Subiecte examen LP

DETERMINAREA VOLUMULUI PLASMATIC CU ALBASTRU EVANS:

-utilizata si in prezent pe scara larga

PINCIPIUL METODEI:-se injecteaza o anumita cantitate(Q) de subtanta

-substantial difuzeaza in spatial defuziune atingand o concentratie(C)

-V/C=VOLUMUL PLASMATIC

TEHNICA:-se recolteaza 5ml de sange

-se separa plasma martor

-se injecteaza 0,3ml albastru Evans

-se recolteaza 5ml sange dupa 5 minute

-se separa plasma martor

-se dozeaza fotometric colorantul din plasma prin citirea plasmei martor fata de cea proba

-citirea se face la Spekol sau fotometrul Pulfrich

-se obtine extinctia probei

-se pregateste un etalon din 0,2 ml albastru Evans si 1,8 ml plasma

-se afla extinctia etalonului

-calcul(carte pagina 6)

Subiectul caruia i se determina volumul:-sa fie in post 12 ore inainte de determinare

-sa fie in repaus cel putin 30 de minute inainte de determinare

-sa fie in echilibru termic

PUNEREA IN EVIDENTA A AMILAZEI SALIVARE:

PRINCIPIU:-se pun in evidenta produsii de hidroliza ai amidonului fiert:->amilodextrina

-> eritrodextrina

-> acrodextrina

-> maltoza

MATERIALE:-saliva fiarta -eprubete

-solutie de amidon(1 la 1000) -pipete

-solutie de iod iodurat (1 la 1000) -hartie de filtru

-hidrat de sodium -baie marina

-sulfat de cupru -bec de gaz

MOD DE LUCRU:-se iau 6 eprubete

-in fiecare se pun:->5ml solutie de amidon

->2-3 picaturi de iod iodurat

-se abtine o coloratie albastra

 EPRUBET EPRUBETA EPRUBETA 3 EPRUBETA 4 EPRUBETA 5 EPRUBET
A1 2 A6
Saliva -martor 0,5 ml 0,5 ml 0,5 ml 0,5 ml 0,5 ml
saliva fiarta
Timp - 2-3 minute 3-5 minute 5-10 minute 10-30
minute
Rezultat -nu se AMILODEXTRINA ERITRODEXTRINA ACRODEXTRINA MALTOZA
-culoare modifica (albastru-violet) (violet-roz) (incolora)
culoarea
Mod de -amilaza se -se fierbe -se fierbe -se fierbe -se pune
lucru dezactiveaz eprubeta pentru eprubeta pentru a eprubeta pentru in
a a opri reactia in opri reactia in a opri reactia in avidenta
acest stadiu acest stadiu acest stadiu prin
reactia
-culoarea dispare -culoarea dispare Trommer

-sub jet de apa -sub jet de apa

rece,reapare rece,reapare

REACTIA TROMMER:

PRINCIPIU:-maltoza transforma sulfatul de cupru in oxid cupros in mediu alcalin si la cald

MATERIALE:-eprubete

-bec de gaz

-solutie de NaOH

-sulfat de cupru

-solutie de amidon hidrolizat in maltoza

MOD DE LUCRU:-se adauga volume egale de maltoza si NaOH intr-o eprubeta

-se amesteca

-se adauga picaturi de sulfat de cupru in timp ce se amesteca

MOD DE LUCRU:-se adauga sulfat de cupru pana cand precipitatul de hidrat de cupru nu se mai
dizolva

-la fierbere,precipitatul albastru,devine rosu-caramiziu(oxid cupros)

CONCLUZII:-amilaza salivara paote hidroliza amidonul,polizaharid nereducator=>coloratie albastra

-maltoza nu da reactie de culoare cu iodul iodurat cu toate ca e un dizaharid reducator

-amilaza salivara este conditionata de:->pH-ul mediului care trebuie sa fie slab
acid,neutru,alcalin sau neutru(optim=6,6)

