2)Efectul amilazei salivare asupra amidonului

-activitatea amilazei salivare se poate evidentia prin proprietatea acesteia de a hidroliza

amidonul

-amilaza hidrolizeaza amidonul fiert sau copt pana la stadiul de maltoza (trecandu-l prin
stadiile de dextrine – amilodextrine, eritrodextrine, acrodextrine – se pun in evidenta prin colorarea
diferita a acestora in prezenta unei solutii de iod iodurat)

-se iau 6 eprubete – fiecare 5mL solutie de amidon + 2-3 picaturi solutie iod iodurat

-se observa culoarea albastra (formarea iodurii de amidon)

1)Martor

2)+0.5mL saliva fiarta – amilaza inactivata prin fierbere => nu se schimba culoarea

3)+0.5mL saliva
-dupa 2-3min – violet albastru => amilodextrina
-se fierbe continutul eprubetei pentru a opri hidroliza amidonului
-prin fierbere – coloratia dispare – eprubeta incolora
-se raceste sub jet de apa rece – violet-albastru reapare

4)+0.5mL saliva
-dupa 2-3min – violet-albastru
-dupa 3-5min – roz-violet => eritrodextrina
-se fierbe ca inainte

5)+0.5mL saliva
-dupa 5-10min – incolora => acrodextrina

6)+0.5mL saliva
-dupa 10-30min => maltoza (care se pune in evidenta prin reactia Trommer –
caracteristica pentru glucidele reducatoare: maltoza, glucoza, lactoza)
3)Reactia Trommer
-in mediu alcalin si la cald, maltoza (glucid reducator), datorita prezentei gruparii aldehidice,
reduce solutia de sulfat de cupru in oxid cupros

-o eprubeta – 3-4mL din solutia de maltoza + volum egal de NaOH

-se omogenizeaza

-se adauga picatura cu picatura din solutia de sulfat de cupru (agitand mereu)

-se continua adaugarea sulfatului de cupru pana cand se formeaza – precipitat albastru de
hidrat cupric (care nu se mai dizolva)

-se fierbe lichidul albastru => precipitat rosu-caramiziu de oxid cupros

-reactiile care au avut loc:

-in prezenta functiilor alcool ale glucidului, hidratul cupric albastru (care se formeaza
cand se adauga sulfat de cupru peste hidratul de sodiu) se dizolva (deoarece se formeaza complexe
moleculare solubile datorita functiilor alcool din componenta glucidelor)

-in absenta substantelor cu functii alcool sau dupa ce aceste functii au fost legate –
hidratul de cupru nu se mai dizolva – ramane sub forma unuii precipitat albastru

-prin fierberea hidratului de cupru => oxid cupric – negru (in abs reducatorului)
=>hidrat cupros => oxid cupros – rosu-caram
+ functia aldehidica se oxideaza in acid

-prin aceasta experienta se demonstreaza ca amilaza salivara poate hidroliza amidonul

(polizaharid care nu are proprietati reducatoare si care se coloreaza in albastru cu o solutie de iod
iodurat; in timp ce maltoza – dizaharid, nu mai da reactia de culoare cu iodul, avand proprietati
reducatoare)

-actiunea enzimatica a amilazei este conditionata de:

-pH-ul mediului – trebuie sa fie slab acid/neutru/alcalin
-prezenta Cl
-temperatura 38 grade C
4)Evidentierea Ca in saliva
-calciul din sarurile de calciu se pun in evidenta sub forma de oxalat de calciu

-eprubeta – 2-3mL de saliva + cateva picaturi de oxalat de amoniu

-in prezenta calciului => oxalat de calciu – precipitat alb

-examenul microscopic evidentiaza cristale octoedrice

5)Evidentierea fosforului in saliva

-fosforul din fosfati se pune in evidenta sub forma de fosfomolibdat de amoniu

-eprubeta – 3-4mL de saliva + 3-4 picaturi de acid azotic + molbidat de amoniu in exces

-prin incalzire atenta, in prezenta fosforului, apare un precipitat galben de

fosfomolbidat de amoniu

6)Evidentierea sulfocianatului de potasiu in saliva

-se gaseste in saliva in concentratie de 0.01-0.03mg%

-produs de excretie format de ionul cian (rezultat al metabolismului proteic sau provenit din
ingestia de fructe)

