UMFCD, 2020/2021

Bobo+TH<3

GRILE FIZIOLOGIE MEDICALĂ, ANUL II

Pentru grilele din semestrul 1, răspunsurile sunt la finalul capitolului. Pentru grilele din semestrul 2, sunt
după fiecare test. Dacă nu se găsesc în acest fișier, grilele nu au fost primite cu răspunsuri. 😊
Mult spor!
Cuprins
SEMESTRUL 1 .......................................................................................................................................... 3
SN (neoficiale, făcute de o studentă) .................................................................................................... 3
Sistemul nervos (cursurile 2-4)............................................................................................................. 5
Aparatul neuromuscular și SNA (cursurile 5 și 8) ................................................................................ 10
Analizatorii (cursurile 6-8).................................................................................................................. 15
Sânge (cursurile 10 și 11) ................................................................................................................... 18
Hemostază (unele informații nu se regăsesc în Boron, în bibliografia pentru examen) – curs 12......... 28
Echilibru acido-bazic 1 ....................................................................................................................... 30
Echilibrul acido-bazic 2 ...................................................................................................................... 34
Răspunsuri SN Zăgrean .......................................................................................................................... 35
Răspunsuri nervos: ................................................................................................................................ 35
Răspunsuri neuromuscular, SNA: ........................................................................................................... 35
Răspunsuri auditiv, vestibular, vizual: .................................................................................................... 35
Răspunsuri sânge:.................................................................................................................................. 35
Răspunsuri hemostază:.......................................................................................................................... 35
Răspunsuri echilibru acido-bazic 1 ......................................................................................................... 35
SEMESTRUL II ........................................................................................................................................ 36
Grile I ................................................................................................................................................ 36
Răspunsuri Grile I .............................................................................................................................. 44
Grile II................................................................................................................................................ 46
Răspunsuri Grile II ............................................................................................................................. 48
Grile III .............................................................................................................................................. 49
Răspunsuri Grile III............................................................................................................................. 53
Grile IV .............................................................................................................................................. 54
Grile respirator (modele propuse în 2021, de Dr. Ina Ștefănescu): ..................................................... 56
Răspunsuri grile respirator................................................................................................................. 57
Grile propuse dr. Adelina Vlad (oficiale) 2020/2021: .......................................................................... 58

1|P ag e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile cardio ........................................................................................................................................ 59

Grile EKG ........................................................................................................................................... 63
Grile EKG 2 ........................................................................................................................................ 65
Girle EKG 3 ........................................................................................................................................ 67
Grile Cardio ....................................................................................................................................... 69
Grile cursurile 1-3 cardiovascular (sursă: cursuri și Boron!) ................................................................ 72
Set A .............................................................................................................................................. 72
Set B .............................................................................................................................................. 73
Grile hemodinamică I (nu au răspunsuri) ........................................................................................... 77
Grile hemodinamică II........................................................................................................................ 79
Grile hemodinamică III....................................................................................................................... 81
Grile reglare cardiovascular I ............................................................................................................. 85
Grile reglare cardiovascular II ............................................................................................................ 89
Grile respirator I ................................................................................................................................ 91
Grile respirator II ............................................................................................................................... 95
Grile respirator III ............................................................................................................................ 104
Grile respirator IV ............................................................................................................................ 110
Grile renal I ...................................................................................................................................... 112
Grile renal II (și EAB) ........................................................................................................................ 116
Grile respirator, renal, sânge, EAB, imunitate (nu știu cât de vechi sunt) .......................................... 120
Grile renal III .................................................................................................................................... 136
GRILE FINALE ....................................................................................................................................... 138
Semestrul I ...................................................................................................................................... 138
Grile examen restanță fiziologie 2020 .......................................................................................... 138
Grile examen credit fiziologie 2020 .............................................................................................. 143
Grile examen restanță fiziologie 2016 .......................................................................................... 148
Examen semestrul I, nr. I (de pe vremea când erau 70 grile) ........................................................ 150
Semestrul II ..................................................................................................................................... 157
Grile cu de toate (semestrul II) ..................................................................................................... 157
Grile cu de toate II (semestrul II) .................................................................................................. 163
Grile cu de toate III ...................................................................................................................... 169
Grile cu de toate IV ...................................................................................................................... 179
Examen, semestrul II, 18 iunie ..................................................................................................... 185

2|P ag e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile cu de toate V (intitulate Test simulare nr. 2) ....................................................................... 191

Grile cu de toate VI ...................................................................................................................... 198
Grile cu de toate VII ..................................................................................................................... 202
Grile cu de toate VIII .................................................................................................................... 205
Grile cu de toate IX ...................................................................................................................... 209
Ce s-a mai dat și se mai poate da la examen (semestrul I) .................................................................... 211

SEMESTRUL 1

SN (neoficiale, făcute de o studentă)

1. Este adevărat: d. Segmentul presinaptic poate
a. atropina este un antagonist pentru indeplini si functia de segment
receptorii nicotinici neuronali postsinaptic pentru alte sinapse
b. bicuculina este un antagonist 5. Este corectă succesiunea de evenimente:
glutamatergic a. Depolarizare, deschidere canale
c. kainatul este un agonist de Ca voltaj-dep, deschiderea
glutamatergic canalului ionotrop, eliberarea
d. vesamicolul este un antagonist pe neurotransmitatorului
transportorul colinei b. Depolarizare, deschidere canale
2. O concentrație moderat crescută a de Ca voltaj-dep, eliberarea
calciului: neurotransmitatorului,
a. activează kinaze deschiderea canalului ionotrop
b. fosforilează proteine sinaptice 6. Despre endocanabinoizi este adevărat:
c. activează fosfataze a. sunt lipide hidrofobe care trec
3. Despre sinapsele electrice este adevărat: greu membrana plasmatică
a. se realizează cu ACh b. sunt stocate în vezicule
b. au o componentă presinaptică ce sinaptice
conține vezicule cu mediator c. 2-arahidonoilglicerol este cea
c. folosesc joncțiunile strânse mai bine caracterizată
d. 12 conexine alcătutuiesc un canal d. sunt eliberate la nevoie
joncțional de tip GAP 7. Despre acțiunea endocanabinoizilor este
4. Este adevărat: fals:
a. Sinapsa axospinoasa este de tip a. EC reglează retrograd transmiterea
axosomatica sinaptică
b. Autoreceptorii se afla pe b. controlează glutamatul și GABA
membrana postsinaptica c. inactivează canalele de K
c. Veziculele cu neurotransmtatori d. inhibă canalele de Ca tip N- și P/Q
sunt in componenta 8. Este adevărat:
postsinaptica a. oxidul nitric este depozitat în
vezicule

3|P ag e
UMFCD, 2020/2021
b. eliberarea NO este dependentă de
calciu
c. acetil-colinesteraza este inhibată
de fizostigmină
d. NE nu are efect reglator
9. În repaus nu contribuie la potențialul
membranar de repaus:
a. pompa de Na/K
b. canalul de Na voltaj-dependent
c. molecule mari încărcate electric
d. permeabilitatea selectivă
10. Afirmația corectă este:
a. în depolarizare predomină influxul
de K
b. repolarizarea se poate realiza
direct sau indirect
c. pompa de Na/K nu este
electrogenă
d. PA pleacă de la nivelul butonului
terminal
11. Despre PA este adevărat:
a. nu se autoregenerează
b. își pierde din amplitudine
c. nu funcționează după legea ”totul
sau nimic”
d. are originea la nivelul conului
axonal
12. Este adevărat:
a. teaca de mielină încetinește
transmiterea sinaptică
b. viteza este cea mai mare și pnetru
aferențele de durere
4|P ag e
Bobo+TH<3
c. diametrul mai mare al axonului
determină o viteză mai mare de
conducere
d. viteza cea mai mică de transmitere
este pentru aferențele de la
proprioreceptori
13. Este fals:
a. Pentru un stimul
hiperpolarizant, raspunsul
potentialului membranar scade
progresiv cu cresterea distantei
de inregistrare fata de locul
stimularii
b. Celulele purkinje nu pot
descarca potentiale de actiune
din dendrite
c. Densitatea canalelor de sodiu
voltaj-dependente este ridicata
in nodurile Ranvier
d. Potentialul de actiune pleaca de
la nivelul conului axonal
14. Despre activitatea electrică spontană este
adevărat:
a. Depinde doar de funny current
b. Depinde doar de sistemele care
regleaza concentratia de calciu
c. Curentul funny poate aparea in
toate cardiomiocitele, inclusiv
cele de lucru
d. Curentul funny are un prag de
aproximativ -40/-50mV
 UMFCD, 2020/2021
Sistemul nervos (cursurile 2-4)
1. Referitor la receptoriicolinergici :
1.Receptoriinicotinicimusculariembrionari au o
rata mare a turnover-ului
2.Receptoriinicotinicimuscularijonctionali se afla
la niveluljonctiuniineuromusculare
3.Seafla la nivelulinterneuronilorfiindimplicati in
controlul motor extrapiramidal
4.Seafla la nivelulneuronilor de proiectie din
trunchiul cerebral stabilindlegaturi cu talamusul
1. Transportorul de colina :
1.Secaracterizeazaprin grad mare de
conservarefilogenetica
2.Lanivelulneuronuluieste K dependent
3.Estecolocalizat in membranasinaptica cu
transportorulvezicular de acetilcolina
4.Blocareaendocitozeicolinei ii cresteactivitatea la 7. 7.Canalele ionice fara poarta :
nivelulmembraneisinaptice
2. Transportorulvezicular de acetilcolina :
1.Transportaacetilcolina la schimb cu Na
2.Este ATP dependent
3.Are 2 segmentetransmembranare
4.Esteinhibatselectiv de vesamicol
3. Acetilcolinesteraza :
1.Esteinhibata de sarin
2.Este un important factor de control al
transmiteriisinaptice
3.Galaminaeste un inhibitor ireversibil
4.Prininhibareaei se produce
blocareaactivitatiimusculare
4. Sistemulde transport ionic membranar
1.Esteconstituit din
structuriproteicetransmembranare
2.Participa la asigurareaidentitatiicelulare
3.Asiguraexcitabilitateacelulara
4.Reprezinta un procentmic din
totalitateaproteinelormembranare
5. Canaleleionice :
1.Aucapacitatea de a selectaintr-un oarecare grad
transportul ionic
2.Majoritateacanalelor permit trecerea a 2 ioni
3.Toatecanaleleanionicesuntpermeabile la Cl
5|P ag e
Bobo+TH<3
4.Selectia la nivelulcanalului ionic se realizeaza in
functie de diametrul initial al ionilorhidratati
6. 6.Suntadevarateafirmatiile :
1.Diametrulionilor din
lichideleorganismuluiestemaimicdecat al
atomuluifizic
2.Deplasareaionilorprincanalelemembranareeste
asigurata in primul rand de
gradientulelectrochimic
3.Celmai general grad de selectie al ioniloreste in
functie de diametru
4.Intimpuldeplasariiprin canal ,
ionulpoatestabiliinteractiunielectrostatice cu aa
din structuracanalului
1.Au o permeabilitatemai mica comparativ cu
celecontrolate de voltaj
2.Stabilesc o reactie de interdependenta cu
pompele ionice
3.Cele pentru Na permit influxulpasiv al acestui
cation in timpul repausului membranar
4.Transporta ioni conform gradientului
electrochimic
8. 8.Canaleleionicefarapoarta :
1.Nuprezinta un sistempropriu de control
2.Fluxullor ionic e modulat de
concentratiaintracelulara mare a
anionilororganici
3.Semainumesccanale de scurgere
4.Au o permeabilitatemai mare comparativ cu
celecontrolate de neurotransmitatori
9. Canalelevoltaj-dependente :
1.Sunt implicate in transmitereapotentialului de
actiune
2.Sedeschidcandvaloareapotentialului de
membranaatinge o valoarepropriefiecarui canal
3.Cele de Na pot fi blocate de neurotoxine
4.Cele de Na pot fi
blocateprinactiuneaasupracomponentei de
inactivare
10. Sunt blocanti ai canalelor de Na :
1.tetrodoxina
 UMFCD, 2020/2021
2.lidocaina
3.batrachotoxina
4.fosfolambanul
11. Canalele de Cavoltaj-dependente
1.Suntmaireduse la
nivelulcelulelornervoasecomparativ cu cele de Na
2.Curentiigenerati de influxul de
Casuntmairapizidecat in cazulinfluxului de Na
3.Controleazaeliberareaneurotransmitatorului la
nivelulsegmentuluipresinaptic
4.Sunt predominant implicate in
transmitereaaxonica .
12. Canalele de Ca de tip T:
1.sunt activate de o depolarizareredusa
2.induc o variatie de potential de scurtadurata
3.sunt bine reprezentate in membranaplasmatica
a dendritelorsicorpului neuronal
4.determinadescarcarilerapide,ritmice de la
nivelul SNC
13. Canalele de K voltaj-dependente :
1.canalele de K Ca-dependentesunt activate de
scadereaconcentratieicitoplasmatice a Ca ionic
2.canalele de K de tip M suntcuplate cu receptori
din membranacelulara
3.canalele de
rectificareintarziatasuntprezenteexclusiv la
nivelulneuronului
4.canalele de K dependente de ATP
suntcontrolate de raportul ATP/ADP intracellular
14. Canalele de K de tip M:
1.nuprezintamecanismpropriu ,specializat de
inactivare
2.sunt activate de repolarizare
3.suntcuplate cu receptori din membranacelulara
4.produccurentul de posthiperpolarizare
15. Suntadevarateafirmatiile:
1.canalele de K de rectificareintarziatasunt
activate la un interval scurtdupa o
depolarizareputernica
2.tetraetilamoniulinhibacanalele de K ATP
dependente
3.crestereavolumuluicelular produce
activareaunorcanale de K
6|P ag e
Bobo+TH<3
4.canalele de K de tip M se
caracterizeazaprindependenta de timp
16. Curentul de posthiperpolarizare:
1.este lent
2.esteprodus de canale de K dependente de ATP
3 estesensibil la crestereaconcentratieiCa
4permite neuronului sa asigure continuitatea
descarcarii de impulsuri produse de un stimul
17. Princuplareaneurotransmitatorului cu canalul
ionic se poate produce:
1.eflux de Na in segmentulpostsinaptic
2.generareapotentialuluipostsinaptic inhibitor
3.influx de K in segmentulpostsinaptic
4.generareapotentialuluipostsinaptic excitatory
18. Suntcaracteristicepotentialuluipostsinaptic
inhibitor:
1.hiperpolarizarea
2.efluxul de K
3.Influxul de Cl
4.influxul de Na
19. Suntcanalecontrolate de liganzi:
1.canalelecontrolate de proteine G
2.canalele de K ATP dependente
3.canalelecontrolate de neurotransmitator
4.canalele de K Cadependente
20. Trecprinmembranacelularaprindifuziunesimpla:
1.moleculelehidrofobe
2.CO2
3.moleculelemicinepolare
4.ionii
21. Difuzia simpla se realizeaza prin:
1.canaleionice
2.schimbatoriionici
3.spatiile intermoleculare
4.pompeleionice
22. Canaleleionice cu poarta
1.permit un flux controlatmai rapid comparativ cu
celefarapoarta
2.prezinta o diversitatemai mare
decatcelefarapoarta
3.participa la modulareapotentialului de actiune
 UMFCD, 2020/2021
4.suntdeschise permanent
23. Canalele de Ca de tip L
1.auconductanta mica
2.suntblocate de mibefradil
3.sunt activate la un potential inaltnegativ
4.suntblocate de verapamil
24. Canalele de K voltajdependente
1.controleazaduratapotentialului de actiune
2.sunt implicate in repolarizare
3.moduleazaexcitabilitateaprinhiperpolarizare
4.aufunctie de rectificare
26.Variatiile de potential membranar pot fi induse
prin:
1.Patru mecanisme principale
2.Actiunea unui stimul specific asupra
terminatiilor senzitive
3.Actiunea unor neurotransmitatori asupra R
presinaptici
4.Depolarizarea spontana a unor celule
excitabile
27.Despre zona trigger se poate afirma:
1.La nivelul ei ajung si se integreaza
variatiile potentialului de membrana
2.Este zona de declansare a potentialului
de receptor
3.Este reprezentata de primul nod Ranvier
4.Declanseaza PA la orice valoare a
potentialului de receptor primita
28.In cazul neuronilor care primesc semnal de la
alti neuroni transmiterea se face astfel:
1.primul neuron—neurotransmitator—
capat distal axon—PA
2.PA—capat distal axon—
neurotransmitator
3.primul neuron—PA—capat distal axon—
neurotransmitator
4.primul neuron—neurotransmitator—al
2lea neuron—PA—capat distal axon—
neurotransmitator
29.Despre potentialul de actiune se poate
afirma:
7|P ag e
Bobo+TH<3
1.Se declanseaza in urma deschiderii
canalelor ionice voltaj independente
2.In prima faza se produce deschiderea
canalelor de K voltaj dependente
3.Faza de repolarizare presupune
scaderea diferentei de potential
4.Canalele de Na voltaj dependente dintr-
o celula nu se deschid simultan
30.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Faza de depolarizare este det de
deschiderea canalelor de Na VD pt toate
celulele din organism
2.La atingerea valorii prag a potentialului
de membrana se deschide un numar mare de
canale
3.Durata fazei de depolarizare depaseste
1ms
4.Durata depolarizarii este mai mica decat
durata in care canalele sunt deschise
31.Faza de repolarizare:
1.Este det de deschiderea canalelor de K
voltaj dependente
2.Canalele de K de rectificare intarziata se
inchid mult mai lent fata de cele de Na
3.Canalele de tip A se activeaza si
inactiveaza rapid
4.Canalele de tip A asigura repolarizarea
membranei
32.Referitor la perioada refractara nu sunt
adevarate:
1.In perioada refractara absoluta canalele
de Na sunt inactive
2.In perioada refractara absoluta canalele
de Na sunt deschise
3.In perioada refractara relativa un stimul
supraliminar poate determina un raspuns
4.In perioada refractara relativa nu exista
canale de Na inactive
33.Despre pompele ionice este adevarat:
1.Au activitatea aproape continua
2.Utilizeaza 40% din energia celulei
nervoase
UMFCD, 2020/2021
3.Mecanismul de transport implica
fosforilarea unui reziduu aspartil din structura
lor
4.Sunt structuri glucidice
34.Pompa de Na+/K+:
1.Este o enzima
2.Subunitatea α prezinta activitate
catalitica
3.Pe suprafata intracelulara a subuniatii
catalitice se afla situsul pt ATP
4.Pe suprafata extracelulalara a subunitatii
catalitice se leaga Na
35.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Subunitatea β a pompei Na/K este o
molecula proteica
2.Subunitatea catalitica a pompei Na/K
poate lega ouabaina pe fata extracelulara
3.Subunitatea catalitica este o
glicoproteina
4.Ouabaina este utilizata in scop
terapeutic
36.Reritor la pompa de Na/K sunt adevarate:
1.Transportul ionic nu se poate realiza
cand Na si ATP sunt in interiorul celulei si K in
exterior
2.Ouabaina este inhibitorie doar cand se
afla pe interiorul membranei
3.Pentru fiecare molecula de ATP
hidrolizata, 3 ioni de Na sunt transportati in
interior si 2 ioni de K in exterior
4.Poate hidroliza 100 molecule de ATP pe
minut
37.Pompa de calciu:
1.Este cel mai important sistem de
transport membranar
2.Este localizata in RE
3.Este localizata doar in membrana
celulara
4.Prin activitatea ei scade concentratia de
Ca citosolic
38.Despre fosfolamban este adevarat:
1.Regleaza activitatea pompei de calciu
din RS
8|P ag e
Bobo+TH<3
2.In stare fosforilata are efect inhibitor
3.Se gaseste la nivelul celulei miocardice
4.Fosforilarea este independenta de AMPc
39.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Ionii de Cl- nu difuzeaza in celula
datorita excesului de sarcini negative greu
mobilizabile intracel
2.Datorita pH ului intracelular, proteinele
de la acest nivel sunt incarcate pozitiv
3.Cl- e implicat in transmiterea sinaptica
GABA-ergica
4.Cl- este foarte important mai ales la
nivelul sinapselor excitatorii
40.Se poate afirma:
1.STIM in repaus permite apropierea de
echilibru
2.Starea departe de echilibru este
mentinuta fara consum de energie
3.Sub actiunea unui stimul specific se
ajunge la starea departe de echilibru
4.Apropierea de echilibru se face
consumandu-se doar energie potentiala
41.Potentialul de membrana:
1.Reprezinta diferenta de potential
electric intre compartimentele intra si
extracelular
2.Valoare potentialului de repaus in celula
nervoasa este -50  -80 mV
3.In conditii de repaus e asigurat in cea
mai mare masura de echilibrul ionilor de K
4.Cand valoarea devine mai negativa,
fenomenul se numeste depolarizare
42.Procesul de repolarizare”
1.asigura revenirea la potentialul de
repaus dupa depolarizare
2.se realizeaza prin influx de K
3.asigura revenirea la potentialul de
repaus dupa hiperpolarizare
4.se realizeaza prin activarea pompelor
ionice
43.Sistemul de transport ionic membranar este
constituit din:
1.canale ionice
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

2.vezicule sinaptice 48.Valoarea potentialului de echilibru a K+:

3.transportori ionici 1.Se poate calcula conform ecuatiei lui
4.RS Nerst
44.Precizati care dintre urm blocanti ai 2.Valoarea lui variaza in functie de
canalelor de Na si K induc cea mai mare concentratia acestuia in raport cu diferite
crestere a duratei PA: celule
1.TTX 3.Reprezinta potentialul de repaus
2.saxitoxina 4.Inregistrata electrofiziologic este mai
3.novocaina mare decat valoarea calculata conform ecuației
4.TEA lui Nerst

