Curs VII

- vizeaza cele 3 principii alimentare

1 GLUCIDELE
-Ptialina (salivara)20-40%
-Amilaza pancreatica 50-80%

glucide

maltoza
lactoza zaharoza
maltaza
lactaza zaharoza

glucoza galactoza fructoza

Bila
2 GRASIMI Grasimi emulsionate

lipaza pancreatica
- grasimi emulsionate Acizi grasi si 2 monogliceride

Proteaze
3 PROTEINE Peptine
Polipeptine

Tripsina, Chemotripsina, Carboxipepsina

Polipeptide Peptidaz
e Aminoacizi
Aminoacizi

- Erepsina - Cahenhein 1981

Forme absorbabile - sunt supuse procesului de absorbtie

- Absorbtia vizeaza apa, substante simple rezultate din hidroliza glucidelor,
lipidelor si proteinelor, ioni(cationi si anioni), vitamine,
- Exista o cantitate foarte mare de apa
1 Apa rezultata din secretii digestive cca 7 l apa
( secretie salivara ….suc enteric)
plus cantitaea care se ingera in mod curent .. Min 1l - 1,5…2l
deci 8,5….9l apa totala

Recuperarea apei se datoreaza structurilor existente la acest nivel

-celulele epiteliale realizeaza jonctiuni foarte stranse
jonc. sunt ceva mai laxe la nivelul duodenului dar cu ajungerea la ileon si
jejun se strang tare astfel ca la nivelul colonului se apropie cel mai mult
ionul de Na se reabsoarbe renal si in tractul digestiv;
exita structuri speciale la nivelul carora se realizeaza absorbtia'- jejun, ileon,
stomacului,colonului;
-la nivelul stomacului - structuri ermetic stranse,nu prezinta vilozitati,aftfel absorbtia
este mai redusa;
se absorb substante liposolubile,apa,electrolitii,cafeaua,aspirina;
-apa trece in ambele directii prin gradientul osmotic;
-solutiile hipo si hipertonice se evacueaza inainte de izotonizare;
-etanolul se absoarbe in functie de concentratia sa;
-se absoarbe rapid;in cantitati mari duce la coma alcoolica;
- sonda Fouche-spalaturi gastrice;
-acizii propionic, butiric;
-cafeaua-la nivelul mucoasei gastrice
-aspirina-se ia de preferat dupa ce mancam pentru tamponare;
-sau aspirina tamponata;
-ea determina o serie de modificari,determinand o puternica vasodi-
latatie, ducand la sangerare;
-absorbtia se face in functie de solubilitatea lor in lipide;
-structurile absorbive caracteristice se gasesc la nivelul mucoasei intes-
tinale subtire;
-primele dintre aceste structuri:
1 -falduri sau valvulele lui Kercring
2 -vilozitatile sau microvilii
3 -"marginea in perie" '- spacifica enterocitelor de la nivelul jejunului;
- toate acestea maresc suprafata de absorbtie de cca 600 de ori;
4 -carausii sau transportorii-absorbtia glucidelor,ionilor monovalenti

2 -vilozitatile contin:-musculatura neteda pentru contractie;

-o substanta speciala pentru contractie;
-contin un chilifer central -vasul limfatic terminal care
colecteaza limfa si care se varsa in canalul toracic
-arteriole,venule si capilare care colecteaza
sangele
-fibre musculare netede caree sunt inervate de
plexul intrinsec Meissner;cuprind vase si respectiv
nervi;
-o serie de substante chimice cum sunt solutiile
de peptone, acizi biliari, histamina pot sa intervina
in procesul de absorbtie prin contractia vilozitatilor
 intestinale.Aceasta contractie determina evacua-
rea bilei si respectiv a limfei impreuna cu substan-
tele absorbite si care vor trece fie la nivelul
patului limfatic fie in patul vascular
- hormoni: vilikinina -determina miscarea vilozitatii
-se elaboreaza la nivelul musculaturii duodenului
si jejunului cu chimul si asigura contractia vilozitatilor intestinale

