Digestia si absorbtia intestinala

DIGESTIA INTESTINALA:-sub actiunea:->sucului pancreatic

->bilei

->sucului intestinal

-se termina la nivelul marginii in perie a enterocitelor

-in 2 etape:->extracelulara(luminala)

->intracelulara(intraenterocitara)

ETAPA EXTRACELULARA:-realizata de:->enzimele pancreatice

->enzimele enterocitare de la nivelul glicocalixului si cele

de pe fata externa a membrane

-are loc in lumenul intestinal

-indeplinita in special de secretia pancreatica si de bila

Etapa Intracelulara:-cu ajutorul enzimelor:->citoplasmatice

->lizozomale

-produsii de digestive sunt hidrolizati la compusi simpli,absorbabili, cu

exceptia componenntelor chilomicronior

-resinteza trigliceridelor are loc intraenterocitar

ABSORBTIA:-la diferite nivele ale tubului digestive

-in principal in intestinul subtire=>90% din absorbtie

-unitatea morfologica o reprezinta o serie de structure adaptive

 -mucoasa intestinala prezinta valvule conivente

VALVULE CONIVENTE:-cresc suprafata de absorbtie

-pe toata suprafata intestinului subtire

-intestinul subtireprezinte milioane de vilozitati ce cresc de 10 ori suprafata de absorbtie

-celula epiteliala:->prezinta o margine in perie alcatuita din 600 de microvilli

->microvilii cresc inca de 20 de ori suprafata de absorbtie

VILOZITATEA INTESTINALA:-alcatuita dintr-un chilifer central:->colecteaza limfa

->se varsa in canalul toracic-

>sange

->se varsa in paralele cu

reteaua capilara,arterial si venoasa

-sistemul vascular asigura absorbtia:->lichidului

->substantelor dizolvate in sangele portal

ABSORBTIA INTESTINALA:-transportul subtantelor prin bariera intestinala:

->stratul de lichid luminal de 1 mm grosime

->glicocalixul

->membrana apicala “in perie” a enterocitului

->citoplasma

->membrana laterobazala a enterocitului

->membrana bazala

->peretele capilarului sanguine sau limfatic

 -transportul se face si prin spatiile pare sau precelulare dintre enterocyte

ABSORBTIA INTESTINALA:-in zona lateroapicala exista jonctiuni stranse=>transport dificil

-in zona laterobazala exista canaliculare si jonctiuni lacunare=>transport

dificil

-transportul se face prin:->sisteme de microtransfer(trecere continua de

molecule+ioni)

-> sisteme de macrotransfer(trecere discontinua de

macroparticule)

Sistemele de microtransfer:-sisteme de transport pasiv sau active

SISTEMELE DE TRANSPORT ACTIV:-asigura transportul impotriva gradientelor fizico-chimice

-cu consum de energie

-energia e furnizata de ATP,prin ATP-aza Na/K dependent

-isi poate modifica configuratia si afinitatea

-dupa sursa de energie poate fi:->primar(energia e utilizata direct)

->secundar(energia deriva din

gradientele de concentratie ionica)

-dupa numarul substantelor transportate:->uniport

->cotransport:-simport

-antiport

SISTEMELE DE TRANSPORT PASIV:-asigura transportul in sensul gradientelor fizioc-chimice

-se supun legilor difuziunii

-se face prin:->difuziune:•simpla

•neionica in gradient a moleculelor

nedisociate

•facilitata
 ->osmoza

SISTEMELE DE TRANSPORT PASIV:-se face prin:->solvent drag

->ultrafiltrare

SISTEMELE DE MACROTRANSFER:-transportul se face prin:->endocitoza

->exocitoza

Digestia si absorbtia au urmatoare faze principale:

1.FAZA LUMINALA:-prin enzimele pancreatice si bila

2.FAZA DE MEMBRANA:-prin enzimele enterale

3.FAZA DE ABSORBTIE:-la nivelul membranei apicale a enterocitului

4.FAZA INTRACELULARA:-completeaza degradarile+resintetizeaza compusi lipidici

5.FAZA DE TRANSPORT:

DIGESTIA LA NIVELUL COLONULUI:-prin flora microbiana

-implica microorganisme ce patrund in tubul digestive

dupa nastere si colonizeaza segmentele acestuia

COLONUL PROXIMAL:-prezinta o flora:->de fermentatie,aeroba

->actioneaza asupra substantelor glucidice

->glucidele sunt descompuse in acizi:•lactic

•butiric

•acetic
 ->flora participa la formarea si absorbtia vitaminelor
liposolubile si hidrosolubile

COLONUL DISTAL:-prezinta o flora de putrefactie,anaeroba

-flora:->degradeaza proteinele nedigerate

->dezamineaza aminoacizii neabsorbiti->NH2 ce ajunge la ficat=>uree

->decarboxileaza aminoacizii neabsorbiti=>•amine toxice(His,Tyr)

•CO2

->decarboxileaza aminoacizii aromatic=>substante urat mirositoare:

•indol

•scatol

•fenol

•crezol

->degradarea aminoacizilor sulfurati duce le H2S

ABSORBTIA LA NIVELUL COLONULUI:-apreciabila

-principala substantial absorbita este apa

-transportul pasic de Na precede absorbtia apei

-in colon se secreta K si HCO3

-HCO3 determina pH-ul alcalin al lichidului din

intestinul gros
 DIGESTIA SI ABSORBTIA GLUCIDELOR :

DIGESTIA GLUCIDELOR:-sursa principala de glucide este amilopectina

-mica parte din amiloza

-celuloza si moleculele cu legaturi beta-glicozidice nu sunt digerate

-principalele dizaharide din dieta sunt:->zaharoza

->lactoza

-principalele monozaharide sunt:->glucoza

->fructoza

DIGESTIA AMIDONULUI:-incepe in cavitatea bucala sub actiunea α-amilazei

-α-amilaza:->catalizeaza hidroliza legaturilor interne α ale amidonului

->nu hidrolizeaza legaturile 1-6

->in urma hidrolizei produce: •maltoza

•maltotrioza

•oligozaharide ramificate

->isi continua actiunea pana cand alimentele se amesteca cu sucul

gastric

->produsii obtinuti nu pot fi absorbiti

-in continuare digestia se face prin amilaza pancreatica

-amilaza pancreatica:->mai activa ca cea salivara

->se obtin aceeasi produsi ca si in cazul amilazei salivare

->in concentratie mare in duoden

 -la 10 minute dupa ajungerea amidonului in duoden,se transforma in
oligozaharide:->maltoza ->α dextrine limita

->maltotrioza ->maltooligozaharide cu legaturi α 1-4

DIGESTIA AMIDONULUI:-digestia oligozaharidelor se face de catre enzimele din marginea in perie din
epiteliul jejunal si duodenal:->lactaza,desface lactoza=>Glc+Gal

->zaharaza,desface zaharoza=>Fru+Glc

->α dextrinaze,desface legaturile 1-6 din dextrinele limita

->glucoamilaza,desface maltooligozaharidele=>unitati glicozidice

ABSORBTIA GLUCIDELOR:-in duoden+portiunea superioara a jejunului

-Glc si Gal sunt transportate active prin “marginea in perie” a enterocitului de

SGLT1

-SGLT1:->foloseste energia gradientului de Na

->transporta 2 Na si o molecula de Glc/Gal care sunt competitive

->diferenta de potential e ionilor de Na este reglata de pompa Na/K

ATP-aza dependent

-Glc si Gal parasesc enterocitele la nivelul membranei bazolaterale prin

transport facilitat de catre GLUT2

-Fru este transportata de GLUT5

-Fru iese prin membrana bazolaterala tot cu ajutorul GLUT2

-proteinele transportatoare se gasesc in celulele epiteliale intestinale mature

-monozaharidele sunt preluate de sangele venei porte si duse la ficat unde

sunt transformate in glicogen

-monozaharidele si dizaharidele din alimente sunt total absorbite

-10% din amidonul ingerat devine o sursa de carbonate pentru bacterii

IMPLICATII CLINICE:
Intoleranta congenitala la lactoza:-rara

-copii nu pot absorbi lactoza

-se caracterizeaza prin:->diaree

->deshidratare

->dezechilibru electrolitic

-se evita alimentele ce contin lactoza

-dieta bazata pe zaharoza si Fru

SINDROMUL DE MALABSORBTIE AL Glucozei si galactozei:

-anomalie rara,ereditara

-defect de transport al celor 2 zone din “marginea in perie”

-se caracterizeaza prin:->flatulatie

->dieree severa

-Glc si Gal se inlocuiesc cu Fru

DIGESTIA SI ABSORBTIA PROTEINELOR:
DIGESTIA PROTEINELOR:-toata cantitatea de proteine ingerata este digerata si absorbita

Digestia in stomac:-sub actiunea pepsinei

-pepsina:->secretata sub forma de pepsinogen

->secretata de celulele principale

->hidrolizeaza variabil proteinele (15% din total)

-capacitate mare de digestie a proteinelor o au:->intestinul dubtire

->duodenul

Digestia in duoden si intestinul subtire:-proeteazele secretate de pancres au cel mai

important rol in digestia proteinelor:->tripsina

->chimotripsina

->carboxipeptidazele A si B

->elastaza

-enzimele sunt secretate sub forma inactive

-enteropeptidaza:->secretata de mucoasa
duodenului si jejunului

->activeaza tripsinogenul

-50% din protein sunt digerate si absorbite in

douden

-“marginea in perie” a jejunului proximal

prezinta enzime in numar mare:->aminopeptidaze

->dipeptidaze

->dipeptidil-aminopeptidaze
 -in urma actiunii peptidazelor pancreatice se
formeaza:->peptide

->aminoacizi

Digestia in duoden si intestinul subtire:-produsii rezultati sunt transportati in enterocit

-in citosolul celulei intestinale,peptidazele hidrolizeaza

peptidazele

-peptidazele citosolice actioneaza mai mult pe dipeptide

si tripeptide

-peptidazele “marginii in perie” sunt mai active pe

peptide formate din 4 sau mai multi aminoacizi

Produsii de digestive a proteinelor se formeaza la 3 nivele:

-lumenul intestinal->enzime proteolitice pancreatice

-microvili->peptidaze

-enterocit->peptidaze intracelulare

-proteinele din fecale sunt de origine bacteriana,nu din digestie

ABSORBTIA PROTEINELOR:-3 tipuri de produsi:->proteine intacte /peptide mari

->peptide mici

->aminoacizi

PROTEINE INTACTE:-nu se absorb in procent semnificativ

-produc un raspuns imun

-celulele M preiau din lumenul intestinal proteine

 PEPTIDE MICI:-dipeptidele si tripeptidele sunt transportate prin “marginea in perie”

-un singur sistem de transport are afinitate mare pentru dipeptide si tripeptide si
afinitate scazuta pentru peptidele cu mai mult 4 aminoacizi

PEPTIDE MICI:-PEPT1:-> transporta peptide mici

->este un carrier H/dipeptide

-dipeptidele si tripeptidele sunt hidrolizate in enterocit,iar apoi eliberate in sangele

portal

AMINOACIZI:-transportati printr-un transportor specific al aminoacizilor

-transportorii sunt diferiti:->unii depind de gradientul Na(doar in celulele epiteliale)

->unii au un sistem de transport independent

->unii transporta aminoacizii prin membrana bazolaterala a

enterocitului

-majoritatea aminoacizilor trec prin difuziune facilitata prin marginea in perie sau
membrana bazolaterala

Membrana bazolaterala:-5 clase de transportori de aminoacizi:->2 dependente de Na

->3 independente de Na

Membrana marginii in perie:-5 tipuri de transportori pentru aminoacizi:->3 dependenti de Na

->2 independenti de Na

-proteinele pot fi absorbite si prin endocitoza si trecute in sange prin exocitoza(anticorpii din colostru)
 IMPLICATII CLINICE:
BOALA HARTNUP:-boala ereditara rara

-absorbtie intestinala si reabsorbtie renala defectuoasa a aminoacizilor

neutri

-este afectat un transportor al aminoacizilor din “marginea in perie” a

jejunului si din tubul urinifer proximal

-aminoacizii neutri pot fi absorbiti cand sunt in structura di si tripeptidelor

-nu produce malnutritie

PROLINURIA:-afectiune rara

-defect de reabsorbtie renala si intestinala a prolinei

-cauzata de un defect in sistemul IMINO

-nu produce malnutritiei

DIGESTIA SI ABSORBTIA LIPIDELOR:

DIGESTIA LIPIDELOR:-lipidele din dieta sunt trigliceride

-in stomac,se desfac intr-o faza uleioasa

-in duoden si intestinul subtire sunt emulsionate de acizii biliary

-produsii de digestive formeaza micelii cu acizii biliary

-miceliile:->difuzeaza printer microvilli

->permit absorbtie lipidelor in “marginea in perie”

Digestia in stomac:-stagneaza mult in stomac

-sunt putin degradate la acest nivel

-aciditatea impiedica formarea de emulsii

-grasimile din duoden inhiba evacuarea gastrica

-are loc o hidroliza semnificativa a trigliceridelor de catre lipazele preduodenale

-la om,lipase preduodenala principal este lipaza gastrica

-lipaza gastrica nu este absolut necesara pentru digestive,deoarece lipaza

pancreatica se gaseste in cantitate mare

Digestia in duoden si jejun:-cu ajutorul enzimelor lipolitice din sucul pancreatic:->glicerol ester
hidrolaza

->colipaza

->colesterol
esteraza

->fosfolipaza A2

Colesterol esteraza:-identica cu lipaza nespecifica

-desface acizii grasi esterificati intr-o varietate de substraturi

lipidice

-formeaza dimeri in prezenta sarurilor biliare=>protejata de

digestia preteolitica

-hidrolizeaza acizii grasi din:->colesterol-esteri

->lizofosfolipide

->trigliceride

->2 monogliceride
 -activitatea totala e mai mica decat a lipazei pancreatice

Glicerol ester hidrolaza:-sau lipaza pancreatica

-specifica trigliceridelor

-activitate scazuta asupra trigliceridelor din solutiile moleculare

-activa asupra picaturilor emulsionate de triglyceride

-actioneaza la portiunea dintre fata apoasa si fata uleioasa a

trigliceridelor

Colipaza:-opreste incativarea lipazei de catre sarurile biliare

-inlatura sarurile biliare de pe suprafata picaturilor,mod in care impiedica actiunea lipazei

-lipaza se leaga mai strans de colipaza in prezenta picaturilor de triglyceride

-complexul lipaza-colipaza este foarte active in clivajul acizilor grasi 1 si 1’ din triglyceride

-prezinta un situs de legare la miceliile sarurilor biliare=>legare complexului de o picatura

de grasime si de un miceliu

Fosfolipaza A2:-secretata sub forma de proenzima

-pentru a putea actiona are nevoie de ioni de calciu

-hidrolizeaza acizii grasi din pozitia 2 a:->fosfatidilcolinelor

->fosfatidiletanolaminelor

->fosfatidilserinelor

->fosfatidilglicerolului

->cardiolipinelor

-rezulta acizi grasi si lizofosfatide

-sfingolipidele si glicosfingolipidele nu sunt substraturi pentru fosfolipaza A2

FORMAREA MICELIILOR:-suprafata pentru digestive este crescuta de mii de ori prin emulsionarea
lipidelor

-acizii biliari singuri nu sunt buni agenti de emulsionare=>implicarea lecitinei

-diametrul picaturilor emulsionate este de un micrometru

-acizi biliari+2-monogliceride=>micelii

-miceliile:->agregate multimoleculare

->diametrul de 3-6 nanometrii

->contin intre 20 si 40 de molecule

->suprafata lor e ocupata de acizi biliari cu fata nepolara spre

interiorul lipidic al miceliilor si fata polara,spre exterior

->nu contin aproape deloc trigliceride intacte

-acizii biliari prezinta o fata polara si una nepolara

ACIZII BILIARI:-trebuie sa fie prezenti in concentratie mica=>concentratia critica a miceliului

-cei conjugate au o concentratie critica a miceliului mult scazuta fata de cei neconjugati

-sarurile biliare se gasesc in concentratie mai mare in duoden decat cea critica de formare
a miceliului

