Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Biocel Sub Rezolvate 2009

    Încărcat de

    ariadna89
    4K vizualizări25 pagini
    UMF Carol Davila subiecte biocel 2009 rezolvate

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    UMF Carol Davila subiecte biocel 2009 rezolvate

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4K vizualizări25 pagini

    Biocel Sub Rezolvate 2009

    Încărcat de

    ariadna89
    UMF Carol Davila subiecte biocel 2009 rezolvate

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 25
    Biologie celulara subiecte: 7 1.Conceptul actual despre organizarea membranelor ¢eltlare “membrana este o pelicula foarte subtire (cative nm) si foarte flexibila, ce acopera si Gelimiteaza compartimentul citoplasmatic, controleaza schimburile cu mediul inconjurator, se comporta ca un sistem de receptie-transductic si constituie substratul adezivitatii celulare. Ea prezinta si diferentieri speciale cum sunt dispozitivele jonctinale, microvilli ciii, Nagel, ec. “in esente, continuumul bilipidic, asimetric si fluid , reprezinta axul intregului edificiu molecular, pe cele doua fete hidrofile, proteinele sunt distribuite asimetric si in aranjamente foarie caracteristice, “membrana celvlara este alcatuita din trei parti componente principale: a)plasmelema, complexul lipoproteic, in grosime de cca 7,5 nm cu structura trilaminara aleatuite din 2 benzi intunecate si una clara ce le separa; b)glicolema, complexul glicoproteic, superficial in grosime de cca 50 nun ce sc alla pe versantul extern al plasmalemei c) citoscheletul membranei, reteaua de proteine ancorata la plasmalema pe fata interna ce se continua spre interiorul celulei cu citoscheletul asociat matticei. in grosime de cativa nm. <% 2,Comporitia chithica si functiile membranei »- “in aleatuirea membranclor celularg participa apa cu aproximativ 30% din masa umeda, substantele organice cu cca 78% {i sarurile minerale in cantitati foarte mici. 98% din masa uscata a membranelor este reprezentata de lipoproteine si ca glucidele sunt numai in cateva procente. In majoritatea membranelor, proteinele sunt intve 5G si 60% iar lipidete intre 46 si 4%. Membranele mielinice fee exceptie majoritatea sunt lipide. Totalitatea Vipidelor din suprafata celulei sunt localizate in plasmalema, unde formeaza o foita continua si hidrofoba ce constituie axul in jurul caruia se organizeaza toate celelalte populatii de molecule din membrane. Glucidele sunt prezente exclusiv in glicolema numai sub forma de fiagmente de molecule relativ scurte, fie conjugate cu proteine fie atasate la capetele hidrofile a unor lipide de pe fata externa a continumuului lipidic. Proteinele sunt reprezentate in toate cele wei straturi ale suprafatei celulare — in plasmalema, in principal de o parte si de alta a continuumului lipidic; in plicolema alcatuind tesatura pe care sunt atasate glucidele; in citoscheletul membranei, unde realizeaza 0 retea foarte fina si foarte supla. Membrana permite pasrunderea subst in eelula.Functie de bariera si metabolica, 3.Lipide membranare — definitie si clasificare ate [ipidele membranei celulare sunt localizate in continumul hidrofob al plasmalemei. Datorita acestui bistrat lipidic, diferitele tipuri de mote membranele cu viteze diferite Principalele tiputi de lipide ce intra in aleatuirea membranelor sunt fosfo glicolipidele. le strabat pidele, eolesterolut si Sunt amfilile — pot sa interactioneze alat cu comp hidrotobe dar si cu hidrofil onganizate find ia moduri diferite, Reprezinta $0% din materialul organic membranar dar sunt majoritare sub aspect molecular. Bistratul lipidic este eter asimettic si prezinta Duiditate manifestata bidimensions pidele repreziata o categorie larga de subst organice, relativ insolubile in apa, Sunt componente ce indeplinese 0 caract esentiala - au caracter amfipat ~ steuctura formate este amfifila. Sunt molecule mici cu grade ri de bertate in a se mis re ele fa nivelul structurii capatand o dinamicitate ce este in avantajul el, Cu cat componentele unt mai mici, cu atat miscarea este mai frenetica. Au tendinta spontana de asociere — fvantaje energetice inceerca sa mascheze portiunile hidrofobe in grosimea structurii, faeand structura acomodabila, Defectele structurala sunt usor de acceptat si cercetat. Nut au urmari catastrofale , nu e afectat integritatea struct, Toate lipidele mmb celulare sunt focalizate in bistratul lipidie al plasmalemei datorita caruia moleculele strabat mmb cu viteze diferite, Lipidele ce intra in aleatuie:fosfolipide 70-75% - foita extema: PC si Sm - foita intema PB, PS si PT Colesterol 20-25% intre cele 2 foite icolipide 1-10% numai pe foita externa a bisteatulut 4Fosfolipide— distributie, mobilitate “fosfolipidele formeaza marca majoritate a lipidelor din endomembrane si cea 75% clin Tipidele citoplasmei. Au o coada hidrofiba formnata din 2 lantut alifatice, in eapul polar a fostat care se esterilica la 1 hidroxil, alt hidroxil il poate fotosi in legarea altei componente pastiandi-se caract de lipid membranar. In capul bidrofil sunt struct glucidice cu org vatiabila. Fosfolipidete cele mai freevent prezente in citomembrane sunt fosfatildicolina, sfingomielina, fosfatidictanolamina si fosfatidilserina, Deoarece fosfolipidele concentreaza la un capat radicalii hidvofili si la celalalt capat radicalii hidrofobi, sunt denumite molecule amfipate sau bimiodale. Moleculele bimodale au proprietatea de a se orienta in monostrat. Atunci cand concentratia fosfolipidelor este mai imate decat cea necesara pentru a satura interfetele se formeaza micelii. Cele mai frecvente (20-25%) :fostatidilcolina (PC ) Fosfatidliletanolamine (PE) Fosfatidilserine (PE) Sfingomieline si cardiolipine Incantitate mica( 1 %) : fosfatidilinozitoli (Pl) Acizi fostatidici Distributie = foita intema : PE , PS si PL -foita externa ; PC si SM + glicolipide( numai aici) -intre cele 2 foite : colesterol Miseari : - intramoleculare: de rotatic si de flexie -intermoleculare : de translatie si Hip Hlop( rare) 5.Rol lipide membranare ereste cant de AWMiPc in eitos AMPo=inesager de ordinul I! in citosol heterometrice o meetin frees de pom moe onl. coportighs da wed4pre arhivibolia wor | ‘ en mentiles ton reuace SO otk, (pate! Ss 5 ay : corbroeke rou Ud oaurnaua Wmruiceek (ELSES 17.Mesageri secunzi — definitie, exemple, efectori intracelulari ~ TAMP-c este considerat mesager de ordinul Ii in citosol, intrucat determina efecte Tetabolice spevifice induse de mesgerul de ordinul 1 prin intermediul receptorilor. tn srefelul de