-> prezenta clorului

-> temperatura optima de 38⁰C

PUNEREA IN EVIDENTA A FOSFORULUI DIN FOSFATI:

PRINCIPIU:-se obtine fosfomolibdat de amoniu

MATERIALE:-eprubete

-bec de gaz

-acid azotic

-molibdat de amoniu

MOD DE LUCRU:-se pun in eprubeta 3-4 ml saliva

-se adauga:->3-4 picaturi HNO3

->molibdat amoniu in exces

-se incalzeste

-se obtine fosfomolibdat de amoniu,precipitat galben

PUNEREA IN EVIDENTA A CALCIULUI DIN SARURILE DE CALCIU:

PRINCIPIU:-se obtine oxalat de calciu

MATERIALE:-eprubeta

-oxalat de amoniu 10%

-microscop

MOD DE LUCRU:-se pun in eprubeta 2-3 ml saliva

-se pun cateva picaturi de oxalat de calciu=>precipitat alb

-la microscop apar cristale octoedrice

PUNEREA IN EVIDENTA A SULFOCIANATULUI DE POTASIU:

PRINCIPIU:-se obtine sulfocianat ferric

MATERIALE:-eprubeta

-clorura ferica 3%

-HCl 10%

-saliva

MOD DE LUCRU:-se pun in eprubeta 1-2 ml saliva

-se adauga:->1-2 picaturi HCl

->clorura ferica

-se formeaza sulfocianat feric,rosu-caramiziu

METODE DE RECOLTARE GASTRICA:

-prin tubaj gastric cu->sonda de cauciuc Einhorn/Foucher in stomac->aspirarea sucului secretat

-secretia glandulara este stimulata prin:->stimuli farmacologici->stimuleaza activitatea celulei

paritale=>creste secretia de HCl

->utilizarea de:•histamine

• histalog

• gastrina

->stimulare vagala indusa prin•hipoglicemie indusa(administrare

de insulin)

• glicopenie intracelulara
cerebrala(administrare de 2-hidroxi-glucoza sau trioxiglucoza)

SONDAJUL FRACTIONAT:-permite vizualizarea procesului de secretie

-SONDA EINHON:->lungime de 1,5 m

->prezinta gradatii

->la capatul distal prezinta o olive perforate

->la captul proximal se poate atasa o seringa pentru

aspirarea continutului gastric

->sonda se introduce prin cavitatea bucala

->sonda subtire se poate introduce si prin nas

->se introduce pana la gradatia de 0,5 m,prin inghitire

-recoltarile se fac la fiecare 15 minute timp de 2 ore

DOZAREA ACIDULUI CLORHIDRIC DIN SUCUL GASTRIC:

PRINCIPIU:-aciditatea sucului gastric se neutralizeaza cu o solutie de NaOH n/10 in prezenta

reactivului Topffer si a fenoftaleinei

MATERIALE:-NaOH n/10

-reactiv Topffer

-fenoftaleina 1% in alcool

-stativ

-pipete

-balon Ehrenmeyer

MOD DE LUCRU:-in balonul Ehrenmeyer se iau:->5-10 ml suc gastric

->3-4 picaturi reactiv Topffer(in prezenta de HCl liber

se face rosu)

-intr-o biureta se dauga picatura cu picatura NaOH pana cand culoarea devine
galben-portocalie=>HCl liber a fost neutralizat

-se noteaza n1 ml de NaOH utilizati pentru neutralizarea HCl liber

-se adauga in flacon 2-3 picaturi de fenoftaleina

-se adauga NaOH pana cand culoare devine roz=>HCl combinat a fost neutralizat

-se noteaza n2 ml de NaOH utilizati pentru neutralizarea HCl combinat

-n1+n2 reprezinta aciditatea totala

CALCUL:-rezultatele se exprima in:-> unitati clinice (nr de ml NaOH pentru neutralizarea HCl din 100 ml
suc gastric)

->grame(HCl la 100 sau 1000 ml suc gastric)