45.Canalele ionice controlate de voltaj se 49.Sunt adevarate, cu exceptia:

caracterizeaza prin:
1.pot fi localizate sinaptic si extrasinaptic
2.se afla exclusiv pe membrana
presinaptica
3.sunt implicate in generarea PA
4.nu sunt influentate de SNV
46.Principalii ioni implicati in mentinerea
potentialului de membrana sunt:
1.K+
2.Na+
3.Ca2+
4.Mg2+
47.Se poate afirma ca:
1.Potentialul membranar de repaus este
egal cu potentialul extracelular
2.Valoarea potentialului de repaus pentru
majoritatea neuronilor este -50  -80 mV
3.Transportul prin canalele ionice fara
poarte nu este continuu
4.Forta motrice principala care determina
transportul ionic este gradientul electrochimic
1. valoarea potentialului de rapaus este
mentinuta mai ales de canalele de K+ fara
poarta
2.factorul principal ce se opune efluxului
de K+ este forta electrostatica data de anionii
organici intracelulari
3.mentinerea potentialului de membrana
este asigurata si de activitatea de transport
activ a pompelor ionice
4.mentinerea potentialului de membrana
este asigurat doar de fortele gradientului
electrochimic
50.Despre potentialul de rapaus de poate
spune:
1.este o masura a repartitiei ionice de o
parte si de alta a membranei celulare
2.este o premisa a excitabilitatii celulare
3.in functie de raspunsul lui se genereaza
raspunsul celulei la interventia unui stimul
4.este rezultatul participarii tuturor
sistemelor membranare

