Subiecte rezolvate 2013-2014

1)Conceptul actual despre organizarea membranelor

celulare:
Inainte se considera ca membrana este un bistrat incadrat intre 2 straturi de
proteine globulare (modelul hamburger)
in 1972 s.j singer si G.L Nicholson .. (prin studii de ME si inghetarefracturare)
au pus conceptul de : Modelul mozaic fluid
Mozaic :se refera la o aranjare speciala care presupune ca membrana
celulara este organizata intrun bistrat lipidic (structura de baza) cu
capatele hidrofile la exterior si cozile hidrofobe spre interior , acest bistrat
este asimetric si eterogen care are inserat pe el proteine si glucide.
Fluid : pentru ca lipidele sunt intr-o continua miscare (prezinta propietati
fluide) , dar si proteinele sunt intr-o oarecare miscare
(** daca sunteti intrebati de o definitie a membranei : estea aceea
ultrastructura care inconjoara celula si o separa de mediul extern)
Membrana celulara prezinta urmatoarele caractestici :
1-eterogenitate
2- asimetrie
3: fluiditate bidimensionala

2)Compozitia moleculara globala si functiile

membranelor celulare
Mb celulara este formata din 70-80 % rezidiu uscat si doar 20-30% apa ..
aceasta structura chimica ii ofera membranei functia de bariera ( mediul
intern = apa , mediul extern = apa)
Rezidiu uscat : este format de 99 % componente organice si 1% substante
minerale
Componenta organica : este formata din :
1) 40-50 % Lipde
2) 50-60% proteine

3) 10 % glucide
Componenta de baza a organizarii membranelor sunt LIPIDELE: ele
sunt organizate intrun Bistrat Lipidic (cu propietati amfifile adica
prezinta propietati hidrofile si propietati hidrofobe )
Membrana celulara prezinta urmatoarele roluri:
-inconjoara celula si ii ofera rolul de protectie
-este o bariera selectiv permeabila separa mediul intern de cel
extern dar si il uneste ..)
-controleaza schimbul dintre celula si mediu sau celula si alta celula

3)) Lipidele membranare definitie si clasifcari :

sunt substante organice relativ insolubile in apa solubile in solventi
organici care prezinta un caracter amfifil
In membrana celulara avem 3 Tipuri de Lipide:
1)FOSFOLIPIDELE 70-75%
2)Colesterol 20-25%
3)glicolipidele 1-10%
FOSFOLIPIDELE:
-sunt formate dintr-un cap hidrofil si cozi hidrofobe de acizi grasi +
(imagine)
SE CLASIFICA IN FUNCTIE DE POLIOLUL din structura :
1) Daca poliolul este glicerina FOSFOGLICERIDE
2) Daca poliolul este SFINGOZINA fosfosfingozide
FOSFOGLICERIDELE se clasifica in functie de Xul din capatul hidrofil
in :
1)daca x = colina fosfatidilcoline (PC)
2) daca X= etanolamine fosfatidiletanloamine (PE)
3)daca X= serine fosfatidilserine (PS)
4)daca X= inozitol fosfatidilinozitol (PI)
5)daca X= 1 mol H acid fosfatidic (PA)

FOSFOSFINGOZIDELE : porneste de la sfingozina (care seamana cu

un glicerol Aminat la C2 cu un singur lant de acid gras nesaturat )
ex: SFINGOMIELINA (SM)

4)) FOSFOLIPIDELE MEMBRANARE DISTRIBUTIE SI

MOBILITATE:
-fosfolipidele se organizeaza intr-un bistrat cu capetele hidrofile spre
exteriorul bistratului (spre interiorul celulei respectiv exteriorul celulei) si
cozile hidrofobe spre interiorul bistratului
Distributia fosfolipidelor :
Fosfatidilcolina si sfingomielina -> sunt aflate in stratul extern
Fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina , fosfatidilinozitol
Daca FOSFATIDILSERINA APARE IN STRATUL EXTERN inseamna ca celula este
intr-un process de APOPTOZA
Acizii grasi legati la C1 si C2 pot fii :
-C1 acizi grasi saturati -- > acid palmitic (16) acid stearic (18) acid miristic
(14)
C2 acizi grasi nesaturati acid oleic acid linoleic acid arahidonic
Fosfolipdele sunt intr-o permanenta miscare (manifestata bidimensional ) ..
aceste miscari sunt :
1) Miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei ax , Flexie (a cozilor)
2) Miscari intermoleculare : difuzie laterala ,,, si foarte rar : miscarile flip
flop(trecerea dintr-o foita a bistratului in alta la nivelul
endomembranei reticului
Aceste miscari sunt foarte rapide ce ofera lipidelor un caracter fluid .
** LIPIDELE PREZINTA PROPIETATEA DE ASOCIERE SPONTANA** NU
NECESITA ENERGIE CA SA INTERACTIONEZE UNA CU CEALALTA

5)) ROLUL LIPIDELOR MEMBRANARE :

1) au rol structural (bistratul lipidic este structura de baza a
membranelor)
2)ele dau rolul de Bariera (prin propietatea hidrofoba a lor)
3)ROLURI metabolice:
a) Sinteza de mesajeri secunzi :

la activarea unui receptor de catre un agonist duce la activarea unor

enzime ce afecteaza si modifica fosfolipidele si duc la sinteza de
mesajeri secunzi .. exemplu:
din Pi --> se sintetizeaza ip3 si DAG .. (inozitol trifosfat . Si
Diacilglicerol)
PI (PI KINAZA)PIP (PIP Kinaza) PIP2 (FOSFOLIPAZA C) DAG +IP3
(imagine pe caiet)
b)eliberarea de acizi grasi
unele enzime numite fosfolipaze actioneaza pe fosfolipide si rezulta
acizii grasi ..
Exista mai multe tipuri de Fosfolipaze :
1)fosfolipaza A1 : elibereaza acidul gras din pozitia 1
2)fosfolipaza A2: elibereaza acidul gras din pozitia 2 a glicerinei
3)fosfolipaza B: scoate acizii grasi din ambele pozitii
()()()()Fosfolipaza C:** care desface legatura dintre Glicerina si fosfat
cu eliberarea de DAG (diacilglicerol) ()()()(
Rolul fosfolipazei A2 elibereaza acidul arahidonic care prin calea
ciclooxigenazei rezulta ( prostaglandine, tromboxan , prostacicline) sau
prin calea lipooxigenazei rezulta (leucotriene)

6)) proteinele mebranare generalitati si

clasificari :
-Proteinele membranare sunt o componenta esentiala in organizarea
membranelor ele reprezentand cam 50% din masa membrane celulare ele
Sunt macromolecule mari (de aceea raportul dintre ele si Lipide este de 50
lipide / proteina ).. (sunt substante organice alcatuite din Aminoacizi)
-proteinele membranare au ca ROL principal ROlul metabolic .. astfel cu cat
rolul metabolic al unei membrane este mai important cu cat are mai multe
protein Rolul metabolic consta in : comunicarea intra si intercelulara ,
activitate enzimatica .
CLASIFICAREA PROTEINELOR :
a) Proteine extrinseci : (periferice) care se imparte in ectoproteine ,
-endoproteine
b) Proteine intrinseci : (integrale) protein care traverseaza total sau
partial bistratul lipidic

PROTEINELE INTRINSECI : proteinele transmembranare (strabat

complet bistratul lipidic) : Prezinta cel putin un ectodomeniu, un domeniu
transmembranar , un endodomeniu .
Proteinele transmembranare se clasifica in functie de trecerile prin
bistratul lipidic in :
a) Uni pas : traverseaza o singura data bistratul lipidic
b) Multipas : traverseaza bistratul de mai multe ori
Se mai clasifica in functie de capatul AMINO terminal in :
a) Daca capatul amino este in ectododomeniu tip 1
b) Daca capatul amino este in endodomeniu tip 2

7)) EXEMPLE DE PROTEINE MEMBRANARE :

DESCRIERE si mobilitate
Exemple de :
Proteinele membranare care intra in structura citoscheletului si glicocalixului
(din citoschelet si din glicocalix) de exemplu : vorbim de banda 3 sau de o
integrina
-Receptori membranari (exmeple din semnalizare)
-proteine de adeziune (exemple din jonctiuni)
-proteine implicate in transport membranar (canale,pompe,transportori)

8) Mobilitate proteinelor:
Proteinele prezinta doua tipuri de miscari :
-miscari intramoleculare : Rotatie in jurul propiei axe dar este de 1000 de ori
mai lenta ca a lipidelor
-miscari intermoleculare : difuzie laterala : mult mai lenta ca a lipidelor
Viteza miscarilor poate sa accelereze sau sa incetineasca in functie de Rolul
metabolic al celulelor depind de interactiuniile proteinei cu alta structura
( proteine ,semnal, lipid, etc)
Insa proteinele pot fi limitate de miscarile de difuzie laterala de exemplu la
nivelul celulelor epiteliale .. proteinele din polul apical difera de cele din polul
latero-bazal si se mentin asa.
aceste miscari au ROL Functional -> Unele proteine pot migra la locul
unde este nevoie de ele exemplu : in celulele endoteliale ale vaselor la
primirea semnalelor inflamatorii se formeaza niste protein de adeziune care

incetinesc si opresc leucocitele din fluxvul sangvin pentru a le elibera la

nivelul inflamatiei . DIAPEDEZA (extravazarea leucocitelor)

9)Citoscheletul asociat membranei :

Citoscheletul :
Este Scheletul celulei si este format din Proteine (filamente si endoproteine legate de
proteinele transmembranare) si se mai numeste Cortex celular .
Citoscheletul prezinta 2 parti o parte spre citoplasma si o parte legata de membrana .
Partea legata de membrana este formata dintr-o retea 3d de proteine legate de
proteinele transmembranare . Restul citoscheletului este reprezentat de filamente
(deobicei de : Microfilamente de actina , filamente intermediare si microtubuli).
Pentru a studia forma citoscheletului s-a studiat Eritrocitul ( pentru ca nu are Nucleu
si Organite si s-a putut izola mai usor proteinele din structura lui )
Citoscheletul asociat membranei eritrocitare este format dintr-o retea de ochiuri si
noduri formata din urmatoarele proteine :
1)Spectrina: este o endoproteina ce se asociaza (alfa helix si antiparalel ) formand un
heterodimer (alfa si beta spectrina) acest dimer are forma unui bastonas . aceste
bastonase se leaga cap la cap formand niste Tetrameri formand ochii retelei. Acesti
tetrameri se leaga cate 5-6 impreuna cu actina formand Nodul retelei.
2)Actina: este o endoproteina globulara ce se organizeaza in microfilamente . si
participa la formarea nodul retelei citoscheletului.
3)Banda 4.1 : este o endoproteina de ancorare (legare) : aceasta leaga ACTINA si
spectrina de endodomeniul unei proteine transmembranare numita Glicoforina C.( la
nivelul nodului retelei.)
4)Ankirina: este o endoprotina globulara de Ancorare (legare) ce leaga Spectrina de
Endodomeniul unei proteine transmembranare numite BANDA 3.(la nivelul ochiului
retelei)
5)Banda 3 : este o proteina transmembranara ce se leaga de Spectrina cu ajutorul
ankirinei. (aceasta proteina mai are rolul de TRANSPORT fiind o proteina carrier
implicata in transportul de hco3 si cl )
6)glicoferina C :este o proteina transmembranara ce se leaga de actina si spectrina
prin proteina banda 4.1
**Numele de BANDA vine de la Electroforeza proteinelor eritrocitare**
Citoscheletul eritrocitului ii lipseste Filamentele intermediare si microtubulii .

