inferioara si primara ramura perforanta

c)Aa. Perforante
-3
-strabat inseria m. adductor mare printre arcadele sale
tendinoase
-ajung in regiunea POSTERIOARA a coapsei
-fiecare se imparte in cate o ram. ascendenta si una
descendenta care se anastomozeaza cu ramura corespunzatoare din a. perftoranta vecina
-aa. perforante vascularizeaza m. posteriori ai coapsei, m.
adductori si n. ischiadic

5)A. Descendenta a Genunchiului:

-se desprinde din a. femurala in canalul adductorilor
-impreunsa cu n. safen strabate m. vast medial
-se imparte apoi in:
i)ram safena:
-trece pe fata MEDIALA a genunchiului intre m. croitor si
m. gracilis impreuna cu n. safen
-se anastomozeaza cu ram. recurenta tibiala si cu ramuri din a.
poplitee
ii)ramuri articulare:

100
 -participa la vascularizatia art. genunchiului

22. Artera poplitee – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECT si RAPORTURI
-se intinde de la hiatusul tendinos al m. adductor mare pana la arcada m. solear unde se imparte in
ramurile sale terminale: a. tibiala ANTERIOARA si a. tibiala POSTERIOARA
-artera are un traiect descendent strabatand fosa poplitee
-dinspre superior spre inferior are raporturi ANTERIOARA cu fosa intercondiliana de pe fata
POSTERIOARA a epifizei distale a femurului, cu articulatia genunchiului si apoi cu fata
POSTERIOARA a tibiei de care este separata prin m. popliteu
-impreuna cu v. poplitee patrunde sub arcada m. solear unde se bifurca in ramurile sale terminale

RAMURI
1)A. Supero-Laterala a Genunchiului
-se desprinde din a. poplitee in jumatatea superioara a fosei poplitee
-traiect oblic catre LATERAL
-inconjoara catre ANTERIOR condilul LATERAL femural
-vascularizeaza m. gastrocnemian lateral, m. biceps femural, m. plantar si m.
vast lateral
-participa la vascularizatia articulatiei genunchiului

2)A. Supero-Mediala a Genunchiului

-porneste din a. poplitee, de pe fata ei MEDIALA
-are traiect ascendent oblic
-inconjoara ANTERIOR condilul MEDIAL
-strabate insertia m. adductor mare si ajunge in regiunea ANTERIOARA a coapsei
-vascularizeaza m. semitendinos, m. semimembranos si m. adductor mare
-participa la vascularizatia articulatiei genunchiului

3)A. Medie a Genunchiului

-porneste de pe fata ANTERIOARA a a. poplitee in dreptul interliniei articulare a
genunchiului
-strabate lig. popliteu oblic si se distribuie lig. incrucisate ale genunchiului si ggl.
poplitei

4)A. Surale
-2, una LATERALA si una MEDIALA
-vascularizeaza ggl. poplitei, m. triceps sural si m. plantar

5)A. Infero-Mediala a Genunchiului

-se desprinde din artera in jumatatea inferioara a fosei poplitee
-are un traiect pe marginea superioara a m. popliteu ajungand pe condilul medial al tibiei
si apoi pe fata MEDIALA a tibiei
-se distribuie m. croitor, m. gracilis, m. semitendinos, m. semimembranos si m.
gastrocnemian medial
-participa la formarea retelei vasculare a articulatiei genunchiului

101
 6)A. Infero-Laterala a Genunchiului
-porneste de pe fata LATERALA a a. oplitee
-are un traiect catre LATERAL si ajunge la nivelul condilului lateral al tibiei (unde
este acoperita de lig. colateral lateral al articultiei genunchiului)
-vascularizeaza m. plantar, m. gastrocnemian lateral si m. biceps femural
-participa la vascularizatia art. genunchiului

23. Artera tibiala anterioara – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECT si RAPORTURI
-se intinde de la arcada m. solear pana la retinaculul extensorilor de unde se continua cu a.
dorsala a piciorului
-la origine se gaseste in regiunea POSTERIOARA a gambei
-strabate mb. Interosoasa si patrunde printre originile m. tibial ANTERIOR, ajungand astfel in
regiunea ANTERIOARA a gambei
-traiect descendent fiind asezata pe mb. Interosoasa si apoi pe fata LATERALA a tibiei
-in traiectul ei la nivelul gambei este insotita MEDIAL de m. tibial ANTERIOR
(muschi satelit), apoi LATERAL de m. lung extensor al degetelor si apoi de m. lung extensor al halucelui
-n. peronier profund incruciseaza ANTERIOR artera dinspre LATERAL spre MEDIAL
-ajunsa la nivelul art. talo-clurale, artera se aseaza intre tendoanele m. extensor lung al halucelui
(MEDIAL) si m. lung extensor al degetelor (LATERAL)
-de la nivelul retinaculului extensorilor se continua cu a. dorsala a piciorului

RAMURI
1)A. Recurenta Tibiala Posterioara
-se desprinde din traiectul a. tibiale anterioare in regiunea POSTERIOARA a gambei
-vascularizeaza m. popliteu
-participa la vascularizatia art. genunchiului