mesager secundar, ligandal nu intra in celula si impactul eu celula are toc La suprafata membrane’ celulare, Deci efectele biologice ale liganduli sunt meclate in celula prin AMP-c si nu prin ligand, Sursa de mesageri secunzi este considerat acidul arahidonic. MSG secund: ionii de calciu. ~ stimularea celulei duce la oscilatia concentratiei de Ca « activeaza o serie de proteine sensibile la concentratia de Ca Semmnalul este transmis prin 3 mecanisme: 1 calmodulina: activ o protein kinaza ce fosforileaza dif proteine 2 axinele pot forma o retea de a lungul supraf rumb cu modificarea fluiditatit mmb 4 protein kinaza C dependenta de Ca , DAG si fosfolipide participa Ia cresterea celulara sidezvolt umor tumari. vw Cele 3 mecanisme se intersecteaza in multiple puncte si se pot regla reciproe. Y 18:Transport pasiv — clasificare, exemple vealzeam trecerea moleculelor mici prin membrana celulara in sensul gradientului de Goncenttatic, iar in cazul unor ioni in sensul gradientului electrochimic. Folosind energia ore rezutta din miscaren moleculelor dint-o parte in alta in sensul gradientelor, transportul pasiv se face fora consum de energie; este deci independent de metabotismel oy ela. Transport pesiv are oe fe prin difuziune simpla, fie prin difuziune facilitata. 19,Calea de semmalizare SAK-STAT in parte la regl cel dintre citokine si factorii de crestere “traducetoare de semnal si activator de transcriere act proteinele STAT “yogleaza proc de proliterare a celulelor ,diferentiere si apopteza -implicacat in hematopoieza -JAK=Tanus Kinase STAT=Traductoare de semnal si activator de transcriere initial a fost descoperit in atm cel cu interferon _, modrapid ptt wansducta semnalual de la celula le R 6 suprafatza ptr « tinti genele 20.Aquaporine — semnificatie si implicatii medicale ~proteine care sunt de canale i facilita transportul sunt omniprezente anale ptr transportul apei -exista 10 lipuri de aquaporine “localizate in mb tuluro: celulelor avand un rot deosebit de important dezvoltarea si mentzinerea sanatatii organismului unitate ale din 4 unitati de alfa aa forma de clepsidra -sist existent in aceste pr canal lasa sa treaca doar apa si blocheaza tree! chimici in int? Colulei de scurgere a apei si ale molecule pt a in cxesterea e conceput ai. sa facil ze inclu smolec de apa aj in partea sup a olepsidrei e preluata iv oxigenare cel si tes de un compleza ca “Un iui a. 2 se afla inf iar 2H2 lay tea sup _molecula de apa se ciocneste de perti care sunt hidrofobi adica nu se impregneaza q apa ‘se rasuceste aj in pattea inf cu atomul de oxiden in spatele citoplasmei? primi care vor interactiona cu fomatiunite cel sunt cei 2 at dH 21 proteine g heterometrice si proteine G mici ~ asemanari si deosebiti Proteinele mici G au functie de comutatori moleculart "Au capacitatea de a lega nucleotide guanozinice si capacitatea de a hidroliza GTP. Patticipn la procese de endocitoza , trafic intracelular al unor vezicule , la import de material spre nucleu ; “clongarea” unor fractiuni polipeptidice in timpul tradueerit. Proteinele G heteracromatidice ‘Au 3 subunit: alfa beta si gamma “subunit alfa are capacit de a lega nucleotide guanozinice:GTP sau GDP.In In stare dle repaos subunit leaga GDP.La cuplarea receptorului cu Ligandul subunit schimba GDP cu GTP. Dupa activarca subunit alfa se detaseaze de celelalte 2 subunit si activezza o mloe eu rol de enzima sau canal ionic. ‘Ex: activarea adenilat ciclazei de cate subunit alfa. 22.Modalitati genetice de reglare » activitatii canalelor jonice membranare Sn afara densitatii de canale prin trafic vericular activ canalelor poate fi modulata de o serie de semnale extracelulare ce act p diverse cai. Exista canale:-Na K-intervin in generarea si propagare pot ce actiune (PA) “Carrol in contractia musculara,secretia si teglarea activ altor canale ionice Modulare activ: ~Canalelor ionice -msg II-AMPe -DAG -proteinkinaze Canalele ionice participa la diverse fctmai ales la cele excitabile.Prin electrofiziologie s epaate masura acty electrica la nivel canalelor ionice.Tehnicile de inginerie genetica permit sa fabrici un canal ionic care are exact aa care iti trebuie ptr anumite studi, Blocantul specific al unui canal poate fi o substanta toxica sau poate fi blocanti reversibiti si se pot folosi ca medicamente daca nu au alte functi toxice. Tiputi de mecanism prin care se poate regla activ canslelor ionice; -isi modifica confihy cand molecula semnal s-a legat de el -alte canale ionice functioneaza doar cat timp sunt fosforilate -exista mai multe sarcini electrice -modelul totul sau nimic vexista canale fonice cate actioneaza 20mV si se deschidde doar la acest potential -reactioncaza la tensiuni mecanice-prin intermediul citoscheletului 23.Transport activ — clasificare si exemple “este modalitatea de Wansport transmembranar caracteristica celuleior vit, El asigura schimburi foarte rapide prin membrana a unor molecule si ioni de importanta vitala pentra celule impotiiva gradientelor de concentratie sau a color electrochimice. fatrueat transportul de molecule si ioni impotriva gradientelor se fac nsum de energie Libera ‘tata clin metabolism, este metabolic-dependent. Transpoxtul activ prin pompe mentinerea gradiemuiui ionic invacelular wecevea ionllor prin ace de cele mai multe o1 ia termodinamica 2 orebila, impot iva, gradientului de concenteaie sau a celui electrochimie.Pompele ionice pot transports wn Singut ion (pompa de Ca+) sau concomitent doi ion’ (pompa de Na*) sisteme de transport cuplant ~concomitent ou transportul d ioni induc apa sau o serie de alte molecule necesare activitatiicelulare ca Glu sau AA, / Pompe ATP-aze : definitie,clasificare si exemple Nak Mec de transport care are ca prineipala caract faptul ca e electrogen “in cursul fecarui ciclu de fimctionare pr-enzima seoate 3 sarcini eletrice si intoduce doar 2 Cellule excitabile folosese o mare parte din E ptr atine in functiune mee de transport Btape in cursul functionarii:membrana cel, proteina cu rol depompa zonacentrala cmolecula e asezata ai. c deschisa spre versantul intern al cel- Na poate intra slegarea Na de moleculade transport “foslorilarea domeniului molec de transp se reorganiizeaza «se redeschide, cu porul central-extem; K tree dintre vers intracl spre exter locutile de legare pentru K au fost legate 7 [egavea a antrenat reimpachetarea moleculei se redescbide spre v inter -molecula ajunge la starea de repaus Tmediul intracelular ~caract prin cone mare de k si mica de Na fata de mediul extracelular “s-a descoperit la niv mb o