Citoscheletul cortical al eritrocitului este responsabil de forma de disc Biconcav al

eritrocitului .
** La nivelul altor celule exista alte proteine care seamana cu spectrina ce formeaza
retaua citoscheletului :
-Disforina ( este o proteina , Spectrina-like): ea participa la legarea citoscheletului
fibrei musculare sstriate de sarcolema disforina se leaga de protienele
transmembranare si acestea se leaga cu matricea extracelulara . (deci joaca rol in
stabilizarea membranei fibrei musculare mai ales in timpul contractiei musculare) .
Lipsa disforinei boala Duchenne ( distrofie musculara eriditara).
** la alte celulele avem FILAMINA (actin bindig protein) este un dimer in forma de
V ce leaga la captele Vului 2 microfilamente de actina formand reteaua cortexului
(citoscheletului ) .
Rolurile citoscheletului :
> Da forma Celulei si o adapteaza la momentele functionale
> Ajuta la miscarea celulelor si la transportul de vezicule intracelular
> Formeaza prelungirile membranare : cili , flageli , stereocili , microvili .

10)Rolul proteinelor :
Fiecare proteina prezinta un rolul ei metabolic . aceste proteine pot fii :
-Receptori membranari
-Canale ionice
-Pompe ionice
-Enzime
- (prin proteine de adeziune jonctiuni ) formarea
de tesuturi
Bineinteles ca proteinele au si rol structural membranar.

11)Glicocalix :
-reprezinta component glucidica a membranei celulare care este situata
exclusiv pe fata externa a membranei
>>are ca structura lanturi oligozaharidice / polizaharidice legate de
proteinele si lipidele membranare .>>

Are o grosime de 20-30 nm dar poate fii mult mai gros . ( depinde in ce
cellule se gaseste )cel mai gros glicocalix este in ERITROCIT (hematiia
adulta ) - si la stomac este gros (rol de protectie)
glicocalixul este format din 3 tipuri de glucide:
1) GlicoLipide
2) GlicopProteine
3) Proteoglicani
GLicoLipidele:
-reprezinta 10% din structura glicocalixului contin 1 lant
Oligozaharidic neramificat atasat la un lipid membranar
GlicoProteinele:Contin o protein de baza la care se leaga lanturile
glucidice (lanturile se leaga la Aspartat sau serina)
Proteoglicani: sunt formati din 90% glucide 10% protein .. au lanturi
polizaharidice ramificate acestia ne numesc Glucozaminoglicani (GAG)
care au o structura speciala formata dintrun dizaharid special
repetitive (un zahar sau un aminozahar cu un acid uronic )
- Monozaharidele care intra in structura glicocalixului sunt : glucoza,
galactoza , manoza ,acizi sialici , fucoza , n-acetil-glucozamino, nacetil-galactozamina ) si acizi uronici
REGULI de organizare a glicocalixului
-capetele lantului zaharidice trebuie sa aibe incarcatura negative :
glucoza nicodata nu este terminal
acizi sialici sunt intodeauna terminal atunci cand se afla

12)rolul glicocaluxului
-protejeaza membrane celulara de factorii agresivi
-gruparile acide determina sarcina electrica negative (limiteaza
interactiunile intre celule exemplu cel mai important in eritrocite)
-participa la organizarea tesuturilor (interactiuni celula-celula si
celula-matrice)
-intervin in procesul de diapedeza (stimuli inflamatori determina
aparitia pe membrana celulelor endoteliale a unei Glicoproteine
numita P-SELECTINA care interactioneaza cu antigenele sialate
lewis de pe glicocalixul leucocitelor)

-purtator de antigene ABO sangvine

-fertilizare (unirea spermatozoidului cu ovocitul)

13)conceputul de microdomenii :
-este o zona din membrana care are o compozitie diferita fata de
restul membranei aceste zone se formeaza ca lipidele au caractere
mezomorfe ( adica la fel ca cristalele lichide ) si formeaza plutele
lipidice lipid rafts in aceste zone lipididele si componentele
membranei fuzioneaza .. deci prezinta o fluiditate mai mica.
La acest nivel colesterolul este de 3-5 ori mai abundent ,
Sfingolipidele (SM)sunt mai abundente (au acizi grasi saturati mai
rigizi )
Ps si PI sunt mai slab reprezentate .
Aceste plute lipidice se unesc intre ele si au un rol important in
semnalizare ( ele tin receptorii membranari si ii stabilizeaza ) . sau
pot avea doar rol structural
Aceste microdomenii se mai numesc si "Detergent rezistente "
Alte tipuri de microdomenii ar fii:
Caveolele ( cu o suprafata mai redusa) care poate avea rol in
endocitoza.
Structuri taptate cu clatrina : aflate la nivelul celulelor ce se ocupa
de fagocitoza ( ex. Macrofage)

14)semnalizare
Semnalizarea celulara reprezinta transmiterea de informatii intre
celule si mecanismul receptionarii semnalului

Caile de semnalizare :
-Semnalizare Endocrina : semnale ajung la celula tinta Prin sange ,
dupa ce au fost sintetizate de o alta celula ( deobicei din Glande
endocrina )
-Semnalizare autocrina :semnalul este produs de o celula si
afecteaza activitatea aceasi celula

-semnalizare paracrina : semnalele produse de o celula influenteaza

activitatea celulelor din jur
Orice sistem de semnalizare este format din : - semnal
-receptor
-semnalele se numesc si Liganzi :
molecule care se leaga cu un grad mai mare sau ma mic de
specifitate de un anumit Receptor
*Liganzii pot fii :

-AGONISTI : determina activarea receptorului

-Antagonisti : determina iinactivarea sau

blocarea receptorului
*Se mai numesc si mesajer primar
* si pot fi : hormoni , neurotransmitatori , citokine

15) receptori ptr hormoni si neurotransmitatori

.. def +clasificare :
Receptori pentru hormoni : sunt proteine specializate care au
capacitatea de a recunoaste si lega un hormon pe de o parte si
capacitatea de a modifica ceva in celula pentru a da un raspuns
celular .
Receptorii se clasifica in functie de Hormoni
A)pentru hormonii Hidrosolubili (ex insulin ) au receptori situati in
membrane celulara
B)pentru hormonii liposolubili traverseaza membrane (ex .
tirodieni si cortizol )au receptor nuclear
Receptorii nuclear : se clasfifica in functie de unde se afla in
REPAUS in :
1) Care se afla in repaus in citosol si cand se leaga de hormon ,
receptorul intra in nucleu si se leaga de ADN pentru a incepe
transcriptie genica .
2) Care se afla in nucleu in repaus dar legata de un Corespresor si
cand se leaga hormonul de acest receptor .. corespresorul
Disociaza si se leaga un Coactivator care initiaza transcriptia
genica se leaga de ADN. sinteza de ARN msg
REceptori pentru neurotransmitatori :

Neurotransmitatori : sunt substante chimice care transmit

informatia intre neuroni sau intre neuron si alte tesuturi
(muscular) acetilcolina,gaba,glutamat,glicina,serotinina
-receptorii pentru neurotransmitatori sunt :
1)Receptori ionotropi (ex r. nicotinic) adica un receptor legat de
un canal ionic
exemple : - receptori nicotinic pentru acetilcolina
-receptori pentru gaba , glicina .. ,serotonina
,glutamat
Mecanism de actiune :neurotransmitatorul se leaga de receptor si il
activeaza duce la deschiderea unui canal ionic duce la
modificarea potentiaului de membrane duce la activarea unor
canale voltaj dependente la efectele celulare
2)receptori METabotropi (legati de proteina G): legarea
neurotransmitatoriilor de receptor activeaza receptorul activarea
proteinei G activarea adenliat ciclazei hidroliza atp cu formare
de AMPc GMPc (mesajer secundar)activarea unui alt system
enzymatic efecte celulare .

16) Explicati modularea activitatii adenilatciclazei

membranare de catre receptorii cuplati cu proteinele G
heterotrimerice
La legarea unui hormon sau unui neurotransmitator de receptor (si
il activeaza) duce la activarea proteinei G care poate fii (Gs sau
Gi) Gs stimularea si activarea adenilat ciclazei si Gi la inhibarea
adenilat ciclazei .. Gs activarea adenilat ciclaza care hidroleaza
ATP si formeaza AMPc care este mesajer second care activeaza
PROTEIN KINAZA A (catalizeaza transferul de P de pe ATP la o alta
protein adica o fosforileaza si o activeaza ) efecte celulare .++
RASME !!!!!
*AMPc este transformat la AMP de FosfoDiesteraza AMP este
transformat in aminoacizi si acid uric de catre PEROXIZOMI
Gi cand inhiba Adenilat ciclaza si se activeaza Guanilatciclaza cu sinteza de
GMPc alte efecte celulare .

17-Mesagerii secunzi: definitie, exemple, efectori

intracelulari.
sunt molecule care conduc semnalul in interiorul celulei
Sintetizate cand mesajerul primar activeaza un anumit receptor exemple :

IP3 , DAG : sunt sintetizati din PI (fosfatidilinozitol) prin urmatorul

mechanism :
Pi(pikinaza)PiP (PiP kinaza)PiP2 (fosfolipaza C) ip3 + DAG

AMPc si GMPc sunt sintetizati cand neurotransmitatorul sau hormonul

activeaza un anumit receptor legat de PROT G la activarea
Adenilatciclaza sau guanilatciclaza hidroliza ATP respective GTP la AMPc
sau GMPc
Fosfodiesteraza transforma AMPcAMP
Peroxizomii disociaza AMP si GMP la Aminoacizi si acid uric
-CA+2 este considerat mesajer second care ajuta restul mesajirilor
secunzi si ajuta la activarea unor multe enzyme ca+2 dependente si
,ajuta la contractia muscular .
*Efectorul celular:
Sunt molecule care sunt activate de mesajerii secunzi si dau un
raspuns cellular :
Exemple : -proteinkinaa A (activate de AMPc) Hiperglicemie
Protein Kinaza C contractia intestinala si contractia irisului si
bronhoconstricitie

18.Transportul pasiv: clasificare, exemple

-reprezinta trecerea prin membrane celulara a moleculelor mici ..IN
sensul gradientuluide concentratie / electrochimic fara consum de
energie si se imparte in :
A)difiziune simpla : trecerea moleculelor mici prin membrane celulara
fara ajutorul unor proteine se face prin bistratul lipidic ( subst
liposolubile o2 azot alcol co2 hormoni liposolubili) moleculele mai mari
nu pot traversa membrana.
B)difuziune facilitata: este un transport pasiv ( nu consuma energie )
care transporta molecule in sensul gradientului de concentratie
/electrochimic (de la concentratie mare la concentratie mica) dar
necesita o proteina ajutatoare :
Proteina poate fii :

a) proteina canal : formeaza pori care permite trecerea moleculelor

prin ele (de obicei pentru ioni)

b) proteina carrier : o proteina care leaga molecula de transportat

pe o fata a membranei si isi modifica conformatia si o
elibereaza in cealalta (exemplu proteina carrier care transporta
glucoza)

19.Calea de semnalizare JAK-STAT

-este o cale de semnalizare care are :
1) moleculele semnal sunt : a) mediatori locali :cytokine ..
b)hormoni : prolactina si somatotropina
2)Receptorul : este o proteina transmembranara care : este format din 2
monomeri la care sunt atasate in endodomeniul monomerilor o proteinenzima numita (JAK : o enzima cu activitate tirozin kinazica)
MECANISM :
Cand se leaga molecula semnal de receptor .. Monomerii se apropie unu de
celalalt seactiveaza JAK care fosforileaza restul tirozinic al receptorului
( in ambii monomeri) receptorul fosforilat devine o punte de legare pentru o
alta proteina numita STAT STAT se leaga de receptor si este fosforilata de
JAK apoi se desprinde 2 molecule STAT si ajunge in citoplasma 2
molecule STAT se leaga intre ele (cu legaturi de fosfat ) dimmer STAT care
intra in nucleu si se leaga la ADN responsive element initiaza transcriptia
genica( sinteza de ARN mesajer)

20.Aquaporinele. Semnificatie si implicatii medicale

-sunt canalele de apa : Proteine transmembranare care transporta
moleculele de apa dinspre exterior spre interior si invers.
-sunt localizate in membrana tuturor celulelor si sunt mai abundente in
celulele specializate in transportul de apa (celulele rinichiului nefrocite)
Principala caracteristica prin care se evidentiaza aquaporinele este
capacitatea lor de a actiona ca si canale de apa fara insa a permite traficul
ionilor
Ele isi realizeaza functia prin structuralor deosebita prezina un por care are
grupari carbonil dispuse pe peretii circulari interiori pe de-o parte, iar pe de
alta parte prezinta aminoacizi hidrofobi. Porul este mult prea ingust pentru un
ion hidratat, iar deshidratrea lui ar necesita un consum energetic nerealizabil
in acel loc.