2)A. Recurenta Tibiala Anterioara

-se desprinde din a. tibiala anterioara in 1/3 superioara a regiunii ANTERIOARE a
gambei si se indreapta spre LATERAL pentru a se aseza intre capul fibulei si condilul
LATERAL tibial
-vascularizeaza art. genunchiului si art. tibiofemurala superioara
-vascularizeaza m. tibial ANTERIOR, m. lung extensor al degetelor, m.
lung peronier si m. scurt peronier

3)A. Maleolara A-M

-se desprinde la nivelul art. talo-crurale
-se indreapta MEDIAL
-impreuna cu ram. maleolare mediale si ram. calcaneene ale a.
tibiale posterioare formeaza reteaua maleolara MEDIALA

4)A. Maleolara A-L

-se deprind la nivelul art. talo-crurale
-se aseaza pe maleola LATERALA

102
 -impreuna cu a. maleolara LATERALA si cu ram. perforanta si ram. calcaneana ale a.
peroniere formeaza reteaua maleolara LATERALA

24. Artera tibiala posterioara si arterele plantare – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECT si RAPORTURI
-porneste de la bifurcatia a. poplitee din dreptul arcadei m. solear
-se intinde pana la santul retromaleolar MEDIAL unde se imparte in ramurile sale terminale a.
plantara mediala si a. plantara laterala
-traiect descendent in regiunea POSTERIOARA a gambei fiind situate initial POSTERIOR de m.
tibial posterior, iar apoi de m. flexor lung al degetelor
-n. tibial se gaseste initial LATERAL de artera, pt ca in 1/3 mijlocie a gambei sa se apropie de
aceasta
-in 1/3 inferioara a gambei artera este mai superficiala si are un traiect paralel cu tendonul lui
Ahile
-ajunsa in santul retromaleolar MEDIAL artera are ANTERIOR tendonul m. flexor lung al
degetelor si POSTERIOR tendonul m. flexor lung al halucelui si n. tibial
-la acest nivel se va imparti in cele 2 ramuri terminale
-bifurcatia in cele doua artere plantare se face distal de bifurcatia n. tibial in n. plantari

RAMURI
1)Ram. Circumflexa a Fibulei
-perforeaza m. solear
-ajunge LATERAL unde participa la formarea retelei arteriale a genunchiului

2)A. Peroniera
-de la origine se inscrie intr-un traiect descendent oblic spre LATERAL
-ajunge pe m. tibial posterior
-patrunde intr-un canal format de mb. interosoasa si m. tibial posterior si m.
lung flexor al degetelor
-ajunge in santul retromaleolar LATERAL unde este acoperit de tendoanele m.
peronieri
-are ramurile:
a)ram. perforanta
-se desprinde din 1/3 distala a gambei
-perforeaza mb. interosoasa pentru a ajunge pe fata ANTERIOARA a
gambei
-traiect descendent profund de m. extensor lung al degetelor si m.
al 3-lea peronier pe care ii vascularizeaza
-participa la formarea retelei maleolare LATERALE
b)ram. comunicanta
-se desprinde in 1/3 distala a gambei
-se anastomozeaza cu o ramura omonima din a. tibiala posterioar

103
 c)ram. maleolare LATERALE
-se desprind din santul retromaleolar LATERAL
-participa la formarea retelei maleolare LATERALE

d)ram. calcaneene
-se desprind de la celasi nivel cu precedentele
-impreuna cu omonimele din a. tibiala post formeaza reteaua calcaneana

3)A. Nutritiva a Tibiei

-patrunde in tibie inferior de m. solear

4)Ram. Maleolare Mediale

-se desprind in apropierea maleolei MEDIALE
-participa la formarea retelei maleolare MEDIALE

5)Ram. Calcaneene
-impreuna cu ramurile omonime din a. peroniera formeaza reteaua calcaneana

ARTERA PLANTARA MEDIALA

TRAIECT si RAPORTURI
-este ramura de bifurcatie MEDIALA a a. tibiale posterioare
-mai mica decat cea LATERALA
-se intinde de la santul retromaleolar MEDIAL pana pe fata MEDIALA a halucelui
-merge de alungul marginii MEDIALE a piciorului, initial profund de m. ABDUCTOR al
halucelui apoi intre acesta si m. flexor scurt al degetelor
-are LATERAL n. plantar MEDIAL
-la nivelul bazei metatarsianului I da o ramura superficiala pentru ca apoi sa se indrepte catre
marginea MEDIALA a halucelui
-se anastomozeaza cu prima a. metatarsiana dorsala

RAMURI
1)R. Superficiala
-se desprinde in dreptul bazei metatarsianului I
-iese de sub m. ABDUCTOR al halucelui si devine superficiala pe fata MEDIALA a
piciorului si halucelui

2)R. Profunda
-traiect ANTERIOR pe marginea MEDIALA a m. flexor scurt al degetelor
-participa prin capatul distal la formarea arcului arterial plantar