-mecanism de detoxifiere a organismului de cianuri

-in saliva fumatorilor – cantitati mai mari

-in pelagra – cantitati reduse

-sulfocianatul de potasiu se pune in evidenta sub forma de sulfocianat feric

-eprubeta – 1-2mL saliva + 1-2 picaturi de HCl + 1-2 picaturi clorura ferica => precipitat rosu-
caramiziu de sulfocianat feric (care persist la adaugarea de HCl)
7)Dozarea HCl din sucul gastric
-aciditatea se exprima in mEq/L de HCl

-prin metoda titrimetrica – aciditatea sucului gastric se neutralizeaza cu o solutie de NaOH in

prezenta reactivului Topffer si a fenolftaleinei

-reactivul Topffer – culoare galben-portocalie

-HCl liber coloreaza reactivul in rosu

-in absenta HCl – portocaliu

-in balinul Ehrlenmeyer – 5-10mL suc gastric + 3-4 picaturi reactiv Topffer => rosu

-dintr-o biureta se adauga picatura cu picatura NaOH pana ce culoarea vireaza spre
galben-portocaliu

-se noteaza cu n1 – nr. de mL de NaOH utilizati pentru neutralizarea HCl liber

-se adauga in flacon 2-3 picaturi de fenolftaleina

-se continua titrarea cu NaOH oana ce culoarea devine roz – indicand neutralizarea de HCl
combinat si prezenta unui excs de hidrat

-se noteaza cifra de la biureta, care reprezinta n2 – nr. de mL de NaOH necesari pentru
neutralizarea aciditatii combinate din cei 5-10mL suc gastric

-suma n1+n2 – aciditate totala – rezultatul se exprima in unitati clinice (n*10)

-valori noramle: -HCl liber – 15

-HCl combinat – 25
-aciditate totala – 40

8)Evidentierea HCl liber in sucul gastric

-incalzim pana la evaporare HCl liber in prezenta unei solutii de fluorglucina => rosu

-se pun pe o capsula de portelan cateva picaturi de suc gastric + 3-4 picaturi de
reactiv Gunsberg

-se incalzeste la flacara mica pana la sec

-daca exista HCl liber => rosu

9)Evidentierea acidului lactic in sucul gastric patologic
-in hipoaciditate si in staza – prin stagnarea alimentelor in stomac, glucidele fermenteaza =>
acid lactic

-punerea in evidenta a acestuia se baeaza pe proprietatea oxiacizilor de a da reactii de

culoare cu sarurile ferice

-acidul lactic in prezenta sarurilor de fier => lactat de fier (galben)

a)Reactia Berg
-eprubeta 8-10mL din reactivul Berg + 1-1.5mL suc gastric
-in prezenta acidului lactic => galben (lactat de fier)

b)Reactia Uffelman
-eprubeta – 5-6mL reactiv Uffelman + 1mL din sucul gastric
-in prezenta acidului lactic violet->galben

10)Produsi de digestie a proteinelor din sucul gastric

-produsii de digestie, de hidroliza a proteinelor din sucul gastric se separa prin:
-precipitarea cu saruri neutre
-izolare prin filtrare
-dizolvarea precipitatului ramas pe hartia de filtru dupa filtrare
-identificarea produsilor de digestie prin reactia biuret

-se realizeaza izolarea si identificarea a 4 secvente de produsi de digestie:

a)acidalbuminele – in care n-a intervenit pepsina ci numai HCl
b)albumozele primare – proteoliza incipient, polipeptide cu nr. mare de aa
c)albumoze secundare – polipeptide cu nr. mic de aa
d)peptone – sunt hexa/octa peptide
18)Teste biologice de sarcina
1)Testul Aschen-Zandeck:
-injectie cu urina de femeie gravida
 -3 zile consecutive – cu o zi pauza

-Z5 – se urmaresc cu lupa foliculii hemoragici la nivelul ovarelor => femeia este
gravida daca foliculii sunt prezenti

2)Testul Galli-Marnini:
-injectie cu urina de femeie gravida (3mL)

-subcutanat, prevertebral la 1,5cm deasupra anusului

19)Teste imunologice de sarcina

-hormonul gonadotrop cronic (HCG) – injectat la animalul de laborator – provoaca acestuia o
reactie de imunizare, care se traduce prin aparitia de anticorp antigonadotropina in serul animalului

-2 tipuri de reactii:
1)Reactia Wide-Gomezell:
-se pune ser pe o lama

-o picatura de urina peste

-se amesteca 30 de secunde

-se adauga o picatura de suspensie de nemater

-se amesteca si agita usor 2 min

-lipsa aglutinarii => rezutat pozitiv – hematiile raman in suspensie

-aglutinare => rezultat negativ – se formeaza complexe antrogen-anticorp