enzima ce hidrolizeaza ATP-ul numai in prez de Na si K Na-K -ATP-a7a e localizata fa nivelul piesmalemei.Este un alfa 2 beta? tetramer. “onli de Na se leaga pe fatza in a mb plasmatice de molec de ATP inducand fosforilarea ei=>modif ATP-azei la nivel molecular ,care permite preluarea jonilor de Na d pe fatza in si elib lor pe fatza externa a mb. Pompa de Ca-functie pt reglare contr musculare -asigura transportul ionilor de Ca prin sist musculare Pompe active pr anioni -pompa de clor ~gl muc gastrice \/ 28.Mecanisme de semnalizare transmentl Kinazica ‘Tivozin kinazele : familie de proteine transmembranare cu proptict: ‘Au un domeniu citoplasmatic cu activit tirozin kinazica, ‘Un domeniu transmembranar (proteine unipas) = receptorii trebuie sa sufere un proces de dimerizare sau oligomerizare pt aetivare.Activarea se face prin fosforilare incrucisata (flecare domeniny cu capacitate titozin kinazica fosforileaza domenii de pe receptorul vecin) Procesul de autofosforilare activeaza tivozin kinaza sa lege sau sa fosforiteze alte proteine citoplasmatice implicate in sermnalizare , unele 1a randul lor protein kinaze. ‘Ac prot fosforileaza proteinele care participa direct la executia instructiunilor continute de mesajul extracelular( prezenta unui factor de crestere).Transductia semnalului este mediata de parti ale molec implicate ce contin seovente denumite domenii SH2 SI SH 3 = SRC (sarcoma) ; protein kinaza prezenta in celulele normale, Mutatiile genei ce 0 7 Souifca du la formares leivnilarconeeroase, 26.Care sunt destinatiile posibile ale materialu endocitoza de receptori? ~ exempie de mb ale reticulului sarcoplasmic din fibrele branara via receptori eu activitate tirozin Jar internalizat pri _procesul prin cave celulle preiau moles mari din muediulextracelular prin intermedia nor vezicule ,care se formeaza din mb celulara “de molecule fara fluid interstitial=fagocitoza ade fluid tisular=pinocitoza “Pinocitoza mediate de Receptori e folosita pt « importante de lipoproteine cu densitate mica aeemite subast tree in int prin mecanismul formasii unor vezicule eu ajutorul Recept “Exista zone in care sunt preasamblate gurpuir de R EN eculele de acoperire ~acopera dinspre int vitoasea vezicula dar in final moleculele acoperire se vor gasi pe ext cel si creaza aceasta invaginare “in int se afla mb, molecule semnal ,flvidal “pr de acoperire sunt in permanenta reciclate se desfac de pe invelis ¢ ciclul 27.-Etapele fagocitozei “prin fagocitoza celulele transporta din mediul extracelular in citoplasma particule de Piura foarte diferita, utilizand regiuni specializate din membrana celulara purtatoate de Feceptoti [ar-o prima etapa complexul antigen-opsonina este recunoscut de receptorii de Ie suprafata fagocitelor si fixat de membrana celulara determinand activarea receptorilo iAotivarea receptorilor duce la agregarea proteinelor contractile bogate in actina de la niv citoscheletului si determina emiterea de pseudopode. Ele inconjoara strans particula si ca Cinmare apar interactiumi receptor-particula pe toata suprafata ei, care fixeaza particula de membrana pseadopodelor. Pseudopodele care inconjoara particule se unese si a locul de tinire fuzioneaza, favorizand formarea unei vezicule care cuprinde particula fara lichid din fluidul extraceluler, denumita fagozom. In citoplasma fagozomii se wnesc cu Luzozomii care cuprinzand enzime de tipul hidrolazelor acide degradeaza sau digera particulele introduse in fagozomi din mediul extracelular. U 28.Jonctiunea stransa Tjonetiunile stranse sunt dispozitive de adezivitate cu 0 dispozitie in panglica” impermeabile pentru markerii intercolulari separand net compartimentele tisulare cu compoaitit chimice diferte, In oganizarea jonctiuilor stranse, membranele adiacente se apropie comple! una de alta pentru a edifica strturi pentalaminate impiedicand astfel seurgetea moleculelor printre membranele angajate in organizarea dispozitivulut fonctional, Principalele proprietali ale jonctiunilor stranse sunt: a) dispozitive de adezivitate intercelulara flexibile si sigure; b) bariere chimice si fizice intercelulare; c) confera polaritate celulelor angajate in astfel de jonctiuni; d)apar timpuriu intre celulele embrionare de obicei sub forma de macule, pt ca apoi sa dispara sau sa se transform V treptat in zonule pe masura diferentierii celulelor respective. 29.Jonctiunea de ancorare pe filamente de actina “jonctiunile focale sunt aptare din fluidul extracelular a unor cant >mmb=>se reia fo varianta a joctiunilor stranse al caror rol preponderent in. Adezivitatea celulara. La niv jonctiunilor focale membrana celulei se apropie de substratul sau de adezivitate pana la o distanta de 10-15 nm. Pe frontul E (sau extracelula:) se afla filamente glicoproteice de Abronectina, Pe floatul aglomereaza fascicule de microfilaments care se asocieaza cu membrana ‘yp! submembranoase 30.Jonetiunea de an In) al jonotiunii se ‘ina si vinculina unor densificari (intracel matriciale reprezentate de a re pe Mam YY 4 Constituie o retea cu o grosime de 10-20 nm ,denumita lamina nucleara si situata inte cromatina si mb nucleara int “microfilamentele intermediate sunt supuse proteolizei “sunt implicate in integracea mecanica a dif structuri ale citosolului-rol in ment formei celulare. 31.Filamente de actina “actina se gaseste in cele mai multe celule in proportic de 10% din totalul proteinelor Gelulare, Cantitatea ei in celule difera dupa gradul de activitate al acestora, Moleculele de fetina apar sub forma polimerizata filamentoasa (actina F) in microfilemente fie depolimerizata ~ monomerica (cctina G) in citosol. Fllamentele de actina se asocieaza in parte cu endomembrancle si se leaga de obicei de membrana cetulara de suprafata Se cunosc 4 tipuri de actine — 4 actin alga: alfa 1 si alfa 4, specifice fibrei musculare, | getina beta( gama prezente in calulele nemasculare) Structure lor este inalt conservata pe Scara evolutiei, Diferenta intre moleculele de actina alfa si beta , gama find de regula 23 25 reziduri aa.. ‘Retina se gaseste la nivelul matticei citoplasmatice in 2 forme: actina G (monomerica in citoso!), actina F (polimer in struct citoscheletului) ‘Monomerul de actina G este o proteina globulara cu diametru 5 u, 40,000 daltoni si lant polipeptidic forat din 375 reziduti aa. Are capat aminotcarboxi terminal. Fiecare monomer leaga cap coada intea 2 monomeri, se formeaza trimer. In procesul de polimerizare primul moment il reprezinta fen de nucleatie prin care din monometi se fom timeri. In etapa urmatoate trimerii pot da nastere polimerului(dublu helix helicoidal). Fiecare monomer are unghi de rotatie de 166 grade, dand aspectul caract al polimerului, Polimerul format se numeste actina F si formeaza microfil de actina eu lungime variabila. Microfil de actina are polaritate. Polaritatea este imp pt:asamblaren microfil de actina la nivelul citoscheletului , cresterea si deseresterea microfil de actina, stabilirea unei miscari reltive a moleculelor de miozina catre actina, Rolusile actinei: prin formarea citoscheletului participa la formarea cilului,adaptarea formei celulare Ja momentul functional, formarea jonctiunilor celulare, in diviziunea celulara,formatea diferentierilor celulace care pot fi de 2 tipuri : permanente si temporare. 