- au un por foarte inguste lasand sa treaca doar molecula de apa ele

prezinta 2 molecule de aspargine(aa) care se leaga de OXIGEN si transporta
molecula de apa ( de aceea nu lasa nici moleculele de Hidrogen sa intre sau
sa iasa)
SEMNIFICATII SI IMPLICATII MEDICALE :
Prezenta aquaporinelor in anumite tesuturi explica caracteristicile lor speciale
realizabile in anumite circumstante, de la care pot pleca si implicatiile
medicale.

lipsa AQP in anumite tesuturi poate declansa patologia lipsa lor la nivel
renal poate cauza o absorbtie ineficienta de apa. Patologia poate aparea si la
nivelul glandelor salivare sau arborelui traheobronisc unde pot aparea
deficiente secretorii.
La nivel cerebral la acest nivel AQP ajuta la secretia de LCR , si prezenta lor
la nivelul barierei hematoencefalice poate duce la formarea unor Edeme
cerebrale,

21)semnificatia biologica a eteregenitatii

compozitionale , a organizarii asimetrice si a
comportamentului fluid al membranelor:
a)semnificitatia biologica a eterogenitatii compozitionale:
- membrane prezinta o mare eterogenitate compozitionala fiind
formata din lipide si proteine si glucide fiecare dintre ele se impart in
multe tipuri si fiecare prezinta roluri biologice specifice : proteinele
pot fii receptori / canale / enzime cu roluri diferite , lipidele au
capacitatea structurala de a separa mediu si glucidele cu rol de
protectie
b)asimetrie:
-membrana celulara prezinta o asimetrie : Lipidele din stratul extern
sunt diferit de cele din stratul intern ( fiecare are rolurile lor specifice)
intern sinteza de mesajer secunzi . exoproteinele sunt altele
decat endoproteinele fiecare are rolurile ei specifice , glucide sunt
doar pe foita externa .--> cu roluri (rolurile glicocalixului ) specifice
c)comportamentul fluid:
-fluiditatea lipidelor ajuta lipidele sa se asocieze spontan
Fluidatea proteinelor ajuta proteinele sa isi faca rolul lor specific

22)Proteinele G heterotrimerice:
-sunt proteine membranare implicate in semnalizare .. sunt formate
din 3 subunitati legate (alfa beta si gama) alfa este legata de GDP
(Guanozin difosfat) cand aceasta proteina G este activata
subunitatea ALFA se leaga de GTP si se rupe de celalalte subunitati
Alfa-G se duce la alta enzima (Adenilat ciclaza) si o activeaza
tipuri de proteine G : Gs Gi Gt Gq
Gs stimuleaza adenilat ciclaza
Gi inhiba adenilat ciclaza

Acestia pot active si guanilat ciclaza cu elibererarea de GMPc

(guanozin monofosfat cyclic)

23) Modalitati generice de reglare a activitatii unui canal

ionic membranar :
-canalele ionice nu sunt deschise permanent ele prezinta o poarta care
depinde de urmatorii factori :
A)dependente de Voltaj : poarta se deschide cand se modifica potentialul de
membrana la nivelul prag al canalului .. exemple canale de NA+ CA+ K+ ..
B)dependente de un ligand Chimic : aceste canale se deschid doar cand se
leaga de
un ligand chimic (neurotransmitator ) exemplu acetilcolina :
localizare : la nivel postsynaptic (receptor Nicotinic)
C)dependente de factor mecanici : canalele se deschid la modificari de
intindere , presiune , temperature ..

24)transport activ clasificare si exemple :

-reprezinta trecerea substantelor prin membrana impotriva gradientului de
concentratie / electrochimic (de la concetratie mica la concentratie mare) cu
consum de energie ATP .. si este impartit in doua tipuri in functie de sursa
de energie utilizata :
**a)transport activ primar : utilizeaza energia ATP rezultat din metabolism ...
exemplu ATP-aze ( pompe care leaga direct ATP-ul si il hidrolizeaza folosind
energia pentru a transporta ioni si molecule)
-exemple : pompa Na+/K+ : proteina transmembranara care are sistusuri
de legare pentru NA+ si ATP in interiorul celulei si situsuri de legare de K+ in
exterior si cand aceste se leaga se hidrolizeaza ATP si duce la transportul 3
molecule de NA+ inspre exterior si 2 molecule de K+ in interior.
pompa de CA+2 : este aflata pe reticulul sarcoplasmic al celulei musculare
duce la returnarea ca+2 in reticul .. proces care produce relaxarea
musculara .. de aceea relaxarea musculara este considerat un proces activ
**b)transport activ secundar : este transportul prin membrana a unor
molecule impotriva gradientului de concentratiei/electrochimic cu utilizarea
unor energii de la alte molecule (proteine) deci nu foleseste ATP direct .
: exemplu : transportorul pentru Aminoacizi si glucoza (SGLT1) foloseste ca
sursa de energie gradientul pompei Na+/K+.
Contratransportul : este un transport activ secundar care se imparte in :
simport si antiport
Simport : este un trasport activ secundar care utilizeaza o proteina
transportoare care transporta o substanta impotriva gradientului ei de
concentratie utilizand energie produsa de un transport in aceeasi directie
(pasiv)ex : .. proteina transportoare leaga NA+ si il transporta pasiv in sensul
gradientului electrochimic .. si asa se trage cu NA+ in celula si Aminoacizi sau
glucoza impotriva gradientului lor dar in acelasi sens ca NA+ (de aceea se
numeste simport) deci : prot se leaga de NA+ si de glucoza/aa si induce
NA+ in celula conform grandientului lui, si este tras si glucoza sau
aminoacidul cu NA+... ( la nivelul intestinului se intampla asta )
Antiport : - este un transport activ secundar care transporta 2 substante in
sens opus : de exemplu la nivelul Rinichiului (la nivelul tubului contort
proximal al nefronului) NA+ se deplaseaza dinspre lumen spre nefrocit si
H+ din nefrocit spre lumen (eliminare de acid)

25) pompe ionice :

a)P-class : sunt ATPa-azele NA+/K+ si pompa de CA+2 explicate in sub
anterior

b)F-class : sunt pompe aflate in membrana interna a mitocondriei si ajuta la

sinteza de ATP
c)abc class : aceste pompe transporta cat si ioni si aminoacizi si zaharide dar
si peptide

26)Mecanismul semnalizarii transmembranare via receptori

cu activitate Tirozin kinazica :
A)liganzii (moleculele semnal sunt ) : factorii de crestere : NGF(nerve
grouth factor) EGF (Epitelial grouth factor) PDGF (factorul de crestere al
proliferarii si diferentierii celulare)
insulina (hormon peptidic
secretat de pancreas)
B) receptorii : proteina transmembranara deobicei formata dintrun monomer
(pentru factorii de crestere) si heterodimer pentru insulina (cu capatul Cterminal in interior care are capacitate enzimatica Tirozin kinazica) tip
1
MECANISM :
legarea factorului de crestere la receptor duce la activarea acestuia
monomerul va dimeriza (se formeaza un dimer) asa se activeaza componenta
tirozin kinazica ce va fosforiza restul tirozinic din receptor (fiecare monomer
are activitate tirozin kinazica ce fosforileaza celalt monomer) ------> acesta
fosforilat devine punte de legare pentru alte proteine care le fosforileaza
pentru a le activa pentru a da un raspuns celular specific.
Proteinele RAS sunt activate atunci cand factorul PDGF se leaga de receptor
duce la cascada de fosforilare RAS ..--> cu rol in Prolifierea si difirentierea
celulara ( de aceea cand se modifica aceste proteine Ras poate duce la
cancer )
---_> receptorul pentru insulina este deja un dimer si la legarea insulinei se
activeaza functia tirozin kinazica a ei ducand la fosforilarea receptorului si
ajungand sa dea rasp celular specific insulinei . ( din fiziologie creste
permeabilitatea membranei pentru glucoza)

27)endocitoza mediata de receptori :

endocitoza : transportul macromoleculelor in interiorul celulei ( face parte
din tipul de transport numit transport cu membrana) aceste macromolecule
fuzioneaza cu membrana si formeaza niste vezicule care intra in celula si se
vor numii endozomi .
Endocitoza mediata de receptori : este un mecanism de preluare selectiva a
macromoleculelor din mediu prin niste receptori specifici care reconsc
macromoleculele . acesti receptori sunt situati in zone speciale ale
membranei (microdomenii membranare) denumite depresiuni taptate cu
clatrina . cand receptorul recunoaste si se leaga de macromolecula aceste
domenii se vor invagina si vor forma impreuna cu macromolecula o vezicula
ce va intra in celula.
Un exemplu este specific celulelor de fagocitoza (macrofage)
macrofagele recunoaste bacteriile si celulele imbatrinite prin receptori
specifici (aceasta etapa se numeste chemostatism ) membrana macrofagelor
fuzioneaza cu bacteria si formeaza o vezicula ce intra in inteiorul ei in
ineriorul macrofagului aceasta vezicula se numeste FAGOZOM Lizozomii
vor ataca fagozomii si vor forma Lizozomi secundari (care duc la digestia
acestora) .
Un alt tip de endocitoza mediata de receptori este Transcitoza :
recunoasterea unor anticorpi din sange de catre unele celule si endocitarea
lor ( fara interactiune cu lizozomii) si transportarea lor unde este nevoie.