CALCUL:-ml NaOH utilizati pentru 5-10 ml suc gastric se inmultesc cu 10-20 pt a depista cantitatea
utilizata la 100 ml suc gastric

-pentru exprimarea in gram la mie HCl se inmulteste cifra de la biureta cu echivalentul

gram(0,00365) si cu 100

-PENTRU HCl LIBER: n1x0.00365x100

-PENTRU HCl COMBINAT: n2x0,00365x100

-PENTRU HCl TOTAL: (n1+n2)x0,00365x100

-valori normale ale aciditatii sucului gastrice:

HCl liber HCl combinat Aciditate totala

Unitati clinice 15 25 40
In grame la mie 0,9-1 1-2,5 3,5

-valoare aciditatii totale e de 100-200 mEq/l

-debitul acid gastric normal si in boala ulceroasa

BAZAL STIMULARE MAXIMALA

NORMAL Volum(ml)suc DAB(mEq/ora) Volum DAM(mEq/ora)
gastric
60 2+/-2 250 18+/-8
ULCER GASTRIC 60 1,2+/-1,5 240 14+/-10
ULCER DUODENAL 80 4+/-4 330 34+/-13

PUNEREA IN EVIDENTA A HCL LIBER IN SUCUL GASTRIC:

PRINCIPIU:-se incalzeste pana la evaporare HCl liber pana la evaporare,rezultand o culoare rosie

MATERIALE:-capsula de portelan

-suc gastric filtrate

-bec de gaz

-reactiv Gunsburg
MOD DE LUCRU:-se pun pe capsula:->cateva picaturi de suc gastric

->2-3 picaturi de reactive

-se incalzeste pana cand se evapora total

-daca apare o coloratie rosie,HCl liber a fost prezent

-lichidul trebuie sa fie proaspat

EVIDENTIEREA ACIDULUI LACTIC:

REACTIA BERG:

MATERIALE:-reactiv Berg

-eprubete

-suc gastric

MOD DE LUCRU:-intr-o eprubeta se pun:->8-10 ml reactive

->1-1,5 ml suc gastric

-prezenta acidului lactic determina o coloratie galbena(lactatul de fier)

-reactia nu e influentata de acidul butiric sau acetic

-rezultatul pozitiv suspecteaza:->cancer gastric

->stenoza pilorica achilica

REACTIA UFFELMAN:

MATERIALE:-reactiv Uffelman

-eprubete

-suc gastric
MOD DE LUCRU:-intr-o eprubeta se pun:->5-6 ml de reactive

->1 ml suc gastric

-in prezenta acidului lactic rezulta o culoare galbena

-rezultatul pozitiv suspecteaza:->cancer gastric

->stenoza pilorica achilica

ACTIVITATEA CLORHIDROPEPTIDICA A SUCULUI GASTRIC:

-HCl transforma albuminele in acidalbumine

-pepsina hidrolizeaza acidalbuminele la peptone

-intermediar se formeaza albumoze primare si secundare

PRINCIPIU:-albusul de ou(proteina) este hidrolizata de solutii de HCl si pepsina la pH 1-1,4

MOD DE LUCRU:-se iau 3 eprubete

-se pune in fiecare o bucatica de albus de ou

-in eprubeta 1 se adauga 10 ml suc gastric

-in eprubeta 2 se adauga cateva picaturi de HCl

-in eprubeta 3 se adauga o solutie ce contine pepsin

-eprubetele sunt puse la thermostat la 37⁰C pentru 3 ore

REZULTATE:-se observa gradul de descompunere al albusului de ou

ACTIUNEA LABFERMENTULUI ASUPRA LAPTELUI:

PRINCIPIU:-labfermentul transforma cazeina din lapte in paracazeina

-paracazeina,in prezenta calciului se transforma in paracazeinat de calciu,insolubil