32.Filamente de miozina “miozina se gaseste in cantitate redusa in celulele nemusculare, fiind de forma si matime diferita in aceeasi celula, Legarea microfilamentelor de membrana de suprafata se realizeaza prin diferite proteine (alfa-nctinina si vilina). Legatea microfilamentelor este esentiala pt formarea citoscheletului precum si pt uncle procese celulore de baza ca citokinezia, miscarile fllopodiale si microvilare, ete. Pana in prezent se cunose 10 tipuri de miozina — miozina 2 (muschi), miozina 1(90%" din miozina cel neuromusculare), miozina (cel nervoasa), Sud forma monomerica sat polimerizata. Monomerul de miozina este un hexamer proteic cu o greutate moleculara mare 900,000 daltoni, aspect pavticular de bastonas cu 2 capete globulare. In structura gusim lanturi 6 polipeptid: 2. Microfil de imbatranive celulara., factor temut — ali mitocondria ->blocarea dinamicti ate un rol f impor in procesele de imentatia, Alimentat actinei si mizinei — apoptoza celulara. qe ‘Timiozina — se leaga la monomerul de actina care capatul + Profiling ~ se leaga In monomeruu care at legat ADP si le blocheaza alasarea la © Transforma Adp in ATP monomer cu ATP, stimaleaza atasavea La capatul + Profilina este rranvevarat reglator molecular al ctesteii si descresterti microfil, Se mai poate legs de 13. Tr funetie de semnalelel primite microf de actina poate sa polimerizeze(stare de gelsaut sa depolimerizeze (Solutie). - temperatura, ph-ul, cone ionilor de Ce2+, radiatii ultraviolete Gelsolina ~ fragmenteaza microfilamentele si se atseaza Ia capatul + blocanc! cresterea- 34.Filamente intermediare “aunt prezente in celulele eucariotelor superioare, fiind diferite de microfilamentele de vetina si microfilamentele de miozina. Sunt numite intermediare pt ea dlametsul lor de aproximativ (0 nm este situat intre cel al microfilamentelor mici de actina si cel al microfilamentelor mari de miozina ‘25nm,. Dupa proteinele componente sunt de mai multe fiput: microfilamente formate din precheratina ~ cheratinay mierofilamente ee contin venentina(eel mezenchimale;invelis nuclear;in unele celule nervoase); microfilamente ce contin desmina sau scheletina(m striat ,cardiac) -neurofilam din neuroni -gliofilamente din nevroglii 38.Micraviti, stereocili, cili, flage “rnicrovilii reprezinta o forme de organizare stabila a microfilamentelor,fiind prezenti in diferite tipuri de celule nemusculare. Microvilii suat formatiuni ale membranel celulave de supralata, prezenti de obicei 1a polul sau polii liberi, nejonctionali, ai wnor celule parte acive in transportul celular, Mictovilii se gasese astfel bine reprezeniati la tcnterocite sau la nefrocite. De obicei microvilii au o forma de deget de manusa, au inaltim! si grosimi egale sav inegale.Se gasesc 1 polul apical al celulelor epiteliale Gilindvice cu rol in absorbtie (Qub digestiv, urinifer). La polul apical formenza platoul stiat “nai contin legate de catina calmodulina si alte proteine “la baza mirerovilului-retea de actina si filamente individuale scurte de miozina “miscavile se dat interactiunii actina-miozina din reteaua terminala Cilii apar de obicei sub forma de prelungiri celulare dispuse la unul din poli celule, flind alcatuiti din citoplasma si membrana celulara. Cilii pot f mobili si imobili(stereocili). Stereocilul - structural este un microvil de 1- mai lung gasit la polul apical al celulelor ‘Au to} in transport, senzocial si in descrierea struct microvilului, Flagelii prezinta 0 structura asemanatoare cililor, La om ei sunt veprezentati numai prin gametii ssexuali masculini (spermatozoizi) 36.Mierotubult a legat ADP si ii blocheaza atasarea la “sunt prezenti sub forma de cilindsi subtir in citoplasma celuleior animate si vegetale. in sectiune transversala au un diametru cuprins intre 20 si 30 nm. Ca si microfilameatele, ct pot aparca grupati sau izolati in citoplasims. Microtubulii sunt in Gatorita moleculelor de tubulina ce se agrega si se dezagrega incontinuu in citoplasma, tie de concentratia ionilor de Cat sia moleculelor de AMP ciolic din citosol, Ei au yol in formarea citoscheletului impreuna cu microfiamentele, cont ouind genera! for pile a mer fommei celle, participa deasemenea si la transportul axonal mai putend aven si functit speciale f 37-Centeiolii, centrul celular Seer aunt organite microtubulare stabile in citoplesma celulelor. Avand un diametrw SE OIS micront si o lungime pana la 0,5 microni.Este o str cilindrica ce ate peretele $e at din 9 triplete de raicrotubulintea in componenta centr celular, Centrut celular poate contine unl sau fresvent doi cetsol ce sunt inconjural de o zona citoplasmaticg poe slara. Centrul celular este responsabil in eelula de initierea si declansarea diviziunii weiulare (nitoza sau meioza) formand fusul de diviziune, De asemenea geneteaza sesaren cililor si flagelilor prin faptul ca la baza acestora se gaseste intotdeauna prezent ‘un centriol denumit corpuscul bazal. 