3)R. Musculare
-se distribuie muschilor din loja MEDIALA a plantei

104
 ARTERA PLANTARA LATERALA
TRAIECT si RAPORTURI
-se intinde de la santul retromaleolar MEDIAL pana la baza metatarsianului V
-traiect oblic A-L prin interstitiul dintre m. flexor scurt al degetelor si m. patrat plantar pana in
dreptul bazei metatarsianului V
-este insotita MEDIAL de n. plantar LATERAL
-de aici isi schimba directia catre MEDIAL si merge in raport cu bazele oaselor metatarsiene pana
in dreptul primului spatiu interosos care uneste capatul terminal al a. dorsale a piciorului si
variabil cu r. profunda a a. plantare mediale formand astfel arcul arterial plantar
RAMURI
1)Ram. Musculare
-se distribuie muschilor din lojile plantare mijlocie si laterala

25. Artera dorsala a piciorului – traiect, raporturi, ramuri

TRAIECTE si RAPORTURI
-continua traiectul a. tibiale anterioare de la retinaculul extensorilor
-se intinde pana la extremitatea POSTERIOARA a pimului spatiu interosos
-are un traiect descendent avand LATERAL m. extensor scurt al halucelui si MEDIAL
n. peronier profund si m. extensor lung al halucelui
-ajunsa la extremitatea POSTERIOARA a primului spatiu interosos, va da prima ramura
metatarsiana dorsala (care da ramuri pentru haluce si fata MEDIALAa degetului II)
-patrunde apoi in primul spatiu interosos ajungand pe fata plantara a piciorului unde se va
anastomoza cu a. plantara LATERALA pentru a forma arcul plantar
-artera este situata superficial si asezata pe un plan osos motiv pentru care este utilizata in clinica
pentru palparea pulsului

RAMURI
1)A. Tarsiana Laterala
-de la origine are un traiect catre LATERAL, profund de m. extensor scurt al halucelui
-participa la formarea retelei maleolare laterale
-se va uni apoi cu a. arcuata

2)A. Tarsiene Mediale

-se desprind de pe fata MEDIALA a arterei in traiectul ei deasupra osului navicular
-participa la formarea retelei maleolare mediala
-vascularizeaza muschii de pe fata dorsala a piciorului

3)A. Arcuata
-se desprinde din artera in dreptul osului cuneiform medial
-traiect spre LATERAL formand o curba cu convexitate ANTERIOR
-in partea LATERALA a fetei dorsale a piciorului se anastomozeaza cu
a. tarsiana laterala
-din convexitatea ei se desprind a. metatarsiene dorsale (pt primele 3 spatii interosoase)
acestea se vor imparti in a. digitale dorsale (pt fetele alaturate ale degetelor II-V)
-fiecare a. metatarsiana dorsala comunica prin cate o ramura plantara profunda cu a.
metatarsiene plantare

105
26. Venele safena mare si mica. Implicatii clinice
VENA SAFENA MARE
-porneste de la extremitatea MEDIALA a arcului venos dorsal al piciorului
-trece ANTERIOR de maleola MEDIALA apoi urca pe fata MEDIALA a gambei fiind insotita
ANTERIOR de n. safen
-la nivelul genunchiului trece peste laba de gasca, pe fata MEDIALA a art. genunchiului
-la nivelul coapsei are un traiect ascendent oblic spre LATERAL pentru a se varsa in v.
femurala in aria trigonului femural
-inainte de varsare, vena formeaza o curba cu concavitatea POSTERIOARA ( crosa
v. safene mari)
-vena primeste ca afluenti v. rusinoase externe, v. epigastrica superficiala, v. circumflexa iliaca
superficiala, v. dorsale ale penisului/ clitorisului si v. scrotale anterioare/ labiale antrioare

VENA SAFENA MICA

-porneste de la extremitatea LATERALA a arcului venos dorsal al piciorulu
-traiect ascendent trecand POSTERIOR de maleola LATERALA
-la nivelul gambei se indreapta catre superior si MEDIAL
-ajunge in regiunea poplitee unde perforeaza fascia si se varsa in v. poplitee
-primeste ca afluenti v. superficiale de pe fata A-L a piciorului si cele depe fata P-L a gambei
-intre v. safena mare si v. safena mica exista anastomoze la nivelul piciorului, gambei si coapsei

IMPLICATII CLINICE
-de asemenea exista anastomoze intre v. superficiale si v. profunde ale membrului inferior prin
intermediul unor v. perforante
-acestea prezintra valvule care dirijeaza sensul de curgere dinspre v. superficiale catre v.
profunde
-in cazul varicelor vasele se dilata exagerat iar aceste valvule ajung sa mai aibe contact si deci
devin ineficiente, facand ca sangele sa nu mai fie dirijat in directie normala
-sensul circulatiei va deveni dinspre profund spre superficial, ceea ce duce la stagnarea sangelui
in dilatatille varicoase