MATERIALE:-eprubete

-termostat

-solutie clorura de calciu 10%

-solutie de labferment 1%

-lapte

MOD DE LUCRU:-se iau 4 eprubete

-se adauga in fiecare 4 ml lapte

EPRUBETA 1 EPRUBETA 2 EPRUBETA 3 EPRUBETA 4

Se adauga -0,5 ml labferment -0,5 ml labferment -0,1 ml oxalat de -0,1 ml oxalat de
inactivat prin potasiu pentru a potasiu pentru a
fierbere bloca ionii de bloca ionii de
calciu calciu
-0,5 ml labferment -0,5 ml labferment
Se introduce La termostat38⁰C, La termostat38⁰C, La termostat38⁰C, La termostat38⁰C,
30 de minute 30 de minute 30 de minute 30 de minute
Rezultate Are loc coagularea Nu are loc Nu are loc Nu are loc
coagularea coagularea coagularea
Actiuni post- -se adauga 1 ml
experiment clorura de calciu
-are loc
coagularea
EMULSIONAREA LIPIDELOR:

-are la baza capacitatea sarurilor biliarea de a scadea tensiunea superficiala a lipidelor

MATERIALE NECESARE:-eprubete

-ulei

-solutie de saruri biliare

MOD DE LUCRU:-se adauga 1 ml de ulei peste solutia de saruri biliare

-se agita bine

-se lasa in repaus

-cele doua straturi vor forma o emulsie desi la inceput erau miscibile

REACTIA HAY:

PRINCIPIU:-in lipsa sarurilor biliare,floarea de sulf pluteste lasuprafata urinii sau apei

-in prezenta sarurilor biliare,se scufunda

MATERIAL NECESAR:-eprubeta

-solutie de saruri biliare

-urina cu saruri biliare

-floare de sulf

MOD DE LUCRU:-se pun in eprubeta 3-4ml de urina cu saruri biliare

-se presara floarea de sulf

-floarea de sulf se aduna dupa cateva minute la fundul eprubetei

SOLUBILIZAREA ACIZILOR GRASI:

PRINCIPIU:-sarurile biliare solubilizeaza acizii grasi obtinuti din gidroliza lipidelor

-are loc sub actiunea lipazei

-acizii grasi formeaza cu sarurile biliare complexe coleice->se absorb la nivel intestinal

MATERIAL NECESAR:-eprubeta

-solutie de sapun

-acid sulfuric

-bila diluata

MOD DE LUCRU:-intr-o eprubeta se pun:->5-6 ml de solutie de sapun

->cateva picaturi de acid sulfuric

-apare un precipitat datorat acizilor grasi obtinuti

-peste ei se adauga 3-4 ml de solutie de bila

-se amesteca=>acizii grasi se solubilizeaza

SOLUBILIZAREA COLESTEROLULUI:

PRINCIPIU:-colesterolul este mentinut solubil de catre sarurile biliare

-raportul pentru a fi solubil este de 1/20-1/30

-daca raportul scade sub 1/13=>precipitarea colestrolului cu formare de calculi

MATERIALE:-baie de apa

-solutie coloida de colesterol

-bila cu saruri biliare

MOD DE LUCRU:-intr-o eprubeta se pun:->2-3 ml solutie coloidala de colesterol

->4-5 ml solutie de bila

-eprubeta se incalzeste in baia cu apa

-solutia devine limpede

REACTIA PETTENKOFER:

PRINCIPIU:-metoda de evidentiere a sarurilor biliare(glicocolatul si taurocolatul de sodiu si potasiu)

-sarurile biliare produc o culoare violet in prezenta oximetilfurfurol

MATERIAL NECESAR:-eprubeta

-solutie de zaharoza 10%

-bila diluata/solutie de saruri biliare

-acid sulfuric concentrat

MOD DE LUCRU:-intr-o eprubeta se pun:->1 ml zaharoza

->3-4 ml solutie saruri biliare/bila

-se agita bine

-eprubeta se tine inclinata

-se prelinge pe peretele eprubetei 1 ml acid sulfuric

-eprubeta se tine sub jet deapa pt evitarea incalzirii

-la limita dintre acidul sulfuric si solutia de bila apare un inel rosu-violet
REACTIA GMELIN:

MATERIALE:-eprubeta

-bila

-acid azotic concentrate cu cristale de nitrat de sodium

-pipeta efilata

MOD DE LUCRU:-in eprubeta se pun 5-10 ml solutie de cercetat

-cu pipeta filata se pune pe fundul eprubetei acid azotic,fara ca cele 2substante sa
se amestece

-la limita de separare vor aparea inele de diferite culori,produse de oxidarea

inegala a bilirubinei

-prezenta biliverdinei este demonstrate de prezenta inelului verde

REACTIA ROSENBACH:

MATERIALE:-hartie de filtru

-solutie de cercetat

-acid azotic concentrate cu cristale de nitrit de sodium

-placa de portelan

MOD DE LUCRU:-se aseaza hartia de filtru pe placa de portelan

-se pun pe filtru 2-3 picaturi din Solutia de cercetat

-se formeaza o pata peste care se adauga o picatura acid azotic

-in jurul picaturii apar mai multe cercuri de diverse culori

-culoarea verde demonstreaza prezenta biliverdinei

DOZAREA AMILAZEI DIN URINA:

MOD DE LUCRU:-se ia un stativ cu 10 eprubete in care se realizeaza dilutii crescande de urina

-in prima eprubeta se pun 2 ml urina

-in celelalte 9 eprubete se pune 1 ml urina

-din prima eprubete se ia 1 ml si se pune in eprubeta 2,din eprubeta 2 se ia 1 ml si

se pune in eprubeta 3,etc.

-din ultima se elimina 1 ml de amestec

-se obtin dilutiile:1/1,1/2,1/4,1/8,1/16,1/32,1/64,1/128,1/256,1/512

-in fiecare eprubeta se adauga 2 ml amidon

-se agita si se lasa la thermostat la 37⁰C timp de 30 de minute

-eprubetele se racesc

-se adauga in fiecare 3-4 picaturi de solutie iod iodurat

-eprubetele cu amidon nehidrolizat dau o coloratie albastra

-eprubetele cu amidon hidrolizat apar incolore(ultima)

-rezultatul se exprima in unitati Wohlgemuth(cantitatea de amilaza necesara

pentru a hidroliza 1 mg amidon in 30 minute la 37⁰C)

-in eprubete se gasesc 2 unitati Wohlgemuth(s-au introdus 2 mg de amidon)

METODE DE EXPLORARE A MOTILITATII GASTRICE:

-examenul radiologic -electrogastrografia

-radioscopia gastrica -endoscopia gastrica

-radiografia gastrica -endoscopia capsulara

-radiocinematografia

-ecografia gastrica

-manometria gastrica
EXPLORAREA IMAGISTICA A HIPOFIZEI:

RADIOGRAFIE DE CRANIU:-vizualizeaza peretii ososi ai seii turcesti

-vizulalizeaza fosa pituitara cu diameter normale de:->15mm lungime

->12mm adancime

->19 mm latime

-modificarile acestor marimi stau la la baza clasificarii adenoamelor

-rar folosita

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA:-vizualizeaza continutul seiii turcesti

-injectarea de substante de contrast ajuta la o mai buna

diferentiere a tesutului tumoral si a raporturilor tumorii de tesutul vecin

IMAGISTICA PRIN REZONANTA MAGNETICA:

-foloseste energia emisa de atomii de hidrogeni excitati prin pulsuri

de radiofrecventa

-vizualizeaza toata structurile anatomice cu o foarte buna rezolutie

de contrast

-informatiile obtinute prin acaesta metode sunt mult superioare

celor obtinute prin CT

-utilizata cel mai des

EXPLORAREA EFECTULUI MELANOCITOSTIMULATOR AL EXCESULUI DE ACTH:

-principalul effect al ACTH este stimularea secretiei de glucocorticoizi in corticosuprarenale

-hipersecretia de POMC(precursor al ACTH si MSH) duce la exces de ACTH si MSH=>hiperpigmentarea

pielii(in boala Addison)