TRANSPORTUL IN ENTEROCIT:-micelile difuzeaza printre microvilli

-miceliile permit ramanerea in conctact a solutiei apoase cu “marginea in

perie”

-“marginea in perie” este saturata in:->acizi grasi

->2-monogliceride

->colesterol

TRANSPORTUL IN ENTEROCIT:-acestia pot difuza usor prin “marginea in perie”

 -principala limitare a ratei absorbtiei de catre enterocit este difuzia
miceliilor amestecate prin suprafata luminala a membranei plasmatice a “marginii in perie”

-grosimea stratului luminal este de 200-500 micrometrii

-alimentele difuzeaza prin stratul luminal->ajung la “marginea in perie”

-in stratul luminal exista:->un gradient de concentratie produs de

conncentratia mica a miceliilor

->gradient de pH=>pH-ul scazut de la suprafata

“marginii in perie” permite absorbtia acizilor grasi

-colesterolul se absorbe lent=>miceliile devin mai concentrate in

colesterol cu cat inainteaza

-majoritatea grasimilor sunt absorbite la mijlocul jejunului

-produsii de digestive lipidica,sunt transportati in REN enterocitului prin

intermediul unei proteine ce:->leaga acidul gras si il transporta

->impiedica acizii grasi sa formeze picaturi de grasime

->are afinitate mare pentru acizii grasi nesaturati su pentru cei cu lant lung

-in REN:->2-monogliceridele sunt esterificate cu acizi grasi la carbonul 1

si 1’=>trigliceride

->lizofosfolipidele=>fosfolipide

->colesterolul este reesterificat

-in sange,transformarea 2-monogliceridelor si a lizofosfolipidelor este

neglijata

FORMAREA SI TRANSPORTUL CHILOMICRONILOR:-lipidele prelucrate si alte lipide se acumuleaza in REN

 -fosfolipidele acopera suprafata externa a picaturilor
de grasime,cu lantul hidrofob la interior si cu gruparea polara la exterior

-picaturile de grasime se numesc chilomicroni

-chilomicronii:->parasesc celula prin exocitoza

-> lipoproteina B e importanta in

absorbtie

->eliminati la nivelul membranei

bazale

->parasesc intestinul,cu limfa

->ajung in ductul toracic si apoi in

circulatia venoasa

->forma sferica

->difera ca dimensiuni

->ingestie mare de lipide-

>chilomicroni mari

->acoperiti la exterior in proportie

de 80% de fosfolipide,iar in interior in proportie de 5%

->restul de 20% reprezentat de

apo-lipoproteine,cu rol important in absorbtia lor

A-β-LIPOPROTEINEMIE:-nu se sintetizeaza apo-lipoproteina B

-transportul chilomicronilor spre limfa este afectat=>enterocite pline cu

chilomicroni

-o sursa majora de apo-lipoproteine o reprezinta hepatocitele

ABSORBTIA ACIZILOR BILIARI:-se absorb complet in portiunea terminala a ileonului

 -transportul se face prin:->difuzie simpla

->transport activ

TRANSPORTUL ACTIV:-transport secundar activ

-energia provine de la gradientul de Na

-un ion de Na este transportat cu o molecula de acid biliar

-acizii biliari conjugati sunt principalul substrat al transportorului

-acizii biliari neconjugati:->se absorb mai bine prin difuziune simpla

-acidul biliar cu cele mai putine grupe “-OH” este cel mai prost substrat pentru
absorbtia active

-acizii biliari absorbiti sunt transportati in sangele portal

-o singura trecere prin ficat este suficienta pentru a exrage toata cantitatea de
acizi biliari

-in hepatocit,acizii biliari secundari sunt:->reconjugati(vor fi secretati in bila)

->rehidroxilati

IMPLICATII CLINICE:
MALABSORBTIA:-cauzata de:->cantitatea insuficienta de bila

->insuficienta pancreatica

->atrofia mucoasei intestinale

-in Sprue Tropical si enteropatia glutemica:->epiteliul intestinal este turtit

->numarul de microvilli este redus

->scade suprafata de absorbtie

ABSORBTIA VITAMINELOR:
ABSORBTIA VITAMINELOR LIPOSOLUBILE:-vitaminele liposolubile intra in alcatuirea miceliilor mixte