28) in subiect 24 contratrasnport simport antiport

29)clasificarea jonctiunilor:
INTRODUCERE IN JONCTIUNI: jonctiunile sunt sisteme de ancorare (legare)
intre celule sau intre celule si matrice .. are o dimensiune de ordinul
nanometrilor deci nu pot fii examinate la microscopul optic ci doar la
microscopul electronic ,, aceste jonctiuni pot avea forma de :
a) de disc numite macule
b) de banda numite zonula
Aceste jonctiuni au roluri importante -stabilizarea tesuturilor , -controleaza
comunicarea intercelulara ,- compartimenteaza suprafata celulara in domenii
celulare
CLASIFICAREA JONCTIUNILOR :
A) Jonctiuni simple : sunt jonctiuni intercelulare , distanta dintre cele 2
membrane este de 30 de nm (mare) care nu afecteaza transportul de markeri
si substante .. si exista 2 tipuri de astfel de jonctiune
a) -jonctiunea simpla digitiforma : cele 2 celule trimit una spre cealalta
prelungiri cu aspect de deget de manusa
b) -jonctiunea simpla denticulata (cu prelungiri cu aspect de dinti de
ferastrau)

B) jonctiunea stransa :
C)jocntiuni de atasare :

c1) jonctiuni de atasare pe microfilamente de actina - celula celula

(zonula adherens)
-celula
matrice (jonctiunea focala)
c2) jocntiuni de atasare pe filamente intermediare : celula-celula
(macula adherens)
celulamatrice(hemidesmozom)

D)jonctiuni de comnicare : Jonctiunea GAP

E)complexe jonctionale
C)Jonctiuni cu specificitate de Tesut : Discurile intercalare (in miocard) si
sinapsele (intre neuroni)

30)Jonctiunea GAP
Este o jonctiune intercelulara (celula-celula) cu aspect de macula ,
distanta dintre cele doua celule este de 2 nm (spatiu mic care poate afecta
transportul de markeri in spatiul extracelular) Componentele jonctiunii sunt :
-Cele doua membrane celulare
-Conexonii ( 100 de conexoni/per jonctiune) : conexonul este o proteina
transmembranra cu aspect cilindric multipas cu 6 subunitati care prezinta in
centru un canal hidrofil cu diametru reglabil intre 0,2-2nm in functie de
concentratia de CA+2 . Conexonii sunt asezati fata in fata in fata realizand un
canal de comunicare intercelulara. canalul poate fi strabatut de molecule
cu greutati mici : ioni hormoni AMPc si unda de depolarizare
Aceste jonctiuni se localizeaza intre cellule epiteliale sub desmozomi
(macula adherens) catre polul bazal . ??
se localizeaza in portiunea verticala a discului intercalar (miocard)

31)Complexe jonctionale :
-un complex jonctional este format din : jonctiunea stransa , zonula
adherens , macula adherens una sub una sub cealalta la nivelul celulelor
epiteliale ..

32)discul intercalar :
este un complex jonctional prezent intre miocardocite : prezinta 2 portiuni :

 verticala : formate din jonctiuni Gap

orizontala : se gasesc zounla adherens , macula adherens .
ROL : asigura integralitatea celulelor miocardului si transportul de unde de
depolarizare rapid intre celule(sinapsa electrica).

33)jonctiunea stransa :
este o jonctiune intercelulara (celula-celula)
se mai numeste si ZONULA OCCLUDENS
Zonula pentru ca are aspect de banda si Occludens pentru ca ocluzioneaza
complet sau partial spatiul extracelular .. Componentele jonctiunii sunt :
-cele doua membrane celulare care se pot aseza la o distanta de 2 nm una
fata de cealalta , sau isi pot suprapune straturile externe proteice excluzand
spatiul extracelular daca exista distanta de 2 nm se numeste JONCTIUNE
Heptalaminata , iar daca nu Pentalaminata
afecteaza transportul de markeri si nu lasa sa treaca macromoleculele
(impermeabila pentru macromolecule) dar lasa sa treaca moleculele mici
(ionii)
-A doua componenta este reprezentata de Proteinele transmembranare
(integrale) Numite Occludine(siruri de proteine gemene) acestea se aseaza
doua cate doua fata in fata (gemenele ) (au loc si rearanjari ale fosfolipidelor
din stratul extern care se unesc si formeaza inele de fuziune care
ocluzioneaza stratul exteracelular blocand trecerea macromoleculelor de-o
parte si de alta a jonctiunii )
-A treia componenta a jonctiunii stranse o reprezinta componenta
citoscheletului care este reteaua de microfilamente de actina pe care se
fixeaza sirurile de proteine gemene .
LOCALIZARE :intre celulele epiteliale
Rol : compartimenteaza suprafata celulara in domenii : domeniul apical (spre
lumen) si domeniul bazo-lateral)
-impermeabile pentru macromolecule

34)jonctiunea de atasare pe microfilamente de actina :

clasificare , descriere :
a)Zonula Adherens : este o jonctiune intercelulara (celula-celula) de atasare
pe microfilamente de actina si este alcatuita din :
-cele doua membrane aflate la o distanta de 15nm
-glicoproteina transmembranara linker ( cadherina Calcium Ca+2
dependenta )
-complex proteic de atasare la citoschelet reprezentat de : alfa beta si gama
CATENINE
-elementul de citoschelet reprezentat de o bandeleta de microfilamente de
actina
aceasta jonctiune se dispune intre celulele epiteliale sub jonctiunea stransa
de la polul apical , si in portiunea transversala a discului intercalar (miocard)
b)jonctiunea focala : este o jonctiune celula-matrice , jonctiune care se
stabileste in tesutul conjunctiv intre celule si matricea extracelulara
conjunctiva .. este alcatuita din :
-membrana celulara situata la o distanta de substrat (Fibronectina) de 15-20
nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina care este si
receptorul specific pentru fibronectina ..(proteina transmembranara ce se
leaga cu fibronectina extracelular iar intracelular se leaga de complexu
proteic de atasare la citoschelet)
-complexu proteic de atasare la citoschelet este reprezentat de TALINA si
VINCULINA
-elementul de citoschelet : este reprezentat de microfilamente de actina

** jonctiunile de atasare nu afecteaza transportul de markeri

in spatiu
extracelular**

35.jonctiunea de atasare pe filamente intermediare :

a)Macula adherens (desmozomul in spot)
este o jonctiune celula-celula care este formata din :
-cele doua membrane celulare aflate la o distanta de 30 nm una de cealalta
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de cadherina (Calcium
dependenta )
-complexul proteic de atasare la citoschelet care formeaza placa
desmozomala cu aspect de semidisc (2 semidiscuri = macula) reprezentat
de:- Desmoplachina ,plackoglobina,desmoglobina, desmoyokina.
-elementul de citoschelet care este reprezentat de filamentele intermediare .(
in celulele epiteliale aceste filamente intermediare sunt tonofilamente
alcatuite din citocheratine .
Desmozomul este localizat intre celulele epiteliale sub zonula adherenz si in
portiunea orizontala ale discurile intercalare.
b)HEMIDESMOZOMUL:-este o jonctiune de tip celula matrice , ea leaga polul bazal al celulei
epiteliale de membrana bazala . Este formata din:-membrana celulara aflata la o distanta de substrat (membrana bazala) de
15-20 nm
-glicoproteina transmembranara linker reprezentata de integrina
-complexul proteic de atasare care formeaza placa desmozomala- un
semidisc pe frontul citoplasmatic al jonctiunii .
-elementul de citoschelet reprezentat de filamente intermediare
(tonofilamente)

36)Microfilamente de actina :
-Actina este o proteina globulara ce se organizeaza prin polimerizare in
microfilamente .. ea este cea mai abundenta proteina a citoscheletului find
situata in general sub membrana ii da rol de support mecanic si da forma
celulei si ajuta la miscarile suprafetelor celulare ..
Polimerizarea actinei se face in urmatoarele etape :
1. Nucleatie : fiecare molecula de actina are situsuri de legare care
mediaza interactii cap-coada cu alti 2 monomeri de actina se
formeaza un agregat mic format din 3 monomeri de actina G
2. Faza de crestere . Monomerii prin aditie reversibila la ambele capete
(+-) Monomerii leaga de asemenea si ATP care este hidrolizat la ADP
urmarind ansamblarea filamentelor ,, Polimerizarea nu necesita
neaparat ATP dar cele care leaga ATP polimerizeaza mult mai repede .
Exista 4 tipuri de filamente de actina : alfa 1 si alfa 4 specifice fibrei
musculare , beta si gama specifice celulelor nemusculare (in celulele
musculare actina reprezinta 20% din totalul proteinleor celulare iar in
nemusculare 5-10%)
Roluri: participa la formarea microvilului , adaptare a formei celulare la
momentul functional, formarea jonctiunilor , diviziune celulara

37)Dinamica microfilamentelor de actina:

-filamentul de actina prezinta o structura de dublu alfa helix cu monomerii
orientati in aceeasi directie ceea ce ii da filamentului o Polaritate distincta
adica 2 capete capat + si capat - , aceasta polaritate este importanta in
polimerizare (si in interactiunea cu miozina)

filamentul de actina prezinta 2 capte : 1)capatul + : cel care polimerizeaza

acest capat prezinta actina legata de ATP 2)capatul - : cel care incepe sa se
depolimerizeze acest capat prezinta actina legata de ADP polimerizarea la
capatul + se face mai repede decat depolimerizarea de la capatul - .. acesta
se numeste fenomenul de treadmiling.

38)filamentele de miozina
-miozina este o proteina cu greutate moleculara mare cu rol de motor
molecular ce are capacitatea de a transforma energia chimica in energie
mecanica.
Este alcatuita din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare (2 esentiale si 2
reglatoare)
-fiecare lant greu prezinta o portiune globulara (capatul miozinei) si una alfa
helix
-capul globular prezinta fiecare atasat pe el cate 2 lanturi usoare 1 esential si
1 reglator .
miozina prezinta cap gat si coada : capul este reprezentat de capul globular
al lantului greu, Gatul este reprezentat de lanturile usoare,
Coada este reprezentata de cozile lanturilor grele rasucite sub forma de alfa
helix Filamentul de miozina (gros) cateva sute de molecule de miozina
dispuse paralel si asociate prin cozile lor
Rolul filamentelor de miozina consta in contractia musculara :
Miozina hidrolizeaza ATP cand se leaga de ACTINA si duce la miscarea
filamentului de actina pentru a produce contractia musculara (acest proces
este realizat cu ajutorul CA+2)
39)Rolul actinei in apoptoza

**incercati sa mai cautati si voi informatii despre acest subiect**

Rolul
actinei
in
apoptoza:Caspaza
8
actioneaza
asupra
gelsolinei,proteina
ce
are
rol
in dinamicafilamentului
de actina,inactivand-o.Blocarea dinamicii microfilamentului deactina
determina deschiderea unui canal anionic voltaj-dependent, princare
intra un citocrom C, care va initia apoptoza.

40)proteinele asociate actinei in procesul de polimerizare:

sunt niste proteine care ajuta la mentinerea echilibrului actinei G cu Actina
F ele pot bloca polimerizarea (ansamblarea) sau o pot stimula si aceste
proteine sunt :
-Timozina : se leaga de monomerii de actina G (cele legate de ADP) si
impiedica ansamblarea in filamente
-profilina :se leaga de monomerii legati de ATP inhiba nucleatia dar
STIMULEAZA ansamblarea in filament.
-proteinele de la capetele filamentului : sunt niste proteine ce ce se leaga la
capatul + al filamentului impiedicand aditia de monomeri ..
-gelsolina : este o proteina ce promoveaza ansamblarea in filament (ea se
afla la capatul + ) .. este activata de ca+2
Cofilina : este o proteina care promoveaza desamblarea filamentului

41)Proteine asociate actinei in procesul de ansamblare in

citoschelet .
Actina este organizata ori in bandalete ori in retea
Organizarea actinei se face cu ajutorul unor proteine asociate actinei
1)-proteinele ce intra in organizarea filamentelor in retea (cum este la nivelul
citoscheletului ) sunt proteine mari flexibile ce faciliteaza organizarea
filamentelor in retele tridimesionale exemplu este : Filamina ABP (actin
binding protein)

In hematia adulta : filamina este inlocuita de Spectrina

2)Proteinele care ajuta la organizarea in bandalete sunt : proteine mici si
rigide ce forteaza filamentele de actina sa se aseze regulat paralel intre ele
Fimbrina : ajuta la organizarea filamentelor de actina paralel intre ele la
distante mici care intra in structura microvili .