-acest lucru este intalnit in insuficienta glandei suparrenalelor ce duce la scaderea cortizolului

MOD DE LUCRU:-se ia o broasca cu tegumentele deschise la culoare

-se ligatureaza strans radacina unui membrului inferior pentru a impiedica

ajungerea in aceasta zona a ACTH-ului

-se injecteaza in sacul limfatic dorsal 0,5 ml ACTH

-se lasa broasca 60 demminute in repaus

-tegumentul se inegreste ,cu exceptia membrului ligaturat

REZULTATE:-apar nuante diferite

-se demonstreaza efectul melanocitostimulator al ACTH-ului ce contine MSH

-melanina expansioneaza prin citoplasma sub efectul MSH=>inegrirea tegumentului

-in celulele normale,melanina ramane in jurul nucleului=>citoplasma ramane clara

TESTE DE SARCINA:

Testul Ascheim-Zondeck:

-se injecteaza cu urina de femeie gravida 5 soricioaice mature

-injectarea se face timp de 3 zile consecutive

- se lasa o zi de pauza

-in a 5-a zi animalele sunt sacrificate

-cu lupa se urmaresc foliculi hemoragici la nivelul ovarelor=>prezenta lor sugereaza ca femeia e gravida
Testul Galli-Mainini:

-se utilizeaza o broasca mascula,care trebuie sa prezinta:->saci donori la comisurile bucale

-> pernita degetului opozant al labei anterioare

-hormonul corionic din urina femeii gravide va active veziculele seminale ale
animalului=>spermatogeneza artificiala

-experimentul se face pe 3 animale

-se injecteaza cate 3 ml de urina proaspata:->subcutanat

->paravertebral

->in sacul limfatic dorsal

->la 1,5 cm deasupra anusului

-se lasa in repaus 2 ore,la intuneric

-se recolteaza urina din cloaca animalului cu o pipeta efilata

-se aseazao picatura de urina pe lama

-se citeste rezultatul la microscop,cu obiectiv mic,fara lamella

-se observa spermatozoizii,sub forma de bastonase uniforme

DEZAVANTAJE:

-dupa 6-8 luni de captivitate,animalele epuizate au reactivitate scazuta

-in lunile de rut(aprilie-mai) urina broastei trebuie verficata inainte pentru e elimina spermatogeneza
fiziologica
SCINTIGRAMA TIROIDIANA SI ECOGRAFIA TIROIDIANA:

Scintigrama tiroidiana:-genereaza o serie de iamgini planare ale glandei tiroide

-dureaza:->15-30 de minute de la injectarea unui radiotrasor

- >3-24 de ore de la ingerarea de iod radioactiv

Utilizare:

-corelarea marimii glandei cu functia ei

-corelarea datelor clinice cu datele functionale

-localizarea tesutului tiroidian ectopic

-evaluarea hipotiroidismului congenital

-evaluarea unei mase retrosternale sau cervicale(gusa)

-diferentierea formelor de hipertiroidii

Pregatirea pacientului:

-pacientele nu trebuie sa fie insarcinate sau sa alapteze

-trebuie adus la cunostiinta medicului daca pacientul ia hormoni tiroidieni sau medicamente cu iod

-pacientul va fi informat cu tehnica

-pacientul nu trebuie sa manance cu 4 ore inainte de procedura

PROCEDURA:-se foloseste o camera sau un scanner gamma

-pacientul se aseaza:-> in decubit dorsal

->cu gatul in extensie

->cu o perna sub umeri

-se palpeaza glanda tiroidiana

-se marcheaza reperele anatomice(stern,cartilaj tiroid)

-se localizeaza nodulii palpabili

PROCEDURA:-se realizeaza achizitia la intervalul de timp corespunzator substantei utilizate

-radiatia absorbita este egala cu cea a unei radiografii simple

INTERPRETAREA IMAGINILOR:-se obtine istoricul pacientului

-senoteaza uniformitatea si intensitatea glandei

-se descriu absenta,prezenta,marimea si localizarea ariilor de

captare crescuta sau scazuta:->nodul rece(hipofunctional):•arii cu activitate scazuta