-intra in enterocit prin “marginea in perie”

-acizii biliari si produsii de digestie lipidica cresc absorbtia

vitaminelor liposolubile

-parasesc intestinul prin limfa

VITAMINA A:-sau retinol

-se absoarbe mai bine decat:->provitamina A

->retinalul

-cele 2 sunt transformate in enterocit,in retionol

-este transportata sub forma de esteri ai acizilor grasi de retinol

-absorbit independent de acizii biliari

-parasesc intestinul prin sangele portal

VITAMINA D:-sau calciferolul

-se absoarbe in jejun

-intre 55%-99% din cantitatea totala se absoarbe

VITAMINA E:-sau tocoferolul

-absorbtia necesita prezenta acizilor biliari

-dozele mici se absorb complet

-dozele mari nu se absorb decat in mica parte=>se gaseste in fecale

-paraseste intestinul impreuna cu limfa

Vitamina k:-sau filokinona

-K1 si K2:->au lanturi hidrofobe

 ->patrund in chilomicron

->parasesc intestinul prin limfa

-K3:->nu are un lant

->absorbita independent de miceliile mixte

->paraseste intestinul prin vena porta

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE:

VITAMINA HIDROSOLUBILA LOC DE ABSORBTIE MOD DE ABSORBTIE

Vitamina C-acid ascorbic Ileonul proximal Transport activ
biotina Duoden+jejun Transport facilitat
B2-riboflavina Duoden+jejun Transport facilitat
B6-piridoxina Duoden+jejun Difuziune simpla
Acid nicotinic Jejun Difuziune
B1-tiamina Jejun Transport activ
Acid folic Jejun Transport facilitat

Vitamina B12:-sau cobalamina

-sintetizata de bacteriile enterice

-necesarul este unul mic

-deficitul este unul de absorbtie

STOCAREA IN FICAT A VITAMINEI B12:-ficatul este un rezervor important de B12->2-5mg B12

-B12 este prezenta in bila

 -70% din total se absoarbe

-cea stocata poate ajunge pentru 3-6 zile

-0,1% din B12 stocata se pierde zilnic

FAZA GASTRICA:-B12 se leaga de haptocorina

-haptocorina este produsa de glandele salivare si celulele gastrointestinale

FAZA INTESTINALA:-proteazele pancreatice degradeaza complexul proteina-B12

-B12 este desfacut de proteina si se leaga de factorul intrinsec

-factorul intrinsec este produs de celula parietala=>complexul factor intrinsie-B12

ABSORBTIA VITAMINEI B12:-depinde de prezenta factorului intrinsec

-receptorii de pe “marginea in perie” recunosc complexul FI-B12

-odata legat complexul,B12 se desprinde si patrunde in celula

-patrunderea se face prin transport activ

-in absenta FI=>1-2% din B12 se absoarbe

-deficitul produce anemie pernicioasa

ABSORBTIA APEI SI A SUBSTENTELOR MINERALE:

JONCTIUNILE STRANSE:-leaga celule epiteliale intestinale la nivelul suprafetei apicale

-slab stranse in duoden

-mai stranse in jejun si ileon

-cel mai stranse in colon

-datorita legarii slabe,apa si ionii trec printre celulele epiteliale=> transport

paracelular

TRANSPORTUL IONILOR PRIN CELULA EPITELIALA:

+¿¿
•In jejun:-potentialul electrochimic al Na este mai mic in citoplasma decat in lumen
+¿¿ +¿¿
-in lumen semai gaseste si mecanismul de transport proteina/ Na /H
+¿¿
-energia eliberata de trecerea Na prin membrane este utilizata pentru expulzia H in lumen
+¿¿ −¿ ¿
-unii H reactioneaza cu HCO 3 =>H2CO3->CO2+H2O

-CO2 trece in sange

−¿ ¿
-acidifierea lichidului luminal pare sa fie mecanismul principal implicat in absorbtia HCO 3