42) organizarea sarcomerului in fibra musculara striata

scheletica :

Sarcomerul este unitatea contractila a celulei musculare format din miofibrile

si are o lungime de cca 2 microni
Studiat la microscopul electronic observam :
Sarcomerul este delimitat de doua linii Z pe care sunt inserate filamentele de
actina
prezinta la mijloc o linie M pe care sunt inserate filamentele de miozina
prezinta : - banda i-->contine doar filamente de actina
-banda A prezinta 2 parti una periferica care contine filamente
de actina+filamente de miozina - o parte centrala numita Banda H care
contine doar filamente de miozina : in timpul contractiei musculare Banda i
si banda H dispare.. liniile Z se apropie una de cealalta

*** Reticulul Sarcoplasmic ***:

Reticulul sarcoplasmic este un organit specific fibrei musculare striate , este
un organit delimitat de endomembrana si nu prezinta ribozomi atasati ( este
neted )
Este format din cisterne care prezinta dilatatii in apropierea tubilor T
Acest reticul sarcoplasmic este un depozit de CA+2 .. si joaca un rol
important in contractia musculara:
Cand fibra musculara este stimulata Ca+2 iese din Reticulul sarcoplasmic
PASIV prin intermediul unui CANAL numit "Receptorul Ryanodinic" ca+2 in
citoplasma initiaza contractia musculara.
* in timpul relaxarii musculare ,, CA+2 se intoarce in reticulul sarcoplasmic
ACTIV prin intermediul unei POMPE.
**nu uitati ca Canalul si pompa sunt proteine transmembranare ale reticulului
sarcoplasmic**

43)Filamentele intermediare :
-sunt filamente cu dimensiuni mai mici decat microtubulii si mai mari decat
actina.. adica intre 7-25 nm .. de aceea se numesc intermediare
-ele intra in formarea citoscheletului
-principala lor functie este sustinerea mecanica a celulelor (nu este implicata
in miscare)
-proteinele care formeaza filamentele intermediare sunt :
Keratina (la celulele epiteliale)
vimentina (la celule musculare netede si leucocite)
desmina(la celulele musculare striate )
-Aceste proteine au o portiune centrala Alfa helix si 2 capete amino si carboxil
ANSAMBLAREA IN FILAMENTE : are 4 stadii :
1- se asociaza in dimeri
2- dimerii e asociaza antiparalel nepolar formand un tetramer
3- tetramerii se asociaza formand protofilamente
4- 8 protofilamente alcatuiesc un filament intermediar

44)microvili,stereocili,cili,flageli
.*-cilii si flagelii sunt prelungiri ale membranei plasmatice formate din
microtubuli care determina miscarea ...
Structura de baza a cillor si flagelilor este axonema :
Axonema este formata din : membrana plasmatica si microtubuli si
proteinele lor asociate ..
-acestea au un aranjament 9+2 (9 dublete de microtubuli periferice si un
dublet central) < dubletele periferice au un microtubul complet si unul
incomplet format din 10-11 protofilamente> cele centrale sunt complete .
dubletul central este legate de cele periferice prin nexina
Microtubulii periferici prezinta atasati de ei si brate de dineina(proteina ce
ajuta la miscare)
Spre citoplasma microtubulii sunt atasati de corpusculul bazal care are
structura la fel ca centriolul( 9 triplete de microtubuli) acesta are rolul de a
forma si cresterea microtubuliilor
Flageli : se gaseste la spermatozoid si il ajuta la miscare
Cili : in epiteliul olfactiv si ajuta la indepartarea moleculelor straine , in
mucoasa uterina ajutand la miscarea ovocitului

*Microvili : prelungiri digitiforme a membranei plasmatice cu ROL in

ABSORBTIE :maresc de 20 de ori suprafata de absorbtie .
-sunt formati din : filamente de actina paralel legate intre ele prin
fimbrina , capatul - este ancorat la spectrina si filamente intermediare
*stereocili sunt forme speciale de microvili : loccalizate in celulele auditive
ale urechii interne care detecteaza vibratiile sonore.

45) microtubulii :
Reprezinta al3lea component de filamente al citoscheletului
Au diametru de 25 nm
Proteina care formeaza microtubulii se numeste TUBULINA , (alfa si beta
tubulina)
Tubulina se leaga una cu cealalta formand un Dimer dimerii
polimerizeaza formand protofilamente 13 protofilamente formeaza 1
microtubul.
-microtubulii au urmatoarele roluri : - mentinerea formei celulare,
determinarea miscarilor celulelor, transportul de vezicule de la aparatul
golgi la membrana
- microtubulii prezinta polaritate adica 2 capete + - care polimerizeaza si
se desambleaza cu viteze diferite ,, polimerizarea depinde de Ca+2 .. la
capatul + avem GTP (care are
Aceasi rol ca ATP la actina ) ajuta la polimerizare

46)centriolii si centrul celular :

-centriolii : sunt formati din 9 triplete de microtbuli si au o lungime de 0.5 nm
centriolii formeaza corpusculul bazal ( are aceasi structura)pentru formarea
de cili,.
intra in formarea Centrullui celular < centrozom>
Centrozomul (centrul celular) este alcatuit din 2 centrioli perpendiculari
unul pe celalalt .. inconjurati de un material amorf pericentriolar. Si este
localizat langa nucleu
Centrozomul este centru de organizare a microtubulilor.
Centrozomul este responsabil de initierea si declansarea diviziunii celulare
formand fusul de diviziune prin microtubuli ..

47)centrii de organizare a microtubuliilor :

-centrozomul este centrul de organizare a microtubulilor in celula (vorbim
putin de el )

 in timpul mitozei .. centru de organizare se duplica (devine 2) si se aseaza

in polul opus..
Acesti 2 centrozomi aflati la poli opusi formeaza fusul de diviziune care
separa si distribuie cromozomii la celulele fice.
Fusul de diviziune este format din mai multe tipuri de microtubuli ce ajuta la
separarea si distribuirea cromzomilor. ( polari, astrali etc)

Al2lea centru de organizare a microtubuliilor este Corpusculul bazal care

formeaza Cilii si flagelii
Microtubulii sunt responsabil de miscarea cililor si flagelilor Dar si a miscarea
si traficul intracelular ( traficul veziculelor) aceste vezicule se pot deplasa
pe microtubuli cu ajutorul unor Proteine numite : Kinezine care ajuta la
deplasarea de la capatul la capatul +
Dineina care ajuta deplasarea de la capatul + la
capatul -

48)Ribozomii , structura si organizare , biogeneza

Ribozomii sunt organite intracelulare nedelimitate de endomembrana cu rol
principal Sinteza de proteine ..
-sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiilor adulte
-sunt formati din RNAr si proteine .
-Ribozomii pot fii liberi in citoplasma (izolati sau grupati) , si atasati de
membranele reticului endoplasmic.. si pe invelisul nuclear. Si in matricea
mitocondriala (nu sunt sintetizati de Nucleu ci de ADNUL din mitocondrie)
-Ultrastructura : este format din o subunitate mare si o subunitate mica ..
acestea se leaga intre ele si se leaga cu ARNm cand sunt active , subunitatea
mare este formata din 3 parti :
Partea A : locul unde primeste aminoacizii prin ARNt
Partea P : uneste aminoacizii formand peptide
Partea E (exit) pe unde iese lantul de aminoacizi.

Biogeneza : proteinele ribozomale sunt sintetiate in citoplasma in apropierea

nnucleului sunt transportati in nucleu prin transport activ prin pori , ARNr
e transcris (sintetizat ) in nucleol si ajunge in nucleoplasma proteinele
ribozomale impreuna cu ARNr sunt transportate in citoplasma prin pori unde
se maturizeaza si se ansambleaza formand subunitatiile ribozomului.

49)Functiile ribozomului :
-Poliribozomii si ribozomii atasati de reticul endoplasmic sunt forma activa a
ribozomului care duce la sinteza de proteine .
-polirobozomii : sunt mai multi ribozomi uniti intre ei printrun lant de de
ARNm si duc la sinteza unor proteine de inlocuire a unor organite..

*** IMPORT POST-TRANSLAIONAL

Dac polipeptidele sunt destinate citoplasmei sau importului nuclear, mitocondriilor,
cloroplastelor sau peroxizomilor, sinteza lor continu n citoplasm. Atunci cnd
polipeptidul este complet, este eliberat din ribozom i fie rmne n citoplasm, fie
este transportat n organitele int prin transport posttranslaional. Mecanismele de
transport sunt specifice pentru fiecare organit. ****

-ribozomii atasati de membrana reticului endoplasmic : se sintetizeaza

proteinele membranare si proteinele de secretie ..

Sinteza proteinelor : subunitatea mare este legata de subunitatea mica si

ARNm
subunitatea mare prezinta 3 parti
Partea A : locul unde primeste aminoacizii prin ARNt
Partea P : uneste aminoacizii formand peptide
Partea E (exit) pe unde iese lantul de aminoacizi.

50)sisteme celulare generatoare de energie : cursul de

mitocondria
51) sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomului :
Are loc in 3 etape :
1)INITIEREA : fiecare ARNt leaga cate un aminoacid si formeaza aminoacil
ARNt.. acesta se leaga impreuna cu subunitatea mica a ribozomului ..
formand complexul de initiere ( apar niste proteine numite EIF factori de
initiere si elongare ce ajuta acest complex de a recunoaste AUG de pe

ARNm (arnt este cel care recunoaste ) .. apoi s-e leaga si subunitatea mare..
acest mecanism duce la activarea sintezei polipeptidului

2)Etapa de elongare : primul ARNt este legat de ARNm la nivelul subunitatii A ( a

ribozomului ) .. Ribozomul se misca , subunitatea A devine libera , urmeaza sa vina si al 2lea
ARNt ( aminoacil ARNt) care se va lega de ARNm ( la al 2lea codon ) aminoacidul din primul
ARNt se va lega cu aminoacidul din al 2 lea ARNt ( primul arnt se va desprinde ) , ribozomul
mai face un pas , subunitatea A devine iar libera , primeste al 3lea ARNt ( aminoacil arnt )
care se va lega de codonul lui pe ARNm , amino acizii de pe vechiul arnt se vor lega cu
aminoacidul depe al3lea ARNt ( aceasta etapa se repeta cat lunginea ARNm )
3) etapa de terminare : apare codonul STOP ( UAA ,UAG , UGA ) ,care este recunoscut de
factorii de terminare si duce la eliberarea lantului polipeptidic ( hidroliza legaturii dintre arnt si
lant )

52) Plierea proteinelor : saperonii

Plierea proteinelor inseamna impachetarea corecta a proteinelor adica
formarea structurii secundare si tertiale specifice fiecarei proteine. Aceasta se
realizeaza cu ajutorul unor proteine (SAPERONE) care ajuta la adaptarea
conforatiei corecte pentru asigurarea functionalitatii proteinelor sintetizate.
Majoritatea saperoni ilor(HSP) se afla in citoplasma si in lumenul Reticului
endoplasmic ..
-Aceste saperone se mai numesc proteine de soc termic ( adica au activitate
mult mai mare cand se modifica intens temperatura "DECE? " sa nu se
denatureze proteinele !!! )
Exemple de saperoni este CALNEXINA. Aceasta se leaga de proteine si
ramane legata de ele Pana sunt impachetate corect .
Mai exista si o saperona responsabila si de controlul deschiderii si inchiderii
porului transloconului .
Alte saperone preia aceste proteine Denaturate sau impachetate gresit si le
preda ubiquitinei care le duce la proteazom pentru digestie .
Alt exemplu de saperoni : Saperonii din citoplasma care preiau proteinele nou
formate si le ajuta sa ajunga la organite fara sa formeze AGREGATE intre
ele , Saperonii din mitocondrie ( vorbim despre ei la Biosinteza mitocondriei )

53) Structura si biogeneza proteazomilor.

proteinelor mediata de ubiquitina:

Degradarea

-proteazomii sunt organite intracelulare nedelimitate de endomembrana care

au rolul de digestia proteinelor denaturate si gresit impachetate.
-ultrastructura : este format din MIEZ si 2 complexe reglatorie
Miezul este format de 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta .. aranjate in 4
inele .. subunitatiile alfa formeaza partea externa a inelelor iar cele beta
partea interna .