Mecanisme de baza ale absorbtiei :

-1 transportul activ adica miscarea diferitelor substante impotriva unui
potential electric;energia pentru desfacerea ATP-ului e furnizata prin
pompa Na-K,glucoza-Na;pompe ATP-azo-dependente;
-2 difuzia -se face in functie de gradientul electrochimic
difera de potentialul electric si de concentratie
-3 vehicule de pinocitoza care vizeaza un proces fizic de transport mole-
cular;
e diferit de procesul de fagocitoza(1911 de Levadiki),
procs in urma caruia se inglobeaza particule straine,
digerate de enzime;
-in procesul de pinocitoza se formeaza o vecicula foarte
usor la fel cum bem apa;
- un lucru negativ-are loc absorbtia proteinelor, la copii mici
in special, si nu in elementele componente ale proteinelor;
-absorbtia la nivelul intestinului subtire vizeaza cantitatea de cateva sute de grame
de glucide,cam 100 g grasimi,50-100 g aminoacizi,100-150 g ioni, apa 8l
- capacitatea de absorbtie poate sa creasca foarte mult in functie de cantitatea de
alimente digerate;

Absorbtia apei.
-apa -se absoarbe conform osmoze, prin difuzie, cand chimul este diluat,
apa e absorbita prin mucoasa intestinala in sangele vilozitatii prin osmoza
-apa poate fi tranportata si-n directie opusa -din plasma in chim atunci
cand solutiile hipertonice ajung din stomac in duoden astfel incat in cateva
minute se realizeaza un chim izoosmotic
-apa urmeaza absortiei ionului de Na si anionului de Cl, realizandu-se
astfel o absorbtie osmotica de apa.

Absorbtia Na+
- Na se pierde circa 0,5 %
-restul se recupereaza;

se face prin jejun;

ileon-printr-un caraus proteic HCO3-Cl
 -aici se gasesc cantinati mari de ion bicarbonic;
-in rest este la fel;
la nivelul colonului -la fel ca la jejun
-cantitatea de anion bicarbonic e mult maii mare
-jonctiunile sunt foarte stranse
Na odata patruns nu mai iese,datorita secretiei de aldosteron si datorita
pompei de Na;

Transportul Na,K,Cl,HCO3

Segmentul de Na k Cl HCO3
intestin activ absor absorbit absorbit
jejun bit,abs spori
ta de monozaharide
si aa neutrii

ileon abs activ abs pasiva

colon abs activa

Transportul activ al Na
- cca 30 g ioni de Na se secreta zilnic in secretiile digestive,la care se
adauga 5-8 g adusi pe calea alimentara la nivelul intestinului subtire-se
absorb 25-35 g Na
-prim materiile fecale se pierde mai putin de 0,5%/zi
- mecanismul de aborbtie se realizeaza prin transportul activ, prin peretii
bazali si laterali ai celulei epiteliale in spatiile intacelulare
-acest transport necesita energie, furnizata de fapt de un caraus Kerckring
pentru buna functionare a ATP;
- o parte din Na e absorbit cu Cl, anionul de Cl fiind transportat pasiv de
sarcinile electrice pozitive ale ionului de Na ;
-alti ioni de Na sunt absorbiti in timp ce ioni de K si H trec in sens opus la
schimb pentru ionul de Na;
-transportul ionului de Na reduce concentratia acestuia in interiorul celulei
si intrucat l anivelelu chimului concentratia este 142 mEq/l si datorita
acestuui gradient Na se misca din Chim prim marginea in perie in interi-
orul celulei unde concentratie e de 50mEq/l iar de aici e transportat
in spatiile intercelulare;
-apa trece prin omoza in spatiile intercelulare datorita gradientului osmo-
tic creat de Na
- in final,acest flux de lichid ajunge in sangele vilozitatii
-la o persoana deshidratata, se secreta mari cantitati de aldosteron,care
vor favoriza cresterea enzimelor si a mecaniosmelor de transport pt abs
Na prin celula epiteliala intestinala, ceea ce va determina cresterea
 absorbtiei Cl,a apei si a altor substante;acest efect al aldosteronului e
foarte important la nivelul colonului unde pierderea de Na si apa prin mate
triile fecale este foarte mica.