27. Ganglionii limfatici inghinali. Implicatii clinice (diagnosticul diferential al

adenopatiilor)
Limfa membrului inferior trece printr-un grup de ggl limfatici inghinali , situati pe fata anterioara a
coaspe ,sub ligamentul inghinal.Aceasti sunt inghinali superificiali , situati deasupra fasciei cribroase si
profunzi sub aceasta fascie.
Ggl limfatici inghinali superficiali sunt in numar de 8-13, asezati in aria trigonului femural.Acestia au fost
impartiti in 4 grupe : supero-lateral , formati din ggl ovalari , sunt cei mai mari, supero-mediali , formati
din ggl rotunzi , sunt mai mici ca precedentii , infero laterali si mediali care sunt ggl rotunzi, mari.
Ganglionii supero-laterali strang limfa din regiunea laterala subombiliaca a abdomenului si din regiune
fesiera.In cei infero laterali si mediali se varsa limfa vaselor superficiale. Limfa de la nivelul organelor
genitale externe,de la nivelul perineului si anusului sunt aferente grupului supero-medial si
inferomedial.Acesti ggl superficiali se varsa in ggl inghinali profunzi.

Ggl limfatici inghinali profunzi sunt situatia sub fascia cribroasa, medial de vasele femurale.Acestia sunt
in numar de 1-3 iar dintre acestia doar doi sunt constanti. Unul este situata sub crosa venei safene mari
iar altul in lacuna vasculo-nervoasa intre v.femurala ( lateral ) si ligamentul lacunar ( medial). Acesta a
fost numit ggl Cloquet- Rosenmuller si prezinta imporntanta clinica deoarece inflamatia sa necesita
diagnosticul diferential cu hernia femurala strangulata. Acestia sunt tributari ggl limfatici iliaci.

106
28. Plexul lombar – formare, raporturi, enumerare ramuri
FORMARE
-se formeaza prin unirea ramurilor ANTERIOARE ale nervilor spinali L1-L3, primind o ramura
comunicanta de la T12 si partial de la L4
-ramurile ANTERIOARE formeaza un trunchi care se va imparti intr-o ram. superioara si o ram.
inferioara
-ram. superioara L1 va forma n. iliohipogastric si n.ilioinghinal
-ram. inferioara L1 va forma impreuna cu ram. superioara L2 n. genitofemural
-restul ramurii ANTERIOARE L2 impreuna cu ramurile ANTERIOARE L3 si L4 se vor impartii
in diviziuni ANTERIOARE si POSTERIOARE
-diviziunile ANTERIOARE se unesc si formeaza n. obturator
-diviziunile POSTERIOARE vor forma n. femurocutanat LATERAL (L2-L3) si
n. femural (L2-L3-L4)
-ramura ANTERIOARA L4 trimite o ramura catre L5 cu care va forma trunchiul
lombosacral

RAPORTURI
-este situat ANTERIOR de procesele costiforme (intre fasciculele m.psoas)
-ramurile strabat m.psoas, aparand la suprafata lui
-raporturile plexului cu muschiul explica durerile mari in teritoriul nervilor acestui plex in abcese
ale muschiului

29.Nervul femural- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul

paraliziei. Importanta clinica a raporturilor.
TRAIECT si RAPORTURI
-se formeaza prin unirea diviziunilor POSTERIOARE L2-L3-L4
-se gaseste initial in grosimea m. psoas mare, iesind apoi la marginea LATERALA a lui
-coboara in santul format de m. psoas mare si m. iliac, fiind acoperit de fascia iliaca si peritoneul
parietal care ii intermediaza raporturile cu cecul si apendicele in DREPTA si colonul sigmoid in
STANGA
-ajunge la nivelul trigonului femural trecand prin lacuna neruomusculara
-in trigon se afla LATERAL a a. femurala si se imparte in ramurile sale terminale

RAMURI
1)Ram Cutanate Anterioare
-inerveaza tegumentul feteleor ANTERIOARE si MEDIALE ale coapsei (cu
exceptia tegumentului care acopera aria trigonului femural – n. genitofemural
tegumentului din 1/3 mijlocie a fetei MEDIALE a coapsei – n. obturator)

2)Ram Musculare
-se distribui m. iliopsoas, m. pectineu, m. cvadriceps si m. croitor

3)N. Safen
-este o ramura mai voluminoasa a n. femural
-insoteste vasele in canalul adductorilor
-incurciseaza a. femurala pe fata ANTERIOARA dinspre LATERAL spre MEDIAL
-iese din canalul adductorilor impreuna cu a. descendenta a genunchiului
-perforeaza apoi fascia gambei si urmeaza traiectul v. safene mari pe fata MEDIALA a
gambei si apoi a piciorului
-in traiectul lui da ramurile:

107
 a)Ram Infrapatelara
-se distribuie tegumentului din jurul patelei
b)Ram Cutanate Mediale ale Gambei
-inerveaza tegumentul fetei MEDIALE a gambei si piciorului

IMPLICATII CLINICE
-paralizia nevului apare in fracturi ale bazinului sau accidental in lezarea sa in tratamentul
chirurgical al herniilor inghinale si femurale
-in paralizia totala, flexia coapsei si extensia gambei se fac cu greutate, pe seama m.
tensor al fasciei lata
-mersul se face cu dificultate cu gamba in extensie, membrul bolnav nedepasindu-l pec el sanatot
-sensibilitatea in tritoriul sau de dsitributie este afectata

30.Nervul obturator. Importanta clinica a raporturilor. Aspectul paraliziei.