-activitatea proteolitica a se gaseste pe subunitatiile BETA care au activitate

asemenatoare caspazelor care cliveaza(taie aminoacizii acizi) sau
asemanatoare tripsinei care taie aa bazici sau chemotripsinei care taie
rezidurile hidrofobe .
Complexele reglatoare au 2 parti ( ATPaza ) si de - recunoastere a
complexului ubiquitin-proteina si desfacerea din complex a ubiquitinei .
Ubiquitina este o proteina care leaga proteinele denaturate si le adduce la
proteazom sa le digere .. si acest mechanism are loc in urmatoarele etape:
-activarea ubiquitinei (de catre enzima E1 si E2)
-recunoasterea substratului (cu ajutorul enzimei E3ubiqutin ligaza) si
legarea ubiquitinei de substrat.. la capatul amino al rezidurilor de
lizina(ziade) complex (poliubiquitina)
-legarea poliubiqutina de Complexul Reglator care desprinde Ubiquitina de
proteina .. (dezubiquitinizarea)

54)incluziuni lipidice : MO.ME

-aceste incluziuni pot aparea in 3 cazuri:
a)tranzitoriu : in celula hepatica Dupa ce mancam (postprandial) sub forma
de picaturi lipidice .. proportional ca numar cu cantitatea de lipide ingerate .
sunt repede metabolizate si dispare la cateva ore din citoplasma dupa
ingestie.
b)temporar: in celulele secretorii din glanda mamara ( si apar in lactatie )
c)permanent: in adipocite albe sau brune (incluziune mare care ocupa
majoritatea citoplasmei )
aspect la MO : se vede ALB la coloratia cu Hemalaun eozina ,,, si ROSU in
coloratia speciala de lipide SUDAN 4
aspect la ME: aspect electronoclar

55)incluziuni pigmentare : aspect MO , ME

Incluziunile pigmentare sunt de 2 feluri .. pot aparea inconditii fiziologice si
patologice.
a) cele patologice sunt : - pigmentii biliari (bilirubina in hepatocite)
b) cele fiziologice:
melanina ..pigment negru evident in epidermul pielii si in SNC (
in substanta neagra)
-MO: fulg de nea neagra maronie cu aspect granular.
-ME:formatiuni electronodense (se observa structura fina a
granulelor)
Lipofuscina : pigmentul de uzura ( folosire ) apare odata cu
imbatrinrea in special in miocardocite , cellule nervoase , macrophage ..
este produsul nedigerat al unor reactii litice la nivel subcelular ele sunt
cele care da culoarea galbena a adipocitelor .
La MO : granulatii galbe-maronii ( chiar si in HE)
La ME: formatiuni electronodense.
Hemosiderina : rezidiul nedigerabil rezultat in urma distrugerii
hematiilor : apare in maccrofage , se poate confunda cu melanina sau
lipofuscina in HE dar capata o coloratie specifica prin coloratia cu albastru
prusia . (dat atomilor de Fier pe care ii contine).
MO: -> aspect granular maroniu
ME: aspect granular electronodens.

56)incluziuni de glycogen:
Glicogenul este forma de stocare a Glucozei in celulele animale .
Incluziuniile de glycogen sunt evidentiate la MO : cu ajutorul coloratiei Carmin
Amoniacal best : se observa plaje mai mult sau mai putin intinse ce nu ocupa
niciodata intreaga citoplasma (culoare ROSU)

Se mai poate evidential prin coloratii speciale de evidentiere a glucidelor

(PAS)
La ME: bastonase sau rozete , aspect electronodens.

57)structura si ultrastructura lizozomului :

-lizozomii sunt organite
delimitate de membrana si au rolul de Digestie
intracelulara .. lizozomii sunt prezenti in toate celulele cu exceptia hematiiei
adulte ,,, sunt in nr foarte mare in macrofage .
-lizozomul este defapt o vezicula delimitata de o membrane speciala ( care sa
reziste la continutul ei ) si aceasta contine in lumenul ei: Hidrolaze (proteaze
pt digestia proteinelor , lipaze pt digestia lipidelor , glicozidaze pt digestia
glucidelor , nucleaze pt digestia aciziilor nucleici ) fosfataza acida care este
enzima marker a lizozomului
-la nivelul membranei lizozomului exista o pompa NA/H care baga H in lumen
sa asigure Mediu acid optim pentru activitatea enzimelor lizozomale .
Se poate observa mai multe forme a lizozomului :
Lizozomul primar : este lizozomul care inca nu a luat contact cu endozomul
( materialul de digerat)
Lizozom secundar : este lizozmul cand se uneste cu endozomul si incepe
digestia .
Lizozom tertiar ( corp rezidual ) este ce nu a putut fii digerat si ramas ..

58)functiile lizozomului :
Digestia intracelulara a moleculelor .. aceste molecule pot avea origine
intracelulara sau extracelulara .
Cele de origine extracelulara: cele care intra prin endocitoza (sau
fagocitoza) sau pinocitoza
Cele care intra prin fagocitoza : bacterii -> intra in celula (se numesc
fagozomi) acestea fuzioneaza cu lizozomii primari si ii digera (lizozomi
secundari )
cele care intra prin pinocitoza :
macromoleculele lichide .. --> pinozomi care fuzioneaza cu lizozomii ->
lizozmi secundari ->digestie.
*** aceasta se numeste HETEROFAGIA***
**AUTOfagia** este digestia intracelulara a materialelor inutile sau distruse
din cellule lizozmul ataca un organit mort si fuzioneaza cu el si il digera .
ALTE ROLURI ale lizozomilor :
-controlul materialelor de secretiie : digera materialele in plus de secretie .
*crinofagie*
Lizozomii sunt de mai multe tipuri:
1)Lizozomi conventionali : nu au functie secretorie .. ele recunosc endozomi :
si interactioneaza cu ei prin :
a)kiss and run: lizozomul interactioneaza cu endozomul scurt doar introduce
enzimele in el si pleaca la alt endozom.
b)fuziune : lizozomul si endozomul fuzioneaza si incepe digestia lor .
(lizozomul secundar )
2)Lizozomi Secretori : o combinatie intre lizozomi conventionali si granule
secretorii : contin enzyme specifice celulei in care se afla .. (limfocit)

59)peroxizomul :
Este un organit delimtat de membrana , capabil de diviziune( organit
semiautonom: adica se divide in 2 dar are nevoie import)
Este un sediu al utilizarii de oxigen cu rolul de detoxifiere , degradarea
acizilor grasi , sinteza de colesterol

(ce contine multe enzime :catalaza(enzima marker) , oxidaza si HMG-coa

reductaza..)
Ultrastructura : laMET o membrana simpla de 6nm grosime care prezinta in
interior matrice granulara amorfa sau fibrilara.

60) roluri si biogeneza:

Reactii de oxidare a altor substraturi: Detoxifiere .
RH2 + o2 (sub actiunea oxidazei) R+ H2O2 ( h2o2 este toxic ) aici actioneaza
catalaza care descompune h2o2 ( h2o2 +Rh2 R + 2h2o)
degradarea acizilor grasi: B oxidare cu transformarea lor in acetil-coa .
dscompunerea purinelor (AMP si GMP ) in acid uric.
produc si importa colesterol.(cu ajutorul hmg coa reductaza)
Biogeneza:
-Peroxizomul se poate divide dar NU are DNA nu are material genetic
si apoi isi importa proteinele din afara . (organit semiautonom) ..
procesul de importare a proteinelor :
proteinele PEX sunt implicate in procesul de formare ..
- se importa proteinele PEX 3 , 19, 16 (membranare) (Ribozomi
RER ap golgi membrane peroxizomului)
-proteinele matricei sunt codificate in nucleu si sintetizate in
citoplasma de poliribozomi
Acestea contin secvente semnal PTS1 si PTS2 ce duce la directionarea spre
peroxizom acestea se leaga de PEX (care recunosc secventele semnal si duc
la translocarea proteinelor in peroxizom) .
acest proces de import al
proteinelor matricei este ATP dependent

61: reticulul endoplasmic : definitie ,forme

Reticulul endoplasmic este un organit delimitat de endomembrana situat

langa nucleu
-este format dintr-o retea de cisterne si tubuli cu rolul in biogeneza
membranelor si in ciclul secretor
-reticulul endoplasmic prezinta 2 forme:
1)zona de organizare sub forma de cisterne care are ribozomi atasati pe ea
aceasta zona se numeste reticulul endoplasmic rugos , el continua
membrana nucleara externa si lumenul RER este conectat cu Spatiul
perinuclear .
2)zona organizata sub forma de tubuli care NU prezinta ribozomi si se
numeste reticulul endoplasmic neted
-RER si REN nu sunt 2 organite ci doar doua zone de organizare ale aceluasi
organit
*RER are rolul de sinteza de proteine ,prelucrarea lor si transportul lor spre
aparatul golgi prin microvezicule
*REN are rolul in metabolizarea lipidelor si sinteza de fosfolipide , eliberarea

glucozei din glicogen n special la nivelul hepatocitelor: enzima

implicat este chiar enzima marker glucozo-6-fosfataza.
, sinteza hormonilor steroizi
*** la acest subiect mai adaugati si din ce scrie in subiectele urmatoare***

62) mecanismul prin care lantul polipeptidic este

translocat din citosol in reticulul endoplasmic:
Sinteza lantului proteic (lantul peptidic) incepe intodeauna in citoplasma la nivelul
ribozomilor liberi , la acest nivel se formeaza un lant peptidic care prezinta la capatul
lui un peptid SEMNAL (cativa aa) peptidul semnal este recunoscut de SRP (signal
recognition particle) SRP leaga peptidul semnal si conduce lantul peptidic impreuna
cu ribozomul catre reticulul endoplasmic (Rugos) , la nivelul membranei reticului

endoplasmic se afla un receptor pentru SRP la legarea SRP de receptor se activeaza

si duce la activarea unui canal care leaga ribozomul si la deschiderea transloconului
(un canal pe suprafata RER) unde va intra lantul peptidic si se va continua sinteza
lantului. Peptidul semnal NU intra in RE , el este hidrolizat (taiat) de catre o peptidaza
. (+ VIDEO )

63) Rolul reticului endoplasmic in biosinteza si

prelucrarea proteinelor :
Sinteza proteinelor incepe in citoplasma, aceasta ajunge la reticulul endoplasmic
unde sunt preluate de translocon .
La nivelul RER lantul peptidic sufera modificari de CO-traducere si modificari de POSTtraducere , aceste modificari sunt continuate si finalizate la nivelul aparatului golgi
1)modificari CO-traducere : au loc la nivelul transloconului si sunt :
1: initierea glicolizarii proteinelor ( se formeaza str glicozidice)