Absorbtia Cl
-se realizeaza in portiunea superioara a intestinului subtire-putin, jejun, ileon;
-se face foarte rapid prin difuzie pasiva, urmand absorbtia Na, care creaza de fapt
miscarile Cl, un gradient electric care urmeaza miscarilor Na.

Absorbtia HCO3
-se realizeaza la nivelul jejunului,ileonului si colonului;
- cand Na e abosrbit, cantitati moderate se secreta in lumenul intestinal pentru a fi
schimbat cu Na;acesta provine de fapt fdin HCO3 si care provine la randul lui din
sucul pancreatic si bila;
-apa ramane ca parte la nivelul chimului, iar Co2-ul este rapid absorbit de cele mai
multe ori in sange, si apoi eliminat prin plamani;
-celulele epiteliale de la suprafata vilozitatilor de la nicvelul ileonului sau de pe
intreaga suprfata a intestinului gros perzinta o mare capacitate de a secreta HCO3
in schimbul asbsorbtiei Cl.Mecanismul acesta este dependent la nivelul ileonlui
de prezenta unei proteine care favorizeazade fapt schimbarea intre HCO3 si Clp;
- escesul de Cl poate fi transportat prin difuzie facilitata prin membrana baza-
laterala a celulelor epiteliale.

Absorbtia K
- se reabsoarbe pasiv, proportional cu gradientukl electric dintre sange si lumenul
intestinal,iar diferenta de potential creste de fapt mult mai mult la nivelul colonului
unde lumenul e mai negativ fata de sange
-concentratia de K creste de la nivelul jejunlui,ileonului spre colon;ajungand la acest
nivel ca si concentratia sa devina de 5 ori mai mare decat la nicvelul jejunului;

CL Na APA

-ioni monovalenti se absorb mai usor ca cei divalenti;

-Absorbtia Ca;
-in functie de necesitatea organismului;
-e controlat de parathormon si de vitamoina D;
-parathormonul activeaza vitamina D la nivel renal ,determinand formarea acestui
metabolit 1,25-dihidroxicolecalciferolul care intervine in sinteza proteinei trans-
portoare a Ca si care leaga Ca astfel in celulele mucoasei intestinale;
-aceasta proteina se numeste Calbinding;e dependenta de nivelul Ca in sange;
-transportul Ca e favorizat de lactoza, de proteine
- e inhibat de fosfati si oxalati;

Absorbtia Mg;
-dependent de absorbtia proteinelor;
-mecamism asemanator absorbtiei Ca.
Absorbtia Fe bivalent
- e absorbit activ la nivelul intestinului subtire;
-absorbtia determinata de necesitatile organismului
-acidul fitic din cereale inhiba absorbtia fierului
-fosfatii, oxalatii si sucul pancreatic inhiba absorbtia Fe
-Fe se absoarbe la nivelul portiunii superioare a duodenului,la nivelul jejunului prin
legarea lui de o proteina care se numeste apoferitina si care trrece apoi in feritina
si meta 1-globulina(transferina)
-cca 70% din Fe absorbit se faseste la nivelul Hb;
-3% in Mb
-restul sub forma de feritina(depozit);
-aceste forme sunt in echilibru cu Fe plasmatic
-exista peirdere de Fe odata cu descuamarea celulelor epiteliale de la nivelul
intestinului atunci cand isi incheie ciclul de viata;
- in …...…. Cu Fe creste depozitarea lui si va scadea absorbtia Fe la nivelul intes-
tinului, mucoasa avand capacitatea de a se proteja fata de o ingestie crescuta de
fier prin scaderea transportului acestuia.

