HISTOLOGIE – CURS 3

PLASMALEMA
- Reprezinta structura de baza a tuturor mb celulare (periferice+endomembrane).
- Alcatuita din bistratul lipidic asociat cu proteine.
- Grosime de cca. 7,5 nm (nanometrii).
- La un grosisment redus (de 10.000 ori) apare ca o linie unica electronodensa.
- Aspect characteristic trilaminar, cu 2 laturi dense (2,5 nm) separate de o banda
clara (3 nm).
- Compozitia chimica a plasmalemei cuprinde:
o Lipide complexe
o Proteine
o Glucide
1. LIPIDELE
- Continute in bistratul lipidic, fiind reprezentat de:
 Fosfolipide (70%)
 Colesterol (25%)
 Glicolipide (5%)
1) FOSFOLIPIDELE din plasmalema sunt reprezentate de:
 Fosfogliceride (ex: fosfoatidilcolina, fosfatidiletanolamina,
fosfatidilserina, fosfatidilinozitolul).
 Sfingolipide (cea mai raspandita este sfingomielina.)
 Fosfatidilcolina = LECITINA :
 Aspectul unui “cui” in care “capul” (alcatuit
din radicali de colina si fosfat) este
HIDROFIL, poarta sarcini electrice si e numit
GRUP POLAR.
 Radicalii de acizi grasi sunt HIDROFOBI si
formeaza segmental apolar al moleculei.
2) GLICOLIPIDELE:
 Pot fi :
 Simple : cerebrozidele
 Complexe: gangliozidele:
o Contin 1 sau mai multi radicali de acid
salicilic care le ofera sarcina electrica
negativa
 Au sarcina electrica negativa.

3) COLESTEROLUL:
 Se gaseste in proportie mai mare in mb la care predomina
functia de bariera, dar scade in membranele intracelulare.

1
 - Fluiditatea lipidelor

2. PROTEINELE
- Formeaza 2 straturi asimetrice, ce tapeteaza bistratul lipidic sau pot
traversa bistratul lipidic, unde executa miscari de translatie si de rotatie.
- Prin electroforeza in gel de poliacrilamida au fost identificate 15 proteine
majore, cu greutati moleculare intre 15.000 – 250.000 daltoni.
- 3 dintre aceste protein majore ( spectrina, glicoforina si proteina benzii 3)
ocupa peste 60% din greutatea proteinelor membranare.
- 2 tipuri de proteine:
a) Transmembranare (intrinseci/integrale):
 Curprinse in bistratul lipidic ca niste cuburi de gheata
 Legate hidrofil + hidrofob de lipide

2
 Se extrag greu
Servesc ca dispozitive de receptie-transductie
!!! COMPOZITIA, ORDINEA MOLECULELOR SI DISPUNEREA
LANTURILOR DE OLIGOZAHARIDE FATA DE PROTEINELE
TRANSMEMBRANARE DETERMINA SPECIFICACITATEA
FUNCTIONALA SI IDENTITATEA FIECARUI TIP DE CELULE.
b) Membranare periferice (extrinseci):
 Situate de o parte si de alta a bistratului lipidic de care se
ataseaza prin slabe legaturi hidrofile.

3. GLUCIDELE:
- Reprezentate de:
a) Hexoze
b) Hexozamine
c) Acid salicilic

3
 - Fragmentele de acid salicilic ocupa intotdeauna extremitatile periferice
ale lanturilor de oligozaharide si confera sarcina electrica negative
suprafetei celulelor eucariote.