TRAIECT si RAPORTURI
-se formeaza prin unirea diviziunilor ANTERIOARE al L2-L3-L4
-se formeaza in grosime m. psoas mare
-iese apoi pe sub marginea MEDIALA a acestuia
-coboara ANTERIOR de art. sacroiliaca fiind acoperit de bifurcatia a. iliace comune
-isi continua traiectul intre fascia m. obturator intern si peritoneul paritetal
-la FEMEIE impreuna cu a. obturatorie si vena omonima, nervul trece prin aria fosei ovariene
unde are raporturi cu ovarul si pavilionul trompei uterine
-patrunde in canalul obturator, fiind elementul cel mai superior al MVN

RAMURI
1)Ram Anterioara
-iese din pelvis ANTERIOR de m. obturator extern si coboara intre acesta si m.
pectineu, iar apoi intre m. ADDUCTOR scurt si m. ADDUCTOR lung
-se distribuie m. ADDUCTOR scurt, m. ADDUCTOR lung si m. gracilis
-se termina cu ramura cutanata ce se distribuie tegumentului fetei MEDIALE a art.
genunchiului si 1/3 mijlocii a fetei MEDIALE a coapsei

2)Ram Posterioara
-iese din pelvis trecand prin m. obturator extern si coboara intre m. ADDUCTOR scurt,
m. ADDUCTOR mare
-inerveaza m. obturator extern, m. ADDUCTOR scurt (cand nu e inervat de ram.
ANTERIOARA), m. ADDUCTOR mare si art. soldului si art. genunchiului

IMPLICATII CLINICE
-cunoasterea raporturilor nevului explica aparitia durerilor pe fata MEDIALA a coapsei in
afectiunile anexiale (inflamatii ovar-trompa)

31.Nervii femurocutanat lateral, iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural.

Importanta clinica a raporturilor
N. Iliohipogastric
TRAIECT si RAPORTURI
-ramura superioara a trunchiului format de T12 si L1

108
 -iese din m. psoas mare prin marginea sa LATERALA
-merge ANTERIOR de m. patrat lombar, trecand POSTERIOR de polul inferior al rinichiului
-perforeaza aponevroza POSTERIOARA a m. transvers abdominal si ajunge intre acesta si m.
oblic intern, unde se imparte in ramurile terminale

RAMURI
1)Ram Cutanata Laterala
-inerveaza tegumentele regiunii fesiere si regiunii LATERALE a abdomenului in partea
sa inferioara

2)Ram Cutanata Anterioara

-ajunge in regiunea inghinala
-se distribuie tegumentului din regiunea pubiana si scrotului sau labiilor mari

N. Ilioinghinal
TRAIECT si RAPORTURI
-ramura superioara a trunchiului format de T12 si L1
-iese din m. psoas mare la marginea sa LATERALA
-traiect paralel cu n. iliohipogastric (inferior de acesta)
-patrunde intre m. tranvers abdominal si m. oblic intern
-de la nivelul spinei iliace A-S trece intre m. oblic intern si m. oblic extern, pentru a patrunde prin
inelul inghinal superficial
-ramurile sale inerveaza tegumentele de la baza penisului si scrotului sau labiilor mari si se
distribuie tegumentelor plicii genitofemurale

N. Genitofemural
TRAIECT si RAPORTURI
-se formeaza prin unirea diviziunii inferioare a trunchiului format de T12-L1 cu ramura
superioara a L2
-iese din m. psoas mare pe fata ANTERIOARA a acestuia
-are un traiect descendent pana ajunge la lig. inghinal, unde se imparte in ramurile sale terminale
-este incrucisat ANTERIOR dinspre LATERAL spre MEDIAL de ureter

RAMURI
1)Ram Genitala
-intra in canalul inghinal prin orificiul inghinal profund
-inerveaza m. cremaster si tegumentul scrotului sau labiilor mari

2)Ram Femurala
-ajunge la nivelul coapsei prin lacuna vasculara
-se distribuie tegumentului care acopera aria trigonului femural

N. Femurocutanat Lateral
TRAIECT si RAPORTURI
-primeste fibre din ramurile POSTERIOARE L2 si L3
-apare la marginea LATERALA a m. psoas mare
-trece prin fosa iliaca avand un traiect catre LATERAL si ANTERIOR pentru a iesi din pelvis
intre spinele iliace A-S si A-I, POSTERIOR de lig. inghinal
-ajunge la nivelul coapsei fiind situat in unghiul LATERAL al trigonului femural

109
 -incruciseaza apoi ANTERIOR m. croitor si se aseaza LATERAL de acesta
-ramurile sale se distribuie tegumentului partii S-L a fesei si ½ superioare a fete A-L a coapsei