Absorbtia sarurilor biliare

-se absorb la ileonul distal prin mecanisme active mediate de transportul …????
-dupa absorbtie sunt resecretate in bila si returnate? La nivelul duodenului iar cele
neabsorbite sunt evacuate la nivelul colonului si datorita efectului iritant pot sa duca
la scaune diareice.

Absorbtia glucidelor;
- se face sub forma de monozaharide;
-numai 1% dizaharide
-cantitati ???? Mai mici -prin simpla difuzie la nivelul porilor mucoasei
-transportul se realizeaza cu consum de energie datorita faptului ca se face impo-
triva gradientlui de concentratie,fiinn?..........................
-in functie de preferinte ,sistem ul de transport e comparativ cu cel al glucozei=1,
galatoza 1,1 ,fructoza 1,4
- glucoza si galactoza nu pot sa fie transportate sau sunt transportate cu greu atunci
cand e blocat transportul actival Na.Energia pentru aceste monozaharide este
secundara transportului Na
-un caraus(transportor) proteic prezent la nivelul marginii in perie pt glucoza si res-
pectiv galactoza prezinta?? Locuri receptoare atat pt Glu cat si pentru Na;
-energia necesara pt transportul Na si Glu deriva din diferenta de concentratie a
ionului din interior si din afara, in interior concentratia fiind mai mare;
proteinele transportoare asigura patrunderea atat a Na cat si a glucozei in celulele
intestinale;
-cu cat Na e mai mult transportat si ajunge la nivelul marginii in perie(activ) cu atat
mai mult Glu va fi transportata;aceasta reprezinta de fapt teoria cotransportului
-transportul activ secundar pentru glucoza
-acest mecanism determina patrunderea glucozei in interiorul celule,
cresterea concentra\tiei acesteia peste valoarea normala, si astfel glucoza va difuza
prin difuzie facilitata prin membrana bazo-laterala in lichidul extracelular.Galactoza
se absoarbe la fel ,pentozele se absorb prin difuzie simpla,iar fructoza utilizeaza
alte proteine caraus independente de Na si Glu, transport care nu necesita insa
energie pentru realizarea lui;
-aceasta absorbtie nu e blocata de florizina;
-fructoza e convertita in glucoza la nivelul celulelor epiteliale inain te de a patrunde
in sangele portal pe..?????
-pe calea venei porte ,monozaharidele ajung la ficat si se depun sub forma de
glicogen;
-depozitarea si utilizarea monozaharidelor e dependenta de prezenta hormonilor:
insulina, glucagon,adrenalina, spre deosebire de absorbtia renala care e indepen-
denta de actiunea hormonala.

Absorbtia aminoacizilor si a derivatilor nucleotidici

-cele mai multe proteine ????sunt absorbite prin membrana luminala,a celulelor
epiteliale sub forma de di, tripeptide si ca libere??
-energia acestui transport se face prin cotransport;Na la fel ca si cotransportul la
glucoza;
-cele mai multe peptide sau aminoacizi se leaga cu un transportor proteic care
necesita anterior legarea Na,iar Na se misca dtorita gradientului electrochimic spre
interiorul celulei si trage aminoacidul sau peptidul cu el (transport activ secundar
al aa si peptidelor);
-cativa aa nu necesita acest cotransport cu Na ,ci mecanism de transport asema-
nator fructozei si este de fapt difuzia facilitata;
-aa levogiri se transporta cup[lati cu Na, iar cei dextrogiri ca si alte peptide care
rezulta din hidroliza ………….
-di si tripeptide prin difuzie pasiva
-unele peptide patrund in circulatia portala ca atatre;
-cele care provin din gelatine si au in structura lor prolina si hidroxiprolina sau cele
din alimente care contin carnozina si anserina;
- bazele purinice si pirimidinice care sunt absorbite prin transport activ;
-absorbtia pe calea venei porte ajung la ficat sau unule pot sa ia calea limfatica,
fixand in felul acesta ficatul si determina o crestere a aa in sange(aa plasmatice);