38.Centrul de organizare al microtubulitor “olerotubuli ale fusul de div.se prind filam de actina-miozina corpusculul bazal de la baza ciciul -centrul celular=centrozom cetvoromul ato, Din 2 centriolo perpendicular ineonjurati de o zona de citoplasma, mat Senses centrosfera, La inceputul diviziunii mitotice: 2 centrili vor migra Ia un pol seilalt 2 contrioli vor migra la celalalt pol, intte centrioli se formeaza fuzul de diviziune, Tametatsza se formenza placa metatazica. Fiecare erz va fi fixat in placa ecuatoriala prin kinetocorii sai:a} MICROTUBULI KINETOCORO-CENTRIOLARL binierotubuli polaci-potul negativ la centrosfera si polul povitiv ramane liber in zone placii ecuatoriale c}microtubuli astrali-dispusi ca niste ze in jurul centriloulut 39.Ribozomi - structura si organizare “doserisi de Palade, Pot fi liberi ~ se gasesc grupati de a lungul unei molecule de ARNm, Formand poliibozomi/polizomi , stasati ~ reticulului endoplasmic. Ribozimit liberi = in ciloplasma sau citosol, pot aparea singuri sau sinteza proteinelor proprii “sunt organite celulare inttacitoplasmatice prezenie in toate celulele cu exceptia eritrocitelor. Ribozomii pot fi liberi in citoplasma (izolati sau grup ati) si atasati de memibranele reticulului endoplasmic. Ribozomul este format din doua subunitati inegale ta dimensiuni si inegale in ceca ce priveste constanta de sedimentare: subunitatea mare (diam de 30 nm) ~ 0 forma sferoidala cu o mica depresiune ingpre subunitaten mica si o constanta de sedimentare egala cu 60s; subunitatea mica de forma alungita , conve concava, cu o constanta de sedimentare de 40 s. Ribozomii contin ARN, proteine, cantitati mici de apa diferiti ioni metalici.Prezinta mai mult de 40 d tipuri de pr ribozomale;ARN-ul ibozomal se sint in nucleo! Structura ~ particule ribonucleoproteice 15-30nm, se gasesc atat in citosol, mitocondrii si Cloroplaste la toate celulele eucariote cu exceptia hematiei adulte, Se misca de-alungul ARNm si sintetizeaza proteine, leaga si orienteaza ARNin si aminoacil 9 Realizeaza interactiuni intre codoni si anticodoai in aminoacil ARN tCatalizeaza grupati, mai numerosi in cel implicate in V 4 40.Functiile ribozomilor *€ 43 ceste organite celulare reprezinta in. citoplasma locul de sinteza al proteinelor. La hivelul poliribozomilor neatasati membranelor reticulului endoplasmic se sintetizeaza proteinele de structura iar la nivelul ribozomilor atasati membranetor reticululst endoplasmic se sintetizeaza proteinele de export (enzime hormoni anticomp’) Traducerea inf genetice (sinteza lantutilar polipeptidice), localizare in citosol, destinate exportului, © 41Structura proteazomilor. Degradarea proteinelor mediata de wbiquitina Proteine endogene, factor de transcriere, cicline ale ciclului cel, proteine codificate de virusutiyproteine incorect pliate datorita unor greseli de translatie si prot degradate dle molecule din citosolStructura 26S, 2400Kda, particula centrala(miez), 2 particule reglatoare. Perticula reglatoare (gasita in aport) ~ polipeptide cu specificitate pt ubiquitina, 14 proteine diferite, 6 fiind ATP aze. Particula centtala ~ 4 inele suprapuse (ficeare ale din 7 proteine), 2 inele alfa si 2 beta, Inelele alfa nu au deserisa o functie enzimatica. Degradarea mediata de Ubiquitina ~ 1. Ubiguitinizarea - precede procesul de degradare a proteinelor, eticheta moleculara “Sarutal mortif". Ubiquitina ~ proteina globulara de 76 aa, cu 1 capat C terminal . Se ataseaza sub influenta a 3 enzime ~ El (enzima de activare a Ubig ce modilica ubiq a i slicina din C terminal se ataseaza restului de lizina), E2(enzima de conjugare a Ubiq responsabila de atasatea ei la proteina), E3(Ubiq ligaza — recunoaste substratul - proteina ce urmeaza 4 fi supusa degredari). Melnciuziuni pigmentare aspect la microscop optic si microscop electronic “pigmentii apar in mod normal sub forma de granule de melanina (pigment brun negru) in celulele pigmentare sau sub forma de lipofuscina (pigment galben) in celulele nervoase, in unele celule ale corticosuprarenalei sau pe masura imbatranirii organismului in celulele ‘musculate cardiace si in neuroni, In stari patologice pot aparea si alti pigmenti in cltosol cum er fi hemosiderina, pi itiati, etc v ¢ 44Jncluziunt de glicogen aspect la microscop optic si microseop electronic =glucidele apar sub forma de glicogen in celulele animale, in special in celulete hepatice si musoulare. In celulele vegetale, se depun sub forma de amidon. Glucidele se evidentieaza prin colorare cu carmin Best sau prin metoda PAS, aparand sub forma de gramezi sau plaje. La microscopul electronic glicogenul se prezinta fie sub forma de particule mici cu aspect de bastonase lungi de 20 ~ 30 am (particule beta). fie sub forma neregulata sau de rozeta cu diametra de peste 150 nm (particule alfa). De obicet, incluziunile glucidice apar in citosol, dar in uncle boli de depozit sau in diabet pot fi si in nucleu, “v 45,Structura si witrastruetura tizozomilor corganite celulare de forma sierica prezente in toate cel eui exceptia hematiiior adulte. Ultrastractura-2)mb lizozomala -b)mattice lizozomala a)-mb lipoproteica.mazaicata, -asimetsi 292 anatoare cu plasmalema aati janulata sau hetero v Exista Lizozomi primari si secundari(car contin in matrice struct granulare si membranoase) 3 tipurisheterofagozomi -autofagozomi -corpi reziduali Lizozomii contin-putine hidrolaze acide “proteaze, peptidaze, fosfataze, lipaze , esteraze, glucozidaze , aminopeptidaza UL 46.Lizozomi - biogeneza si functii sunt organite celulare de forma sferica sau ovoidala prezenti in citoplasma tuturor celulelor animale cu exceptie, hematiilor adulle. Lizozomi incep sa se formeze in reticulul endoplasmic rugos unde sunt sintetizate proteinele componente structurale si enzimatice. De aici pot fi semnalati in unele celule in complexu! Golgi si apoi eliberati in citosol. In alte celule ei vor fi formati direct din reticulul endoplasmic prin sistemul GERL, scurtcircuitand structurile golgiene. In alte celule, lizozomii se pot forma prin ambele cai Functia lizozomilor: lizozomii sunt orgenite celulare responsabile de digestia intvacelulara prin procesele de heterofagie si autofagie, Heterofagia este procesul de digestie intracelulara cu ajutorul lizozomilor, a substantelor nutritive, a bacteriilor, a virusurilor introduse in citoplasma prin endocitoza si fagocitoza. Autofagia reprezinta procesul de digestie intracitoplasmatica(ou ajutorul enzimelor lizozomate) a organitelor celulare clin celula respective care si-au terminat activitatea si se afla in diferite grade de dezintegrare. 