9|P ag e
 UMFCD, 2020/2021
Aparatul neuromuscular și SNA (cursurile 5 și 8)
1.Fibrele musculare care alcătuiesc mușchiul scheletic:
1.nu variază mult ca lungime;
2.sunt alungite și cillindrice;
3.au în medie 30 de cm;
4.sunt învelite de endomisium.
2.Mușchiul scheletic:
1.este format din fascicule musculare;
2.formează cu sistemul osos o unitate
funcțională;
3.prezintă la fiecare capăt un tendon;
4.este acoperit de endomisium.
3.Rolul țesutului conjunctiv:
1.asigură viabilitatea și funcționarea fibrelor
musculare;
2.nutritiv;
3.asigură unitatea f. Muscular;
4.formează un strat gros numit endomisium.
4. Fibra musculară prezintă:
1.RR pentru adrenalină și insulină;
2.prezintă invaginari ale membranei numite „tubi
T”;
3.conține proteine contractile;
4.organizare în unități structural numite
„sarcomere”.
5. Sarcomerele:
1.sunt unități repetitive;
2.se întind între două benzi M;
3.sunt unități structurale;
4.nu conțin proteine contractile.
6.Sarcomerele:
1. se organizează în miofibrile;
2. conțin proteine necontractile care ocupă
85% din volumul celular;
3. conțin proteine cu rol regulator și
funcțional;
4. conține doar proteine contractile.
7. Citoplasma fibrei musculare:
1.este mediu de difuziune pentru O2, ATP,
fosfocreatină, glicogen;
2.la nivelul ei se sintetizeaza ATP;
10 | P a g e
Bobo+TH<3
3.conține proteine contractile;
4.conține o concentrație de Ca2+ net superioară
celei din RS.
8.Mitocondriile:
1. prezintă echipament enzimatic pt oxidarea
incompletă a glucozei și grăsimilor;
2.prin arderea grăsimilor și glucozei generează
exclusiv ATP;
3.în interior prezintă o proteină numită
„calsequestrină”;
4.generează energie necesară nevoilor
metabolice ale celulei.
9. RS:
1.participă la formarea triadei;
2.se asociază cu un tub T;
3.prezintă la interior o proteină numită
„calsequestrină”;
4.prezintă dilatații saciforme ale cisternelor în
apropierea benzii A.
10. Referitor la mușchiul scheletic NU sunt adevărate
următoarele afirmații:
1.este numit mușchi striat datorită organizării
fibrelor în sarcomere;
2.fibra musculară prezintă miofibrile dispuse în
serie;
3.banda A alternează repetitiv cu banda I;
4.banda întunecată A prezintă o bandă mediană
luminoasă numită „linia Z”.
11. În timpul contracției se produc următoarele
evenimente:
1.se scurtează doar o parte din sarcomerele
care compun fibra musculară;
2.banda A se scurtează și banda I rămâne
constantă;
3.banda A și banda I se scurtează;
4.scurtarea sarcomerului are loc prin apropierea
liniilor Z.
12.Filamentele subțiri:
1.intră în alcătuirea benzii I
UMFCD, 2020/2021
2.prezintă un schelet format prin polimerizarea
a 13 molecule de actină G
3.scheletul e format din actină filamentoasă F
sub forma de α-helix dublu spiralizat
4.intră în alcătuirea benzii A
13. Despre troponină e adevărat:
1.TnT se cuplează cu tropomodulina
2.TnC are 4 situsuri pentru Ca2+
3.TnI se leagă de miozină și inhibă
interacțiunea actină-miozină
4.TnI se leagă de actină
14.Tropomodulina:
1.are o lungime corespunzătoare a 7 molecule
de actină G
2.se inseră la capetele filamentului de actină
3.se dispun în lanțurile situate de o parte si de
alta a dublei spirale de actina
4.blocheaza polimerizarea
15.Miozina:
1. este protein principala a filam groase
2. este un trimer format dintr-un lant greu,
unul usor si unul reglator
3. are forma unei crose cu 2 capete
4. lantul usor are activitate ATP-azica
16.Referitor la placa motorie:
1. la nivelul jonctiunii de elibereaza
adrenalina
2.PA e condus de-a lungul axonului si implica
depolarizare prin canale rapide de Ca2+ VD
3.In apropierea butonului terminatiei
nervoase depolariz mb se face prin canale de Na2+ VD
4. patrunderea Ca2+ va mobilize veciulele de
Ach rezultand exocitoza in fanta sinaptica
17. In cadrul cuplarii excitatiei cu contractia:
1. activarea canalelor DHP dependente
activeaza canalele ryo dependente
2. canalele DHP dependente sunt voltaj
dependente
3.aproape toata cantitatea de Ca2+ din
citosol este asigurata de RS
4. canalele de Ca2+ VD se gasesc in mb RS
18. Mecanismul intim al contractiei presupune:
1. scurtarea sacromerelor in 5 etape
11 | P a g e
Bobo+TH<3
2. legarea ATP scade afinitatea miozinei
pentru actina
3. scindarea in ADP si Pi duce la formarea
puntii action-miozinice
4.dupa eliberarea ADP si Pi puntea se
mentine pana la legarea unei noi molecule de ATP
19. Referitor la pompa SERCA sunt adevarate :
1.asigura incetarea contractiei
2.se gaseste in mb tubilor T
3. este controlata de fosfolamban care o
inhiba in mod normal
4. in forma fosforilata fosfolambanul inhiba
pompa
20.La nivelul fibrei muscular scheletice ATP-ul:
1. mentine potentialul de membrana
2. asigura contractia
3. participa la recaptarea Ca2+
4. este moneda energetica, depozitat intr-o
cantitate mare in fibra musculara
21. Energia necesara in timpul contractiei provine:
1. exclusiv din hidroliza ATP
2.cea mai importanta forma de stocare rapida
a energiei este fosfocreatina
3. la fosforilarea glicogenului se consuma ATP
glicogenul
4. e rapid desfacut in G6P din care rezulta 3
moli ATP
22. Fibrele muscular glicolitice:
1. au o densitate crescuta de capilare
2.au rezistenta crescuta la effort
3. continut crescut de Mb
4. viteza mare de contractie
23. Ff intermediare:
1. capacitate oxidative mare
2. culoare alba
3. viteza de contractie rapida
4. mitocondrii putine
24. Ff oxidative:
1. culoare rosie
2.capacit oxidativa mare
3. mitocondrii multe
4.capilare multe
25. Secusa:
UMFCD, 2020/2021
1. prezinta 3 etape cu aceeasi durata de
desfasurare
2. se produce in mod fiziologic
3. este o contractie ce caracterizeaza frisonul
4. are o faza de relaxare m lunga de 25 ms
26. Printre caracteristicile secuselor se numara:
1. durata egala a PA si a duratei secusei
2. durata secusei depinde de dinamica Ca2+
3. incetarea contractiei este un eveniment
rapid,dependent de Na+/K+
4. durata secusei reprezinta durata
fenomenului mecanic de scurtare a fibrelor
27. Referitor la fenomenul Treppe:
1. se bazeaza pe cantitatea de Ca2+ ce ramane
in celula la sfarsitul unei secuse
2. presupune aplicarea unui nou stimul ce duce
la cresterea fortei de contractie
3. aplicarea unor stimuli repetitive la sfarsitul
fiecarei secuse det un fenom catarator
4. concentratia de Ca2+ ramasa in celula este
suficienta pt o noua contractie
28. In timpul contractiei tetanice complete:
1. frecventa stimulilor este mica
2. se obtine un platou al tensiunii muscular
dezvoltate
3. tensiunea in muschi este inconstanta
4. frecventa de stimulare nu permite perioade
de relaxare pe durata contractiei
29. Referitor la unitatea motorie:
1. fibrele recrutate sunt complet tetanizate
2. o unitate motorie poate fi inervata de mai
multi neuroni motori alfa
3. cu cat unitatea motorize este mai mica, cu
atat controlul este mai fin
4. muschii postural prezinta unitati motorii mici
30. Reglarea fortei musculare:
1. se face prin recrutare si codare
2. pt cotrl fin sunt recrutate unit motorii cu
putine fibre
3. neuronii mici inerveaza unitati motorii mici
4.la frecvente mari de descarcare sunt
stimulati neuroni mari
31. Oboseala muscular se datoreaza:
12 | P a g e
Bobo+TH<3
1. cresterii cant de fosfat anionic in celula
2. canalele de Ca2+ raman mai mult timp
deschise
3. blocarii pompelor SERCA
4. scaderii eliberarii de Ca2+ din RS in
contractie
32. Despre reflexul osteotendinos se poate afirma:
1.are un neuron senzitiv si unul motor
2.cei 2 neuroni fac sinapsa in cornul post al
maduvei
3. este un reflex monosynaptic
4. poate avea mai multi neuroni
33.Fusurile neuromusculare:
1. sunt ptoprioreceptori
2. prezinta 2 tipuri de fibre
3. sunt inervate senzitiv si motor
4. inervatia senzitiva conduce impulsuri de la
maduva la fusuri
34. Fibrele cu sac nuclear:
1. sunt situate central in fus
2. sunt inervate central de terminatiile
anulospirale ale ff sensitive tip Ia
3. primesc in portiunea distala terminatii
secundare ale ff tip II
4. primesc doar inervatie senzitiva
35. Fibrele cu lant nuclear:
1. sunt inervate de ff motorii gamma
2. primesc inervatie senzitiva de la ff Ia si II
3. sunt asezate la periferia fusului
4. sunt inervate senzitiv de axoni ai neuronilor
pseudounipolari din rad dorsala a nv spinal
36.Referitor la contractia muschiului:
1. contractia ff motorii extrafusale nu produce
scurtarea fusurilor neuromusculare
2. scurtarea fusului se face pe seama portiunii
central
3. contractia se face doar prin impulsuri trimise
de motoneuronii alfa
4.concomitent cu scurtarea muschiului are loc
scurtarea fusurilor
37. Organul tendinos Golgi:
1.este dispus in serie cu muschiul inervat
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3
2.fiecarui org tendinos ii corespund 10-15 ff 4. marele nerv splanhnic inerveaza int subtire
musc conectate in serie si colonul proximal
3.inervat senzitiv de dendrite ale neuronilor
pseudounipolari din ggl rad dorsale a nv sp 44.Fibrele postggl:
4.este un proprioreceptor 1. sunt slab mielinizate
2. sunt scurte
38. Reflexul de tendon: 3.fac sinapsa in lantul S paravertebral
1. se produce la cresterea tensiunii in tendon 4.elibereaza NE
2. stimularea org tendinos Golgi determina un 45.Despre SNV S sunt adevarate:
reflex dinamic si unul static 1.o fibra preggl face sinapsa cu cel putin 20 ff
3.previne rupturile muscular postggl
4. are rol in distributia neuniforma a sarcinii 2. efectul stimularii este generalizat
fiecarui fascicul al muschiului contractat 3. o fibra postggl inerv m multi efectori ai
aceluiasi organ
39. Simpaticul: 4.produce mioza
1. declanseaza reactia de “lupta sau fuga” 46. Receptorii alfa1 adrenergici:
2.produce midriaza 1. apartin familiei GPCR
3. creste tonusul muscular 2. produc contractia muschiului dilatator
4. creste motilitatea tractului gastrointestinal pupilar
3. mecanismul de actiune implica activarea PLC
40. Eferentele vegetative simpatice: 4.la nivel hepatic produc gluconeogeneza
1. fibrele preggl sunt lungi
2.fibrele preggl elibereaza Ach 47.Prin stimularea receptorilor alfa1 adrenergici se
3. fibrele parasesc MS prin rad post a nv sp produce:
4. fibrele preggl ajung la lantul paravertebral 1. cresterea sudoratiei
prin ramura comunicanta alba 2. cresterea frecv cardiace
3. lipoliza
41. Lantul S paravertebral: 4.vasodilatatia vaselor coronare
1. este traversat de ff preggl care se termina in
MSR 48.Receptorii alfa2 adrenergici:
2. de la nivelul lui pleaca fibre amielinice care 1. sunt cuplati cu protein Gi
formeaza nervii splanhnici 2. stimulati, determina contractia muschilor
3. la nivelul lui ajung ff slab mielinizate din erector ai firului de par
coarnele laterale ale MS 3. determina cresterea agregarii plachetare
4. de la nivelul lui pleaca fibre mielinice pentru 4. scad sudoratia
piele si vase de sange
49.Receptorii beta1:
42. Afectarea ggl C superior duce la: 1. sunt inotropi pozitivi
1. mioza 2. cresc secretia glandelor sudoripare si
2. anhidroza sebacee
3. ptoza palpebrala 3. sunt dromotropi pozitivi
4. instalarea sd Horner 4. scad eliberarea de renina din ap juxta
glomerular
43. Referitor la nervii splanhnici:
1. fibrele lor vor face sinapsa cu neuroni 50. Receptorii beta2:
postggl 1. au effect anti-obezitate
2. fibrele postggl participa la formarea plexului 2. cresc reabs apei in ductile secretorii ale gl
celiac salivare
3.inerveaza organele din pelvis 3. inhiba gluconeogeneaza si glicoliza
13 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
4. determina relaxarea musculaturii netede a
uterului
51. Receptori beta3:
1. au efect lipolitic
2. au efect anti-obezitate
3. au efect antidiabetic
4. au efect termogenic
52. Despre SNV PS se poate afirma:
1. actiunea este generalizata
2. raspunsul este focalizat
3. este implicat in functiile catabolice
4. are actiune specifica pentru fiecare organ
53. Reflexele vegetative PS:
1. arcul reflex este compus din:cale aferenta-
neuron intercalary-cale eferenta(PS)-organ tinta
2. sunt baro si chemoreceptoare
3. cuprind reflexul salivar
4. nu sunt reflexe vago-vagale
54. Referitor la PS:
1. fibrele preggl scurte fac sinapsa in ggl din
vecinatatea organului tinta
2. fibrele preggl descarca Ach
3. fibrele postggl sunt lungi
4. fibrele postggl descarca Ach
55. Receptorii muscarinici:
1. M1,M3,M5 sunt cuplati cu prot Gαq
2. M1,M2,M3 determina activarea PLC
3. M2,M4 scad activitatea AC
4. M4,M5 sunt cuplati cu prot Gαi
56. Stimularea vagala determina:
1. bronhoconstrictie
2. scade peristaltismul
3. scade frecventa cardiaca
4. contracta sfincterele digestive
57. Curentul M:
1. este un curent de K+ (influx) ce det
hiperpolarizarea celulei
2. este larg raspandit in diferite organe
3. nu este intalnit in mod fiziologic
4. este inhibat prin stimularea R muscarinici
58. Muschiul neted:
14 | P a g e
Bobo+TH<3
1. prezinta celule uninucleate
2. este controlat voluntar
3. nu prezinta striatii
4. este organizat in sarcomere
59. CMN:
1. sunt fusiforme
2. nu sunt organizate in sarcomere
3. dau aspectul neted
4. prezinta mai multe filmente de miozina
decat de actina
60. Muschiul neted unitar(visceral):
1. este inervat de ff vegetative ce prezinta
terminatii numite varicozitati
2. are cellule cu numerose jonct GAP
3. se comporta ca un sincitiu
4. terminatia nervoasa face sinapsa cu o
singura celula
61.PA in muschiul neted:
1. asemanator celui din muschiul striat pt m
unitar
2. este un raspuns gradual la diferiti stimuli in
cazul m multiunitar
3. viteza de depolarizare a m unitar e mai
mare decat in m cardiac (det de canale de Ca)
4. repolarizarea este intarziata
62. Repolarizarea intarziata a m unitar se datoreaza:
1. Inactivarii lente a canalelor de Ca
2. repolarizarii prin canale de K rapide
3. repolarizarii prin canale de K activate de Ca
4. repolarizarii prin canale de Na
63. Activitatea electrica spontana a m neted:
1. se bazeaza pe un curent de pacemaker
2. genereaza contractii tonice musculare
repetate
3. oscilatiile produse de curentul de
pacemaker se numesc unde lente
4. genereaza contractii fazice repetate
64. Cuplarea excitatiei cu contractia in m neted implica:
1. cuplarea Ca cu calmodulina
2. activarea MLCK
3. fosforilarea lantului reglator al miozinei
4. activarea PKC
UMFCD, 2020/2021
Analizatorii (cursurile 6-8)
1.Referitor la teoria temporala sunt adevarate:
1.se refera la sunetele cu intensitate
scazuta si frecventa inalta
2.este eficienta pt sunete cuprinse
intre20-2000 Hz
3.sunetele cu frecventa foarte joasa
necesita fibre subtiri si scurte din
membrana bazala, inexistente anatomic
4.sunetele determina rafale de
impulsuri nervoase sincronizate la
aceeasi frecventa
2.Referitor la determinarea directiei sunetelor
se poate afirma:
1.gr lateral al nc olivari masoara
intarzierea aceluiasi sunet perceput de cele 2
canale auditive
2.gr median compara IS percepute de
cele 2 canale auditive
3.nc olivari sunt implicati in
diferentierea sunetelor ce vin din fata sau din
spate
4. pavilionul urechii creste IS care
provin din fata
3.Sunt adevarate cu exceptia:
1.O intensitate a sunetului de 0 dB se
traduce prin absenta sunetului
2.intervalul 20-20000 Hz reprezinta
domeniul audibil
3.Sunetele cu frecventa joasa intra in
rezonanta cu membrana bazala la baza cohleei
4.nivelul de presiune al sunetului de
130 dB reprezinta pragul dureros
4.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Reflexul acustic este implicat in
protejarea urechii interne de sunete cu
intensitate mare si frecventa joasa
2. sunetele sufera o decodare seriata
datorita vitezei diferite de deplasare a undelor
in functie de frecventa
3.rolul urechii medii este de a asigura
transmiterea din aer in apa a 50-75% din sunete
15 | P a g e
Bobo+TH<3
4.contractia muschilor stapedius si
tensor al timpanului scade rigiditatea, crescand
transmisia sunetelor
5.Referitor la membrana bazilara:
1.Fibrele bazilare sunt fixate cu ambele
capete la columela
2.Prezinta o elasticitate variabila de la
baza la helicotrema
3.Lungimea fibrelor scade progresiv de
la baza la varf
4.Fibrele groase si scurte rezoneaza cu
sunete de frecventa inalta
6.Afrimatiile adevarata referitoare la organul
Corti:
1.Prezinta 4 randuri de celule paroase
inclavate in membrana tectoria
2.Doar cele 3 randuri de celule paroase
externe prezinta raport cu membrana bazala
3.Cea mai importanta functie a celulelor
interne este contractia
4.Cea mai importanta caracteristica a
celulelor externe este transmiterea semnalelor
prin fibrele nervului cohlear
7.Referitor la contractia celulelor paroase :
1.Prestina este prezenta in membrana
tuturor celulelor paroase
2.Contractia este influentata de aferentele
nucleilor olivari
3.Este importanta in realizarea reflexului
auditiv
4.Nucleii olivari pot bloca selectiv
contractia celulelor externe
8.Despre endolimfa din scala medie este
adevarat:
1.Are aceeasi compozitie cu a perilimfei
2.Are acelasi potential ca endolimfa
vestibulara
3.Este implicata doar in transductia
senzoriala a celulelor paroase interne
4.Are un potential pozitiv +80  +100 mV
9.Referitor la celulele paroase vestibulare:
UMFCD, 2020/2021
1.Sunt scaldate de o endolimfa cu
potentialul 0 mV
2.Prezinta un potential de membrana de -
70 mV
3.Inclinarea stereocililor spre kinocil duce
la depolarizare
4.In pozitie de repaus prezinta potential
membranar de repaus
10.Membrana otolitica:
1.Este o membrana gelatinoasa
mucopolizaharidica
2.Are o inertie mai mare ca a endolimfei
3.Datorita acceleratiei diferite fata de
endolimfa, duce la inclinarea
stereocililor
4.Prezinta mici cristale de Ca2+
11.Cresterea intensitatii sunetului determina :
1.Deformare mai mare a stereocililor
urmata de cresterea frecventei
impulsurilor
2.Scaderea numarului de celule paroase
interne stimulate
3.Stimularea unui numar mai mare de
celule paroase
4.Durata mai mare de stimulare a
celulelor paroase externe
12.Sunt adevarate afirmatiile :
1.Hipermetropia se corecteaza cu lentile
convexe
2.In miopie punctul focal este situat
inaintea retinei
3.Fata anterioara a corneei este un
dioptru convergent
4.Miopia de ax apare cand axul ochiului
este mai mic decat normal
13.Referitor la acuitatea vizuala :
1.La nivelul maculei lumina sufera mai
putina dispersie
2.Retina periferica are o acuitate vizuala
mai mica decat macula
3.Acuitate CLINICA presupune
determinarea ungiului minim de separare
dintre 2 pct distincte
16 | P a g e
Bobo+TH<3
4.In scotopic acuitatea vizuala este mica
la nivelul maculei
14. Sunt adevarate ,cu exceptia :
1.Contractia celulelor paroase interne
este asigurata de prestine
2.Celulele paroase externe se contracta
independent de influenta nucleilor olivari
3.Reflexul acustic este important mai ales
in cazul sunetelor cu frecventa inalta
4. Membrana bazilara prezinta elasticitate
variabila de la baza pana la helicotrema
15.Corpusculul Pacini
1.Este situat in hipoderm
2.Este neincapsulat
3.Poate codifica intensitatea stimulului
prin valoarea potentialului local
4.Are un camp receptor restrans
16.Discurile Merkel :
1.Sunt situate la limita derm-hipoderm
2.Au un camp receptor foarte mic
3.Se adapteaza usor
4.Detecteaza textura obiectului examinat
17.Receptorii pentru rece
1.Au un interval termic de raspuns mult
mai larg decat cei pt caldura
2. Raspunsul dinamic apare ca urmare a
modificarilor bruste de temperatura
3. Fac parte din clasa TRP
4.Raspunsul static este strict legat de
temp pielii
18.Presiunea intraoculara
1.Are o valoare normala de 11-21 mmHg
2.Este crescuta in timpul noptii
3.Depinde de cantitatea de umoare
apoasa eliminata
4.La valori crescute are consecinte
negative asupra nervului optic
19.Determinarea intensitatii sunetului implica
1.Deformarea mai mare a stereocililor
2.Teoria localizarii
3.Cresterea numarului de celule stimulate
4.Teoria temporala
UMFCD, 2020/2021
20.Despre endolimfa care scalda celulele
organului Corti se poate afirma :
1.Are aceeasi compozitie cu a perilimfei
2.Este bogata in ioni de Na+
3.Are un potential de -80  -100 mv
4.Are cel mai inalt potential transepitelial
21.Pentru celulele paroase externe sunt
adevarate :
1.Au un potential de repaus negativ
2.Cea mai importanta caracteristica a lor
este transmiterea semnalelor
17 | P a g e
Bobo+TH<3
3.Cea mai importanta caracteristica este
asigurata de o proteina transmembranara
4.Prestina se gaseste si in celulele paroase
interne
22.In legatura cu acomodatia este adevarat :
1.Reprezinta adaptarea ochiului la lumina
puternica
2.Muschiul ciliar se contracta pentru a
asigura vederea de aproape
3.Este maxima la persoanele in varsta
4.Implica modificarea curburii cristalinului
UMFCD, 2020/2021
Sânge (cursurile 10 și 11)
1. Referitor la proprietatile sangelui , sunt
adevarate :
1.Activitatea metabolica tisulara influenteaza
temperatura sangelui
2.Presiunea osmotica a sangelui este egala cu a
unei solutii NaCl 5%
3.Staza sangvina determina culoarea inchisa a
sangelui
4. Hipervascozitatea sangvina produce infarcte
insotite de tromboza
2. In cadrul eritropoiezei
1.Reticulocitul este prima celula ce sintetizeaza
hemoglobina
2.Sinteza de hemoglobina e mai importanta in
fazele G1 si S
3.Pe parcurs creste sistemul de microtubuli
deoarece e necesar pentru trecerea
reticulocitelor in sangele periferic
4.Reticulocitul varstnic prezinta antigenele
sistemului HLA
3. Sunt factori endogeni ce influenteaza
volemia:
1.Sarcina
2.Altitudinea mare
3.Postura
4.Presiunea atmosferica scazuta
4. Sunt adevarate afirmatiile :
1.Repausul preungit la pat determina scaderea
VS pe baza VP
2.Pe toata perioada sarcinii volemia creste
progresiv
3.In sindromul nefrotic LEC variaza invers
proportional cu VEC
4.In urma “reflexului de volum “ apare
vasoconstrictia arteriolelor renale si scade
secretia de ADH
5. Sunt hipovolemii functionale :
1.Decompensare acuta a VS in cazul IMA
2.Tamponada pericardica
3.Rupturi de valve cardiace
4.Pierderile majore lichidiene
18 | P a g e
Bobo+TH<3
6. Referitor la procese desfasurate in
eritrocit :
1.Suntul pentozofosfatilor este una dintre caile
de sinteza eritrocitara a NADPH
2.Suntul Rappoport – Luebering este cale
specifica hematiei
3.Metabolismul glutationului este independent
de suntul pentozofosfatilor
4.Activitatea enzmelor glicolizei anaerobe nu
poate fi reglata prin inductie sau represie
7. Sunt adevarate CU EXCEPTIA :
1.In hipoxie apare scurtcircutarea suntului
Rappoport – Lubering
2.Fiecare eritrocit contine 100pg de
hemogobina
3.Cea mai abundenta proteina membranara a
hematiei e implicata in transportul clorului
4.Vitamina C reduce Fe feros la Fe feric
crescand absorbtia ei .
8. Hemoliza fiziologica :
1.Sediul principal este reprezentat de pulpa alba
splenica
2.Hematiile normale sunt fragmentate in
prealabil
3.Hemoglobina eliberata in plasma este legata o
gama globulina de origine hepatica
4.Complexul hemoglobina – haptoglobina este
metabolizat la nivel hepatic
9. Eritroblastoza fetala:
1. se datoreaza actiunii IgM care traverseaza
bariera fetoplacentara
2.Se numeste anemia hemolitica a NN
3.Apare in cazul femeilor Rh+ aflate la a doua
sarcina cu fat Rh-
4. Apare cu participarea anticorpilor anti D
10. Sunt cauze de hipervascozitate,cu
exceptia:
1.cresterea agregarii eritrocitare in intoxicatii
2.cresterea temperaturii ambiante
3.hematocrit crescut
4.hipoproteinemiile
UMFCD, 2020/2021
11. Reticulocitul:
1.prezinta capacitate proprie de locomoție
2.poate fi blocat intre celulele endoteliale in
maduva hematogena
3.prezinta antigenele sistemului HLA
4.are un continut mai scazut de Hb comparativ
cu hematia adulta
12. Apare hipovolemia insotita de scaderea
Ht:
1.Diureze apoase
2.Varsaturi
3.Transpiratii
4.Evacuari repetate de transudate pleurale
13. Referitor la eritrocit :
1.Mentinerea formei si a deformabilitatii
eritrocitare este asigurata exclusiv prin
metabolizarea glucozei
2.Alterarea procesului de energogeneza
eritrocitara poate duce la aparitia echinocitului
3.Se caracterizeaza prin consum extrem de
redus de O2
4.Aprox 50% din glucoza din eritrocit patrunde
in suntul pentozofosfatilor
14. Referitor la glicoliza anaeroba nu este
adevarat:
1.Randamentul energetic este de 30%
2.Activitatea enzimelor cheie se regleaza prin
tranzitii alosterice
3.Piruvatkinaza este activata de fructozo-1,6-
disfosfat
4.Castigul net este de 2 molecule de ATP pentru
fiecare molecula de glucoza
15. Referitor la procesele desfasurate in
eritrocit
1.Suntul pentozofosfatilor este una dintre caile
de sinteza eritrocitare a NADPH
2.Suntul Rapoport-Lubering este cale specifica a
hematiei
3.Metabolismul glutationului este independent
de suntul pentozofosfatilor
4.Activitatea enzimelor glicozei anaerobe nu
poate fi reglata prin inductie sau represie
19 | P a g e
Bobo+TH<3
16. Sunt adevarate afirmatiile:
1.Prezenta enzimelor ciclului Krebs si a
citocromilor asigura un consum extrem de
redus de oxigen al hematiei
2.Alterarea procesului de energogeneza poate
duce la reducerea Hb
3.Enzima limitanta a suntului Rapoport-
Lubering prezinta afinitate crescuta pentru
substrat
4.Sistemul de reducere a met-Hb este prezent
de la nastere
17. Hemoglobina
1.Este alcatuita din globina și o metaloporfirina
cu Fe 2+
2.Fierul este inserat pe lanturile globinice sub
actiunea ferochelatazei
3.Hemul este gruparea prostetica si a
citocromilor si mioglobinei
4.La adult, HbA contine 2 lanturi alfa si 2 lanturi
beta unite prin legaturi stabile
18. Sunt adevarate afirmatiile
1.Cea mai abundenta proteina membranara a
hematiei asigura peste 50% din permeabilitatea
hematiei pt CO2
2.Aproape tot fierul este reciclat din
catabolizarea hematiilor imbatranite
3.Hematiile senescente expun la suprafata un
fosfolipid caracteristic recunoscut de
macrofagele splenice
4.Eritropoietina si IL3 participa la reglarea
umorala a eritropoiezei
19. Eritropoietina
1.10% este produsa de cel Kupffer din ficat
2.Are receptori la nivelul neuronului
3.Producerea ei e stimulata de catecolamine
prin mecanism beta adrenergic
4.Creste timpul de tranzit medular al
eritroblastilor
20. (????)Referitor la reglarea eritropoiezei :
1.In cadrul reglarii nervoase sunt implicati
baroreceptorii sino-carotidieni
UMFCD, 2020/2021
2.Presiunea scazuta a O2 in corticala renala
creste producerea de eritropoietina
3. In hipertiroidie apare anemia prin nivel scazut
de eritropoietina
4. In urma reglarii nervoase se elibereaza
reticulocite si hematii adulte in sangele periferic
21. Fe:
1.Absorbtia maximala a Fe neheminic are loc la
nivelul duodenului si jejunului proximal
2.Enterocitul nu poate prelua Fe neheminic
3.Transferina prezinta 4 situsuri de legare a Fe
4.Hematia adulta prezinta receptori pentru
transferina
22. Referitor la eritrocit:
1.Glucoza patrunde din plasma prin mecanisme
activ independent de insulina
2.In deficitul de enzime cheie ale glicolizei apar
anemii hemolitice de cauza corpusculara
3.La eritrocitele senescenta glicoforinele din
membrana eritrocitara sufera desialinizare
4.Fiecare eritrocit contine 27-34 pg Hb
23. Alegeti asocierea/asocierile corecte :
1.Hb embrionara Gower I: 2zeta, 2epsilon
2.Hb A1: 2zeta, 2gamma
3.Hb F: 2alfa, 2gamma
4.Hb A2: 2zeta, 2delta
24. Hb F contine :
1.2 lanturi zeta
2.2 lanturi beta
3.2 lanturi delta
4.2 lanturi alfa
25. Alegeti afirmatiile corecte privind
senescenta eritrocitara:
1.Scade continutul in 2,3 DPG
2.Creste continutul de metHb
3.Scade deformabilitatea eritrocitara
4.Creste vascozitatea interna
26. Caracterizeaza hematiile senescente :
1.Continut ridicat de ATP si colesterol
2.Continut scazut de Hb A2
3.Fragilitatea osmotica scazuta
20 | P a g e
Bobo+TH<3
4.Vascozitatea de 10 cP
27. Eritropoietina:
1.Stimuleaza eliberarea de reticulocite in
sangele periferic
2.Stimuleaza sinteza de Hb la nivelul hematiei
3.Previne apoptoza proeritroblastilor
4.Producerea sa este stimulata de acidoza
28. Referitor la sistemul AOB:
1.Ag sistemului AOB sunt prezente in diferite
lichide biologice
2.Contine Ag H, A ,B
3.Gena H este prezenta la majoritatea indivizilor
in forma monozigota HH
4.Indivizii fenotipului Bombay prezinta in
plasma aglutinine anti-H
29. Sunt adevarate afirmatiile
1.Genele A si B sunt codominante
2.Sistemul AOB prezinta 4 genotipuri si 6
fenotipuri
3.Ag H este precursorul Ag A si B
4.Gena A1 codifica o transferaza mai putin
eficienta decat cea codificata de gena A2
30. Anticorpii sistemului AOB
1.Cei naturali sunt prezenti la nastere
2.Titrul Ac naturali creste lent pe tot parcursul
vietii
3.Cei naturali au putere aglutinanta mai mare
decat cei imuni
4.Ac imuni apar in plasma dupa transfuzii de
sange incompatibil
31. Referitor la procese din eritrocit :
1.Din suntul pentozelor se obtine un compus
necesar pentru protectia antioxidanta a Hb
2.Enzima limitanta a suntului Rapoport
Luebering permite acumularea de 2,3 DPG in
hematie
3.Hexokinaza limiteaza aportul de glucoza in
hematie impiedicand astfel uzura acesteia
4.Sistemul enzimatic implicat in reducerea
metHb este functional la copil la 3 luni dupa
UMFCD, 2020/2021
nastere ceea ce creste riscul de metHb-emii
tranzitorii la NN
32. 2,3 DPG eritrocitar :
1.este placa turnanta a metabolismului
eritrocitar
2.este principalul reglator al proprietatilor
alosterice ale Hb
3.scade in hipoxie
4.se sintetizeaza in suntul Rapoport - Luebering
33. Nivelul de Eritropoietina scade in :
1.insuficienta renala cronica
2.prezenta calcificarilor corticalei renale
3.hipotiroidie
4.scaderea nivelului de gonadotropi
34. Antigenul H :
1.Se sintetizeaza in urma actiunii fucozil -
transferazei
2.Este de natura lipoproteica
3.Este precursorul Ag A si B
4.Este prezent la homozigotii hh ce apartin
fenotipului Bombay
35. Sangele conservat :
1.Are valabilitate 60 de zile
2.Are continut crescut de 2,3 DPG
3.Are pH crescut
4.Sufera in timp o hemoliza discreta
36. In cazul hemolizei acute intravasculare
posttransfuzionale
1.creste Ht
2.creste bilirubina neconjugata + LDH
3.nu se activeaza complementul
4.creste nivelul Hb-nemiei
37. Anticorpii sistemului Rh
1.sunt numai de tip imun
2.pot rezulta in urma izoimunizarii dupa sarcini
incompatibile
3.traverseaza bariera fetoplacentara
4.sunt de tip Ig M
21 | P a g e
Bobo+TH<3
38. Ag sistemului AOB
1.sunt de natura glicoproteica
2.se afla doar pe suprafata hematiilor
3.lipsesc la indivizii fenotipului Bombay
4.sunt codificati de aceeasi gena
39. Referitor la metabolismul Fe
1.Aprox 50% din Fe necesar pentru
hematopoieza provine din tractul
gastrointestinal
2.Reticulocitele prezinta receptori pentru
transferina
3.Fe este absorbit predominant ca Fe trivalent
4.Transferina este si o proteina de transport
citosolic
40.Referitor la VS sunt adevarate , cu
exceptia :
1.Diferenta intre sexe este aproximativ 1L/mp
2.Exprimarea in L este utila in cazul obezilor
3.Raportat la greutatea corporala e mai mare la
nou nascuti decat la prematuri
4.Cel mai corect se obtine prin determinarea
simultana VP si VG
41.Referitor la hematocrit (Ht):
1.se determina pe sange venos recoltat in
tuburi capilare cu pereti subtiri
2.plasma sechestrata prin centrifugare
influenteaza corectitudinea valorilor Ht
3.folosirea heparinei influenteaza obtinerea
unor valori corecte ale Ht
4.este mai mic la nivel arterial decat venos
42.Hematocritul :
1.Ht somatic este 70%
2.Creste in plasmoragii datorita hemodilutiei
3.Este direct proportional cu numarul de
hematii/mm3 sange la VEM=100 mm3
4.In cazul hemoragiilor , initial este crescut
43.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Digestia produce cresterea usoara a volemiei
2.Cianoza bruna se datoreaza cresterii cantitatii
de carboxiHb
UMFCD, 2020/2021
3.La nou nascuti hematopoieza se produce la
nivelul oaselor scheletului axial
4.Sarcina determina cresterea VP , dar nu si a
VG
44.Alegeti afirmatiile false :
1.Rezervorul de capacitate contine 85% din VS
2.Plexurile subpapilare pot depozita cantitati
relativ mari de sange ceea ce duce la
modificarea presiunii intravasculare
3.In ciroza hepatica VEC variaza invers
proportional cu LEC
4.In Policitemia Vera apare frecvent modificarea
VP
45.Sunt adevarate , cu exceptia :
1.In hiperhidratari Ht=N , dar VG scade
2.Pentru obtinerea unor valori corecte ale Ht e
necesara aplicarea factorilor de corectie
3.In timpul efortului fizic volemia sufera
modificari mai mari la subiectii antrenati
4.Altitudinea crescuta determina aparitia
poliglobulilor secundare
46.Alegeti afirmatiile corecte :
1.VEC reflecta nivelul perfuziei tisulare
2.Un mecanism de compensare a cresterii VP
este diureza presionala
3.La VP mari atriopeptina inhiba eliberarea de
aldosteron
4.In urma reflexului de volum apare
tahicardia
47.Vascozitatea sangelui
1.Creste foarte mult in afibrinogenemie
2.E influentata de concentratia
globulinelor alfa2
3.Scade in hemodilutii datorita cresterii
Ht
4.Creste in transfuziile masive de sange
48.Apare modificarea VP in :
1.Arsuri
2.Hipertiroidie
3.Administrarea unor cantitati ridicate
de solutii saline
4.Boli respiratorii cronice
22 | P a g e
Bobo+TH<3
49.Se modifica atat VG cat si VP in :
1.Aport de lichide in exces
2.Poliglobulii secundare
3.Policitemia vera
4.Transfuzie de sange integral
50.Referitor la etapa embriofetala a eritropiezei
:
1.La nivelul splinei inceteaza in L5 , dar
continua la nivelul ficatului
2.In etapa mezoblastica eritropoieza
este intraembrionara
3.Hb Gower I se transforma rapid in Hb
Gower II
4.Incepand cu L7 a vietii intrauterine
maduva devine principalul sediu al
hematopoiezei
51.Nu este caracteristic eritrocitului adult
1.Vascozitatea interna de 1 Cp
2.Prezenta sistemului antigenic AOB
3.Continutul mare de Hb
4.Fenomenul de eritrodiabaza
52.Factorii de crestere hematopoietici :
1.Intervin in functionarea leucocitelor in
cazul unei infectii
2.Un exemplu de factor nespecific este
iL 3
3.iL1 este produsa in principal de
macrofage
4.Cei specifici actioneaza asupra
celulelor "comise"
53.Hematocritul
1.Are o valoare de aprox 42% pt femei
2.Are o valoare mai ridicata la nou
nascuti datorita unei hiperhidratari specifice
3.La nivelul capilalelor are valori mai
mici datorita curgerii axiale a sangelui
4.Scade in hiperhidratari concomitent
cu scaderea VG
54.Ca urmare a scaderii VEC se produc
urmatoarele (direct/indirect )
1.Sunt stimulati baroreceptorii de joasa
presiune din circulatia arteriala
2.Apare vasodilatatia ca urmare a
inhibarii centrilor cardioacceleratori de
UMFCD, 2020/2021
catre baroreceptorii sinocarotidieni si
aortici
3.Creste secretia de ADH cu inhibarea
eliberarii PNA
4.Se elibereaza aldosteron ce produce
reabsorbtia Na in segmental proximal al
tubilor renali
55.Sunt false afirmatiile :
1.Reflexul Bainbridge apare prin
stimularea baroreceptorilor de joasa
presiune
2.Cresterea concentratiei Hb reduse
peste 6-7g% determina aparitia cianozei
brune
3.Presiunea osmotica a plasmei este
mai mare decat cea eritrocitara
4.Adipocitele medulare difera putin de
cele ale tesutului adipos pz
56.Referitor la maduva hematogena :
1.Prezinta factori de crestere
hematopoietici
2.Stroma celulara contine celule doica ce
asigura Fe necesar sintezei Hb de
eritroblasti
3.Contine celule adipoase specifice mult
diferite de cele ale tesutului adipos propriu-
zis
4.Matricea extracelulara contine glicolipide
cu rol de recunoastere si adeziune pentru
celulele stem hematopoietice
57.Hematocritul
1.Creste in plasmoragii
2.Ht somatic poate fi apreciat prin
cunoasterea valorii factorului celular si Ht
venos
3.La nivel tisular este mai mic decat cel
arterial
4.Ht somatic este de 70%
58.Modificarea vascozitatii sangvine nu se
datoreaza :
1.Ht
2.deformabilitatii membranei eritrocitare
3.temperaturii
4.bazofilelor
59.Hipovolemiile
1.Pot fi corectate prin actiunea
atriopeptinei
23 | P a g e
Bobo+TH<3
2.Pot rezulta ca un dezechilibru al fortelor "
Starling "
3.Nu se pot datora exclusiv scaderii Ht
4.Sunt corectate prin (+) sistemului RAA
60.Alegeti afirmatiile false :
1.In hiperhidratari , VG procentual nu se
modifica
2.In hemoragiile acute la inceput apare
hipovolemia normocitemica
3.In hiperhidratari , VG se modifica
4.In plasmoragii , VG procentual creste
61.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
Ht splenic are o valoare de 80%.
Ht somatic are valoarea de 50%.
Factorul celular este subunitar. *
Ht tisular este mai mare comparativ cu
Ht venos.
Ht arterial este mai mare fata de cel
venos.
62.In timpul sarcinii:
Scade volemia;
Scade sinteza proteinelor plasmatice;
Scade eliberarea de eritropoietina;
Cresc volumul globular si volumul
plasmatic. *
Scade secretia de aldosteron si ADH.
63.In care dintre urmatoarele situatii Ht este
normal?
O hemoragie acuta la debut; *
In cazul arsurilor;
In cazul bolilor respiratorii cronice;
In cazul insuficientei renale;
In cazul unei ciroze.
64.Hipertonia plasmei este prezenta in cazul:
Fistulelor digestive;
Evacuarii repetate a transsudatului
pleural;
Diurezei apoase excesive; *
Acumularii de transsudat in cavitatea
peritoneala;
Transpiratiilor profuze. *
65.Hipervolemia oligocitemica este intilnita:
In retentia hidrosalina; *
La altitudine;
La bolnavii cu boli respiratorii cronice;
La bolnavii cu Policitemia Vera;
La pacientii cu insuficienta renala. *
UMFCD, 2020/2021
66.Hipervolemia policitemica se intilneste :
la pacientii cu ciroza hepatica;
la pacientii cu insuficienta renala;
la bolnavii cu boli respiratorii cronice; *
in cazul transfuziei masive de singe
integral;
la bolnavii cu Sindrom Pickwick
(obezitate + apnee in somn). *
67.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate ?
Hematia adulta contine de 10 ori mai
multa hemoglobina comparativ cu
proeritroblastul.
Cea mai importanta cantitate de Hb se
sintetizeaza in faza G2 si inceputul fazei
S a ciclului celular.
IL1 inhiba celulele stromale ale
maduvei hematogene.
IL3 actioneaza asupra celulelor
pluripotente din maduva hematogena.
Proeritroblastul nu contine
hemoglobina.
68.Eritrocitul adult:
Nu contine siderozomi; *
Nu are capacitate proprie de locomotie;
* Este inhibata de ATP; *
Pierde antigenele sistemului HLA; *
Are o viscozitate interna de 7-8 CP;
Are durata medie de viata 90-100zile.
69.In timpul vietii intrauterine se sintetizeaza:
Hb Portland, cu 2 lanturi zeta si 2
lanturi gamma; *
Hb F, cu doua lanturi epsilon si doua
lanturi gamma;
Hb Gower I cu 2 lanturi zeta si 2 lanturi
epsilon; *
Hb Gower II cu 2 lanturi alfa si 2 lanturi
epsilon; *
Hb A cu doua lanturi alfa si doua lanturi
gamma.
70.Metabolismul eritrocitar are citeva
particularitati:
100 mL de masa eritrocitara consuma
0,3-0,4 mg glucoza pe ora. *
24 | P a g e
Bobo+TH<3
Ciclul Embden-Meyerhoff-Parnas
consuma 90% din glucoza eritrocitara. *
Calea oxidativa a suntului pentozo-
fosfatilor consuma 10% din glucoza
eritrocitara. *
Cistigul net al metabolismului
eritrocitar este de 2 molecule de ATP
pentru o molecula de glucoza utilizata.
*
Randamnetul energetic al glicolizei
anaerobe este de 50%.
71.Hexokinaza eritrocitara:
Are rol de “dispecer” al metabolismului
eritrocitar; *
Este dependenta de nivelul glicemiei;
Este independenta de nivelul de 2,3
DPG;
Este independenta de nivelul de ATPsi
glutation eritrocitar;
Are o puternica afinitate pentru
glucoza.
72.Fosfofructokinaza eritrocitara:
Este enzima cheie a Suntului Rapaport-
Luebering;
Este inhibata de ADP;
Este inhibata de AMPc;
Este inhibata de fosfoizomeraza;
73.2,3 DPG eritrocitar:
Este placa turnanta a metabolismului
eritrocitar;
Este principalul reglator al functiilor
alosterice aleHb; *
Scade in hipoxie;
Este sintetizat prin suntul pentozelor;
Se gaseste in cantitate mai mare la
eritrocitul senescent.
74.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
Absorbtia maxima a Fe are loc in
duoden si jejunul proximal. *
5% din necesarul zilnic de Fe provine
din tractul gastrointestinal. *
UMFCD, 2020/2021
Transferina are 4 situsuri de legare a Fe
si se masoara ca TIBC.
Reticulocitul nu are receptori pentru
transferina.
Fe se absoarbe ca Fe trivalent.
75.Hematia imbatrinita se caracterizeaza prin:
Cresterea viscozitatii interne; *
Cresterea continutului de K si Ca;
Scaderea continutului de ATP si 2,3
DPG; *
Cresterea deformabilitatii
Cresterea utilizarii glucozei.
76.Care dintre urmatoarele modificari
caracterizeaza hematia senescenta?
Cresterea continutului de metHb; *
Cresterea fosforilarii spectrinei;
Expunerea pe versantul extern al
membranei a factorului de senescenta
eritrocitara si a fosfatidilserinei; *
Continut scazut de Hb A2;
Cresterea activitatatii metHb-reductazei.
77.Eritropoetina:
Este produsa in proportie de 90% in
corticala renala; *
Nu este recunoscuta de precursorii
timpurii eritrocitari ; *
Se gaseste in cantitate crescuta in cazul
excesului de androgeni endogeni sau
exogeni; *
Creste timpul de tranzit medular al
eritroblastilor in curs de maturare;
Inhiba eliberarea reticulocitelor in
singele periferic.
78.Nivelul de eritropoetina scade in:
hipotiroidie; *
insuficienta renala cronica; *
hipopituitarism; *
boli respiratorii cronice;
prezenta calcificarilor corticalei renale. *
79.Antigenul H:
Este prezent la homozigotii hh ce apartin
fenotipului Bombay;
25 | P a g e
Bobo+TH<3
E sintetizat ca urmare a activitatii D-
galactozil transferazei;
Contine un radical terminal de L-fucoza;
*
Este de natura lipoproteica;
Lipseste la indivizii ce apartin grupei 0
din sistemul A0B.
80.Singele conservat:
Are pH crescut;
Are continut scazut de ATP; *
Are continut crescut de 2,3 DPG;
Are o valabilitate de 60 de zile
Sufera in timp o hemoliza discreta. *
81.In cazul hemolizei acute intravasculare
posttransfuzionale:
creste Ht;
creste Hb;
cresc bilirubina neconjugata si LDH;*
scade VSH;
nu se activeaza complementul.
82.Anticorpii sistemului Rh:
sint naturali;
sint de natura glicoproteica;
sint de natura IgM si nu traverseaza
bariera fetoplacentara;
sint rezultatul izoimunizarii; *
induc fenomenul “Rh nul”.
83.Imunitatea innascuta nespecifica este
asigurata de:
Pasajul anticorpilor materni la fat;
Administrarea de seruri imune;
Asigurarea de anticorpi preformati;
Nivelul fiziologic al cortizolemiei; *
Administrarea de vaccinuri.
84.Antigenele complete timodependente:
Induc raspuns imun (RI) conditionat de
implicarea LTH; *
Sint capabile sa induca doar RIU;
Reprezinta categoria de antigene
majoritare; *
Stimuleaza direct LB;
UMFCD, 2020/2021
Sint alcatuite doar din determinanti
antigenici imunoregulatori.
85.Determinantii antigenici conformationali:
Sint alcatuiti din lanturi scurte de 8-12
aa situate in regiuni diferite in lantul peptidic; *
Sint recunoscuti de LT;
Sint recunoscuti de LB si anticorpi; *
Declanseaza RIC;
Sint haptene.
86.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
Determinantii antigenici efectori sint
de tip B si C. *
Determinantii antigenici imunoreglatori
de tip H au comportament tolerogen.
Determinantii antigenici imunoreglatori
de tip S au comportament imunogen.
Determinantii antigenici efectori B dint
recunoscuti de limfocitele T citotoxice
(LC)
Determinantii antigenici H si S sint
implicati in supravegherea raspunsului
imun indus. *
87.Ariile timodependente ale organelor limfoide
secundare capsulate sint:
paracortexul ganglionilor limfatici; *
cortexul ganglionilor limfatici;
stratul limfoid periarteriolar intern al
splinei; *
foliculii limfatici;
stratul periarteriolar extern al splinei.
88.Care dintre urmatoarele substante nu intra
in categoria opsoninelor?
C3b;
C5b;
IgD; *
IgG4;
IgM. *
89.Care dintre urmatoarele substante nu sint
eliberate de macrofage?
properdina;
IL-1;
IL-6;
26 | P a g e
Bobo+TH<3
arilsulfataza; *
factorul eozinofil chemotactic al
anafilaxiei (ECF-A). *
90.Celulele dendritice:
emit pseudopode numai in stare
activata;
deriva din precursori cu origine timica;
au receptori FcεR;
sint celule prezentatoare de antigen; *
au pe suprafata molecule din clasa
MHCII. *
91.Care dintre urmatorii markeri sint prezenti
pe membrana neutrofilului adult?
CD 38;
molecule MHCII;
CD15; *
FcεR;
CD 4.
92.Eozinofilul:
nu este CPA; *
este un fagocit slab performant;*
elibereaza histaminaza si arilsulfataza; *
activeaza migrarea neutrofilelor in
focarul inflamator;
se regaseste in formula leucocitara in
proportie de 8-10%.
93.Mastocitul:
nu este CPA; *
elibereaza histamina;*
se gaseste la nivelul mucoaselor si al
tesutului conjunctiv; *
exprima pe membrana un mare numar
de receptori FcγR;
este implicat in apararea antiparazitara.
94.Care dintre caracterisicile moleculelor MHC
este adevarata?
Moleculele MHCI lipsesc de pe
suprafata hematiilor; *
Moleculele MHCII sint prezente pe
suprafata tuturor celulelor implicate in
declansarea RI; *
Moleculele MHCII sint recunoscute de
receptorii CD4 ai LTH; *
UMFCD, 2020/2021
Toate moleculele MHC sint sintetizate
sub controlul unui locus genetic situat
pe cromozomul 6; *
Moleculele MHCI sint specializate in
prezentarea antigenelor exogene.
95.Limfocitele B:
recunosc antigenele solubile dupa
structura spatiala a determinantului antigenic;*
au o durata lunga de viata;
necesita obligatoriu implicarea CPA in
declansarea RI;
sint lipsite de moleculele MHCII pe
suprafata membranei;
reprezinta 80% din totalul limfocitelor
periferice.
96.Limfocitele T:
Reprezinta 20% din totalul limfocitelor
periferice;
Au o durata lunga de viata; *
Recunosc antigenul dupa structura
spatiala a determinantului antigenic;
Pot recunoaste antigenul independent
de moleculele MHC de pe suprafata CPA;
Pot fi activate de antigenele T
independente.
97.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
IgG2 este un puternic activator al
complementului.
IgG3 este cel mai slab activator al
complementului.
IgG4 este subclasa dominanta a IgG.
IgM persista pe termen lung in plasma.
IgE este implicata in declansarea
reactiilor de hipersensibilitate imediata. *
98.Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o
hipovolemie functionala?
Decompensarea acuta a VS in cazul unui
infarct miocardic acut;*
Hemoragia acuta datorata unor severe
leziuni venoase;
27 | P a g e
Bobo+TH<3
Hemoragia acuta datortata unor severe
leziuni arteriale;
Fistulele digestive;
Evacuarea repetata a transsudatelor
peritoneale.
99.Hipervolemia normocitemica se intilneste in:
Transfuzia de singe integral;*
Policitemia Vera;
Anemia Biermer;
Insuficienta hepato-renala;
Bolile respiratorii cornice.
100.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
Sistemul de joasa presiune contine 85%
din volumul sanghin;*
Sistemul de inalta presiune (rezervorul
de presiune) contine 15% din volumul
sanghin;*
Hipervolemia inhiba eliberarea de
atriopeptina;
Atriopeptina stimuleaza eliberarea de
aldosteron;
In Boala Addison apare hipervolemie cu
hipernatremie.
101.Cresterea viscozitatii singelui se intilneste
in:
Afibrinogenemii;
Anemia Biermer;
Arsuri intinse;*
Transfuzii masive de singe;*
Policitemia Vera.*
102.Riscul de eritroblastoza fetala este prezent
la gravidele Rh negative:
la prima sarcina cu fat Rh pozitiv;
la a doua sarcina cu fat Rh negativ;
la prima sarcina cu fat pozitiv si avort in
antecedente;*
la prima sarcina cu fat Rh pozitiv si
sarcina ectopica in antecedente;*
la prima sarcina cu fat Rh pozitiv si
amniocenteza practicata in timpul sarcinii.*
UMFCD, 2020/2021
Hemostază (unele informații nu se regăsesc în Boron, în bibliografia pentru examen) – curs 12
1. Referitor la trombocit (??)
1.GP Ib/Ia este implicata in agregare
2.Microtubulii intervin in modificarea formei T
3.Granulele dense initiaza aglutinarea
4.Sistemul dens tubular este asociat celui
canalicular
2. Timpul vascular din hemostaza primara
prezinta
1.Vasodilatatie in tesuturile invecinate
2. Vasoconstrictia reflexa a vasului lezat
3.Eliberare de TxA2 si serotonina
4.Se reduce calibrul arteriolar prin NO, PCI2
3. Trombocitele
1.Pot fi consumate in hemostaza in primele 1-4
ore de viata
2.Sunt in numar mai mare decat hematiile
3.La subiectii cu splenectomie toate plachetele
se afla in circulatia generala
4.Se maturizeaza la nivelul MH
4. Granulele α plachetare:
1.Sunt granule dense
2.Contin o varietate de molecule proteice
3.Contin ADP
4.Contin antiheparina
5. Despre fibrinogen este adevarat:
1.se consuma in timpul coagularii.
2.concentratia plasmatica creste odata cu
cresterea FvW si FVIII.
3. in sindroame fibrinolitice acute duce la CID.
4. se sintetizeaza exclusiv in ficat
6. Factorul antihemofilic A:
1.nu se consuma in coagulare.
2. activeaza factorul X.
3. nu este produs la nivel hepatic.
4. activitatea biologica depinde de legarea cu
FvW prin legaturi necovalente
7. Despre factorul XIII:
1.Se sintetizeaza in ficat
2.Se gaseste in trombocit
3.Activat , are activitate de transglutaminaza
28 | P a g e
Bobo+TH<3
4.Deficitul scade TS
8. Hemostaza fiziologica are urmatoarele
caracteristici :
1.efectiva numai in vivo
2.hemostaza primara se desfasoara cu
participarea vaselor afectate
3.opreste hemoragia la nivelul vaselor mijlocii
4.hemostaza secundara are 2 timpi
9. Nu este prezent in granulele alfa :
1. ADP
2.PDGF
3.serotonina
4.fibrinogenul
10. Trombopoieza :
1. are loc in maduvva hematogena
2. la subiectii cu splenomegalie aprox 90% din T
-in splina
3. Praful plachetar evidentiaza un proces de
autodistructie in circulatie al trombocitului
4.megacariocitul trombocitar eliberat in
circulatie emite numeroase prelungiri
citoplasmice
11. Timpul plachetar cuprinde :
1.mecanism umoral
2.adeziune
3.mecanism miogen
4.secretie
12. In purpurele vasculare apar
1.modificare numarului de trombocite
2.prelungirea TS
3.prelungirea TC
4.teste de fragilitate vasculara positive
13. Sunt adevarate afirmatiile :
1.Trombopoietina este produsa de rinichi
2.TGF β inhiba trombocitopoieza
3.Actiunea trombopoietinei asupra celulelor
stem necesita prezenta unor citokine
4.In anemii , inflamatia cu producerea crescuta
de citokine determina frecvent trombopeniile
14. Se consuma complet in timpul coagularii:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1.fibrinogenul
2.proaccelerina
3.factorul VIII
4.proconvertina