Pinocitoza
-se realizeaza la nivelul vilozitatilor si favorizeaza trecerea anticorpilor de la mama
la copil prin lapte;
-absorbtia proteinelor antigenice, microbiene si cele virale se poate realiza la nive-
lul celulelor criptelor mucoasei intestinale si la nivelul unor celule-celule M-care au
locusuri specializate si care se alatura tesutului limfoid de la nivelul intestinului--
placile Payer;
-cca 2-5% din proteinele ingerate pot sa scape procesului de digestie si de
absorbtie,ele ajung de fapt la nivelul colonului , impreuna cu proteinele care sunt
extra ……. Din plasma si care trec in lumenul intestinal ,impreuna si cu proteinele
din celulele descuamate si care toate vor fi supuse unui proces de putrfactie la
nivelul colonului distal.

Absorbtia lipidelor.
-din lipidele ingerate 95% sunt absorbite, iar restul pot sa fie eliminate prin
materiile fecale nedigerate;
-la acest 5% se adauga lipidele care apar din celulele descuamate si lipidele care
apar din bacterii;
-se face la nivelul segmentului jejunal si la nivelul ileonului;
-se absorb substante sub forma de monogliceride,acizi grasi si colesterol;
-din miceliile care intra in celulele mucoase intra prin transport pasiv;
-in celulele vilozitatilor intestinale ,monogliceridele duc la formarea de acizi grasi si
glicerol iar acizii grasi trec in circulatie in functie de lungimea lantului de atomi de C
-acizii grasi cu mai mult de 10-12 atomi de C resintetizeaza trigliceridele la nivelul
reticulului endoplasmic si iau calea limfatica;
-acizii grasi cu mai putin de 10-12 atomi de C iau calea venei porte si ajung liberi
la ficat;
-o mica parte din trigliceride din lumenul intestinal pot trece in interiorul mucoasei
intestinale prin procesul de pinocitoza.

Sinteza intracelulara a lipidelor.

Acizii grasi cu lant lung de atomi de C ,monogliceridele si digliceridele nehidrolizate
asigura biosinteza trigliceridelor si fosfolipidelor inainte de a parasi celulele si
de a patrunde in limfa
-resinteza incepe la nivell reticulului endoplasmic neted prin cuplare cu CoA, care
necesita energie din ATP,reactie catalizata de o kinaza in prezenta ionilor de Mg
se formeaza astfel complexul acid gras-CoA care impreuna cu glicerolul -format in
celulele mucoasei intestinale - duce la formarea monogliceridelor ,care mai departe
se cupleaza cu alt monoglicerid,rezultand un diglicerid,iar acesta cu un monoglice-
rid formeaza un triglicerid.
Acetil CoA poate sa reactioneze si cu alfa-glicerofosfatul care provine din metabo-
lismul intracelular al glucozei si duce la formarea de acid lizofosfatidic care cu
citrulina formeaza fosfolipidul sau poate sa p………...Fosfatul si formeaza un
diglicerid;
-glicina rezultata prei hidroliza lipidelor nu e utilizata la refacerea trigliceridelor;ea e
fosforilata;;
glicerolul nefosforilat e transportat pe cale poartala la ficat unde participa la sinteza
lipidelor;
-o parte din glicerolul eliberat prin hidroliza trigliceridelor e oxidat sau poate fi
transformat in glicogen;
-odata formate aceste picaturi de trigliceride, trec la nivelul ap…………………….
la nivelul aparatuluiGolgi, sunt invelite apoi in beta-limfoproteine, colesterol si
fosfolipide si duc la formarea de chilomicroni care au dimensiuni intre 0,1 si 0,5
microm si apoi sunt eliminate prin procesul de exocitozala nivelul zonelor laterale si
bazale ale celulelor ,in special intercelulare, de unde pe calea vaselor limfatice trec
in circulatia limfatica.
- beta -lipoproteinele sau apolipoproteinele sunt absolut necesare pentru acest
proces de exocitoza deoarece ele procura de fapt un mijloc de atasare a picaturilor
de grasime la membrana celulara, inainte ca ele sa fie eliminate.
-chilomicronii iau calea limfatica si ca-n final sa junga in sange.;
-pe acesta cale sunt transportate cca 80-90% din grasimi;
-acizii grasi cu lant scurt sunt mai solubili in apa si ei nu sunt reconvertiti in triglice-
ride la nivelul reticulului endoplasmic;ei trec prin difuzie din celulele epiuteliale in
capilarele sangvine ale vilozitatii.