32.Plexul sacral – formare (notiuni generale), raporturi- importanta clinica

FORMARE
-plexul sacral se formeaza prin unirea trunchiului lombo-sacral (L4-L5) cu ramurile
ANTERIOARE S1-S3 si o parte a ramurii ANTERIOARE S4
-trunchiul lombo-sacral este format dintr-o parte a ramurii ANTERIOARE L4 ce se uneste cu
ramura ANTERIOARA L5, acest trunchi urmand a se uni cu ramura ANTERIOARA S1
-ramura anterioara S2 se imparte intr-o ramura superioara care se uneste cu S1 si una inferioara
care se uneste cu S3
-ramura anterioara S4 se imparte la randul ei intr-o ramura superioara si una inferioara, cea
superioara se uneste cu S3, iar cea inferioara participa la formarea n. coccigian

RAMURI
N. Fesier Superior + N. Fesier Inferior + N. Femuro-Cutanat Poterior + N. Ischiadic

33.Nervii fesieri si nervul femurocutanat posterior

NERVUL FESIER SUPERIOR
TRAIECT si RAPORTURI
-L4-L5-S1
-iese din pelvis prin orificiul suprapiriform impreuna cu a. fesiera superioara si vena omonima
-are un traiect catre LATERAL si superior intre m. fesier mic si m. fesier mijlociu
-se termina in m. tensor al fasciei lata

RAMURI
-se deprind ramuri musculare care inerveaza m. fesier mic, m. fesier mijlociu si
m. tensor al fasciei lata

NERVUL FESIER INFERIOR

TRAIECT si RAPORTURI
-L5-S1-S2
-iese din pelvis prin orificiul infrapiriform impreuna cu vasele fesiere inferioare
-se gaseste POSTERIOR de n. ischiadic
-patrunde sub m. fesier mare pe care il inerveaza

RAMURI
-da ramuri musculare pentru m. fesier mare

NERVUL FEMUROCUTANAT POSTERIOR

TRAIECT si RAPORTURI
-S1-S2-S3
-iese din pelvis prin orificiul infrapiriform si are un traiect descendent, POSTERIOR sau
MEDIAL de n. ischiadic, fiind acoperit de m. fesier mare
-ajunge la nivelul regiunii POSTERIOARE a coapsei si se aseaza intre
m. biceps femural si m. semitendinos
-ramurile sale pot ajunge pana la nivelul fetei POSTERIOARE a gambei

110
RAMURI
1)N. Clunium Inferiori
-se desprind in traiectul nervului, profund de m fesier mare
-coboara pana la marginea inferioara a acestuia si isi schimba traiectul catre superior
pentru a inerva tegumentul fetei inferioare a regiunii fesiere

2)Ram. Perineale
-se distribuie tegumentului supero-MEDIAL al coapsei si infero-MEDIAL al regiunii
fesiere
-inerveaza de asemenea tegumentul scrotului sau al labiilor mari

3)Ram. Cutanate
-inerveaza fata POSTERIOARA a coapsei si tegumentul regiunii poplitee pana la
jumatatea acesteia

34.Nervul ischiadic – traiect, raporturi, ramuri. Aspectul clinic al compresiei la

L4-L5 si L5- S1.
TRAIECT si RAPORTURI
-nervul se formeaza din toate componentele plexului sacral, fiind cel mai voluminos nerv al
organismuluiuman
-iese din pelvis prin orificiul infrapiriform, prin partea cea mai LATERALA a acestuia
-trece peste m. pelvitrohanteri fiind acoperit de m. fesier mare si are un traiect descendent
-ajuns la nivelul regiunii POSTERIOARE a coapsei, se gaseste mai intai MEDIAL pe ca apoi sa
se aseze in axul ei
-POSTERIOR se afla n. femurocutanat posterior
-are raporturi LATERALE cu m. vast lateral si m. biceps femural (capul scurt)
-are raporturi MEDIALE cu m. semitendinos si m. semimembranos + vasele fesiere inferioare si
MVN rusinos intern
-capul lung al m. biceps femural il inconjoara POSTERIOR dinspre MEDIAL spre LATERAL
-ajuns in partea superioara a regiunii poplitee, se imparte in ramurile sale terminale: n.
peronier comun si n. tibial (aceasta impartire poate avea loc oriunde pe traiectul n. ischiadic)

RAMURI
1)Ram. Musculare
-se desprind in traiectul nervului si se distribuie m.biceps femural,
m. semitendinos, m. semimembranos si m. adductor mare

2)Ram. Articulare
-pentru articulatia genunchiului

3)Ram. Terminale
-n. peronier comun si n. tibial

COMPRIMARI
-comprimarea datorita tumorilor pelvine duce la nevralgii in teritoriile sale de inervatie
-in nevralgii de sciatic, punctul durerors este la nivelul spinei iliace PS sau in fosa poplitee,
intinderea nervului duce la durere la aceste nivele