15. Receptorii plachetari:

1.sunt glicoproteine
2.sunt fosfolipide
3.au rol esential in activarea plachetara
4.au rol in fagocitoza

16. Referitor la factorii plachetari

1.Factorul I este identic cu proaccelerina
2.Factorul IV are efect chemotactic pentru
monocite
3.Factorul VII contribuie la modificarea formei
trombocitului activat
4.Fibrinogenul plachetar amplifica agregarea
trombocitelor

17. Celula endoteliala secreta :

1.fibronectinul tisular
2.Factor von Willebrand
3.trombomodulina
4.IL8

29 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Echilibru acido-bazic 1
1.Are loc scaderea ph plasmatic:
1.in timpul efortului fizic
2.la varstnici
3.in timpul noptii si dimineata
4.in timpul digestiei gastrice
2.Sunt adevarate afirmatiile :
1.Procesele anabolice determina cresterea ph-
ului plasmatic
2.Acizii ficsi sunt eliminati majoritar prin
ventilatie
3.Intensificarea proceselor catabolice la
varstnici determina scaderea ph-ului plasmatic
4.Aparatul respirator reprezinta I linie de
aparare impotriva agresiunii acido-bazice
3.Sunt implicate in controlul EAB :
1.pielea
2.rinichiul
3.plamanul
4.pancreasul
4.Referitor la sistemele tampon AB:
1.intervin lent
2.previn modificarile ph-ului
3.sunt formate dintr-un acid tare si sarea lui cu
o baza slaba
4.fixeaza tranzitor H+
5.Eficienta unui ST creste:
1.cand are pk-ul mai apropiat de ph-ul mediului
2.cand are o masa moleculara mai mare
3.cand raportul dintre cei 2 membri ai cuplului
ST(acid/baza) este unitar
4.cand are concentratie mai scazuta
6.Eficienta unui sistem tampon nu depinde de:
1.concentratia ST
2.pk-ul ST
3.masa moleculara a ST
4.tipul de acid/baza din structura ST
7.Referitor la ST plasmatice:
30 | P a g e
Bobo+TH<3
1.ST al bicarbonatilor are pk-ul apropiat de cel
plasmatic
2.ST al fosfatilor are o importanta redusa
3.ST al hemoglobinatilor are cea mai mare
importantak
4.ST al proteinelor plasmatice are o importanta
redusa
8.ST al bicarbonatilor din plasma :
1.este cel mai important sistem plasmatic
2.are cea mai mare concentratie plasmatica
3.are masa moleculara mare
4.are raport baza/acid unitar
9.Referitor la ST eritrocitare:
1.ST al bicarbonatilor este cel mai important
2.ST al fosfatilor are o concentratie redusa
comparativ cu hemoglobinatii
3.ST al hemoglobinatilor e mai putin activ decat
ST al proteinelor plasmatice
4.ST al hemoglobinatilor este principalul sistem
nonbicarbonic al sangelui
10.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Scaderea pH-ului sangvin determina scaderea
afinitatii Hb pt O2
2.Cresterea PCO2 in sange determina cresterea
eliberarii O2
3.Scaderea pH-ului sangvin determina
tensionarea Hb
4.Cresterea PCO2 sangvin determina cresterea
afinitatii Hb pt O2
11.Sunt false, cu exceptia (=adev):
1.Efectul Haldane are loc numai la nivelul
capilarului pulmonar
2.La nivelul capilarului sistemic,efectul Bohr are
drept rezultat scaderea afinitatii Hb pt O2
3.La nivelul capilarului pulmonar, in urma
cresterii PCO2, scade continutul in O2 al
sangelui
4.Prin cresterea PCO2 la pH constant, normal se
deviaza curba de disociere a oxiHb
12.ST interstitiale:
UMFCD, 2020/2021
1.ST al fosfatilor are o concentratie redusa
2 ST al bicarbonatilor are o concentratie
asemanatoare cu cea din plasma
3 contin ST al proteinatilor
4.ST al bicarbonatilor asigura o capacitate totala
de tamponare crescuta
13.ST intracelulare:
1.ST al fosfatilor si proteinatilor au un rol
important
2.ST al fosfatilor are un pk de aceeasi valoare cu
cel al ph plasmatic
3.ST al proteinatilor are o concentratie crescuta
si un raport baza/acid unitar
4.sarea din structura ST contine Na
14.ST:
1.ST al bicarbonatilor este mai eficace decat cel
al hemoglobinatilor
2.ST al proteinatilor are cea mai mare
concentratie intracelular
3.ST extracelulare reprezinta 60-70% din
capacitatea totala de tamponare a organismului
4 ST al fosfatilor are o importanta mai mare
intracelular
15.Referitor la rolul plamanului in EAB:
1.are o putere tampon de 2 ori mai mare decat
a rinichiului
2.reprezinta prima linie de aparare impotriva
dezechilibrelor acido-bazice
3.pentru dublarea ventilatiei este suficienta o
variatie mica a PaO2 comparativ cu variatia Pa
CO2
4.Hipercapnia izohidrica determina un raspuns
ventilator mai rapid decat acidoza metabolica
16.Dupa 2 minute de hiperventilatie, pH-ul
sangelui creste deoarece:
1.creste PO2
2 scade productia tisulara de CO2
3 scade productia tisulara de H+
4.scade PCO2
17.Sunt adevarate afirmatiile :
1.ST tampon chimice intervin rapid si
corecteaza temporar dezechilibrul acido-bazic
2 Rinichiul atinge eficienta maxima in cateva zile
31 | P a g e
Bobo+TH<3
3 Plamanul are o capacitate oscilanta, limitata,
de tamponare a agresiunii acido-bazice
4. Plamanul reprezinta mecanismul primar de
epurare a acizilor nonvolatili
18.Rinichiul intervine in controlul EAB prin
1.reabsorbtia HCO3- filtrat
2 secretie H+
3 sinteza de novo HCO3-
4 secretie de CO2
19.ST al amoniacului
1.are un pK de aproximativ 7
2.contribuie la excretarea de catre rinichi a
jumatate din aciditate
3. este mai slab reprezentat cantitativ
comparativ cu ST al fosfatilor
4. reprezinta mecanismul principal de sinteza a
bicarbonatului in acidoza cronica
20.ST al fosfatilor urinari :
1.este mai eficace decat cel plasmatic
2.este mai concentrat decat cel interstitial
3.are un pk de 6,8
4 are o concentratie mai mare decat ST al
amoniacului
21.Sunt adevarate afirmatiile:
1.sistemul osos ofera 40% din capacitatea
tampon totala in cazul unei agresiuni acide
acute
2.ST al mioglobinei este mai eficient decat cel al
hemoglobinei
3.in acidoza cronica noncarbonica apare
demineralizarea osoasa
4 sistemul muscular detine procentul cel mai
mare din totalul ST intracelulare
22.Transmineralizarea:
1.in alcaloza metabolica acuta,K iese din celula
2.in acidoza metabolica acuta ,H iese din celula
3 in alcaloza metabolica acuta apare
hiperpotasemia
4 in acidoza metabolica acuta ,K iese din celula
23.Apare acidoza metabolica prin :
1.pierderi renale de baze
2 pierderi gastro-intestinale de acizi
UMFCD, 2020/2021
3 aport exogen crescut de acizi
4 cresterea PaCO2
24.Apare acidoza metabolica in :
1.insuficienta hepatica
2 boala diareica
3 fistula pancreatica
4 varsaturi cu continut gastric
25.Alcaloza metabolica se poate intalni in :
1. hipoventilatie
2. hipersecretie acida gastrica
3. boala diareica
4. voma
26.Pentru calculul ph-ului trebuie cunoscut :
1.PCO2
2.concentratia de HCO3- plasmatic
3.pk-ul sistemului bicarbonatilor
4 PO2
27.Alcaloza metabolica se compenseaza prin
1.hipoventilatie
2.cresterea sintezei de HCO3-
3 cresterea excretiei renale de HCO3-
4 cresterea excretiei renale de H+
28.Sunt corecte asocierile:
1 ph plasmatic-7,35-7,45
2.PCO2 -40 mmHg
3 exces de baze -0+/-2,5 mEq/l
4.bicarbonat standard -40 mEq/l
29.Sunt adevarate ,cu exceptia :
1.Presiunea partiala a CO2 arterial reprezinta un
parametru metabolic de evaluare a
dezechilibrului acido-bazic
2.Bicarbonatul standard apreciaza doar
influenta metabolica asupra dezechilibrului
acido-bazic
3 Bazele totale tampon reprezinta suma tuturor
cationilor din sange cu capacitate tampon
4 Excesul de baze este un parametru metabolic
de evaluare a dezechilibrului acido-bazic
30.Sunt parametri metabolici de evaluare a
dezech acido-bazic:
1.excesul de baze
32 | P a g e
Bobo+TH<3
2.CO2 total din plasma
3 bicarbonatul standard
4 presiunea partiala a CO2 arterial
31.Produc variatii ale pH-ului plasmatic :
1.varsta
2.ritmul circadian
3.efortul fizic
4.altitudinea
32.Referitor la acizi si baze:
1.acizii volatili sunt eliminati doar renal
2.calea majora de eliminare a acizilor ficsi este
reprezentata de ventilatie
3.bazele sunt eliminate si prin ventilatie
4.acizii nonvolatili pot rezulta din catabolismul
lipidic
33.Sistemele tampon acido-bazice:
1.minimizeaza variatiile initiale ale ph-ului
2.nu se “consuma” in reactia de tamponare
3.scad sau cresc ph-ul mediului
4.indeparteaza H+din organism
34.Sunt sisteme tampon plasmatice:
1.ST al hemoglobinatilor
2.ST al fosfatilor
3.ST al amoniacului
4.ST al bicarbonatilor
35.ST al proteinelor plasmatice:
1.are un raport baza/acid egal cu 20/1
2.are o concentratie redusa in plasma
3.principalele proteine care disociaza sunt
reprezentate de globuline
4.are un pK variabil
36.In alcaloza metabolica acuta:
1.K intra in celula
2.H intra in celula
3.H iese din celula
4.K iese din celula
37.Sunt cauze ale alcalozei metabolice:
1.ingestia de medicamente alcaline
2.pierderile gastrointestinale de acizi
3.varsaturi
4.hipoventilatie
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