47,Peroxizomi ~ structura si ultrastructura sunt organite celulace prezente in citosolul tuturor cetulelor animale si vegetale. Peroxizomii se prezinta sub forma de vacuole sferice sau ovoide, uneori de forme neregulate cu prelungiri. Bi sunt delimitati de o endomembrana groasa de 65-8 nm si contin o matrice in granulata uneori cu un cristaloid, Cristaloidul poate aparea format din manunchiuti paralete de tubwli densi la fuxul de electroni care in sectiune transversala dau imaginea unui fagure de miere. Citomembrana peroxizomala prezinta 0 compozitie asemanatoare cua membranei reticulului endoplasmic dar si difera de aceasta prin uncle polipeptice si enzime din structura sa, Uneori se poate observa continuitate intre membrana peroxizomala, in special a mictoperoxizomilor si reticulului endoplasmic neted, dar mai degraba continuitate peroxizom — peroxizom, formand un “reticulul peroxizomal” , diferit de reticulul endoplasmic. ‘Au forma de vacuole sferice delimit de o endomb si contin 0 matrice fin granulata -contin :proteine ,lipide si enz specitice(catalaza,uratoxidaza) -enz difera ca nr si eficacitate d la un organit la altul 48,Peroxizomi ~— biogeneza si funei -peroxizomii pot lua nastere mai rar direct din reticulul endoplasmic prin dilatarea si desprinderea anumitor parti terminale ale cistemelor acestuia care sunt pozitive pentru calalaza. Mai cles peroxizomii se formeaza prin retivulul endoplasmic ~ complexut Golgi dav inea nu este precizat mecanismul molecular prin care proteinele peroxizomale patrund in organit. Se pare ca unele enzime sunt dlirectionate in citosol din ribozomii liberi (catalaza, urieazaj; altel roxizomi direct prin di veticulut ndoplasmic rages, we Functii:producerea peroxidului de hidrogen,descompounerea peroxidului de hidrogen, oxidarea acizilor grasi ce au catena mai mare de 24 at de carbon, sinteze a unor lipide. ‘peroxizomii intervin in metabolismul H2O2 in doua etape: in prima etapa prin actiunen gxidazclor se produce H202 din D si L — aminoacid, acid lactic si alte substante; in a doua etapa, calalaza desface hidrogenul peroxid care este toxic pentru celula, in oxigen si apa. Peroxizomii pot activa si oxidarea acizilor grasi (palmitatul, laurent). Bi intervin si in biosinteza glicerolipidelor prin dihidroacetonofosfatacil-transferaza, enzima prezenta in aceste organite. ~/49.Reticul endoplasmic definitie, clasificare, forme Primul organit delimitate de endomembrane, organizat sub forma unor cisteme si/sau tubuli ce prezinta numeroase anastomoze a caror suprafata citosolica prezinta sau nu ugozitati si al cari principal rol este accla de @ produce biomolecule esentiale pt existenta celulei. este un organit celular ce se gaseste in toate tipurile de celule cu exceptia hematici Adulte, Organitul este mai bine reprezentat in celulele angajate in sinteze de proteine, de slucide, de lipide, in celule secretorit exo- si endocrine.organitul este mai dezvoltat in partea ‘mijlocie si intema a cifoplasmei si mai putin in partea externa. Reticulul endoplasmic este de doua tipuri: reticulul endoplasmic rages si reticulut endoplasmic neted, Reticulul endoplasmic rugos prezinta pe suprafata externa a membranei ribozomi atasati, izolati sau in grupuri active politibozomale, Ribozomii sunt atasati de membranele reticulului prin subunitatea mare, strabatuta de un canal ce se deschide in Jumenul teticulului, canal pe care il strabat lantutile polipeptidice ce se formeaza pe tibozomi, Reticulul endoplasmic neted nu preziata ribozomi pe membrana sa celimitanta. E! comunica adeseori prin canale de legatura cu veticulul endoplasmic rugos. El este alcatuit mai mult din formatiyni tubulare cu un diametra de 30 nm. Organitul este prezent jn citoplasma tuturor celulelor dar apace mai putin bine reprezentat decat reticulul endoplasmic rugos. 50.Mecanisme prin ca endoplasmic Modificari-co-traducere: -initierea glicozilarii proteinelor; “hidroxilarea proline’ si a lizineizenzima este un heterotetramer alfa2beta2, in care subunitatea beta este identica PDI; -carboxilarea restului glutamat in pozitia gama;enzima e proteina transmembranara cu situl activ spre lumen, Modificari post traducere: tunderea structurilor Neglicozidiee; impachetarea corecta a proteinelor glipiarea atasarea la glicofosfatidilinoziteli.GPl} 51.Retieulul endoplasmic — rol in biosinteza si prelucrarea proteinclor reticulul endoplasmic ragos este organitul la nivelul cavvia se sintetizeaza proteinele de export. Acestea se sintetizeaza in aproximativ 1 min la nivelul vibozomilor si poliribozomilor atasati membranelor reticulului, de unde in 3-5 min, prin canatul aflat in subunitatea mare ribozomala tec in cistemnele veticululai. Drumul pe care il parcurg oroteinele de la locul de sinteza pana in medi! exteacelular realizeaza c lantul polipeptidic ¢ transferat din citosol in reticulul iclul secretor celular care cuprinde urmatoarele etape obligatovii: sinteza pe ribozomi, uaversarea cistemnelor reticululul endoplasmic rugos, maturarea in complexul Golgi, formarea ar v verieulelor secretorii, Ciciul secretor se incheie cu exocitarea produstlui sintetizat, respectiv a continutului veziculelor secretorii in spatiul extracelular 52.Reticulul endoplasmic ~ rol in biosinteza lipidelor membranare “fie direct in forma finala sau prin precursori ce sunt apoi preluati in ap glogi “Colesievolul e produs in RE-Din acetil-Co A.Sub actiunea scualen sintaz oxidociclazei se produc ceramidele=precursorii sfingomiclinclor si glicolipidelor “sunt transf in sfingomileine sau glicolipide la nivel Complex Golgi 53.Aparatul Golgi ultrastruetara Complexul Golgi este structurat ca o stativa de cisteme recurbate, Numarul cistenelor este variabil diferind de la un tip de celula la altul fiind de regula intre 5-8. Aparatul Golgi este o structura caracterizata ultrastructural prin polaritate morfologica dar si prin polatilatea biochimica. Morfologic prezinta o fata convexa numila si fata cis, orietnate catre cistrene ale reticulului endoplasmic din care inmugurese vezicule (reticul endoplasmic tranzitional), o fata concava numita si fata trans ~ orientata catre un sistem de vezicule si/sau vacuole tubuli inretelati si fragmente de cisteme sistem numit retea trans Golgi.Intre RE tranzitional si fata cis golgiama au fost evidentiate mictovezicule cu diametrul de 50 nm, in organizarea complexului Golgi intra trei elemente componente: pachete de saci turiti sau cisteme asezate in stiva, microvezicule, macrovezicule. Toate cele trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8 nm, de aspect neted, Fara ribozomi atasati pe suprafata lor. Sacii sau cistemele golgiene, de aspect turtit sunt paralele unele fata de altele si apar separate prin spatii regulate de 20-30 nm; sacii contin jun material dens omogen, fin granular sau fin fibrilar. Catre fata imatura sacit golgieni sunt mai mici, mai ingustati, ei devin mai lungi, mai largi si cu segmente mai dilatate calre fata de maturare. Numarul sacilor golgieni este in general de 3-12 pentru fiecare celula, iar in unele celule de tip particular secretor, pot ajunge pana Ia 20. Microveziculele au un diametru de 20-80 nm; sunt inconjurate de o citomembrana groasa de apcoximativ 6 nm si asezate de obicei spre fata imatura ~ cis a complexului Golgi, Macroveziculete aut un diametru cuprins intre 0.1 si 0.5 micrometri. Ele sunt inconjurate de 0 citomembrana groasa