Absorbtia colesterolului

-se face sub forma de chilomicroni;

absorbtia e diminuata in prezenta uleiurilor vegetale(vezi uleiul de soia);
-colesterolul din intestin e amestecat cu saruri biliare, grasimi, colesterol-esteraza
sucului pancreatic;
-se absoarbe 10ml/kg;
-cea mai mare parte di colesterol este esterificat inainte de a fi incorporat in
chilomicroni sub actiunea colesterol-esterazei, iar absorbit la nivelul duodenului
si a jejunului superior, colesterolul se amesteca in fondul comun de colesterol;
-o serie de steroli blocheaza absorbtia colesterolului, rezulta cresterea cantitatii de
colesterol care este eliminata si va scadea cantitatea de colesterol biliar.

Absorbtia vitaminelor.

Vitaminele hidrosolubile
-se absorb in general prin pinocitoza in partea superioara a intestinului subtire;
-exceptie face vitamina B12 care se absoarbe in ileon cu factorul intrinsec;
-absorbtia vitaminelor C,PP,B1,biotinei, acidului folic se realizeaza si prin transport
activ dependent de absorbtia ionului de Na;
Vitaminele liposlubile
-sunt dependente in general de absorbtia lipidelor;
carotenul sau provitamina A si vitamina K se absorb in prezenta bilei in intestin;
-vitamina E -absorbtia e facilitata de absorbtia unor canttati mici de grasime,
vitamina dizolvata in micelii………..
-vitamina A sau retinolul -poate fi absorbit si-n lipsa bilei ;
-vitamina D in prezenta grasimilor;

Devivatii sterolici:testosteronul? , cortizolul, corticosterolul dupa absorbtie trec in

cis…….. pe calea sangelui portal
-absorbtia se face la nivelul intestinului gros;
-cel proximal e colonul absorbativ(Na si apa);
-cel distal e colonul de stocaj;
mucoasa intestinului gros are o mare capacitate de a absorbi Na, iar datorita
acestui potential creat se absoarbe si anionul de Cl
-jonctiunile foarte stranse dintre celulele epiteliale de la nivelul intestinului
gros,mult mai etanse ca la nivelul intestinuluii subtire, previn difuzia inapoi
a ionilor de Na ,ceea ce permite mucoasei sa absoarba mai complet Na
impotriva unui gradient de concentratie mai mare decat cel de la nivelul
intestinului subtire;
-necesitatea secretiei unei cantitati mai mari de aldostron care sporeste capacita-
tea de transport sau de recuperare a Na;
-tot la nivelul mucoasei intestinului gros se secreta cantitati mari de HCO3 si la
schimb cu Cl;
-absorbtia Na si Cl creeaza un gradient osmotic la nivelul mucoasei intestinale
care deteremina absorbtia apei.
-capaciatea maxima de absorbtie a intestinului gros e de 2,5 l/24h, iar cand
aceasta cantitate e mai mare poate sa apara diarea.
Compozitia materiilor fecale.
-3/4 apa
-1/4 substante solide: 30% bacterii moarte;
10-20% grasimi;
10-20% substante anorganice
2-3% proteine
30% substante nedigerate din alimente sau diferite
const uscati…………… Din sucurile digestive cum
sunt celulele epiteliale descuamate;
-coloratia materiilor fecale este bruna, data de stercobilina si in mica
parte de urobilina;
-mirosul- o serie de produsi ?? Al bacteriilor care depind de flora
bacteriana a colonului dar si de alimentele ingerate……………………
mercaptan,H2S,putresceina,cadaverina;