35.Nervii peronier comun si peronier superficial- traiect, raporturi, ramuri,

111
teritoriu de inervatie. Aspectul clinic al paraliziei.
NERVUL PERIONIER COMUN
TRAIECT si RAPORTURI
-este ramura de bifurcatie LATERALA a n. ischiadic
-originea metamerica a fibrelor sale este L4-S3
-de la origine are un traiect descendent spre LATERAL, MEDIAL de m. biceps femural, apoi
intre tendonul acestuia si m. gastrocnemian lateral
-inconjoara capul fibulei in contact direct cu aceasta, fiind acoperit de m. peronier lung si se
imparte in n. peronier superficial si n. peronier profund

RAMURI
1)N. Sural Cutanat Lateral
-se desprinde in traiectul nervului in regiunea poplitee
-trece peste m. gastrocnemian lateral ajungand pe fata LATERALA a genunchiului si
inervand tegumentul acestuia

2)Ram. Comunicanta Perioniera

-se desprinde in dreptul capului fibulei
-se alatura n. sural medial pentru a forma n. sural

NERVUL PERIONIER SUPERFICIAL

TRAIECT si RAPORTURI
-are un traiect descendent printre m. peronier lung si m. peronier scurt
-devine superficial in 1/3 inferioara a gambei, unde se imparte in ramuri

RAMURI
1)Ram. Musculare
-se distribuie muschilor peronieri

2)N. Cutanat Dorsal Medial al Piciorului

-trece ANTERIOR de art. talocrurala si retinaculul extensorilor
-are traiect paralel cu al tendonului m. extenor lung al halucelui
-se imparte in n. digitali dorsali ai piciorului care se ditribuie fetei dorso-MEDIALE a
degetului I si fetelor alaturate ale degetelor II si III

3)N. Cutanat Dorsal Intermediar al Piciorului

-strabate LATERAL fata dorsala a piciorului
-se imparte in n. digitali dorsali ai piciorului care se distribuie fetelor adiacente ale
degetelor III-V

PARALIZIE
-in paraliziile n. peronier comun, in afara de tulburari de senibilitate in teritoriul sau, apare stepaj
de partea bolnava prin paralizia m. flexori dorsali ai piciorului
-individul flexeaza exagerat gamba pentu a nu lovi solul cu varful piciorului

36.Nervii peronier profund si sural. Nervul tibial si nervii plantari. Notiuni

112
generale.Aspectul paraliziilor
NERVUL PERONIER PROFUND
TRAIECT si RAPORTURI
-se deprinde intre m. peronier lung si fibula
-perforeaza septul intermuscular ANTERIOR al gambei
-se aseaza profund de m. extensor lung al degetelor, intre acesta si membrana interosoasa
-in 1/3 mijlocie a gambei se alatura vaselor tibiale anterioare pe care le incruciseaza dinspre
LATERAL spre MEDIAL
-impreuna cu acestea formeaza MVN tibial ANTERIOR
-ajuns la nivelul art. talocrurale trece pe sub retinaculul extensorilor si apoi se imparte in n.
digitali dorsali ai piciorului pentru fetele adiacente I-II
-nervul da ramuri musculare pentru muschii ANTERIORI ai gambei si pentru muschii dorsali ai
piciorului

NERVUL TIBIAL
TRAIECT si RAPORTURI
-este ramura de bifurcatie MEDIALA a n. ischiadic
-continua inferior traiectul n. ischiadic, avand un traiect descendent
-la nivelul fosei poplitee este cel mai LATERAL si superficial element al MVN popliteu, fiind
acoperit de fascia gambei
-coboara printre capetele m. gastrocnemieni si ANTERIOR de arcada m. solear
-in regiunea POSTERIOARA a gambei coboara impreuna cu vasele tibiale POSTERIOARE pe
care le incruciseaza POSTERIOR M-L
-in 1/3 distala a gambei iese spre MEDIAL de sub tendondul lui Achile si isi continua traiectul
descendent ajungand in santul retromaleolar MEDIAL
-aici se bifurca in ramurile sale terminale: n. plantar medial si n. plantar lateral

RAMURI
1)Ram. Musculare
-se distribuie muchilor POSTERIORI ai gambei

2)Ram. Articulare
-inerveaza art. genunchiului si art. talocrurala

3)N. Interosos al Gambei

-se aseaza pe o membrana interosoasa pe care o inerveaza
-din acest nerv se desprind ramuri pentru art. talocrurala si art. tibiofemurala

4)N. Sural Cutanat Medial

-se desprinde in regiunea poplitee de unde coboara sub fascie pana in treimea superioara
a gambei, unde se uneste cu ram. comunicanta peroniera a n. peronier comun, pentru a se transforma in n.
sural
-acesta coboara in continuare LATERAL de tendonul lui Achile si ocoleste maleola
fibulei pentru a se termina pe marginea LATERALA a piciorului (aici din n. sural se desprinde n. cutanat
dorsal lateral care se ditribuie fetei LATERALE a piciorului si degetului V)
-din n. sural se desprind si ram. calcaneene laterale pentru tegumentul fetei LATERALE
a calcaiului
5)Ram. Calcaneene Mediale
-se distribuie tegumentului ce acopera fata MEDIALA a calcaiului