de Snm si au un continut amorf sau granular-heterogen ou material mai condensat si inegal la uxul de electioni. Macroveziculele iau nastere din dilatatile leterale ale sacilor golgieni, care se desprind si se individualizeaza, >scualen $4.Aparatul Golgi - functit Prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse in RE) = glicozilarea proteinelor (prelucrarea struct N efectuarii glicozilarii terminale, formarea in int serina) N glicozidice - contin ogime a suet Oglicozid ea tunderii si ice inserate pe icozaminogticanil ei extracelulare tarea unor gh icanilor membra i sau ai ide (atat din glico: zaminoglicani cat si din inele glieoproteine) As $s 36 St organismal are nevoie de substantele stocate in vedevea secretie! ulterioare,Molecula esager se leaga de un receptor specific din membrana celulei secretoare si declanseaza ‘mmecanisme de semnalizare al caror efect este inducerea fuziunii membranei veziculelor de secretie cu membrana celulara si exocitarea continutuluiIn multe eazuri fuziunea semializata a membranelor se datoreaza cresterii concentratiei de Ca in citosol. Ciclul secretor implica cooperarea dintre RE (Ia nivelul caruia se sintetizeaza componentele moleculate destinate exportului) si aparatul Golgi (raspunzator de Gnalizarea maturarii moleculelor de secretat, de sortarea si vormarea vacuolelor de secretie) dar si traficul membranat aferent acestor procese @Exocitoza — definitie, tipuri Exocitoza este procesul prin care celulele transport proteinele si lipidele nou-sintetizate chtre membrana celular. Transportul proteinelor solubile ce vor fi secretate in mediul extracelular gi al componentelor membranei celulare are loc in structuri veziculare (~SO ‘nm in diametru) sau tubulare {n organismele multicelulare exist dout tipuri de exocitoz’: -neconstitutiva, dependent de Ca2+ -constitutivi, independent& de Ca2+ Exocitoza ce are loc la sinapsele chimice neuronale este dependenti de Ca2+ si desetveste semnalizarea intemeuronala. Exocitoza constitutiva are loc in toate celutele si serveste fic la eliberarea unor substanfe in afara celulei, fie la livrarea eatre membrana celularé a unor proteine nou-sintetizate Exocitoza e necesar’ pentru secretia enzimelor, hormonilor si anticompilor din celule, menfinerea si reinnoirea membranei celulare, eliberarea de neurotransmititori din presinapsele neuronale, transportul proteinelor membranare integrale, reactia acrozomala in timpul fortilizarit ovulului, prezentares anticorpilor in timput raspunsului imun si reciclarea receptorilor membranari Exocitoza e importanta si pentru comunicarea dintre celule (in englez& cell signaling). in cazul sinapsei neuronale, impulsul electric ¢ convertit in informatie chimic& (liberarea/secretia unor neurotransmitétori) prin intermediul exocitozei HSistome generatoare de energie in celula — generalitati si comparatie intre cele doua sisteme principale de sinteza ATP. 62.Mitocondria ~ structura si ultrastructura -mitocondtiile sunt organite prezente in toate tipurile de celule, cu exceptia eritrocitului ‘adult in care lipsesc. Ele se evidentieaza in celula proaspata, nefixata prin colorantul verde Janus, iar in celula fixata prin hematoxilina ferica Regaud. La mictoscopul luminiscent mitocondria aperea sub trei aspecte: granule izolate in citosol, granule insirate ca margele pe o ata si filamente sau virgule. Indiferent de cele trei forme optice, examenul la microscopul electronic a aratat ca ele prezinta aceiasi organizare ultrastructurala: 0 membrana extema, o membrana intema cu criste mitocondriale, un spatiu extem, cuprins intre cele doua membrane si un spatiu intem sau mattice mitocondriala dispusa in interional membranei inteme si a cristelor &Mitocondria — compozitia moleculara -mitocondria este formata din 65-70% proteine (structurale 30% si enzime 70%), 25-28% lipide (fosfolipide ou predominanta de leciti @, dar si trigliceride, cardiolipin etc), 0,5% $3 ee ARN, 0 cantitate mica de ADN, glucide, ioni in diferite concentratii, apa uneori si Vitamina C. inte-o mitocondrie toate proteinele, ca si toate lipidele, sunt inlocuite 1a aproximativ 20 de zile. 4 Mitocondria ~ biogeneza Tin celule, mitocondria se reinnoieste continuu, iar organitele iesite din functie sunt indepartate prin autofagie, cu ajutorul lizozomilor. Alte noi mitocond:ii apar prin condriodiereza, © mitocondrie functionala dand nastere la alte doua organite asemanatoare. sau se formeaza de novo(se mosteneste de la mama prin citoplasma)-mecanism nemendelian -se multiplica prin diviziune mitocondriala au loc si fuziuni mitocondriale 8.Mitocondria - rol in apoptoza Desi e stabilita implicarea mitocondriei in procesele apoptotice ,mecanismele prin care aceasta controleaza apoptoza nu sunt ink elucidate deplin.Ceea ce se cun cu ceititudine sunt fapte care evidentiaza participarea mitocondriei la procesele apoptotice prin patticiparea pe calea eascade! easpazelor.Caspazele sunt principalii efectori in moartea cel programata. Initial s'a considerat ca mitocondriile raman neschimbate in tp apoptozei.Acum stim k mitocondria sufera modificari morfologice in apoptoza.Cele mai frecvente anomalii constau in reducerea dimensiunilor ,cu sporirea dens matricei modificare denumita picnoza mitocondriata.Alte modif apar in distiibutia mitocondbiilor in celula.Daca Ia celulele normale mitocondriile sunt dispersate in toata celula in celulele apoptotice ele sunt redistribuite ,aglomerandu'se perinuclear. Totusi faptul ca mitocondria se defineste tot mai pregnant ca pet de ctrl al apoptozei se datoreaza modif mitocondriale de la niv molecular si biochimic.Rez e dezorganizarea membranelor mitocondriale cu elib_ in citosol_ de componente intramitocondriale(citocrom C,endonucleaze G,AIF-Apoptosis Inducting Factor).Prez citocromului C e un semnal de evolutie apoptotica a celulei. Cresterea factorilor pro-apoptotici(Bax,Bak,Bid) are ca rez permenbilizarea mb mitocondriale cu elib d elem ce determina apoptoza celulara, Pt permeabilizarea mb ext prin act fact pro ~apoptotici sunt considerate 3 posibile cai: 1)Capacitatea factorilor pro-apoptotici de ao oligomeriza 2)Capacitatea Bax si t-Bid de a altera stabilitatea planara a bistratelor fosfolipidice. 