Fenomenele mecanice ale digestiei bucale

-masticatie sau choining?
-prelucrarea alimentelor care se realizeaza prin miscari mandibulare, ale
buzelor, ale limbii, obrajilor
-dintii -cei anteriori-incisivi-pentru taiere;
-premolarii-triturare, macinarea alimentelor
-muschii masticatori realizeaza miscari de coborare, de ridicare a mandibulei,
miscari de rotatie, de retropulsie si de lateralitate;
-miscarile se realizeaza prin articulatia temporo-mandibulara, prin actiunea
muschilor masticatori
-eficacitatea procesului de masticatie depinde in primul rand de suprafata
articulatiei de contact a dintilor mandibulari cu maxilarul superior iar pe de alta
parte de fortele dezvoltate de muschii masticatori.

Ocluzia, tensiunea peretilor obrajilor si mobilitatea limbii asigura mentinerea

alimentelor pe suprafetele articulare ale dintilor si prin saliva asigura umectarea si
formarea bolului alimentar.
-introducerea alimentelor in gura declanseaza reflexe protuberebtiale de masticatie
si salivatie prin excitarea receptorilor sensibilitatii gustative,tactile bucale sau prin
excitarea proprioreceptorilor;
-la nivelul periferic, aceste cai sunt distincte, iar la nuvel talamic si-n zona de
proiectie corticala aceste cai se intrinseca.
-excitarea zonei corticale din apropiera centrului gustativ determina miscari de
masticatie, iardistrugrea acestei zone duce la imposibiliatea reluarii masticatiei;
-masticatia e un arc reflex care rezulta din alternanta dintre reflexul de coborare si
ridicare a \mandibulei cu participarea cailor aferente si eferente ale nervilor 5,7,12;
-introducerea alimentelor in cavitatea bucala duce la stimularea bucala, determina
reflexul de coborare a mandibulei prin inhibarea muschilor masticatori;acesta
coborare initiaza reflexul de intindere a muschilor masticatori,rezluta astfel
contractia muschilor care duce la ridicarea automata a mandibulei care apropie
dintii, comprima bolul de mucoasa bucala, dinti,gingi,-iar stimulii porniti de aici
initiaza un nou reflex de coborare a mandibulei si procesul continua.
Ritmul masticatiei care e stimulata prin…………..poate sa persiste.??
ceea ce atrage atentia este existenta unui centru al masticatiei ritmice la nivelul
trunchiului cerebral cu actiune activ ……………..inhibitoare asupra motoneuronilor
nervilor 5,7,12 care sunt implicati in masticatie.Acesti centri primesc informatie pe
de o parte de la scoarta , de al nuclei bazali, de la sistemul limbic(amigdala), de la
nivelul formatiunilor reticulate si care permite in felul acesta corelarea miscarilor
masticatorii ci alte manifestari digestive.
Masticatia alimentelor e importanta pentru digesti, in special a fructelor si a crudita-
tilor vegetale cxare au in jurul substantelor nutritive o maembrana de celuloza
nedigerabila si care necesita spargerea inainte de folosire.
Fragmentarea alimentelor in particule fine previne aparitia escoriatiilor la nivelul
tractului gastro-intestinal,asiguara capacitatea de golire a stomacului in intestinul
gros, intervin in procesul digestiv de……….nivelul tractului intestinal.