2: hidroxilarea prolinei si lizinei a proteinelor

3: carboxilarea unor aa din proteine
2). Modificari post-traducere:
1-ajuta proteinele pentru impachetarea corecta, acest proces este realizat cu
ajutorul unor proteine numite saperoni (la nivelul lumenului)

64)Rolul
reticului
membranelor

endoplasmic

in

biosinteza

Proteinele membranare :
-incepe sinteza lor in citoplasma ( poliribozomi) apoi se continua in RER unde
sunt pregatite si transportate la Aparatul golgi si apoi spre membrane .
Lipidele membranare :
1)fosfgliceridele:
Sunt formate la nivelul REN mai ales la nivelul foitei interne a membranei lui
se formeaza mai intai PA din acetil coa si glicerol tri fosfat PA este
hidrolizat de fosfolipaza C cu rezultarea de DAG . se adauga fosfocolina

la DAG cu rezultarea de PC PC este transportat in foita externa prin

miscari FLIP FLOP .
2). REN produce CERAMIDELE care vor forma la nivelul aparatului golgi :
Glicolipidele si fosfosfingozidele
3)Colesterolul este produs din Acetil CoA cu ajutorul enzimelor HMG CoA
reductaza ,scalen sintaza,

65) Ultrastructura aparatului Golgi :

Aparatul golgi este un organit delimitat de endomembrana si are forma unei stive
formata din 3-7 cisterne(saci) si prezinta 2 fete :
1)fata Cis : este convexa , orientata spre nucleu si reticulul endoplasmic , prezinta o
retea de microvezicule ce realizeaza comunicarea cu Reticului endoplasmic rugos
(primeste microvezicule de la reticulul endoplasmic rugos)
2)fata trans : este concava, matura , orientata spre membrana plasmatica , prezinta
o retea de macrovezicule ce transporta produsele de la aceasta fata spre
destinatia finala ( membrana , secretie)

66)polaritatea aparatului golgi :

Aparatul golgi prezinta 2 fete .. o fata cis de intrare si o fata trans de iesire
Polaritatea aparatului golgi este morfologica si biochimica :
fata cis este convexa si prezinta o retea de microvezicule , este orientata spre
reticulul endoplasmic si si au lumenul mai subtire , se mai numeste imatura aici
se gaseste enzime cu propietatea de a reduce ioni metalici
fata trans este concava si prezinta o retea de macrovezicule, este orientata spre
membrana si prezinta ca enzime fosfataza acida( care este enzima marker pentru
Lizozomi)
*aparatul golgi isi mentine polaritatea prin 2 modele cunoscute :
1)modelul transportului vezicular : presupune ca veziculele trece dintro cisterna in
cealalta ( prin microdomenii membranare a fiecarii cisterne Transport anterograd) si
ca unele vezicule scapa acestui proces si se intoarce in cisterna din spate (retrograd)
2)modelul maturarii cisternelor : presupune ca intreaga cisterna inainteaza
anterograd dar unele proteine se intorc in spate ( Retrograd) .. acest model nu a fost
validat nici pana in ziua de astazi .

Prin aceste modele se demonstreaza ca mereu ramane cv in spate mai imatur ca cel
de in fata ( adica isi mentine polaritatea) .

67)functiile aparatului golgi :

1) maturarea si marcarea si sortarea proteinelor : --> proteinele membranare ,
proteinele lizozomale , proteinele de secretie facand parte din organitele ciclului
secretor :
glicolizarea proteinelor ( adaugarea unor grupari glucidice pe proteine)
continuarea impachetarii proteinelor
sortarea lor in functie de unde se duc ( lizozom , membrane, secretie)
transportul lor prin macrovezicule catre destinatia finala.
2)Formarea lizozomilor ( formeaza enzimele lizozomale si le pune intr-o vezicula
aceasta vezicula cand paraseste aparatul golgi se va numii Lizozom)
3)produce GAG ( Glicozaminoglicani )
4)produce sfingolipide si glicolipide din ceramide

68)ciclul secretor :
Este calea prin care se formeaza materialele de secretie si care la final iese din celula
prin exocitoza, aceasta cale are loc prin mai multe etape :
1) La nivelul nucleului se sintetizeaza ARNm din ADN (transcriptie genica)
2) ARNm iese din nucleu si se duce la ribozomii liberi si le activeaza pentru a
incepe sinteza de lant peptidic
3) Lantul peptidic (cu 30 de aa) este transportat impreuna cu ribozomul cu
ajutorul SRP la RER
4) La nivelul RER este preluat de catre translocon si se continua sinteza lantului
5) La nivelul lumenului RER incepe impachetarea lantului si maturarea acestuia
6) Apoi este transportat la fata cis a aparatul golgi prin microvezicule unde se
continua maturarea si lui si ajunge la final pe fata TRANS unde va fi
transportat catre Membrana prin Macrovezicule
7) Vezicula fuzioneaza cu membrana celulara scotand continutul afara
( exocitoza)
.
Transportul veziculelor in celula se face cu ajutorul Microtubulilor si in apropierea
membranei cu ajutorul Actinei.

69)biogeneza lizozomilor :
Biogeneza lizozomului implica biosinteza protein-enzimele lizozomului si proteinele
membranare.

Hidrolazele lizozomale (protein-enzimele): incepe sinteza lor in citoplasma apoi este

transportat la RER unde se continua sinteza si se produce glicozidarea lor apoi
sunt transportate la AP golgi unde vor fi etichetate cu M6P (manoza 6 fosfat) la
acest nivel se matureaza aceste enzime si sunt transportate sprefata TRANS unde
se vor sorta si agrega cu ajutorul M6P intr-o singura vezicula ( inconjurata de
clatrina) care este eliberata in citoplasma cu numele de lizozom primar.
-proteinele membranare au aceasi cale ( citoplasma RER A.Golgi) .. o proteina
membranara importanta este o proteina transmembranara (pompa de H)
Enzimele lizozomale sunt : hidrolazele ( proteaze , glicozidaze, lipaze , nucleaze) si
fosfataza acida.

70)exocitoza :
Procesul de transport al moleculelor in spatiul extracelular sau membranar prin
intermediul fuzionarii veziculelor cu membrana .
Exista 2 tipuri de exocitoza :
1)constitutiva independenta de CA+2 :
Are loc in toate celulele si serveste fie la eliberarea unor substante in afara celulei ,
fie la livrarea catre membrana a unoi proteine nou sintetizate .
2)neconstitutiva dependenta de CA+2 :
-este dependenta de calciu si are loc la nivelul SINAPSEI chimice cu rolul de a elibera
veziculele cu neurotransmitatori

71)mitocondria : aspect la MO si ME:

Mitocondria este un organit delimitat de 2 membrane , cu functie de baza
sinteza de ATP.
La Microscopu optic (Structura) : prin coloratia hematoxilina ferica ,
mitocondria este evidentiata sub forma unor structuri granulare.
La ME (ultrastructura): mitocondria este delimitata de 2 membrane : a)
membrana mitocondriala externa , b) membrana mitocondriala interna
care prezinta niste falduri numite criste mitocondriale.
-cele doua membrane definesc doua compartimente mitocondriale :
1)spatiul intermembranar : delimitat de cele doua membrane, se mai
numeste si compartiment mitocndrial extern
2)matricea mitocondriala care este delimitata de membrana mitocondriala
interna, la acest nivel se gaseste ADN mitocondrial (circular fara capete
libere ) si ribozomi , matricea se mai numeste si compartiment mitocndrial
intern

72)membrana mitocondriala interna (Organizare si

functii):
Membrana mitocondriala interna este organizata conform modelului mozaic
fluid (asemanator membranei celulare) (deci este Trilaminata ) cu bistrat
lipidic si proteine . Dar :prezinta o exceptie este formata din 70-80%
proteine si doar 20-30 % lipide ( Are Rol metabolic crescut) , Procentul mic
de lipide este compensat prin prezenta unui fosfolipid cu hidrofobicitate
crescuta numit cardiolipina
ROL: la nivelul membranei mitocndriale interna are loc lantul respirator
(lantul transpportor de electroni) format din 4 complexe proteice I-IV , si
Sinteza de ATP prin complexul V (ATP Sintaza)
** la nivelul matricii mitocondriale se obtine din acil CoA Acetil CoA prin B
oxidare si din Acetil CoA NADH si FADH2 prin ciclul krebs, NADH si
FADH2 sunt preluati de membrana mitocondriala interna si incepe lantul
respirator :
1)Complexul I : NADH dehidrogenaza :
-introduce in sistem electronii preluati de pe NADH si ii pune pe ubiquinona
(CoQ) , energia rezultata de la electronii transportati este folosita pentru
pomparea de protoni din matrice spre spatiul intermembranar ( deci se
conserva energie sub forma de gradient)
2)Complexul II : Complexul succinat dehidrogenaza:
-este singurul complex care nu pompeaza protoni , acest complex introduce
in sistem electronii preluati de pe FADH2 si ii preda Ubiquinonei (CoQ)
3)Complexul III : complexul citocromilor b-c
Acest complex preia electroni de la ubiquinona si ii transfera pe Citocromul
C , energia preluata de la transferul de electroni este folosita pentru
pomparea de protopni din matrice in spatiul intermembranar .
4)Complexul IV : complexul citocrom-oxidaza
Este ultimul complex din lantul respirator , acest complex preia electronii de
pe citocromul C si ii transfera pe Oxigen energia rezultata este folosita
pentru pomparea de protoni din matrice spre compartimentul extern ( in
urma reactiilor din acest complex rezulta h2o)

complexul V : se mai numeste ATP sintaza , are 2 domeni :

a-portiunea F0 :este domeniul transmembranar al complexului si are rol de utilizare translocare

protonilor din spatiul intermembranar spre matrice

b-protiunea F1 : este endodomeniul complexului (domeniul care este spre matrice) , catalizaza
reactia : ADP + Pi = ATP
deci acest complex utilizeaza gradientul de protoni format de lantul respirator pt. sinteza de ATP

73)membrana mitocondriala externa si spatiul

intermembranar (organizare si functii)
-membrana mitocondriala externa : este organizata conform modelului mozaic

fluid (bistrat lipidic) care seamana cu membrana celulara dar aceasta

membrana are o permeabilitate foarte mare prin prezenta Porinelor
(proteine transmembranare care permit schimbul a tuturor moleculelor de
sub 5kD intre citosol si compartimentul mitocondrial extern .
-membrana mitocondriala externa activeaza acizii grasi si preia acil CoA si ii
transforma la Acil Carnitin ca sa il poata transloca (mai departe este
preluat de membrana mitocondriala interna unde il baga in matrice dupa
ce il transforma inapoi in Acil CoA)
-in membrana mitocondriala externa avem o enzima numita Monoamin
oxidaza care este enzima marker a membranei mitocondriale externe
inactiveaza epinefrina ( adrenalina) si norepinefrina(noradrenalina) acest
processe numeste deaminare oxidativa a aminelor biogene .
** Compartimentul mitocondrial extern (spatiul intermembranar) : delimitat
de cele doua membrane .
-Prezinta enzima Adenilat kinaza care transfera o molecula de Fosfat de pe
ATP pe AMP cu rezultarea de doua ADP ( Consuma 1 atp pentru pregatirea
formarii a 2 ATP)
-prezinta enzima Nucleozid fosfokinaza care transforma nucleozidele la
nucleotide.