•palparea sau evidentierea unui nodul

->nodul cald(hiperfunctional): •arii cu captare mai intense

->gusa multinodulara: •multe arii focale de hipercaptare alternand cu

zone reci

->boala Graves: •aspect global crescut in dimensiuni si intensitate

Ecografia tiroidiana:

-se folosesc un oscillator si un detector sonic de inalta frecventa

-se trec la nivelul tiroidei

-se contureaza structura tiroidei

-se pot observa:->chisturi

->adenoame

->cancere solide

-permite diferentierea dupa caz amodului in care vor fi tratati pacientii

IODOCAPTAREA TIROIDIANA:

-se folosesc izotopii:-> I 131(perioada de injumatatire de 8 zile)

-> I 132(perioada de injumatatire de 2-3 ore)

- I 131:->11 micro Curie in iodocaptare

-> 50 micro Curie in scintigrama

->se administreaza intravenous sau per os,dimineata pe nemancate

-captarea se masoara la 2 si 24 de ore(dupa 2 ore,la hipertiroidieni este crescuta)

-se foloseste un detector de radiatii care depisteaza cantitatea de radiatii emise in functie de cat izotop
s-a fixat in glanda

-metoda masoara doar afinitatea tesutului tiroidian pentru iod,nu si secretria de hormoni

REFLEXOGRAMA ACHILIANA:

-test de explorare a tesuturilor periferice la hormonii tiroidieni

-este un index nespecific al functiei tiroidiene

-cerceteaza rapiditatea cu care se produce un reflex osteogen in care participa tesut muscular si cai
nervoase=>detalii despre buna functionare a hormonilor asupra sistemului muscular si SNS

-concentratie mare de hormoni tiroidieni=>reflex rapid

-concentratie mica de hormoni tiroidieni=>reflex incetinit

TEHNICA:

-pacientul sta in genunchi pe un tamburet

- se utilizeaza fotograma care inregistreaza miscarea cu ajutorul unei fotocelule sub forma unei curbe
specific

-fotocelula este atasata electrocardiografului

-reflexul se produce cu ajutorul unui ciocanel

-are loc intreruperea fascicolului luminos ce impresioneaza fotocelula

TEHNICA:

-intreruperea este inregistrata de electrocardiograf

-aparatul permite masurarea:->timpul de latenta(momentul aplicarii stimulului-momentul aparitiei

reflexului)

->timpul reflex(momentul aplicarii impulsului de excitare-momentul

scaderii amplitudinii reflexului la 50%)

->timpul de demirelaxare(scaderea amplitudinii reflexului de la 100% la

50%)(260-340 ms sub 40 de ani,280-380 ms peste 40 de ani)

-reflex crescut in:->obezitate

->hipotiroidie

->neurosifilis

->miastenia gravis

->hipokalemie

-reflex scurt in:->hipertiroidie

->spasmofilie

INSULINEMIA:

-se determina simultan:->dozarea glicemiei

->dozarea in sange si urina a insulinei

-se apreciaza relatia dintre secretia,cantitatea si eficienta insulinei

-se dozeaza folosind insulina marcata radioactive:dimineata ,a jeun:2-3 microunitati/ml plasma

DETERMINARE:

-se administreaza 1 gram glucoza/kg corp

-se recolteaza sange pentru dozarea glicemiei si insulinemiei la 7,15,30,60,120,180,240 de minute

DETERMINARE:

-valoarea maxima a insulinemiei este de 50-120microunitati/ml plasma si este atinsa intr-o ora

-secretia insulinei:->scade apoi paralel cu glicemia

->prezinta de varfuri:•la 15 minute de la ingestia glucozei

•la 60 de minute la ingestia glucozei

TESTUL DE TOLERANTA LA GLUCOZA:

-se administreaza oral glucoza

-la interval de o ora se determina glicemia

-se observa reactia insulinei in fata hiperglicemiei postprandiale

MOD DE LUCRU:-timp de 3 zile pacientul tine un regim special cu 150 grame glucide,cu lipide si
protein

-asa se va obtine o secretie de glucoza maxima in timpul probei

-inainte aplicarii procedurii,pacientul va tine post 10-14 ore

-pacientului I se vor recolta sange si glucozuria pentru a se determina glicemia a

jeun

-se ingera 1g/kg corp glucoza cu suc de lamiae

-se recolteaza sange la o ora si doua ore pentru determinarea glicemiei

INTERPRETARE:-glicemia a jeun:sub 100 mg/dl

-la o ora de la ingestie,nu depaseste in mod normal 150 mg/dl

-la 2 ore de la ingestie,scade,ajungand la valoarea normal datorita cresterii secretiei

de insulina
VALORI PROBA 2:

SUBSTANTE AZOTATE PROTEICE(7-8g/dl)

Albumine(60%) 4,5g/dl
Globuline(40%) 3g/dl
Fibrinogen 0,2-0,4g/dl

SUBSTANTE NEAZOTATE
Lipide(700mg/dl) Colesterol total 150-200mg/dl
Trigliceride 50-130mg/dl
HDL >45mg/dl(barbati);
>55mg/dl(femei)
LDL <130mg/dl
Glucide 100mg/dl(80-120)

SUBSTANTE MINERALE-CATIONI(155 mEq/l)

Na+ 142mEq/l
K+ 4-5mEq/l
Ca+ total 10mEq/l
Ca2+ 5mEq/l
Mg2+ 2-3mEq/l

SUBSTANTE MINERALE-ANIONI(155 mEq/l)

Cl- 103-110 mEq/l
HCO3- 25-27 mEq/l

SUBSTANTE MINERALE SI OLIGOELEMENTE

Fier 50-130 μg/dl
Fluor 110μg/dl
pH sangvin Presiunea CO2 Acid carbonic Presiunea Osmolaritatea VSH
coloid sangelui si a
osmotica plasmei
7,35-7,40 Sangele 1,35 mEq/l 28 mmHg 300 mOs/l Femei:4-7
arterial: mm/ora
40mmHg Barbati:1-3
Sangele mm/ora
venos:46mmHg

Apa Hematocritul Hemoglobina Hemoglobina Bilirubina totala Bilirubina Bilirubina

totala(60% redusa neconjugata conjugata
din greutate)
40 litri la 45% 13-16 g/dl 4,5 g/dl sange 1mg/l 0,8 mg/dl 0,2 mg/dl
persoana de venos(mai (cresterile=>icter)
70 kg mult=>cianoza)

SANGE ARTERIAL SANGE VENOS

Presiunea partial O2 95-100 mmHg 40mmHg
Saturatia Hb cu O2 95-98% 60-75%
15/dl Hb fixeaza 19,5-20 mlO2/dl sange 15mlO2/dl sange

Hematii 5 000 000/mm2

Volumul eritrocitar mediu 80-94 μ2
Hb eritrocitara medie 25-33 μ2
Concentratia de Hb eritrocitara medie 32-36 gHb/100 ml masa eritrocitara

Leucocite 5 000-9 000/mm2 sange

Granulocite neutrofile 60-70%
Granulocite bazofile 0,5-1%
Granulocite eozinofile 1-4%
Monocite 6-10%
Limfocite 25-32%
Volemia normala(8% din greutatea totala) 5l la un individ de 70 kg
Trombocite 150 000-300 000/mm2
Timpul de sangerare 2-4 minute
Timpul de coagulare 6-8 minute(metoda lamelor) 6-10 minute(metoda
eprubetelor)
Timpul Howell 60-120 de secunde
Timpul de tromboplastina partiala(PTT) 60-110 secunde
Timpul de tromboplastina partiala active(APTT) 35-45 secunde
Timpul Quick(de protrombina/PT) 11-15 secunde