•In ileon:-asemanator celui din jejun

−¿ ¿
-este present aici sistemul de schimb proteina/ HCO 3

+¿¿ +¿¿
•In colon:-la polul luminal sunt pompele:-> Na /H
−¿¿ −¿ ¿
-> Cl / HCO 3
+¿¿ +¿¿
-la polul bazo-lateral sunt pompele:-> Na -K -ATP-aza
−¿¿
->transportul facilitate al Cl
+¿¿ +¿¿
-nu sunt prezente sisteme de cotransport Na /glucoza si Na /aminoacizi

TRANSPORTUL IONILOR PRIN CELULA EPITELIALA:-este cauzata o diferenta de potential intre mucoasa
+¿¿ +¿¿
colonului si lumen,de catre:-> Na - K -ATP-aza
 +¿¿
->intrarea luminala a Na

-electronegativitatea din lumen permite trecere din

+¿¿
spatiul intercelular in lumen a K prin jonctiuni stranse

+¿¿ −¿¿
MECANISMELE ABSORBTIEI APEI:-depinde de absorbtia Na si Cl

-absorbtia apei in intestinul subtire se face fara prezenta presiunii

osmotice

MECANISMELE GRADIENTULUI OSMOTIC:

+¿¿ +¿¿ +¿¿
1.Pomparea active a Na in spaatiile intercelulare laterale de catre Na -K -ATP-aza
−¿¿
2.Intrarea Cl in spatiile intecelulare laterale din lumen prin jonctiunile stranse

3.Prezenta fluidului hipertonic in apropierea capetelor luminale ale spatiilor intercelulare laterale

4.Intrarea apei prin osmoza in spatiile intercelulare laterale

5.Trecerea apei si ionilor prin spatiile intercelulare laterale si prin membrane bazala a epiteliului

ABSORBTIA APEI:-2L/zi se ingera

-7L/zi se gasesc in secretiile gastrointestinale

-50-100ml se elimina prin fecale

-tractul gastrointestinal absoarbe 9L/zi

-chimul din stomac este hiperton

-duodenul este foarte permeabil pentru apa

-fluxuri mari de apa trec din sange in lumen si invers

-jejunul emai activ decat ileonul in absorbtia apei

-colonul absoarbe 400ml/zi

+¿¿
ABSORBTIA Na :-pe toata lungimea intestinului
 -datorita unui gradient electrochimic
+¿¿ +¿¿
-concentratia Na plasmatic=concentratia Na din lumen
+¿¿
•In jejun:-cea mai mare cantitate de Na

-absorbtia este crescuta de prezenta:->Glc

->Gal

->aminoacizi neutri

•In ileon:-absorbtie slaba

+¿¿ +¿¿
•In colon:- concentratia Na plasmatic<concentratia Na din lumen

−¿ ¿
ABSORBTIA CLORULUI SI A BICARBONATULUI:-in duodenul proximal, HCO 3 este secretat
−¿ ¿ −¿¿
-in jejun HCO 3 si Cl sunt absorbiti in cantitati
mari
−¿ ¿
-in jejunul terminal HCO 3 din ficat si pancreas este
absorbit
−¿ ¿ −¿¿
-in ileon, HCO 3 este secretat si Cl este absorbit

ABSORBTIA POTASIULUI:-cauzata de o crestere a concentratiei sale in lumen produsa de absorbtia apei

CONTROLUL ABSORBTIEI APEI SI IONILOR:-hormonii,substantele eliberate de epinefrina,agonistii

paracrinei stimuleaza absorbtia apei si a sarurilor

- nervii simpatici,enkephalina,somatostatina stimuleaza

absorbtia apei si a NaCl

SISTEMUL IMUN ENTERIC:-His,subtantele eliberate din mastocite:->stimuleaza secretia de NaCl si apa

->implicate in diareea secretorie

HORMONII:-glococorticoizii:->stimuleaza absorbtia de NaCl si apa
+¿¿ +¿¿
-aldosteronul:->creste mult absorbtia de apa, Na si secretia de K
+¿¿
->creste numarul de canale electrogene de Na in membrane palsmatica a
colonului
+¿¿ +¿¿
->creste densitatea moleculelor de Na -K -ATP-aza in membrane bazo-
laterala