38.Groapa anionica plasmatica

1.are valoare >0
2.reprezinta diferenta dintre anionii si cationii
dozati uzual in plasma
3.nu ia in calcul anionii care nu sunt dozati de
rutina
4.este un indice al excretiei urinare a NH4+
39.Alcaloza respiratorie apare in :
1.atmosfera rarefiata in O2
2.stari psihoemotionale
3.imediat dupa hemodializa
4.scaderea fixarii O2 de catre Hb

33 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Echilibrul acido-bazic 2 6. Alcaloza metabolică se compensează

1. După 2 minute de hiperventilaţie, pH-ul prin:
sângelui creşte, deoarece: A. hiperventilaţie
A. Creşte concentraţia de HCO3- B. hipoventilaţie*
B. Creşte Po2 C. creşterea sintezei de HCO3
C. Scade PCO2* D. creşterea excreţiei renale de HCO3*
D. Scade producţia tisulară de CO2 E. creşterea excreţiei renale de H+
E. Scade producţia tisulară de H+
7. Dacă [Na+] plasmatic este de 140 mEq/l
, cea de [Cl- ] 110 mEq/l şi cea de [HCO3 ] 12
2. Rinichiul participă la controlul EAB prin: mEq/l se poate afirma că:
A. Secreţie activă de H+* A. Anion gap este normal
B. Secreţie secundar activă de H+* B. Anion gap este scăzut*
C. Secreţie de CO2 C. Este vorba de o acidoză metabolică*
D. Secreţie de HCO3-* D. Este vorba de o acidoză respiratorie
E. Reabsorbţie de aciditate titrabilă E. Este vorba de o alcaloză metabolică

8. Atunci când pH 7,25, HCO3 17 mEq/l şi

3. Acidoza metabolică apare în: pCO2 40 mm Hg starea este de:
A. Diaree * A. Acidoză respiratorie acută
B. Vomă B. Alcaloză respiratorie acută
C. Insuficienţă pancretică C. Acidoză metabolică acută*
D. Hipersecreţie acidă gastrică D. Acidoză mixtă
E. Insuficienţă hepatică* E. Alcaloză mixtă

4. Alcaloza metabolică se poată întâlni în: 9. Hipocapnia din bolile pulmonare cu

A. Diaree severitate medie se datorează:
B. Vomă * A. Hiperventilaţiei hipercapnice
C. Hiperaldosteronism * B. Creşterii eliminării renale de CO2
D. Hipoventilaţie C. Stimulării chemoreceptorilor centrali
E. Hipersecreţie acidă gastrică * D. Hiperventilaţiei hipoxice*
E. Hiperventilaţiei psihogene
5. Pentru calculul pH-ului trebuie
cunoscute: 10. Atunci când pH 7,50, HCO3 34 mEq/l şi
A. pCO2* pCO2 30 mm Hg, există:
B. legea Fick A. Alcaloză metabolică cronică
C. concentraţia de HCO3 plasmatic* B. Acidoză metabolică cronică
D. pO2 C. Acidoză respiratorie cronică
E. pK-ul sistemului bicarbonaţilor* D. Alcaloză respiratorie acută
E. Alcaloză mixtă*

34 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Răspunsuri SN Zăgrean
1C, 2C, 3D, 4D, 5B, 6D, 7C, 8C, 9B, 10B, 11D, 12C, 13B, 14D

Răspunsuri nervos:
1E ,2B ,3C ,4C ,5A ,6B,7C ,8E ,9A ,10E
,11.A,12B,13E,14C.15B,16E,17B,18C,19A,20B,21A,22B,23A,24D,25E, 26C,27B,28D,29D,30E NICIUNA,
31A,32D,33B,34A,35C,36E NICIUNA, 37C,38B,39C,40D,41A,42B,43B,44D,45B,46A 47C, 48A, 49D,50E
TOATE

Răspunsuri neuromuscular, SNA:

1C,2A,3A,4E,5B,6B,7B,8D,9A,10C,11D,12A,13C,14C,15B,16D,17A,18E,19B,20A,21D,22D,23B,24E,25D,
26C,27A,28C,29B,30E,31E,32B,33A,34A,35B,36C,37E,38A,39A,40C,41B,42E,43A,44D,45A,46E,47E,48B,
49A,50D,51E,52C,53A,54C,55B,56B,57C,58B,59A,60A,61D,62B,63A,64A

Răspunsuri auditiv, vestibular, vizual:

1C,2D,3B,4A,5C,6E(NICIUNA),7D,8D,9B,10A,11B,12A,13A,14D,15B,16C,17E(TOATE),18E(TOATE),19B,
20D,21B,22C

Răspunsuri sânge:
1B,2D,3B,4B,5A,6C,7C,8D,9C,10C,11E,12A,13A,14E(toate false),15C,16E(toate false),17B,18E(toate
corecte),19A,20C,21E,22E,23B,24D,25E,26D,27B,28E,29B,30D,31E,32C,33E,34B,35D,36C,37A,38B,39C,40
A,41C,42E,43B,44C,45B,46E,47C,48A,49D,50D,51D,52E,53B,54B,55E,56A,57A,58A,59C,60B

Răspunsuri hemostază:
1D,2A,3B,4C,5A,6C,7A,8E,9B,10E,11C,12C,13A,14A,15B,16E,17E

Răspunsuri echilibru acido-bazic 1

1A,2B,3E,4D,5A,6D,7C,8A,9C,10D,11C,12E,13B,14C,15D,16D,17A,18A,19C,20A,21E,22D,23B,24A,25C,26
A,27B,28A,29B,30B,31E,32D,33B,34C,35C,36B,37A,38A,39E

35 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
SEMESTRUL II
Grile I
1. Canalele de K:
1.Kir sunt activate dependent de voltaj
2.Cele ATP dependente sunt stimulate de
niveluri crescute de ATP intracelular
3.KAch determina depolarizarea
membranei
4.Cele VD se activeaza rapid in cursul PA
2.Canalele de Ca de tip L:
1.Sunt dependente de voltaj
2.Sunt inhibate de acetilcolina
3.Sunt stimulate de catecolamine
4.Au un prag de activare de -65mV
3.Schimbatorul Na/Ca
1.Este voltaj senzitiv
2.La potentiale mai negative de -40mV
expulzeaza Ca din celula
3.Depinde de activitatea ATP-azei Na/K
4.Este distribuit in special la nivelul tubilor
T cand presiunea din ventricul o depaseste
4.Sunt adevarate cu exceptia:
1.Functia cronotropa reprezinta
proprietatea miocardului de a produce PA
spontane si ritmice
2.Cordul este slab excitabil in cursul
sistolei
3.Refractaritatea impiedica tetanizarea
cordului
4.NAV prezinta perioada refractara scurta
5.Referitor la fazele PA in fibre cu raspuns
rapid
1.In faza 0 are loc depolarizarea rapida
2.Faza 2 corespunde repolarizarii partiale
precoce
3.In faza 3 membrana revine treptat la
polaritatea de repaus
4.In faza 1 are loc eflux de Na
6.Relaxarea fibrelor miocardice implica
1.Recaptarea Ca din citosol in RS
2.Disocierea Ca legat de Tn C
3.Efluxul Ca spre fluidul extracelular
4.Depolarizarea lenta
7.Glicozizii cardiaci :
1.Stimuleaza ATP-aza Na/K
36 | P a g e
Bobo+TH<3
2.Prin actiunea lor vor duce la inhibarea
schimbatorului Na/Ca
3.Cresc gradientul transmembranar al Na
4.Au efect inotrop pozitiv
8.Referitor la ciclul cardiac sunt adevarate:
1.Sistola atriala asigura 25-30% din
umplerea ventriculara
2.Diastola atriala are o durata de 0,1 sec
3.Sistola ventriculara dureaza aprox 0,3
sec
4.In sistola ventriculara sunt incluse
relaxarea izovolumetrica si umplerea
ventriculara
9.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Imediat dupa debutul contractiei
ventriculare ventriculul este o cavitate
inchisa
2.Valvele semilunare se deschid atunci
pe cea din vasele mari
3.In timpul relaxarii izovoltmetrice valvele
atrioventriculare si semilunare sunt
inchise
4.Volumul systolic este de aprox 120ml
10. Sunt agenti inotropi pozitivi :
1.Digitala
2.Hipercalcemia
3.Hiponatremia
4.Norepinefrina
11.Necesarul miocardic de oxigen e crescut
de:
1. Stenoza aortica
2. Cresterea grosimii peretilor ventriculari
3. Dilatatia ventriculara
4. Presiunea ventriculara scazuta
12. Sunt corecte asocierile :
1. VS – 120ml
2. VTD-70ml
3. VTS 100ml
4. Fe = VS / VTD
13. Debitul cardiac
1. Este aprox 5L / min in repaus
2. Contribuie la calcularea indicelui cardiac
UMFCD, 2020/2021
3. Este direct proportional cu frecventa
cardiaca
4. Este un indicator global al eficientei
pompei cardiace
14. Relaxarea izovolumetrica
1. Dureaza 0.08 sec
2. Se caracterizeaza prin volum ventricular
constant
3. Se caracterizeaza printr-o scadere
abrupta a presiunii
4. Valvele atrioventriculare sunt deschise
15. Carotidograma
1. Are faza sistolica si diastolica
2. Faza sistolica cuprinde unda anacrota
3. Faza diastolica cuprinde unda dicrota
4. Permite masurarea timpului de
semiascensiune
16. Autoreglarea prin modificarile de frecventa
cardiace
1. Este cunoscut sub numele de efect
Bowditch
2. Este un mecanism de autoreglare
homeometrica a activitatii cardiace
3. Se caracterizeaza prin reluarea
activitatii contractile a cordului prin
cresterea frecventei de stimulare
4. Se mai numeste efect Anrep
17. Unda P
1. Are o durata< 0.12 sec
2. Este negativa in aVR
3. Poate fi discret bifida in V5 , V6 siaVL
4. Este negativa in D1
18. Jugulograma
1. Unda a este pozitiva
2. Depresiunea X corespunde ejectiei VD
3. Reflecta variatiile de presiune de la
nivelul AD
4. Unda c corespunde sistolei VS
19. Legea inimii Frank-Starling
1. Este un proces de autoreglare
heterometrica
2. Permite cordului sa isi creasca debitul
bataie prin cresterea presiunii de
umplere atriala
3. Este o modalitate de adaptare
4. Explicatiamoderna se bazeaza pe
modificarea miscarilor Na
20. Fonocardiograma
37 | P a g e
Bobo+TH<3
1. Toate cele 4 zgomote pot fi ascultate
2. Zgomotul 1 are o frecventa mai mare
decat zgomotul 2
3. Zgomotul 2 are o durata mai mare
decat zgomotul 1
4. Zgomotul 4 are semnificatie patologica
cand este perceput la auscultatie
21.Scaderea conc de Ca citosolic in cel
miocardica se realizeaza prin:
1.canale de Ca sarcoplasmatice
2.transportorul Na/Ca
3.difuziunea transmembranara
4.pompa de Ca sarcoplasmatica
22.In timpul ciclului cardiac :
1.durata sistolei ventriculare este mai mica
decat durata diastole ventriculare
2.durata sistolei atriale este de 0,11 s
3.durata sistolei ventriculare este de 0,27 s
4.diastola ventriculara dureaza 0,4 s
23.Care dintre urmatorii factori scad consumul
miocardic de O2:
1.stenoza aortica
2.HTA
3.tahicardia
4.digitale
24.Pe poligrama:
1.perioada de mulaj este intervalul Q-M1
2.Sistola mecanica ventriculara este
intervalul Q-A2
3.perioada de contractie izovolum este
intervalul M1-E
4.sistola electromecanica ventriculara este
intervalul M1-A2
25.Controlul extrinsec al debitului cardiac se
realizeaza prin:
1.reflex baroR ca raspuns la cresterea PA
2.stimularea simpatica a R beta1
3.stimularea fibrelor B atriale
4.mecanismul Frank-Starling
26.Reflexul baroR raspunde la cresteri ale TA
prin:
1.stimularea centrului cardioaccelerator
2.stimularea ariei C1
3.cresterea ratei de descarcare a fibrelor
sensitive din glomusul carotic
4.eliberare de E din MSR
27.VTD ventricular:
1.este mai mic decat cel telesistolic
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

2.este independent de sistola atriala
3.este diferenta dintre VB-VTS
4.este 120-130ml sange
28.Canalele ionice de K din miocard se
caracterizeaza prin:
1.sunt controlate de voltaj si sunt deschise
in faza 0 a PA
2.pot fi controlate de Ach
3.sunt exclusiv controlate de voltaj
4.pot fi influentate de concentratia de ATP
29.Reactia Cushing:
1.este declansate de cresterea presiunii LCR
2.induce cresterea TA prin vasoconstr
periferica
3.produce tahicardie
4.este maxima la TA 15-20mmHg
30.Hipovolemia induce:
1.cresterea frecventei cardiac prin reflex
Bainbridge
2.vasoconstrictie in teritoriul cutanat si
renal
3.scaderea forteide contractie ventriculare
prin reflex baroR
4.reducerea diurezei prin stimularea
eliberarii de ADH
31.Mecanisme fiziologice de scadere a
volemiei sunt:
1.secr de aldosteron
2.secr de h antidiuretic
3. stimularea fibrelor B atriale si venoase
4. stimularea baroR aortic
32.Curentii de Na determina depolarizare
celulelor din:
1.NSA
2.retea Purkinje
3.NAV
4.miocardul de lucru
33.Pe apexocardiograma exista urmatoarele
repere:
1.Unda “A” coincide cu unda “a” de pe
jugulograma
2.Unda “O” coincide cu deschiderea mitralei
3.Intervalul H-O corespunde umplerii rapide
ventriculare
4.Intervalul E-H coincide cu intervalul e(E)-1
de pe carotidograma
34. Z1 se caracterizeaza prin:
1.Se asculta cel mai bine in sp. 3-4
parasternal stg
2.Are intensitate crescuta in tahicardie
3. Este mai amplu in stenoza mitrala si
tricuspidiana
4. Coincide cu sfarsitul undei T
35. Z2 se caracterizeaza prin urmatoarele:
1.Frecventa de 50-70 Hz
2.Durata de 0,08-0,15 secunde
3.Tonalitatea mai inalta comparativ cu Z1
4.Debuteaza dupa unda q
36.In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata
de 0,80 sec:
1.Sistola totala ventriculara are durata de
0,27 secunde
2Diastola totala are durata de 0,53 secunde
3.Umplerea rapida dureaza 0,11 secunde
4.Sistola atriala dureaza 0,11
37.In timpul ciclului cardiac:
1.Mitrala se inchide inaintea tricuspidei
2.Aorta se inchide inaintea pulmonarei
3. Orificiul mitral este deschis mai mult timp
comparative cu cel tricuspidian
4. Tricuspida se deschide dupa mitrala
38.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
1.Relaxarea izovolumetrica dureaza 0,11 sec
2.Volumul telesistolic ventricular este de
120 mL
3.Volumul sistolic ventricular este de 50 mL
4.Ejectia rapida dureaza 0,09sec
39.Care dintre urmatoarele afirmatii despre
sistola mecanica atriala sunt adevarate:
1.Durata este de 0,19 sec
2.Pe durata sa, in AS presiunea creste pana
la 7-8 mmHg
3. Ea contribuie cu 50% la desavarsirea
umplerii atriale
4. Pe durata sa, in AD presiunea creste pana
la 4-6 mmHg
40.In timpul ciclului cardiac:
1.Sistola atriala dreapta o precede pe cea
stanga
2.Presiunea telediastolica ventriculara
stanga este de 80 mmHg
3.Presiunea telediastolica ventriculara
dreapta este de 2,5mmHg

38 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

4. Volumul telediastolic ventricular este de 3.Paralel cu DI

70 mL 4. La minus 180
41.Unda “a” de pe jugulograma: 48.Depolarizarea atriala:
1. Scade in amplitudine in cazul scaderii 1.Se inscrie pe EKG ca unda P
compliantei ventriculare 2.Se inscrie pe EKG ca unda T
2.Este mai mica decat unda “c” 3.Are durata <0,12 sec
3.Scade in amplitudine in cazul unui 4.De obicei se pierde pe traseu
obstacol tricuspidian 49. Electrodul negativ amplasat pe mana
stanga reprezinta polul negativ al derivatiei:
4. Este mai ampla comparativ cu unda “c”
1.DI
42.Pe apexocardiograma:
2.aVL
1.Unda “A” coincide cu Z4
3.aVF
2.Intervalul CE reprezinta contractia
4.DIII
izovolumetrica a VS
50.Care din urmatoarele afirmatii sunt
3.Varful sistolic “E” coincide cu
adevarate?
deschiderea valvei aortice
1.Cresterea presiunii intraventriculare
4.Unda “O” coincide cu deschiderea
duce la scaderea tensiunii parietale
mitralei
2.Dilatatia ventriculara are drept efect
43. Daca intre 2 varfuri R distanta este de 10
cresterea tensiunii parietale
mm si viteza hartiei 25 mm/sec, frecventa
3.Ingrosarea peretilor ventriculari are
cardiaca este de :
drept efect cresterea tensiunii parietale
1.100 b/min
4.Tensiunea parietala variaza direct
2.50 b/min
proportional cu raza cavitatii
3.300 b/min
ventriculare
4.150 b/min
51. Despre derivatiile EKG se poate afirma ca:
44.Despre derivatiile EKG se poate afirma ca:
1.aVR este de tip bipolar
1.aVR este de tip bipolar
2.aVF este derivatie in plan frontal
2.aVF este derivatie in plan frontal
3.In V1 predomina unda R
3.In V1 predomina unda R
4.in V6 unda S este mica
4.in V6 unda S este mica
52. In derivatiile precordiale:
45.Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in
1.In V3 aspectul compelxului este
aVF si echidifazice in DI, axul electric este:
predominent pozitiv
1.La limita cadranul I
2.In V1 intervalul PQ este de 0,12-0,20
2.La aprox +30
sec
3.La aprox +90
3.In V3 unda P este negativa
4.Paralel cu DIII
4.V5 si V6 au unde R ample
46.In derivatiile precordiale:
53. Axa QRS este orientate la +135* daca
1.In V3 aspectul compelxului este
amplitudinea complexului QRS este :
predominent pozitiv
1. Maxima si pozitiva in DII
2.In V1 intervalul PQ este de 0,12-0,20
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
sec
3. Minima in V3-V4
3.In V3 unda P este negativa
4. Egala in D III (+) si aVL (-)
4.V5 si V6 au unde R ample
54. cand amplitudinea QRS este egala si
47.Pe traseul EKG, complexul QRS in aVL este
pozitiva in D1 si aVl, axa se afla la:
pozitiv, si in aVR este negativ.Axul electric
1. +135
este:
2. -15
1.Perpendicular pe aVF
3. +75
2.La aprox 0 grade
4. +165