113
NERVUL PLANTAR MEDIAL
TRAIECT si RAPORTURI
-porneste de la bifurcatia n. tibial din santul retromaleolar MEDIAL
-merge impreuna cu vasele plantare MEDIALE, fiind situat LATERAL de acestea pana la baza
metatarsianului I
-aici se imparte in n. digitali plantari comuni pentru primele 3 spatii interosoase
-acestia se impart la randul lor in n. digitali plantari proprii pentru fetele adiacente ale degetelor I-
IV
-din n. plantar medial se desprinde si n. digital plantar care se distribuie fetei MEDIALE a
halucelui
-se desprind si ram. musculare pentru m.ABDUCTOR al halucelui, m. flexor scurt al degetelor,
m. flexor scurt al halucelui si pentru primul lombrical

NERVUL PLANTAR LATERAL

TRAIECT si RAPORTURI
-merge impreuna cu vasele plantare LATERAL, MEDIAL de acestea pana la nivelul tuberculului
metatarsianului V
-se imparte intr-o ram. superficiala si o ram. profunda

RAMURI
1)Ram. Superficiala
-se imparte in n. digitali plantari pentru ultimul spatiu interosos si pentru fata
LATERALA a degetului V
-din n. digital plantar al spatiului interosos IV se desprinde o ram. comunicanta pentru al
3-lea n. digital plantar comun

2)Ram. Profunda
-insoteste a. plantara laterala
-se distribuie muschilor plantari LATERALI, m. interososim ultimilor trei lobricali si
articulatiilor corespunzatoare

PARALIZII
-in paralizia n. tibial este abolita flexi degetelor si fexia plantara si ADDUCTIA piciorului
-muschii POSTERIORI ai gambei se atrofiaza

37.Inervatia senzitiva a membrului inferior.Repere osoase palpabile la nivelul

membrului inferior.
1. La nivelul coapsei:
lateral - nervul cutanat femural lateral – in partea laterala a coapsei;
anterior- ramuri cutanate anterioare ale nervului femural
posterior – nervul cutanat femural posterior
2. Gamba –
medial - nervi cutanati mediali ai piciorului (ramuri din nervul Safen)
laterial – nerv cutanat Sural lateral (superior); nerv Peronier superficial (inferior)
posterior- nerv Sural
3.Picior

114
a) planta: Nerv Safen- margine mediala; Nerv Sural- margine laterala; Nerv Plantar medial pana la nivelul
jumatatii mediale a degetului 4. Nerv Plantar lateral de la jum laterala a degetului 4 si degetului 5.
b) Partea dorsala: nerv sural ramura cutanata dorso-laterala; nerv peronier superficial; nerv peronier
profund pt fetele care se privesc a degetului 1 si 2.

Repere osoase
1. Pelvis – se palpeaza creasta iliaca pe toata lungimea ei.
2. Coapsa – palpam trohanterul mare
3. Genunchi – se palpeaza epicondilii si condilii femurali, anterior se palpeaza Patela
4. Gamba – se poate palpa tuberozitatea tibiei. Creasta tibiei se palpeaza pe toata lungimea sa. Fibula se
palpeaza numai la nivelul capului si in treimea sa inferioara. Distal se palpeaza maleola fibulara si cea
tibiala

38.Palpari si proiectii arteriale la membrul superior si inferior. Repere pentru

punctia arteriala si pentru denudari venoase la nivelul membrului inferior.
Vasele femurale se intind de la jumatatea ligamentului inghinal pana la marginea posterioara a
condilului medial femural. Se palpeaza pulsul arterei femurale prin comprimare pe os posterior de
ligamentul inghinal.
Punctia venei femurale se face sub ligamentul inghinal la 1 cm medial de locul unde se palpeaza pulsul.
Prin punctie venoasa se poate recolta sange in scop diagnostic.
Vena safena mare se proiecteaza pe linia care uneste jumatatea ligamentului inghinal cu baza maleolei
tibiale. Ea se descopera in trigonul femural la jumatatea coapsei.
Artera si vena poplitee – descoperirea se face dupa linia longitudinala de proiectie care uneste varfurile
fosei poplitee.
Artera si vena tibiala anterioara se face folosind o linie de proiectie care incepe de la depresiunea dintre
capul fibulei si tibie pana la jumatatea liniei bimaleolare anterioare.
Descoperirea manunchiului vasculonervos posterior al gambei se face pe linia de proiectie intinsa de la
unghiul inferior al fosei posterioara a gambei – se descopera folosindu-se de marginea mediala a tibiei.
Vena safena mica – se descopera pe linia ei de proiectie care corespunde verticalei duse de la jumatatea
regiunii posterioare a gambei.
Artera dorsala a piciorului se descopera pe linia de proiectie cuprinsa intre jumatatea liniei bimaleolare
anterioare si primul spatiu interosos.
poplitee pana in santul retromaleolar medial.
Vena safena mare in regiunea

115