-ADH:->stimuleaza absorbtia apei

IMPLICATII CLINICE:
TULBURARI IN ABSORBTIA SODIULUI SI APEI:-cauzate de:->nefunctionarea corecta a sistemului de
transport ionic

->rata crescuta de secretie a NaCl si apa

->cresterea motilitatii intestinale

Diareea congentiala cu pierdere de Cl−¿¿:-lipseste sistemul de schimb Cl−¿¿ / HCO 3−¿ ¿

−¿¿
-dieree bogata in Cl
−¿¿
-concentratia Cl depaseste suma concentratiilor
+¿¿ +¿¿
Na si K
+¿¿ −¿ ¿
-H se elimina si el->retentie de HCO 3
=>alcaloza

Sindromul de malabsorbtie al carbohidratilor:-Glc se retine in lumen->creste presiunea osmotica=>se

retine apa+un volum mare de chim trece in colon

-volumul de chim duce la diaree

-nivelul mare al glucidelor=>inmultirea bacteriilor din colon

Hipereosmolaritatea intestinala:-trimiterea in colon a unei cantitati prea mari de apa si electroliti,mult
peste capacitate de absorbtie a colonului=>diareea

Secretia de NaCl si apa:-cel mai important mecanism in producerea diareei

Holera:-produsa de vibrionul holeric->produce toxina->se leaga de receptorii celulelor criptelor-

−¿¿
>activarea ireversibila a adenilat ciclazei->se produce cantitati mari de AMPc->secretie mare de Cl ,
Na +¿¿, K +¿¿ =>diaree

-in holera pancreatica,exista o concentratie mare a VIP-ului ce produce diareea

ABSORBRIA MINERALELOR:

ABSORBTIA CALCIULUI:-se absorbe activ in tot intestinul

-duodenul si jejunul sunt cele mai active in absorbtia calciului

-absorbtia este stimulata de vitamina D

-calciul trece prin membrane “marginii in perie”,in citosol

-acest lucru sedatoreaza gradientului electrochimic

-este transportat de CaBP:->leaga 2 ioni de calciu

->permite transportul unei cantitati mari de Ca

->ajuta la evitarea formarii de saruri insolubile

->esential in absorbtia Ca

-Ca este scos din celula impotriva gradientului electrochimic prin 2 transportori:
+¿¿
-> Ca -ATP-aza:-in membrana bazolaterala

-desface ATP=>producere de energie

-energia e utilizatapentru transportul Ca

 +¿¿ +¿¿
-> Na /Ca :-in membrana bazolaterala
+¿¿ +¿¿
-foloseste energia gradientului Na pentru a scoate Ca
+¿¿
-mai activ la concentratii mari de Ca intracelular

ACTIUNEA VITAMINEI D:-stimuleaza toata etapele de absorbtie ale Ca:->trecerea prin “marginea in
perie”

-> traversarea citosolului

->scoaterea activa prim membrana bazolaterala

-se leaga de receptorii nucleari

-stimuleaza sinteza de ARNm

-vitamina D3 stimuleaza sinteza de CaBP

ABSORBTIA FIERULUI:-zilnic se ingera 15-20 mg->se absorb 0,5-1 mg la barbati si 1-1,5 mg la femei

-este limitata->produce saruri insolubile

-secretia de HCl stimuleaza absorbtia

-absorbit in partea superioara a intestinului subtire

-transportat in enterocit de DMT

-in enterocit se gaseste apoferitina:-fixeaza fierul

-prin legarea fierului,se transforma in feritina

-fierul nedepozitat ca feritina este fixat de proteinele din plasma(transferina)

REGLAREA ABSORBTIEI FIERULUI:-in functie de nevoile organismului

-in deficitul de Fe:->necesitatile organismului sunt mari

->creste absorbtia in duoden si jejun

-absorbtia excesiva a Fe este impiedicata prin:

->legarea ireversibila de feritina in celula epiteliala

ABSORBTIA ALTOR IONI:

•Magneziu:-pe toata suprafata intestinului subtire

-se absoarbe jumatate din cantitatea ingerata

•Fosfat:-pe intreaga suprafata a intestinului

-se poate absorbi si active

•Cupru:-absorbit in jejun

-restul se secreta in bila

-transportat in plasma de ceruloplasmina