CITOSCHELETUL
= retea de proteine extrinseci (grosimea de 5-9 nm), situate pe fata interna a mb
periferice.
- Legat de plasmalema prin intermediul capatului intern al proteinelor
transmembranare, iar spre interiorul celulei se continua cu citoscheletul din matricea
citoplasmatica.
- La microscopul electronic, citoscheletul membrane apare ca o retea de
microfilamente proteice orientate neregulat, in nodurile retelei fiind prezente
proteine globulare.
- Principalele tipuri de proteine citoscheletale:
o Spectrina
o Anchirina
o Actina
o Glicoforina
o O proteina care in cursul electroforezei in gel de poliacrilamida migreaza in
banda 4-1.
o Alte proteine neidentificate, ce au mase moleculare diferite.
- Prin extragerea spectrinei + actinei, citoscheletul mb se dezintegreaza si astfel isi
pierde forma si structura.
- Se gasesc unele proteine cu locusuri de legare a calciului denumite CALMODULINE,
ce joaca un rol important in reglarea proceselor intracelulare.
- Legaturile dintre diferitele tipuri de proteine din citoschelet sunt realizate prin
procese de fosforilare, in care intervene o proteina reglatoare, GELOSINA,
dependenta de calciu.
- Confera membranei:
1) Elasticitate: prin dispunerea in retea a proteinelor
2) Rezistenta: prin complexele proteice de la nivelul nodurilor.

4
DIFERENTIERI DE SUPRAFATA ALE MB CELULARE PERIFERICE
= neregularitati ale citoplasmei periferice, cu caracter tranzitoriu/permanent, delimitate de
mb.

- Diferentieri tranzitorii:
o Apar si dispar in raport cu anumite momente functionale ale celulei
o Aspectul unor invaginari ale plasmalemei (in endocitoza) sau al unor
expansiuni, cum ar fi:
 Pseudopodele
 Sunt expansiuni cu forma de:
o Conuri
o Degete
 Contin organite celulare, precum MITOCONDRII, RIBOZOMI SI
LIZOZOMI.
 Valurile si membranele ondulate
 Sunt expansiuni lamelare, foarte mobile, ce se formeaza in
mediul lichid.
 Nu contin organite.
 Nu adera la suporturi.
 Apar in urma unor modificari ale tensiunii superficiale.
 Se intalnesc la histiocitele implicate in fagocitoza.

5
- Diferentieri permanente:
o Reprezentate de:
 Microvilli:
 = expansiuni cilindrice, delimitate de mb polului apical
 Intervin in procesele de absorbtie prin marirea suprafetei de
contact a celulei cu substantele ce vor fi absorbite si prin
concentrarea unui numar mare de receptori.
 Pot fi dispusi:
o Grupati
o Solitari:
 Sunt inegali
 Forme si dimensiuni variabile
 Distantate unele de altele, formand MARGINEA
IN PERIE (ex: la nefrocite, din tubii contorti ai
nefronului).
 Cili:
 Pot fi:
o Mobili (vibratili/ kinetocilii):
o Rigizi (stereocili)

6
CILII MOBILI
- Prezenti la polul apical al celulelor epiteliale din mucoasa aparatului respirator sau a
oviductului.
- Lungime de 5-15µm
- Grosime de 0,2µm
- Formati din 3 portiuni:
1) tija/portiunea libera:
 Contine:
 matrice electro-densa: plasata la periferie
 complex filamentos axial (sau axonema) : format din 10
perechi de tubuli longitudinali:
o 1 pereche centrala
o 9 perechi periferice : dispuse in jurul perechii centrale

2) corpuscul bazal:
 Aspect cilindric
 Cuprinde in structura sa:
o 9 dublete/ triplete periferice de microtubule
o Ii lipseste perechea centrala

3) radacina cilului:
 Formata din dubletele/tripletele periferice ale corpusculului bazal
care ajung in citoplasma polului apical al celulei ciliate
 Rol de a ancora cilul in citoplasma
 Proprietati contractile
 Participa la conducerea stimulilor receptionati de portiunea libera.

CILII RIGIZI/ STEREOCILII

- Cili rigizi
- In structura lor lipseste perechea de microtubule centrali, avand numai cele 2
dublete periferice
- Se intalnesc pe polul apical al celulelor din epiteliul epididimului.