39 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
55. Axa inimii este la -75 cand amplitudinea
QRS este:
1. positiva in aVL
2. negativa in D3
3. egala si negativa in D3 si aVF
4. este nula in aVR
56. Care dintre urmatoarele NU este o
proprietate electrica a miocardului?
a. Functia cronotropa
b. Automatismul
c. Functia batmotropa
d. Functia inotropa
e. Functia dromotropa
57. Urmatoarele fibre miocardice au raspuns
lent:
1. Miocitele ventriculare
2. Fibrele Purkinje
3. Miocitele atriale
4. Miocitele din nodulul atrio-
ventricular
58. Urmatoarea afirmatie referitoare la
canalele de K este FALSA:
a. KAdo determina hiperpolarizarea
membranei
b. Ks atinge un maxim de conductanta
la sfarsitul fazei 2
c. Kur este prezent in miocardul atrial
d. KATP are rol in protejarea
miocardului ischemic
e. Ito apare exclusiv in faza 1 a PA
59. Referitor la canalele Kir este adevarat:
1. Se mai numesc si canale K1
2. Mentin potentialul de repaus la
aproximativ -40 mV
3. Sunt voltaj-sensibile
4. Sunt voltaj-dependente
40 | P a g e
Bobo+TH<3
60. Sunt inhibitori ai canalelor de Ca de tip L,
cu exceptia:
a. Mibefradil
b. Verapamil
c. Nifedipina
d. Diltiazem
e. Acetilcolina
61. Pompele ionice:
1. ATP-aza Na+/K+ este inhibata de
digitala
2. ATP-aza Na+/K+ sustine activitatea
sistemelor de transport activ
secundar
3. ATP-aza Ca++ dependenta e
importanta in relaxarea miocardica
4. ATP-aza Ca++ dependenta
sarcolemala este mai eficienta
decat schimbatorul Na+/Ca++
62. In faza 2 a PA in fibrele cu raspuns rapid:
a. Depolarizarea este mentinuta pana
la 100 ms
b. Are loc un influx discret de Na+
c. Influxul net de Ca2+ se realizeaza
prin canalele de tip T
d. Efluxul de K+ se realizeaza prin K1, Kr
si Kur
e. Are loc scaderea PM
63. Referitor la structura canalului de Na+:
1. In faza 0 este deschisa doar poarta
de activare
2. In faza 4 poarta de inactivare este
inchisa
3. In faza 4 ambele porti sunt inchise
4. In faza 2 se afla in stare de repaus
64. Fibrele miocardice cu raspuns lent:
UMFCD, 2020/2021
a. Au un potential maximal diastolic
mai negativ decat cele cu raspuns
rapid
b. Nu se pot depolariza spontan
c. Faza 0 este dependenta de ICa-L
d. Amplitudinea PA este aproximativ
egala cu cea a fibrelor cu raspuns
rapid
e. Prezinta un PA ce cuprinde numai
fazele 0, 1, 4
65. NSA:
1. Este localizat in apropierea
orificiului de varsare al venei cave
inferioare
2. Este format din celule T la periferie
3. Primeste vascularizatia in general
din coronara stanga
4. Celulele P au un potential maxim
diastolic de -60 mV
66.Acetilcolina:
1. Inhibă curentul de pacemaker
2. Are actiune similara Adenozinei pe
anumite canale de K
3. Inhibă canalele de Ca tip L
4. Creste frecventa de descărcare a PA
in celulele nodale
67. Peptidele natriuretice:
1. au rol puternic vasodilatator
2. stimuleaza retentia renală de Na si
apă
3. reduc volemia
4. cresc presiunea arterială
68. Sunt corecte urmatoarele asocieri privind
proprietatile miocardului
1. contractilitatea – functia inotropa –
proprietate mecanica
2. excitabilitatea – functia cronotropă
41 | P a g e
Bobo+TH<3
3. relaxare – functia lusitropa
4. automatism – functia batmotropă
69. Canalele de Na
1. sunt stimulate de catecolamine
2. exista mai multe canale de Na in
miocardul ventricular decat in NSA
3. canalele de Na voltaj dependente pot
fi active pe parcursul fazei 1
4. sunt active, in special, in cursul
depolarizarii rapide
70. Sunt adevărate următoarele
1. Digitala previne relaxarea musculară
2. Ivabradina inhibă curentul If
3. Canalele de Ca de tip L sunt inhibate
de benzodiazepine
4. Ach inihiba curentul If din celule cu
raspuns rapid
71. Sunt electrogene
1. HCN
2. Antiportul Na/Ca
3. Antiportul Na/H
4. Pompa Na/K
72. Fibrele miocardice cu raspuns rapid
1. faza de platou se datoreaza canalelor
de Ca de tip T si L
2. In faza 1 are loc influx de Cl-
3. Mibefradilul poate modula faza 2 a
PA
4.Curentul IKir este implicat in
repolarizare finală
73. Fibrele cu raspuns lent
1.are un potential maximal diastolic mai
negativ decat celulele cu raspuns rapid
2.depolarizarea spontana diastolica se
datoreaza si cresterii efluxului de K+
3. faza 0 se mai numeste depolarizare
rapida
UMFCD, 2020/2021
4. Diltiazemul si Mibefradilul pot
influenta faza 0
74. Canalele de K+
1. Fibrele cu raspuns lent nu prezinta
IKir
2. IKur din fibrele atriale scurteaza
amplitudinea PA
3. SNV simpatico stimuleaza Ito si IKs
4. Canalele KATP sunt stimulate de
niveluri scazute ale ATP ului extracellular
75. Vascozitatea sangelui:
A. Este de 7-8 ori mai mare ca a apei
B. Creste in vase cu raza mai mic de
0,5 mm
C. La un Ht normal, este de 3 poise
D. Variaza direct proportional cu Ht
E. Variaza invers proportional cu
concentratia plasmatica a
proteinelor
76. Curgerea turbulenta poate aparea in
urmatoarele situatii:
A. Anemie
B. Stenoza aortica
C. Cand creste Ht
D. Cand scade viteza de circulatie a
sangelui
E. Cand creste vascozitatea sangelui
77. Rezistenta la fluxul de sange:
A. Variaza direct proportional cu fluxul
sanguin
B. Variaza invers proportional cu
gradientul presional
C. Se masoara in dyne x sec/cm³
D. Este egala cu 1 URP daca Ɗ P este
1mmHg si fluxul de sange este 100
mL/sec
42 | P a g e
Bobo+TH<3
E. in intreg sistemul circulator este de
1333 dyne sec/cm³
78. Conductanta vasculara:
A. Este inversul rezistentei
B. Este invers proportionala cu raza la
4 al vazului
C. Este direct proportionala cu
vascozitatea sangelui
D. Este direct proportionala cu
diametrul vasului
E. Scade in cazul extirparii unui rinichi
79. In circulatia pulmonara:
A. Presiunea medie din artera
pulmonara este de 16 mmHg
B. Rezistenta vasculara pulmonara
totala este de 0,14 URP
C. Presiunea medie din atriul stang
este de 10 mmHg
D. Gradientul presional dintre artera
pulmonara si atriul stang este de 20
mmHg
E. Rezistenta vasculara pulmonara
totala este aprox. 1/20 din cea
sistemica.
80. Presiunea arteriala medie:
A.Repezinta media valorilor presiunii
arteriale sistolice si diastolice
B. Reprezinta valoarea presiunii venoase
centrale
C. are o valoare normala de 80 mmHg
D. reprezinta media presiunilor instantanee
dintr-o perioada delimitata de timp
E. exprima eficienta perfuziei periferice
81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

A. Complianta arteriala influenteaza in 4. PAs contribuie mai mult la valoarea

mare masura presiunea arteriala medie PA doarece diastola ventriculara dureaza mai
mult (0.53 sec) decat sistola ventriculara (0.27
B. cand creste debitul cardiac si scade
sec)
complianta arteriala, noul nivel al Presiunii se
stabileste rapid 85. Despre determinarea invaziva a presiunii
arteriale sunt adevarate urmatoarele, cu
C. cand creste debitul cardiac si
excepția:
complianta arteriala este mare noul nivel al
presiunii se stabileste lent. 1. presupune un abord vascular
transcutanat
D. PA medie este invers proportionala cu
rezistenta periferica 2. creaza un disconfort pacientului si
poate dezvolta complicatii periprocedurale
E. Pa medie depinde de raportul delta
V/delta P 3. are un uz restrans in laboratoarele
experimentale, intraoperator, servicii
82. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
anestezice si terapie intensiva
adevarate?
4.are o slaba sensibilitate si specificitate
A. Distensibilitatea vasculara este
inversul compliantei vasculare 86. circulatia pulmonara cuprinde urmatoarele
componente:
B. Complianta vasculara este egala cu
raportul ΔV/ΔP 1. Artere bronsice
C. Complianta vasculara este egala cu 2. Ventriculul drept
produsul D(distensibilitate vasculara) x V₀
3. Atriul drept
D. Arterele sunt de 8 ori mai
4. Atriul stang
distensibile comparativ cu venele
E. Complianta unei vene este de 8 ori
mai mare comparativ cu artera omonima.
87. Cand sangele trece din aorta spre capilare:
83. Conform standardelor SEC:
1. creste presiunea
A. TA optimala: <120/80 mmHg
2. velocitatea sanguina scade
B. TA “high-normal”: 130-140/85-90
mmHg 3. fluxul total creste

C. TA normala: < 120/80 mmHg 4. presiuna pulsul scade

D. HTA gr.I: 140-159/90-99 mmHg 88. fluxul sanguin in circulatia sistemica:

E. HTA gr.III: ≥ 180/110 mmHg 1. este direct proportional cu rezistenta

vasculara
84. presiunea arteriala medie:
2. produce suflu cand e turbulent
1. se situeaza in general in intervalul 90
– 100 mmHg 3. creste cand presiunea scade

2. la varsnici inregistreaza o scadere 4. devine turbulent in anemie severa

3. diminueaza progresiv o data cu 89. Presiunea arteriala sistemica creste cand:

inaintarea in lungul arborelui vascular 1. complianta vasculara scade
2. tonusul vascular scade

43 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

3. creste intoarcerea venoasa 2. produce suflu cand e turbulent

4. creste velocitatea sangele
90. Presiunea arteriala depinde de :
1. volumul efectiv circulant al sangele
2. durata repolarizari arteriale
3. complianta vaselor
4. velocitatea sangele, direct
proportional
91.vascozitatea sangele creste cand creste:
1.hematocrit
2.plasma albumin
3.plasma fibrinogen
4.velocitatea sangele
92. Cand sangele trece din aorta spre capilare:
1. creste presiunea
2. velocitatea sanguina scade
3. fluxul total creste
4. presiuna pulsul scade
93. Fluxul sanguin in circulatia sistemica:
1. este direct proportional cu rezistenta
vasculara
3. creste cand presiunea scade
4. devine turbulent in anemie severa
94. Presiunea arteriala sistemica creste cand :
1. complianta vasculara scade
2. tonusul vascular scade
3. creste intoarcerea venoasa
4. creste velocitatea sangele
95. Presiunea arteriala depinde de :
1. volumul efectiv circulant al sangele
2. durata repolarizari arteriale
3. complianta vaselor
4. velocitatea sangele, direct
proportional
96. Vascozitatea sangele creste cand creste :
1.hematocrit
2.plasma albumin
3.plasma fibrinogen
4.velocitatea sangele

Răspunsuri Grile I

1 E 51
2 A 52
3 E 53
4 C 54
5 B 55
6 E 56 D
7 C 57 D
8 B 58 E
9 A 59 B
10 E 60 A
11 B 61 A
12 D 62 B
13 E 63 E
14 A 64 C
15 E 65 C
16 A 66 A
17 A 67 B
18 A 68 B

44 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3
19 B 69 C
20 D 70 E
21 C 71 C
22 A 72 C
23 E 73 D
24 B 74 B
25 A 75
26 E 76
27 D 77
28 C 78
29 A 79
30 C 80
31 D 81
32 C 82
33 C 83
34 B 84 B
35 A 85 D
36 E 86 A
37 A 87 C
38 D 88 C
39 C 89
40 B 90
41 D 91 A
42 E 92
43 D 93
44 C 94
45 B 95
46 D 96
47 A 97
48 B 98
49 D 99
50 C 100

45 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile II
1. urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
fenomenul de autoreglare la nivelul
microcirculatie:
1. mentine un flux sanguin relativ
constant in conditii unor variatii presionale in
anumite limite
2. protejeaza vasele sanguine de
stretching-ul exagerat
3. previne iesirea unor debite sanguine
catre teritoriu deja bine irigat
4. se desfasoare de fapt cand preiunea
arteriala scade sub nivelul de 70 mmHg
2. ventriculul stang este mai bine perfuzat in
diastola decat in sistola doarece:
1. presiunea sistolica a sangelui din
ventriculul stang (VS) este mai mare decat cea
din ventriculul drept (VD)
2. presiunea sistolica a sangelui din
ventriculul drept (VD) este mai mare decat cea
din ventriculul stang (VS)
3. musculatura VS este mai bine
dezvoltata decat cea a VD
4. compresia sistolica a coronarelor din
peretele ventricular este mai intensa in VD
decat in VS
3. fluxul limfatic:
1. scade in inspir profund
2. este crescut de presiunea lichidulul
interstitial
3. este mai abundent in ortostatism
imobil decat in pozitie sezand
4. este crescut prin activitatea pompei
limfatice
4.presiunea venoasa:
1. Creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre
atriul drept datorita scaderii greutatii
coloanei de sange care trebuie invinsa
2. Creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre
atriul drept, datorita scaderii suprafetei
totale de sectiune vasculara
46 | P a g e
Bobo+TH<3
3. 3. Presiunea venoasa centrala este
obisnuit in jur de 20 mmHg
4. Presiunile venoase absolute si
gradientle presionale in circulatia
venoasa sunt mai mari decat in
circulatia sistmeica
5. despre fenomenul angiogenezei sunt
adevarate urmatoarele cu exeptia:
1. Poate apare in urma unor activitati
fizice sustinute
2. Poate fi intalnit in cadrul procesului de
vindecare ranilor
3. Poate apare in timpul aclimatizarii la
altitudine
4. Poate fi evidentiat in timpul proceselor
tranzitorie … vasodilatatie locala ( cu
durata de ordinul minutelor)
6. diapedeza:
1. reprezinta pasajul elementelor
figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din
sange in tesut interstitial
2. este un proces facilitat de
pseudopode
3. dupa ce strabat peretele capilar,
Exercita functii tisulare importante cum ari fi
reactii inflamatorii sau indepartarea agenti
patogeni
4. are loc la nivelul porozitatilor de
dimensiuni reduse
7.cresterea intoarcerea venoasa :
1. creste consumul miocardic de oxigen
2. apare dupa o crestere a presiune
intraabdominala
3. apare dupa inspir profund
4. apare dupa constrictia arteriolelor
8.fluxul coronar:
1. in VD creste in sistola
2. in VS creste in diastola
UMFCD, 2020/2021
3. scade in VS cand creste frecventa
cardiaca
4. e scazuta de adenosine
9.edemele apar cand :
1. fractia de ejectie a VD e 35%
2. plasma albumin scade
3. vasele limfatice sunt obstruate
4. presiuna hidrostatica in capilare
scade
10.schimbul transcapilar de solviti:
1. urmeaza legea Fick
2. depinde de presiunea hidrostatica in
capilar
3. are o rata mai crescuta pentru
O2,CO2 fata de substante hidrosolubile
4. e impiedicat de presiunea coloid
osmotica din plasma
11. in sistola fluxul coronar este:
1. crescut de endotelina
2. mai scazut in VD decat in VS
3. mai mare in subendocard decat in
subepicard
4. e crescut prin stimulare simpatica
12. autoreglarea perfuzia tisularea :
1. scade fluxul spre tesut cand se
accumuleaza adenosina
2. implica schimari in rezistenta vascula
3. creste fluxul spre tesut cand nivelul
de O2 e crescut
4. mentine in flux constant cand
presiunea variaza
13. presiunea venoasa centrala:
1. se masoare in AD
2. creste cand VD are o FE 25%
3. e mentinuta aproape constant in
inima sanatoasa
4. cand e intre 10-15 mmHg, jugularele
sunt turgescente
14. sistemul limfatic:
1. mentine un nivel scazut a proteinelor
in spatiu interstitial
47 | P a g e
Bobo+TH<3
2. previne accumularea de CO2 in
tesuturi
3. incepe cu o retea de capilare
limfatice terminale
4. transporte O2 din plaman spre
tesuturi
15. filtrarea prin peretele capilar este
favorizata de
1. flux limfatic scazut
2. plasma albumin scazut
3. venodilatie
4. presiunea sanguina crescuta
16. angiogeneza e stimulata de:
1. activitatea fizica
2.hipoxia sustinuta
3.VEGF
4.NO
17. fluxul coronar :
1. e crescut in sistola in VD
2. scade cand creste nivelul de
adenosina
3. e crescut in diastola in VS
4. scade dupa administrarea de
acetilcolina
18.presiunea venoasa centrala :
1. poate sa fie masurata cu un
sfigmomanometru
2. depinde de activitatea VD
3. scade in expir fortat
4. influenteaza aspectul jugulograma
19.autoregularea microcirculatie:
1. mentine o perfuzie normala cand
presiunea arteriala scade
2. implica mecanisme miogenice
3. este important pentru organe
sensibile la ischemie
4. creste perfuzia la un musch in repaus
20. sistemul limfatic este implicat in:
1.controlul volumul interstitial
2.mentinerea o presiune hidrostatica
negativa in interstitiu
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

3.transport de lipide din tract 1.este un vasoconstrictor important

gastrointestinal 2.este eliberat ca raspuns la ATII
4.transport de O2 si CO2 3.scade fluxul coronar in timpul
stimularii simpatice
21. Adenosine: 4.este un vasodilatator important

Răspunsuri Grile II

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

48 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile III

1.Printre rolurile endoteliului se numara:

1.Mediaza procese de schimb tisulare
2.Prin incarcatura pozitiva a glicocalixului previne ciocnirile plastice ale elem figurate de endoteliu
3.Este un „organ endocrin”
4.Creste forta de frecare dintre coloana de sange si peretele vascular
2.Curgerea sangelui prin vase depinde de:
1.Gravitatie
2.Complianta continatorului
3.Hematocrit
4.Densitatea continatorului
3.Fibrele musculare netede de la nivelul vaselor sangvine:
1.Se gasesc la nivelul adventicei
2.Au rol in ajustarea debitului local
3.Au rol nutritiv
4.Sunt respnsabile de prabusirea PA la nivel arteriolar
4.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Distensibilitatea se calculeaza fara a se tine cont de volumul initial
2. D artere=8 x D vene
3.Complianta reprezinta „distensibilitatea” vasculara tinand cont si de volumul initial
4.Venele reprezinta sectorul de stocaj a pana la ¾ din volemie
5.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1.Rolul distensibilitatii este de a capacita un vol variabil de sg functie de cerintele metab ale
teritoriului tisular deservit
2.Complianta venelor este de 24x mai mare decat cea a arterelor
3. Curgerea turbulenta a sangelui apare cand viteza de curgere depaseste viteza critica
4. Complianta si reciproca ei sunt implicate in realizarea fenomenului Windkessel
6.Referitor la fluxul sangvin sunt adevarate:
1.Depinde invers proportional de suprafata de sectiune
2.Are o valoare constanta indiferent de suprafata totala de sectiune vasculara
3.Se poate masura doar prin metode invazive
4.Se supune principiului conservarii masei
7.Rezistenta vasculara:
1.Datorita circulatiei pulsatile si a vaselor elastice se exprima ca impedanta vasculara
2.Cea sistemica este de 6x mai mare decat cea pulmonara
3.Se exprima in unitati de rezistenta periferica =mmHg/ (ml/sec)
4.Se calculeaza dupa formula R=Q/∆P
8.Sunt adevarate afirmatiile
1.Reciproca rezistentei vasculare este reprezentata de conductanta
2. Conductanta scade exponential cu cresterea razei vasului sangvin
3. RVP creste de 7x la trecerea in sistemul arteriolar
4.Forta de frecare este foarte scazuta la nivelul arteriolelor comparativ cu capilarele
9.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Rezistenta totala a unui circuit in paralel este mai mica decat a fiecarui element individual
2.Conductanta e cu atat mai mare cu cat scade numarul de elemente individuale
3.Vascozitatea sangvina este foarte scazuta la nivel capilar
4.Scaderea temperaturii duce scaderea vascozitatii sangvine