3)Capacitatea Bax si Bak de a modifica permeabilitatea porinclor din mb mitocondriala ext, 66.Matrice extracelulara-consideratii generale 67.Proteoglicanii-caract, organizare structurala si rol Desi proteoglicanii sunt slab repr la nivelul mb cel ,contributia lor la structurarea alicocalixului nu poate fi neglijata din cel putin 2 motive.In primul rand incarcatura lor glucidica depaseste cu mult pe cea proteica(95% de masa glucide SY%proteine) si in al Dea rand str glucidice sunt cele mai glicocalixului.Lanturile polizaharidice lungi dintre toate cele int la nivelul ale proteoglicanilor poarta denumirea de glicozaminoglicani.GAG sunt str polizaaridice neramificate form din unit dizah repetitive alc dintr'un zahar sau aminozahar si un ac uronie.Exceptie de la aceasta descriere de principiu a comp moleculare o prez Keratan sulfatii in care unit dizaharidice contin Gal(un zalat) si GleNAc. 68.Protcine struct din matricea extracelulara G9Proteine adezive din matricea extracelulara 70. Mmb (laminele ) bazale: organizare, structura sirol ‘Ti Antegrinele,Caractcristiei structurale si rol Integrinele au un important rol structural (astasarea cel la substrat) cat si rol in culegerea de informatii legate de ambientza in care celulele se gasesc si de a declansa procese celulare menite sa rasp specific Ia cond de mediu Jntegrinele sunt glicoproteine transmembranare structurate ca heterodimeri alfa-beta(fiecare subunitate fiind proteine unipas de tip Nou rol in aderarea celulelor la matricea extracelwlara si in transmiterea de info legate d chr fizico chimice ale str macromoleculare din mediul extracelular.Rolul metabolic al integrinelor (proc dl semnalizare) e departe de a fi elucidat.Integrinele sunt implicate in ottl unor proc celulate ca diferentierea ymoarteacelulara programata,motilitatea EA. MLNucleut cetuiar, definitic, aspect Ia microscop optic st microscop electronic Organit celular intalnit la eucariote, Este delimitat la exterior de invelisul nuclear. Organit nepermanent apare, in interfaza ciclului celular dezasamblands-se in timpul diviziunii Protejeaza cz, sediul autoreplicarii ADN, transcrierii mes genetic, controlul post transcriptional, centru de comanda si control. ~nucleul este organitul caracteristic celulelor eucariote si indeplineste o functic dubla: cea de stocarea informatie’ genetice si cea de centru de control al activitalii celulare. La rnucleul vizibil 1a microscopul electronic se remarca nucleoplasma care cuprinde matticea nucleara, heterocromatina, eucromatina si bucleolul; membrana mucleara eu cisterna nnucleara este intrerupta de complexe por din loc in loc. Sectiune prin ficat ~ nucleul este bazofil. Gradul de bazofilitate difera ~eucromatic sau heterocromatic. ‘Membrana nucleara ~ eucromatic , precomina partea deschisa, Heterocromatici — granular, fibrilar Tahicromatic - limfocite Eucromatici - veziculosi 62 #B.Nucleul celular, numar, forma, localizare Majoritatea celulelor prezinta 1 singur nucleu. Hematiile sunt anucleate — asigura transportul gazelor, nu se divide. Hepatocitele — celule ou 2 nuclei, Umbeliforme — la suprafata sunt cel mai mari ~ in forma de umbrela care prezinta 2 nuclei, Mai mult de 2 nuclei - osteoblastul (zeci de nuclei) ~ tesut oses in formate.Fibra musculara scheletica (zeci-sute), de regula: o celula - un nucleu. Exista insa numeroase exceptii. Blementul cel mai adesea citat il constituie hepatocitele care sunt binucleate. Exista si celule cu cativa nuclei sau caleva zeci de nuclei. In conditii normale, cel mai tipic exemplu il reprezinta osteoclastele din tesutul osos, De obicei forma nucleului ummareste forma celulei si de aceea nuclei apar sub o mare varietate de forme: rotund ovalare, alungit, turtit, tobat, inmagueit. De cele mai multe otf aucleul ocupa o pozitie centrala in celula, pozitie ce poate fi socotita ca strategica din punet de vedere al rolului sau de coordlonare a activitatit celulare. Exista insa relativ numecoase exceptii nucle uu exveniicladipecie), nuctea “wn medio-bazal(in pancreasul exoorin, in parotida), nucleu bazal (celulele calciforme din epiteliul mucoasel intestinale sau traheale), Se observa o anumita corespondenta intre forma celulei si forma nucleului Tustit — ca un dise (rotund sau oval). Sunt intalniti in cel pavimentoase si in cel care tapeteoza toate vasele sanguine si limfatice (cel endoteliale)- nucteit alungit. Rotund — (sferic/veziculos) intalnit in celule oubice, poligonale si cu alte forma ~ hepatocite neuron Alungite oval — pot fi celute inalte prismatice Lobat - granulocite Rasucit — tesut muscular neted, Fibre muculare netede fusiforme cu mucleu alungit central. Neregulat - celule hiperactive.Celulele au nucleu f neregulatNucleu care apare eucromatic. Piriform turtit - capul spermatozoidului. Plasticitatea nucleului ~deformabil 0 cel migrate din sange. Pozitia nucleuluitorganite nu este intamplatoare Organtitele au o lozalizare precisa.In unele celule este situat central(neuron,hepatocite).La nivelul epiteliului intest - celule inalte periodic acid schiff. Nucleu! este situal la baza, Mediulbazal — secretante, acid seros. Forma celulei - trunchi de con. Periferic — fibra musculara striata, de forma cilindrica , lung Exceatric - adipocite albe, adipocite brune, Nucleu excentric au picaturi lipidice raspandite in citoplasma, £3 MDogma centrala a biologie! molecuiare, enunt si senmnificatie biologica ADN ~ sg depozit al inf genetice. Se autoreplica — matrita pt sinteza ARNm pentru un lant polipeptidic specitic, fluxul inf genetice, ADN -ut se autoreplica (inf transorise sub forma de molecule ARN). O molecula ARNm-> mesager pt transferul inf la ribozomi Struct dublu helix evid ia 1953 de Watson si Crick. Inf genetica este conservata subs forma de cod constituit din codoni ~ 3 baze triplet, Se succed lantului ADN ordinea lor det asamblarea Acc. lerarhia unit genetice ~ nucleotid, pereche de baze, codon cz. 75.Gene, genom, genotip, fenotip ~ definitii Gena=unitate de functie cel mai mic segment dint'un cromozom responsabila pt transmiterea unor chr ereditare Genom=grup de cromozomi,diferiti genetic ce formeaza o unitate Material genetic acumulat intr'un set de eromozomi Genotip-totaliatea propr ereditare a unui organism -totalitatea factorilor ereditari care det caraoterele unui org Fenotip=totalitatea insusirilor si chr vizibile ale unui org rezultati din interact dintre genotip si mediu G S@B.Unitati gonetice si ierarhia lor — definitic Nueleotid=aleatuit din riboza/dezoxiriboza legat de o baza purina/pirimidina si un de fosfat. grup nitatea structurala de baza aac nucleic ADN/ARN? 100 de baze-unilate de recombinare Unitatea de mutatie -muton determina o mutatie el mai mic segment dint'un cr a carui alterure poais er Unitatea de recombinare-cel mai mic segment care poate fi schimbat intre 2 er omologi Codon-unit de codificare a unui or?

    S-ar putea să vă placă și