 Flagel:
 Are in axonema:
o 1 pereche centrala
o 9 perechi periferice de microtubuli
 Prezent in alcatuirea spermatozoidului

7
 Platoul striat:
 Cuprinde numerosi microvilli (300-3000/enterocit) uniformi ca
lungime (0,6 – 0,8 µm) si diametru (200nm), imbracati in
glicocalix.
 Plasmalema microvililor contine ATP-aza si un numar mare de
transportori
 Citoplasma microvililor cuprinde in zona centrala
microfilamente (10-40) de actina, dispuse paralel cu axul lung
al microvilului.

8
JONCTIUNILE CELULARE
= structuri stabile prin care plasmalemele celulelor interactioneaza specific

- In raport cu structura lor, se descriu:

o Jonctiuni simple:

9
  Intre plasmaleme exista un spatiu (de cel putin 30nm) prin care pot
trece toate tipurile de molecule existente in mediul intercellular
 Dupa aspectul lor, ele sunt de 3 feluri:
 Spatii intercelulare
 Jonctiuni intercelulare denticulate
 Jonctiuni intercelulare digitiforme

o Jonctiuni complexe:
 3 categorii de jonctiuni complexe:
 De adezivitate/DESMOZOMII:
o = jonctiuni ce confera o mare rezistenta mecanica unor
tesuturi + organe solicitate in acest sens
o Se prezinta sub 3 forme (intalnite in tesuturile
epiteliale):
 a) desmozomi in pata:
 Se mai numesc si desmozomi in “spot”,
in “nit” sau macula adherens.
 Prezenti mai ales in tesuturile epiteliale
de acoperire.

10
 b) desmozomi in banda:
 zonula adherens sau in panglica
 prezenti la:
o polul apical al celulelor epiteliale
o nivelul segmentelor transversal
ale discurilor intercalare cardiace

11
 c) hemidesmozomi (sau semidesmozomii):
 reprezinta o varianta a desmozomilor in
pata, prin care se leaga celulele
epiteliale de membranele bazale.
 prezinta numai jumatate din structura
desmozomului (adica pe fontul
citoplasmatic al plasmalemei exista un
disc care se leaga de mb bazala prin
filamente).

12
 Impermeabile:
o Dispuse in panglica, fapt pt care se mai numesc zonula
occludens.
o Se caracterizeaza prin:
 Flexibilitate + siguranta.
 Formarea unor bariere chimice + fizice
intercelulare.
 Conferirea unei polaritati a celulelor angajate in
jonctiuni.
 Aparitia unui timpuriu, intre celulele
embrionare, initial sub forma de macule, care
se extend treptat, luand forma de zonule.
o Joncţiunile focale:
 Reprezintă o variantă a joncţiunilor strânse, în
care membrana celulei se apropie de substratul
de adezivitate până la 10-15 nm.
 Pe faţa extracelulară a membranei sunt
prezente filamente glicoproteice de
fibronectină.
 Pe faţa intracelulară se aglomerează fascicule
de microfilamente de actină şi vinculină, care se
leagă de plasmalemă prin intermediul unor
densificări adiacente membranei.
 Între filamentele de fibronectină şi
microfilamentele de actină şi vinculină se

13
 realizează dispozitive transmembranare de
legătură (de 8- 20 nm), denumite FIBRONEXURI.

 De comunicare:
o Permit trecerea unor molecule mici dintr-o celula in
alta
o Sunt de 2 tipuri:
 Sinapsele
 Jonctiuni permeabile:
 De tip gap, nexus sau macula
comunicans sunt realizate prin structuri
proteice denumite CONEXONI.
o Conexonii strabat plasmalema,
proeminand de o parte si de alta
a bistraturilor lipidice ale
membranelor adiacente.

14
o Complexe jonctionale:
 Cuprind jonctiuni stranse spre frontul luminal si desmozomii spre
frontul latero-bazal.
 Intalnite intre celulele din epiteliile intestinale + renale.
 Prezente toate tipurile de legaturi intercelulare necesare pentru
indeplinirea functiilor specific tesuturilor respective.

15
16