74) organizarea si functiile matricii mitocondriale :

Matricea mitocondriala se mai numeste si compartimentul mitocondrial intern
Si este delimitata de Membrana mitocondriala interna .
-Prezinta ADN propriu (care codifica doar 1% din proteinele mitocondriale)
-prezinta ribozomi mitocondriali
-la acest nivel se produce B oxidarea acizilor grasi cu producerea de acetil
CoA

-Acetil CoA este preluat de ciclul krebs cu producerea de ATP si NADH si

FADH2 (donorii de electroni)

75)Biogeneza mitocondriei:
Mitocondria contine ADN propriu dar nu este capabila sa isi sintetizeze
proteinele prpii( Doar 1 % se sintetizeaza din ADN-ul propriu)
Mitocondria se divide si isi importa proteinele din citoplasma ( Organit
semiautonom)
*Importul :
Se sintetizeaza 2 feluri de proteine:
1)proteine cu secvente semnal clivabile numite Presecvente . pentru
matrice si membrana mitocondriala interna si spatiul intermembranrar.
2)proteine cu secventa semnal de tintire fara secvente clivabile pentru
membrana mitocondriala externa .
*Acest import se realizeaza cu ajutorul unor complexe proteice
transmembranare care preiau proteinele pe baza recunoasterii secventelor
semnal si translocarea lor . aceste complexe se numesc Translocaze :
1)Translocazele membranei mitocondriale externe (TOM)
- orice proteine importata trebuie sa treaca mai intai prin TOM .
TOM este un complex proteic transmembranar Multipas cu 7 subunitati
proteice care actioneaza ca receptor si formeaza un canal .
-

Toate proteinele destinate sa intre in mitcondrie sunt complexate cu

Saperoni citosolici (HSP90) care le impiedica sa se agrege si le mentine
intr-o conformatie care le permite sa fie translocate .

a)TOM preia proteinele destinate membranei mitocondriale externa si le

preda unui alt complex proteic numit SAM (Sort and ansambly machine)
care sorteaza le sorteaza si le ansambleaza in membrana.
b)Proteinele destinate membranei mitocondriale interne si a matricei sunt
preluate de TOM si date mai departe catre transloconul membranei
mitocondriale interne TIM .
2)Translocazele membranei mitocondriale interne (TIM ) prezinta :
a)Tim23 : care continua translocarea proteinelor cu secvente in interiorul
matricei ( aceasta are nevoie de ajutorul unei proteine saperona numita
saperona mitocodriala (HSP70) sa le ajute sa fie transporate iar in matrice
sunt preluate de catre alte saperone numite )HSP 60 si HSP 10 care le
ajuta sa se impacheteze corect pentru functia lor specifica
b)Tim22 : preia proteinele destinate membranei mitocondriale interne si ii
integreaza in ea.

76)rolul mitocondriilor in apoptoza:

Apoptoza reprezinta moartea celulara programata, ce joaca un rol esential in
organogeneza si reinnoirea celulara
Apoptoza are 3 cai :
1) Cale extrinseca
2) Cale mitocondriala
3) Cale nucleara
Noi vom vorbii de calea mitocondriala :
*Factorii care pot pornii apoptoza prin aceasta cale sunt : Stresul intracelular ,
toxine bacteriene , infectie virala ce poate modifica putin ADNul nuclear
acestia duc la activarea unor proteine din citoplasma (Proteine pro
apoptotice numite BAX)
acestea se duc la membrana mitocondriala externa si formeaza un
canal care scoate din mitocondrie Citocromul C ( mai scoate din
mitocondrie si inhibitorii ai inhibitoriilor de apoptoza)
citocromul C se leaga de niste proteine citoplasmatice numite APAF1 si le
activeaza
acestea se leaga intre ele si formeaza un complex numite APOPTOZOM
de acest apoptozom se leaga o protein enzima (caspaza 9) caspaza de
initiere si este activata
aceste caspaze active duc la activarea CAspazei 3 Efectoare .. Caspaza 3
este responsabila de digestia si distrugerea celulara .:
-Taie proteinele citoscheletului si cele membranare
-incepe degradarea aparatului golgi
-distruge proteinele (icad) care inhibau ADN-azele : se activeaza ADN-azele
si digera ADN-ul
***Video : Mitocondrial Pathway ***

77)nucleul celular definitie , aspect la MO respectiv la

ME:
Nucleul este cel mai mare organit celular delimitat de invelisul nuclear, si
este centrul de control si comanda a celulei eucariote , este sediul ADN-ului si

replicarii ADN (purtatorul informatiilor geneticie) si sinteza de ARNm

(transcriptie genica)
-La MO: nucleul este bazofil deci apare albastru-violet la coloratie H-E
-exista si metode speciale de evidentierea eucromatinei :
1 reactie FULGEN : ADN=ROSU-violet
2 reactie brachet ADN = VERDE ,,, ARN = ROSU
*La ME : se observa nucleoplasma care cuprinde Matricea nucleara ,
heterocromatina care este electronodensa si eucromatina care este
electronoclara , nucleolul , invelisul nuclear cu cele doua membrane si pori.

78)nucleul celular : numar , forma , localizare:

Nucelul este prezent in toate celulele organismului uman cu cateva exceptii :
Hematia adulta si trombocitele
*Numar: de regula fiecare celulala are un nucleu dar mai exista celule care
au mai multi nuclei :
1) celule binucleate (cu 2 nuclei) Hepatocitele (celulele ficatului)
2)celule cu cateva zeci de nuclei : Osteoclastele si celulele gigante din TBC
(Langhans)
3)Fibra musculara striata ( are 40 de nuclei pe cm)
*Forma : De obicei forma nucleului urmareste forma celulei :
-Rotund-ovalar in celulele sferice
-Turtit in celulele care exista acumulari de material ( secretorii )
-alungit : in celulele inalte
-lobat : in unele leucocite ( celule sangvine albe)
-inmugurit : in megacariocite
*Localizare :
-nucleul este localizat central
-la unele celulele poate fi asezat bazal ( celula calciforma)
-poate fi situat si medio-bazal (la unirea treimii bazale cu cea medie) in
celulele secretorii
-periferic (excentric) in :

( fibra musculara striata)

(adipocit) pt ca incluziunile lipidice ocupa majoritatea citoplasmei )

79)invelisul nuclear : definitie organizare

ultrastrucutura :
Este un complex format din 2 membrane ce inconjoara nucleul si separa
nucleoplasma de citoplasma . este prezent doar la celulele eucariote .
-Ultrastructura invelisului nuclear : (La ME):
1)membrana nucleara externa ca prezinta atasati pe ea ribozomi si se
continua cu RER . (Trilaminata cele 2 parti hidrofile se vad mai dens si
partea hidrofoba mai clar bistrat lipidic )
2)membrana nucleara interna ( tot trilaminata adica bistrat lipidic )
3)spatiul perinuclear ( cisterna perinucleara) spatiul intre cele doua
membrane
4)pori : locul unde se intrerupe invelisul nuclear si formeaza impreuna cu
proteinele anulare complexul por
5) lamina densa : un strat subtire sub membrana interna

80)porul nuclear , transportul prin por.

Este zona de intrerupere a invelisului nuclear si formeaza impreuna cu
proteinele anulare complexul por .
*Complexul por : prezinta 8 Subunitati proteice anulare citoplasmatice si 8
nucleoplasmice care formeaza cosuletul fibros al porului , complexul por
prezinta un canal central si niste canale periferice mici :
Transportul prin por:
Se face in ambele sensuri si se imparte in transport PASIV prin canalele
periferice pt moleculele cu greutate moleculara mica (sub 44kD) si ioni ,
ACTIV prin canalul central pentru moleculele cu greutate moleculare mai
mare de 44KD si necesita ATP
*Transportul Activ se imparte in Import si Export:
Import :
-proteinele nucleare
-enzime necesare pentru transcrierea adn-ului , complexe receptor-hormon ,
complexe ribonucleoproteice .
Export:

-ARNm,Ribozomi,ARNt

81)nucleolul:
Este un corpuscul intranuclear cu rolul in biosinteza de ribozomi (Sinteza de
ARN ribozomal)
-La MO : nucleolul este intens bazofil si se coloreaza cu HE si se vede albastru
inchis
Ultrastructura la ME:
Prezinta 4 componente:
1)pars amorfa (zona amorfa) Densa , zona de transcriptie)
2)Pars fibrosa(partea fibrilara ) contine ADN si gene pt ARNr
3)Pars granulosa ( Contine ARNr)
4)Pars cromosoma

82)matricea nucleara : ultrastructura , Roluri:

este formata dintro retea de filamente proteice nonhistonice numite
SCAFFOLD , aceasta retea seamana la organizare cu Citoscheletul
celulei.
Matricea nucleara prezinta urmatoarele roluri:
-contine enzime pentru sinteza de ADN si ARN si reprezinta sediul unor
procese de Replicare a ADN-ului, Participa la organizarea
Nucleolului , Mediaza Semnalele hormonale si are rol in diviziunea
celulara si in reconstructia nucleara.

83)Cromatina :
Este o forma de organizare a ADN-ului , este formata din ADN si proteine
histonice
Cromatina si cromozomul sunt Doua forme de organizare a ADNului .
Cromatina este forma de organizare in INTERFAZA
Si Cromozomii in : adica cromatina foarte condensata prezenti in timpul
diviziunii celulare .
se clasifica in : 1- Eucromatina 2-Heterocromatina :

84)Eucromatina :

Este partea activa functional a cromatinei ( adica face transcrpitie

genicasinteza de ARNm)
-Este Palid colorata la MO si electronclara la ME
Prezinta gene structurale si este impartita in :
1)activa : este partea activa care contine gene care se transcriu in ARNm
2)permisiva : este acea portiune din Eucromatina care devine activa Doar
dupa ce primeste semnale (hormoni)

85)Heterocromatina:
Este partea inactiva genetic din cromatina si este intens colorata la MO si
electronodensa la ME si este impartita in :
1)constituitiva: este permanent condensata si inactiva genetic si nu contine
gene structurale si ADN-ul din ea este intens condensat >> este
identificata in cromozomul Y
2)Facultativa : este cromatina mai putin n condensata care contine gene
structurale dar sunt inactive genetic ( a fost odata activa , poate
redeveni activa) si se imparte in :
a)Autozomala : heterocromatina mai putin condensata care se poate
transforma in eucromatina pt a deveni activa
b)gonozomala este heterocramtina prezenta in cromozmii X ce determina
sexul feminin .

86)fibra de cromatina : histone si proteine

nehistonice .: Roluri si caractere generale .
Cromatina esste organizata sub forma de Fibre
Fibra de cromatina este alcatuita dintr-o subunitate repetitiva numita
NUCLEOZOM (care poate fii un subiect de examen): nucleozomul
este format din proteine histonice inconjurat de ADN
ADNul face 2 ture alfa helix in jurul fiecarei nucleozom
Nucleozomul este format dintr-un miez care contine 2 molecule de H3 si H4 ,
invelisul miezului este format dinH2A si H2B si legatura dintre
nucleozomi este formata din H1 si ADN
Proteinele histonice sunt sintetizate in citoplasma si importate in nucleu prin
transport activ prin por
,sunt proteine bazice (H1 H2A H2B H3 H4)
Cu Rol de formarea si mentinerea fibrei de cromatina

Proteinele nehistonice : sunt sintetizate in citoplasma sunt acide si se gasesc

in nucleoplasma nucleol si cromatina cu rolul in reglare activitatiii
genetice.