49 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

10.Referitor la velocitatea coloanei sangvine sunt adevarate, cu exceptia:

1.Atunci cand scade, scade aglomerarea axiala a hematiilor
2.La periferie viteza este min
3.Viteza max din axul central determina o forta de frecare min
4.Atunci cand viteza de deplasare depaseste viteza critica, curgerea devine turbulenta
11.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1.Numarul lui Reynolds depinde ip de vascozitatea sangvina
2.Curgerea turbulenta apare la scaderea diametrului vascular
3.Curgerea turbulenta este caracterizata de Re>2000
4.Conform ecuatiei lui Darcy, gradientul de pres sangvina depinde de flux si de rezistenta vasc
12.Principiul conservarii energiei al lui Bernoulli presupune:
1.O valoare constanta a sumei dintre energiile potentiala, cinetica si gravitationala
2.In vase verticale Eg=0
3.Presiunea sg variaza ip cu velocitatea de curgere
4.Cu fiecare cm coborat sub nivelul cordului, presiunea sg scade cu 0,77 mmHg
13.Fenomenul Windkessel se refera la:
1.Curgerea continua a sg chiar si pe parcursul diastolei
2.Netezirea pulsatiilor cardiace puternice
3.Jocul distensie-recul elastic
4.Implica variatiile Eg fata de nivelul cordului
14.Presiunea arteriala medie nu se caracterizeaza prin:
1.Este influentata in proportie de 60% de Pad
2.Este influentata in mod egal de PAs si Pad
3.Depinde in proportie de 40% de Pas datorita duratei mai scurte a sistolei ventriculare fata de
diastola
4.Scade abrupt la intrarea in patul capilar
15.Viscozitatea singelui:
1. Este de 7-8 ori mai mare ca a apei
2.Scade in vase cu diametrul >1mm
3.La un Ht normal, este de 5 poise
4.Variaza direct proportional cu Ht
16.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Scaderea progresiva a presiunii venoase se datoreaza cresterii greutatii coloanei de sange ce
trebuie invinsa la avansarea spre cord
2.Scaderea rezistentei vasculare are loc brusc, datorita scaderii suprafetei totale de sectiune
3.Viteza fluxulu venos scade de 100x de la nivelul venulelelor pana la cel al VC la varsare
4.Presiunea venoasa centrala este usor oscilanta fata de valoarea 0 mmHg
17.Printre factorii secundari care influenteaza intoarcerea venoasa se numara:
1.Miscarile respiratorii
2.Peristaltismul intestinal
3.Vasoconstrictia det de factori umorali sau nervosi
4.Cordul
18.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Venulele postcapilare au o permebilitate mai scazuta decat capilarele
2.Sunturile arterio-venoase prezinta rezistenta scazuta
3.Cel mai bine reprezentat sfincter este cel anastomotic
4.Sfincterul precapilar poate restrictiona complet fluxul local

50 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

19.Referitor la difuziune sunt adevarate:

1.O2 si CO2 trec transendotelial cu viteza crescuta
2.Glucoza are viteza mai mica de transfer
3.Trec mai usor substantele solubile in bistratul lipidic membranar
4.Substantele hidrosolubile traverseaza capilarul transendotelial
20.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Toate substantele hidrosolubile utilizeaza aceeleasi cai paracelulare pentru difuziune
2.In cadrul procesului de transcitoza se formeaza canale ce strabat intregul perete capilar
3.Puse cap la cap capilarele au aprox 2000 km
4.Arteriolele fac parte din sectorul cu rezist vasc crescuta
21.Referitor la convectie:
1.pHc este mai mult influentata de R precapilara
2.Gravitatia influenteaza pHc mai putin decat o influenteaza pres arteriala din amonte
3.Fluxul prin peretele arterial depinde de coeficientul de conductivitate hidraulica
4.Echilibrul Starling se refera dar la gradientul de presiune hidrostatic
22.Nu sunt adevarate urmatoarele:
1. pOc este principala forta de recuperare a plasmei transvazate
2.pHi are valori usor negative datorita preluarii limfatice permanente a lich interstitial
3.pOi este mai mare la capatul venos
4.pOc are o valoare ideala de 25 mmHg
23.La nivelul capilarului se produc urmatoarele evenimente:
1.La capatul arterial gradientul presional final are valoarea K x 12mmHg
2.Fluxul prin peretele capilar difera la capatul arterial fata de cel venos datorita diferentei dintre
PNF si PNA
3.Coeficientul de conductivitate hidraulica este mai mic la capatul arterial fata de cel venos
4.Gradientul presional final la capatul venos are o valoare pozitiva
24.Coeficientul de conductivitate hidraulica(K):
1.Reflecta permeabilitatea vasculara
2.Depinde de suprafata totala de schimb
3.Depinde de grosimea peretilor
4.Poate fi influentat neuro-umoral
25.Referitor la echilibrul Starling:
1.Diferenta dintre filtrare si reabsorbtie din timpul unei zile reprezinta izvorul limfei
2.Filtrarea poate fi amplificata prin scaderea R precapilare
3.La nivelul capilarelor glomerulare filtrarea este crescuta
4.Reabsorbtia poate fi amplif prin cresterea R postcapilare
26.Printre cauzele edemului se numara:
1.Cresterea presiunii hidrostatice capilare
2.Cresterea presiunii venoase prin staza retrograda
3.Insuficienta limfatica
4.Cresterea presiunii oncotice capilare
27.Rolurile limfei sunt:
1.Recuperarea proteinelor transvazate
2.Spalarea catabolitilor din spatiul interstitial
3.Aparare specifica si nespecifica
4.Realizeaza un vacuum la nivelul cavitatilor naturale inchise
28.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Hiperemia activa duce la vasodilatatie compensatorie de pana la 7x

51 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

2.Hiperemia reactiva se produce in efort muscular intens

3.Teoria vasodilatatorie este un mecanism de reglare pe termen lung
4.Autoreglarea microcirculatiei presupune mentinerea unui flux relativ constant , in contextul
unor variatii presionale intempestive
29.Despre reglarea microcirculatiei este adevarat:
1.Neoangiogeneza este un mecanism de reglare pe termen scurt
2.Reglarea pe termen lung se produce in urma cresterii metabolismului tisular
3.Teoria miogenica este un mecanism de reglare pe termen lung
4.Angiogeneza se produce in urma scaderii O2 tisular
30.Diapedeza
1.Se realizeaza prin intermediul pseudopodelor
2.Pasajul are loc la nivelul breselor intercelulare
3.Presupune trecerea elementelor figurate in tesutul interstitial
4.Are rol in reactiile inflamatorii
31.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fenomenul de autoreglare la nivelul microcirculatiei:
1.mentine un flux sangvin relativ constant la variatii presionale in anumite limite
2.protejeaza vasele sangvine de streching-ul exagerat
3.previne iesirea unor debite sangvine catre teritoriu deja bine irigat
4.se desfasoara de fapt cand presiunea arteriala scade sub nivelul de 70 mmHg
32.Presiunea arteriala medie:
1.Se situeaza in general in intervalul 90-100mmHg
2.la varstnici inregistreaza o scadere
3.diminueaza progresiv odata cu inaintarea in lungul arborelui vascular
4.Pas contribuie mai mult la valoarea PA deoarece diastola ventriculara dureaza mai mult decat
sistola ventriculara
33.Fluxul limfatic:
1.scade in inspir profund
2.este crescut de presiunea lichidului interstitial
3.este mai abundent in ortostatism imobil decat in pozitie sezand
4.este crescut prin activitatea pompei limfatice
34.Presiunea venoasa:
1.creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept
datorita scaderii coloanei de sange care trebuie invinsa
2.creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept,
datorita scaderii suprafetei totale de sectiune
3.presiunea venoasa centrala este obisnuit in jur de 20 mmHg
4.presiunile venoase absolute si gradientele presionale in circulatia venoasa sunt mai mari
decat in circulatia sistemica
35.Despre fenomenul angiogenezei sunt adevarate, cu exceptia:
1.poate aparea in urma unor activitati fizice sustinute
2.poate fi intalnit in cadrul procesului de vindecare a ranilor
3.poate aparea in timpul aclimatizarii la altitudine
4.poate fi evidentiat in timpul proceselor tranzitorii de vasodilatatie locala(de ordinul
minutelor)

52 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Răspunsuri Grile III

1 B 18 B

2 A 19 A

3 C 20 C

4 D 21 B

5 E 22 D

6 C 23 B

7 A 24 E

8 B 25 A

9 C 26 A

10 E 27 E

11 E 28 D

12 B 29 C

13 A 30 E

14 C 31 A

15 D 32 B

16 D 33 C

17 A 34 E

35 D

53 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile IV

1. controlul extrinsec al debitului cardiac sa

realizeaza prin: 7. Cel mai important stimul pentru celulele
1. reflex baroreceptor ca raspuns la schimbari a glomice sunt:
PA A. Scaderea Pₒ₂
2. stimularea simpatica a receptor beta1 B. Cresterea P CO₂
3. stimularea fibrelor B atriale C. Excesul de protoni de hidrogen
4. mecanism Frank-Staling D. Cresterea brusca a PA
E. Cresterea PO₂
2. reflexul baroreceptor raspunde la cresteri ale
TA prin: 8. Raspunsul SNC la ischemie:
1. stimularea centrului cardioaccelerator A. Consta in inhibarea activitatii centrilor
2. stimularea ariei C1 vasoconstrictor
3. cresterea ratei de descarcare a fibrelor B. Este consecinta cresterii locale a CO₂
senzitive din glomusul carotic C. Poate induce cresterea PA medii pana la 250
4. eliberarea epinefrinei din glanda mmHg
medulosuprarenala D. Poate induce oligo-anurie
E. Intervine cand PA scade sub 60 mmHg
3. hipovolemia este corectata prin:
1. ajustarea concentratiei Na in lichidul 9. Reflexul Cushing
extracelular A. Se instaleaza cand scade presiunea LCR
2. stimularea eliberarii peptidul natriuretic atrial B. Consta in scaderea valorilor PA
3. inhibarea eliberarii de renina C. Apare in conditiile comprimarii aa. Cerebrale
4. stimularea SNV simpatic prin crestere PA
D. Are cale eferenta vagala
4. reactia Cushing: E. Are drept efect cresterea PA la valori ce
1. este declansata de cresterea presiuni LCR depasesc presiunea LCR
2. induce cresterea a TA prin vasoconstrictiei
periferica 10.Noreepinephrine:
3. produce tahicardie 1. se leaga de receptorii alpha1 si produce
4. este maxima la TA 15 – 20 mmHg vasoconstrictie
2. se leaga de receptorii M2 si produce
5. hipovolemia induce: vasodilatie muschii scheletici
1. cresterea frecventei cardiace prin reflex 3. se leaga de receptorii beta 1 si creste
Bainbridge frecvente cardiaca
2. vasoconstrictie in teritoriu cutanat si renal 4. se leaga de receptorii beta 2 si produce
3. scaderea fortei de contractie ventriculare dilatatie coronara
prin reflex baroreceptor
4. reducerea diurezei prin stimulare eliberarii 11.care dintre urmatoare substance au efect
ADH vasodilatator?
1. histamina
6. mecanisme fiziologice de scadere a volemie 2. endothelina
sunt: 3. NO
1. secretia de aldosteron 4. angiotensina II
2. secretia de hormon antidiuretic (vasopresina)
3. stimularea baroreceptorilor aoritici 12.ca si raspuns la cresterea PA, reflexul
4. stimularea fibrelor B atriale si venoase baroreceptor produce:

54 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
1. scaderea frecventa cardiaca
2. vasoconstrictie in cirsulatia periferica
3. inhibitie aria C1
4. inhibitie aria cardioinhibitorie
13) cand creste PA :
1. aria vasomotorie e stimulata
2. NSA e stimulat prin reflexul baroreceptor
55 | P a g e
Bobo+TH<3
3. aria cardioinhibitorie e inhibata
4. aria cardioacceleratori e inhibita
14) dilatatia atrii are urmatoare consecinte :
1. scaderea frecventa cardiaca
2. cresterea natriureza
3. cresterea eliberarea de ADH
4. dilatatia arterele renale
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile respirator (modele propuse în 2021, de Dr. Ina Ștefănescu):

1.In caile aeriene: 3.hernia diafragmatica;

1.celulele Goblet nu se gasesc la nivelul 4.astmul bronsic.
bronhiolelor terminale;

2.exista tesut limfoid necapsulat;

5.Tensiunea superficiala alveolara:
3.celulele epiteliale exprima Toll-like receptors;
1.variaza independent de surfactant;
4.celulele glandulare nu exprima Toll-like
2.are valoare minima la CPT;
receptors.
3.variaza independent de raza alveolara;

4.scade in timpul expirului.

2.Presiunea transpulmonara:
1.este egala cu suma dintre presiunea alveolara
si presiunea pleurala; 6.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
2.este egala cu presiunea de la nivelul cavitatii
bucale; 1.Histereza pulmonara se datoreaza tensiunii
superficiale alveolare;
3.este egala cu suma dintre presiunea de recul
elastic pulmonar si presiunea alveolara; 2.Pentru mentinerea deschisa a sferelor de mici
dimensiuni este necesara o presiune mai mica;
4.este egala cu diferenta dintre presiunea
alveolara si presiunea pleurala. 3.Conform legii Laplace: tensiunea superficiala
alveolara T=P x r/2;
4.Complianta pulmonara este egala cu elastanta
3.CRF:
pulmonara.
1.este alcatuita din VR si VER;

2.reprezinta 10% din CPT;

7.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
3.este volumul de aer din plamini la care fortele adevarate?
opuse de recul elastic toracic si pulmonar sint
1.Gradientul de presiune pleurala contribuie la
egale;
distributia neuniforma a ventilatiei
4.se determina prin metoda spirometriei.
2.Raportul de expansiune a plaminilor are in
inspirul de repaos valoarea de 1,2;

4.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta 3.Constanta mecanica de timp creste in

disfunctii ventilatorii restrictive? emfizemul pulmonar;

1.intoxicatia cu barbiturice; 4.Determinarea compliantei pulmonare permite

determinarea gradului de neuniformitate a
2.miastenia gravis;
ventilatiei.

56 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1.apare in zonele cu raport V/Q mic;

8.Zonele West pulmonare au urmatoarele 2.este prezent la bazele pulmonilor;

caracteristici:
3.in conditii patologice, induce hipoxemia;
1.Zona III West e situata la apex;
4.caracterizeaza zonele spatiului mort alveolar.
2.Zona I West apare in cazul ventilatiei cu
presiune pozitiva;
10.Rezistenta vasculara pulmonara:
3.in Zona II West exista relatia: Pa<PA>Pv;
1.scade la volume pulmonare mari, prin
4.in Zona II West exista flux variabil, mai mare in
dilatarea capilarelor alveolare;
sistola si mai mic in diastola.
2.scade la volume pulmonare mici, prin
dilatarea vaselor extraalveolare;
9.Efectul de sunt al distributiei raportului
3.scade ca efect al agonistilor alfa-adrenergici;
pulmonar V/Q:
4.are cele mai mici valori la CRF.

Răspunsuri grile respirator

1A 2D 3B 4A 5D 6B 7E 8C 9A 10D

57 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile propuse dr. Adelina Vlad (oficiale) 2020/2021:
Creșterea volemiei poate determina:
 scăderea FC prin reflex Bainbridge
 eliberarea PNA
 creșterea FC prin reflex baroreceptor
 inhibarea reflexă a eliberării ADH
La trecerea din clino- în ortostatism:
 crește tonusul simpatic vascular
 aria C1 primește semnale inhibitorii cu
intensitate crescută de la NTS
 presiunea venoasă centrală scade
(presiunea din atriul drept)
 baroreceptorii sunt stimulați
Dacă axa QRS este orientată la -45:
 pacientul poate ave hipertrofie
ventriculară dreaptă
 amplitudinea QRS este minimă în DI
 R/S >= 1 în DIII
 amplitudinea QRS este egală în DIII și
aVL
58 | P a g e
Bobo+TH<3
Contracția izovolumetrică:
 se încheie când presiunea în VS atinge
valoarea TAs
 presupune menținerea constantă a
volumului ventricular, egal cu VTS
 coincide ca durată cu pauza sistolică
(Z1-Z2)
 are o durată mai lungă în VS
Antiportul Na/Ca:
 este implicat în apariția PDP
 este direct inhibat de digitală
 este stimulat de verapamil
 este cel mai eficient transportor al Ca în
reticulul sarcoplasmic
PA în fibrele cu răspuns rapid:
 nu apare în celule pacemaker
 are faza 1 dependentă de canalele Kir
 are o durată mai scurtă sub influența
catecolaminelor
 este mai scurt în fibra de lucru
ventriculară față de ce atrială
UMFCD, 2020/2021
Grile cardio
Raspunsuri:1E NICIUNA,2A,3E TOATE,4C,5B,6E,7C,8B,9A,10E TOATE,11B,12D,13E TOATE,14A,15E
TOATE, 16A,17A,18A,19B,20D,21C,22A,23E NICIUNA,24B,25A,26E NICIUNA, 27D,28C,29A,30C, 31D, 32C,
33C,34B,35A,36E,37A,38D,39C,40B,41D,42E,43D,44C,45B,46D,47A,48B,49D,50C.
1. Canalele de K :
1.Kir sunt activate dependent de voltaj
2.Cele ATP dependente sunt stimulate de
niveluri crescute de ATP intracelular
3.KACH determina depolarizarea
membranei
4.Cele VD se activeaza rapid in cursul PA
2.Canalele de Ca de tip L:
1.Sunt dependente de voltaj
2.Sunt inhibate de acetilcolina
3.Sunt stimulate de catecolamine
4.Au un prag de activare de -65mV
3.Schimbatorul Na/Ca
1.Este voltaj senzitiv
2.La potentiale mai negative de -40mV
expulzeaza Ca din celula
3.Depinde de activitatea ATP-azei Na/K
4.Este distribuit in special la nivelul tubilor
T 2.Valvele semilunare se deschid atunci
4.Sunt adevarate cu exceptia :
1.Functia cronotropa reprezinta
proprietatea miocardului de a produce PA
spontane si ritmice
2.Cordul este slab excitabil in cursul
sistolei
3.Refractaritatea impiedica tetanizarea
cordului
4.NAV prezinta perioada refractara scurta
5.Referitor la fazele PA in fibre cu raspuns rapid
1.In faza 0 are loc depolarizarea rapida
2.Faza 2 corespunde repolarizarii partiale
precoce
3.In faza 3 membrana revine treptat la
polaritatea de repaus
4.In faza 1 are loceflux de Na
6.Relaxarea fibrelor miocardice implica
1.Recaptarea Ca din citosol in RS
2.Disocierea Ca legat de Tn C
3.Efluxul Ca spre fluidul extracelular
4.Depolarizarea lenta
7.Glicozizii cardiaci :
1.Stimuleaza ATP-aza Na/K
59 | P a g e
Bobo+TH<3
2.Prin actiunea lor vor duce la inhibarea
schimbatorului Na/Ca
3.Cresc gradientul transmembranar al Na
4.Au efect inotrop pozitiv
8.Referitor la ciclul cardiac sunt adevarate:
1.Sistola atriala asigura 25-30% din
umplerea ventriculara
2.Diastola atriala are o durata de 0,1 sec
3.Sistola ventriculara dureaza aprox 0,3
sec
4.In sistola ventriculara sunt incluse
relaxarea izovolumetrica si umplerea
ventriculara
9.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Imediat dupa debutul contractiei
ventriculare ventriculul este o cavitate
inchisa
cand presiunea din ventricul o depaseste
pe cea din vasele mari
3.In timpul relaxarii izovoltmetrice valvele
atrioventriculare si semilunare sunt
inchise
4.Volumul systolic este de aprox 120ml
10. Sunt agenti inotropi pozitivi :
1.Digitala
2.Hipercalcemia
3.Hiponatremia
4.Norepinefrina
11.Necesarul miocardic de oxigen e crescut de:
1. Stenoza aortica
2. Cresterea grosimii peretilor ventriculari
3. Dilatatia ventriculara
4. Presiunea ventriculara scazuta
12. Sunt corecte asocierile :
1. VS – 120ml
2. VTD-70ml
3. VTS 100ml
4. Fe = VS / VTD
13. Debitul cardiac
1. Este aprox 5L / min in repaus
UMFCD, 2020/2021
2. Contribuie la calcularea indicelui
cardiac
3. Este direct proportional cu frecventa
cardiaca
4. Este un indicator global al eficientei
pompei cardiace
14. Relaxarea izovolumetrica
1. Dureaza 0.08 sec
2. Se caracterizeaza prin volum ventricular
constant
3. Se caracterizeaza printr-o scadere
abrupta a presiunii
4. Valvele atrioventriculare sunt deschise
15. Carotidograma
1. Are faza sistolica si diastolica
2. Faza sistolica cuprinde unda anacrota
3. Faza diastolica cuprinde unda dicrota
4. Permite masurarea timpului de
semiascensiune
16. Autoreglarea prin modificarile de frecventa
cardiace
1. Este cunoscut sub numele de efect
Bowditch
2. Este un mecanism de autoreglare
homeometrica a activitatii cardiace
3. Se caracterizeaza prin reluarea
activitatii contractile a cordului prin
cresterea frecventei de stimulare
4. Se mai numeste efect Anrep
17. Unda P
1. Are o durata< 0.12 sec
2. Este negativa in aVR
3. Poate fi discret bifida in V5 , V6 siaVL
4. Este negativa in D1
18. Jugulograma
1. Unda a este pozitiva
2. Depresiunea X corespunde ejectiei VD
3. Reflecta variatiile de presiune de la
nivelul AD
4. Unda c corespunde sistolei VS
19. Legea inimii Franck Starling
1. Este un proces de autoreglare
heterometrica
2. Permite cordului sa isi creasca debitul
bataie prin cresterea presiunii de
umplere atriala
3. Este o modalitate de adaptare
60 | P a g e
Bobo+TH<3
4. Explicatiamoderna se bazeaza pe
modificarea miscarilor Na
20. Fonocardiograma
1. Toate cele 4 zgomote pot fi ascultate
2. Zgomotul 1 are o frecventa mai mare
decat zgomotul 2
3. Zgomotul 2 are o durata mai mare
decat zgomotul 1
4. Zgomotul 4 are semnificatie patologica
cand este perceput la auscultatie
21.Scaderea conc de Ca citosolic in cel
miocardica se realizeaza prin:
1.canale de Ca sarcoplasmatice
2.transportorul Na/Ca
3.difuziunea transmembranara
4.pompa de Ca sarcoplasmatica
22.In timpul ciclului cardiac :
1.durata sistolei ventriculare este mai mica
decat durata diastole ventriculare
2.durata sistolei atriale este de 0,11 s
3.durata sistolei ventriculare este de 0,27 s
4.diastola ventriculara dureaza 0,4 s
23.Care dintre urmatorii factori scad consumul
miocardic de O2:
1.stenoza aortica
2.HTA
3.tahicardia
4.digitale
24.Pe poligrama:
1.perioada de mulaj este intervalul Q-M1
2.Sistola mecanica ventriculara este
intervalul Q-A2
3.perioada de contractie izovolum este
intervalul M1-E
4.sistola electromecanica ventriculara este
intervalul M1-A2
25.Controlul extrinsec al debitului cardiac se
realizeaza prin:
1.reflex baroR ca raspuns la cresterea PA
2.stimularea simpatica a R beta1
3.stimularea fibrelor B atriale
4.mecanismul Frank-Starling
26.Reflexul baroR raspunde la cresteri ale TA
prin:
1.stimularea centrului cardioaccelerator
2.stimularea ariei C1
3.cresterea ratei de descarcare a fibrelor
sensitive din glomusul carotic
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

4.eliberare de E din MSR 3.Intervalul H-O corespunde umplerii

27.VTD ventricular: rapide ventriculare
1.este mai mic decat cel telesistolic 4.Intervalul E-H coincide cu intervalul
2.este independent de sistola atriala e(E)-1 de pe carotidograma
3.este diferenta dintre VB-VTS
34.Z1 se caracterizeaza prin:
4.este 120-130ml sange
1.Se asculta cel mai bine in sp. 3-4
28.Canalele ionice de K din miocard se
parasternal stg
caracterizeaza prin:
2.Are intensitate crescuta in tahicardie
1.sunt controlate de voltaj si sunt deschise
3. Este mai amplu in stenoza mitrala si
in faza 0 a PA
tricuspidiana
2.pot fi controlate de Ach
4. Coincide cu sfarsitul undei T
3.sunt exclusiv controlate de voltaj
35.Z2 se caracterizeaza prin urmatoarele:
4.pot fi influentate de concentratia de ATP
1.Frecventa de 50-70 Hz
29.Reactia Cushing:
2.Durata de 0,08-0,15 secunde
1.este declansate de cresterea presiunii LCR
3.Tonalitatea mai inalta comparativ cu Z1
2.induce cresterea TA prin vasoconstr
4.Debuteaza dupa unda q
periferica
36.In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata
3.produce tahicardie
de 0,80 sec:
4.este maxima la TA 15-20mmHg
1.Sistola totala ventriculara are durata de
30.Hipovolemia induce:
0,27 secunde
1.cresterea frecventei cardiac prin reflex
2Diastola totala are durata de 0,53 secunde
Bainbridge
3.Umplerea rapida dureaza 0,11 secunde
2.vasoconstrictie in teritoriul cutanat si
4.Sistola atriala dureaza 0,11
renal
37.In timpul ciclului cardiac:
3.scaderea forței de contractie ventriculare
1.Mitrala se inchide inaintea tricuspidei
prin reflex baroR
2.Aorta se inchide inaintea pulmonarei
4.reducerea diurezei prin stimularea
3. Orificiul mitral este deschis mai mult timp
eliberarii de ADH
comparative cu cel tricuspidian
31.Mecanisme fiziologice de scadere a volemiei
4. Tricuspida se deschide dupa mitrala
sunt:
38.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
1.secr de aldosteron
adevarate:
2.secr de h antidiuretic
1.Relaxarea izovolumetrica dureaza 0,11 sec
3. stimularea fibrelor B atriale si venoase
2.Volumul telesistolic ventricular este de
4. stimularea baroR aortic
120 mL
32.Curentii de Na determina depolarizare
3.Volumul sistolic ventricular este de 50 mL
celulelor din:
4.Ejectia rapida dureaza 0,09sec
1.NSA
39.Care dintre urmatoarele afirmatii despre
2.retea Purkinje
sistola mecanica atriala sunt adevarate:
3.NAV
1.Durata este de 0,19 sec
4.miocardul de lucru
2.Pe durata sa, in AS presiunea creste pana
33.Pe apexocardiograma exista urmatoarele la 7-8 mmHg
repere: 3. Ea contribuie cu 50% la desavarsirea
1.Unda “A” coincide cu unda “a” de pe umplerii atriale
jugulograma 4. Pe durata sa, in AD presiunea creste pana
2.Unda “O” coincide cu deschiderea la 4-6 mmHg
mitralei 40.In timpul ciclului cardiac:

61 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
1.Sistola atriala dreapta o precede pe cea
stanga
2.Presiunea telediastolica ventriculara
stanga este de 80 mmHg
3.Presiunea telediastolica ventriculara
dreapta este de 2,5mmHg
4. Volumul telediastolic ventricular este de
70 mL
41.Unda “a” de pe jugulograma:
1. Scade in amplitudine in cazul scaderii
compliantei ventriculare
2.Este mai mica decat unda “c”
3.Scade in amplitudine in cazul unui
obstacol tricuspidian
4. Este mai ampla comparativ cu unda “c”
42.Pe apexocardiograma:
1.Unda “A” coincide cu Z4
2.Intervalul CE reprezinta contractia
izovolumetrica a VS
3.Varful sistolic “E” coincide cu
deschiderea valvei aortice
4.Unda “O” coincide cu deschiderea
mitralei
43. Daca intre 2 varfuri R distanta este de 10
mm si viteza hartiei 25 mm/sec, frecventa
cardiaca este de:
1.100 b/min
2.50 b/min
3.300 b/min
4.150 b/min
44.Despre derivatiile EKG se poate afirma ca:
1.aVR este de tip bipolar
2.aVF este derivatie in plan frontal
3.In V1 predomina unda R
4.in V6 unda S este mica
45.Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in
aVF si echidifazice in DI, axul esctric este:
1.La limita cadranul I
62 | P a g e
Bobo+TH<3
2.La aprox +30
3.La aprox +90
4.Paralel cu DIII
46.In derivatiile precordiale:
1.In V3 aspectul compelxului este
predominent pozitiv
2.In V1 intervalul PQ este de 0,12-0,20
sec
3.In V3 unda P este negativa
4.V5 si V6 au unde R ample
47.Pe traseul EKG, complexul QRS in aVL este
pozitiv, si in aVR este negativ.Axul electric este:
1.Perpendicular pe aVF
2.La aprox 0 grade
3.Paralel cu DI
4. La minus 180
48.Depolarizarea atriala:
1.Se inscrie pe EKG ca unda P
2.Se inscrie pe EKG ca unda T
3.Are durata <0,12 sec
4.De obicei se pierde pe traseu
49. Electrodul negativ amplasat pe mana stanga
reprezinta polul negativ al derivatiei:
1.DI
2.aVL
3.aVF
4.DIII
50.Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
1.Cresterea presiunii intraventriculare
duce la scaderea tensiunii parietale
2.Dilatatia ventriculara are drept efect
cresterea tensiunii parietale
3.Ingrosarea peretilor ventriculari are
drept efect cresterea tensiunii parietale
4.Tensiunea parietala variaza direct
proportional cu raza cavitatii
ventriculare
UMFCD, 2020/2021
Grile EKG
1.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Amiodarona creste durata segmentului ST
2.Faza de platou a potentialului de actiune
ventricular corespunde segmentului QT pe ECG
3.Hiperpotasemia creste durata QRS
4. Repolarizarea activa a potentialului de
actiune ventricular corespunde undei S pe ECG
2.Alegeti afirmatiile adevarate:
1.AVL este bisectoarea derivatiilor aVR si aVF
2.aVR este orientata de la -30 la +150
3.DII, DIII si aVF inregistreaza activitatea
miocardului ventricular inferior
4.Complexul QRS este echidifazic in V5,V6 la
individul sanatos
3.Inregistrarea ECG a depolarizarii ventriculare
normale prezinta :
1.unde r in derivatiile V1,V2
2.unde q in aVR corespunzator activarii septale
3.unde S ample in aVL corespunzator
depolarizarii peretelui liber al VS
4.Un raport R/S mai mic decat 1 in V5,V6
4.Expresia ECG a depolarizarii atriale normale :
1.este o unda P bifida in V1,V2
2.este indispensabila pentru determinarea
frecventei cardiace
3.este utila pentru determinarea axei electrice a
inimii
4.Poate fi reprezentata de unde P pozitive in
derivatiile care inregistreaza activitatea
miocardului inferior
5. Axa QRS poate fi orientata la +30 daca
amplitudinea complexului QRS este :
1.minima in DIII
2.nula in DII
3.maxima si negativa in aVR
4.maxima si pozitiva in aVL
6.Alungirea complexului QRS poate fi expresia :
u1.administrarii unor inhibitori ai canalelor
rapide de Na
2.blocurilor atrioventriculare
3.prezentei unui focar ectopic ventricular
63 | P a g e
Bobo+TH<3
4.bradicardiei sinusale
7.Alegeti afirmatiile corecte :
1.durata intervalului QT creste cu cresterea
frecventei de stimulare
2.ECG standard inregistreaza activitatea
electrica a fasciculului Hiss
3. Suma potentialelor inregistrate in DII si DI
este egala cu potentialul inregistrat in DIII
4.Unda U poate fi determinata de repolarizarea
tardiva a miocitelor mezomiocardice
8.Axa QRS este orientata la +135 de grade daca
amplitudinea complexului QRS este Ș
1.maxima si pozitiva numai in DIII
2.egala si cea mai mare atat in DIII(+) cat si in
aVL(-)
3.minima in DI
4.egala si cea mai mica in DII(+) SI aVR (-)
9. Unda T fiziologica :
1.are durata indeterminabila
2.in derivatia aVR are amplitudinea egala cu ⅓
din cea a undei R precedente
3.este uneori urmata de unda U
4.este simetrica
10.Deviatia axiala dreapta :
1.este caracteristica hemiblocurilor ventriculare
2.se inregistreaza in hipertrofia ventriculara
dreapta
3.poate corespunde unui complex QRS cu
amplitudine maxima si pozitiva in aVL
4.poate inregistra un complex QRS echidifazic in
aVR
11. Derivatia DII:
1.este bisectoarea derivatiilor DI si DIII
2.are electrodul negativ la nivelul umarului
stang
3.inregistreaza avtivitatea miocardului inferior
4.poate inregistra un potential absolut
12.Unda P fiziologica :
1. are amplitudinea mai mica de 0.25 mV in
precordiale
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

2.Poate fi discret bifazica in V6

3.are axa in cadranul II 17.Despre intervalul QT se poate afirma :
4.poate avea o deflexiune negativa in V1 1.durata variaza in functie de derivatie
2.poate fi usor prelungit la tineri
13.Electrodul negativ amplasat pe mana 3.se corecteaza in functie de frecventa cardiaca
dreapta reprezinta polul negativ al derivatiei : 4.lipsa dispersiei este semn de variabilitate
1.DI crescuta a repolarizarii miocardice
2.aVR
3.DII 18.Deflexiunea intrinsecoida
4.aVF 1.are valori mai mari in derivatiile stangi
2.are valori mai mari in derivatiile drepte
14.Intervalul PQ pe ECG : 3.se determina de la debutul complexului QRS
1.are o durata de 0.02-0.12 4.nu se poate masura in precordiale
2.reprezinta linia izoelectrica dintre P si
complexul QRS 19.Referitor la amplitudinea complexului QRS :
3.creste in sindromul de preexcitatie 1.se foloseste in diagnosticul hipertrofiei
4. este crescut in blocul atrioventricular ventriculare stangi
2.trebuie sa fie mai mare de 1mv in toate
15.In timpul activarii septale se inregistreaza: derivatiile precordiale
1. o unda r in aVL 3.poate avea valori crescute in hipertrofia
2. o unda r in V2 ventriculara dreapta
3. o unda S in aVL 4.are valori mai mici in precordiale comparativ
4. o unda r in aVR cu derivatiile membrelor

16.Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in 20.Derivatiile V1 si V2:

aVR si echidifazice in DIII, axul electric este: 1. Au unde S adanci
1. La aprox +150 2 .Au unde R ample
2. La aprox + 30 3. Nu prezinta unda Q in mod normal
3. Paralel cu DIII 4. Sunt de tip bipolar1
4. La aprox -150

Raspunsuri
1B,2B, 3 (doar raspunsul 1.Asa a fost la examen), 4D,5B,6B,7D,8C,9A,10C, 11B,12D,
13B,14D,15C,16D,17B,18B,19B,20B

64 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile EKG 2
1.depolarizarea septala produce :
1. unda q in V1-V2
2. unda S in aVR
3. unda r in DI si DII
4. unda R in V5-V6
2.ritmul sinusal normal e caracterizat prin :
1. interval R-R regulat
2. interval P-R pe linia isoelectrica
3. unda P inainte fiecare complex QRS
4. unda P negativa in aVL
3.urmatoarele afirmatiile sunt adevarate
despre sistemul hexaxial:
1. aVL este perpendicular pe DIII
2. aVR este bisectorul DI si DII
3. V1 este orientat din 180 pana 0 grade
4. aVL este orientat din +150 pana -30 grade
4. intervalul QT:
1. Este format din complexului QRS si
segmentului ST
2. Are o durata care variaza cu frecventa cardiac
3. Este caracterizat de durata si polaritate
4. Aproximeaza durata potential de actiune in
miocardiocitul ventricular
5.celulele din nodul atrioventricular :
1. transmit PA cu viteza mare
2. au o distributie densa de junctiuni gap
3. are o rata de descarcare intre 60-100
impulsuri/min
4. sunt inhibate prin stimulare vagala
6. Axa QRS este orientate la +135* daca
amplitudinea complexului QRS este :
1. Maxima si pozitiva in DII
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
65 | P a g e
Bobo+TH<3
3. Minima in V3-V4
4. Egala in D III (+) si aVL (-)
7.complexul QRS:
1. este mai larg daga PA nu se transmite corect
in ventricul
2. ne permite calcularea axa iminii
3. este dominant negativ in derivatiile drepte
4. incepe cu unda r in V1 si V2
8) cand amplitudinea QRS este egala si
pozitiva in D1 si aVl, axa se afla la:
1. +135
2. -15
3. +75
4. +165
9) derivatiile in plan frontal :
1. toate sunt bipolare
2. ne permite estimarea axa complexul QRS
3. inregistreaza activitatea electrica a
fascicul HIS
4. cand sunt suprapuse, formeaza sistemul
hexaxial
10) ritmul sinusal normal este caracterizat
prin :
1. ritm regulat intre 60-100bpm
2. doua sa mai multe unde R mai amplu de
15mV in V5,V6
3. unda P pozitiva in D1, D3, aVL, aVF
4. segment ST pe linia izoelectrica
12) Inregistratrea ECG a depolarizarii
ventriculare normale prezinta:
1. Unde q in derivatile ventriculare drepte.
2. Unde R ample in aVL, corespunzand
depolarizari peretului liber a VS.
3. Unde r in aVR, corespunzand activarii VD.
4. Un raport R/S > 1 in V5,V6
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1. axa QRS este normal la +30

12.depolarizarea atriala normala :
1. se produce din anterior spre posterior in
artriu stang
2. produce o unda P negativa in aVL
3. produce unda P biphasica in V1,V2
4. se produce din stanga in dreapta
2. R/S creste din derivatiile drepte spre
derivatiile stangi
3. doua electrozi sunt folosite pentru
fiecare derivatie
4. Abnormalitatiile discrete a VD sunt bine
inregistrate

13.NSA nu e pacemakerul inimii daca: 15. axa inimii este la -75 cand
1. intervalul QT mai lung decat normal amplitudinea QRS este :
2. unde P negative in D1 1. positiva in aVL
3. unde P mai amplu de 0,25mV 2. negativa in D3
4. nu existe unde P 3. egala si negativa in D3 si aVF
4. este nula in aVR
14. in derivatiile precordiale:

66 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Girle EKG 3
1.depolarizarea septala produce :
1. unda q in V1-V2
2. unda S in aVR
3. unda r in DI si DII
4. unda R in V5-V6
2.ritmul sinusal normal e caracterizat prin :
1. interval R-R regulat
2. interval P-R pe linia isoelectrica
3. unda P inainte fiecare complex QRS
4. unda P negativa in aVL
3.urmatoarele afirmatiile sunt adevarate despre
sistemul hexaxial:
1. aVL este perpendicular pe DIII
2. aVR este bisectorul DI si DII
3. V1 este orientat din 180 pana 0 grade
4. aVL este orientat din +150 pana -30 grade
4. intervalul QT:
1. Este format din complexului QRS si
segmentului ST
2. Are o durata care variaza cu frecventa cardiac
3. Este caracterizat de durata si polaritate
4. Aproximeaza durata potential de actiune in
miocardiocitul ventricular
5.celulele din nodul atrioventricular :
1. transmit PA cu viteza mare
2. au o distributie densa de junctiuni gap
3. are o rata de descarcare intre 60-100
impulsuri/min
4. sunt inhibate prin stimulare vagala
6. Axa QRS este orientate la +135* daca
amplitudinea complexului QRS este :
1. Maxima si pozitiva in DII
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
3. Minima in V3-V4
4. Egala in D III (+) si aVL (-)
7.complexul QRS:
1. este mai larg daga PA nu se transmite corect
in ventricul
2. ne permite calcularea axa iminii
3. este dominant negativ in derivatiile drepte
67 | P a g e
Bobo+TH<3
4. incepe cu unda r in V1 si V2
8) cand amplitudinea QRS este egala si pozitiva
in D1 si aVl, axa se afla la:
1. +135
2. -15
3. +75
4. +165
9) derivatiile in plan frontal :
1. toate sunt bipolare
2. ne permite estimarea axa complexul QRS
3. inregistreaza activitatea electrica a fascicul
HIS
4. cand sunt suprapuse, formeaza sistemul
hexaxial
10) ritmul sinusal normal este caracterizat prin :
1. ritm regulat intre 60-100bpm
2. doua sa mai multe unde R mai amplu de
15mV in V5,V6
3. unda P pozitiva in D1, D3, aVL, aVF
4. segment ST pe linia izoelectrica
12) Inregistratrea ECG a depolarizarii
ventriculare normale prezinta:
1. Unde q in derivatile ventriculare drepte.
2. Unde R ample in aVL, corespunzand
depolarizari peretului liber a VS.
3. Unde r in aVR, corespunzand activarii VD.
4. Un raport R/S > 1 in V5,V6
12.depolarizarea atriala normala :
1. se produce din anterior spre posterior in
artriu stang
2. produce o unda P negativa in aVL
3. produce unda P biphasica in V1,V2
4. se produce din stanga in dreapta
13.NSA nu e pacemakerul inimii daca:
1. intervalul QT mai lung decat normal
2. unde P negative in D1
3. unde P mai amplu de 0,25mV
4. nu existe unde P
14. in derivatiile precordiale:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1. axa QRS este normal la +30 1. positiva in aVL

2. R/S creste din derivatiile drepte spre 2. negativa in D3
derivatiile stangi 3. egala si negativa in D3 si aVF
3. doua electrozi sunt folosite pentru fiecare 4. este nula in aVR
derivatie
4. Abnormalitatiile discrete a VD sunt bine
inregistrate

15. axa inimii este la -75 cand amplitudinea

QRS este :

68 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile Cardio
1. Canalele de K :
1.Kir sunt activate dependent de voltaj
2.Cele ATP dependente sunt stimulate de
niveluri crescute de ATP intracelular
3.KACH determina depolarizarea
membranei
4.Cele VD se activeaza rapid in cursul PA
2.Canalele de Ca de tip L:
1.Sunt dependente de voltaj
2.Sunt inhibate de acetilcolina
3.Sunt stimulate de catecolamine
4.Au un prag de activare de -65mV
3.Schimbatorul Na/Ca
1.Este voltaj senzitiv
2.La potentiale mai negative de -40mV
expulzeaza Ca din celula
3.Depinde de activitatea ATP-azei Na/K
4.Este distribuit in special la nivelul tubilor
T atrioventriculare si semilunare sunt
4.Sunt adevarate cu exceptia :
1.Functia cronotropa reprezinta
proprietatea miocardului de a produce PA
spontane si ritmice
2.Cordul este slab excitabil in cursul
sistolei
3.Refractaritatea impiedica tetanizarea
cordului
4.NAV prezinta perioada refractara scurta
5.Referitor la fazele PA in fibre cu raspuns rapid
1.In faza 0 are loc depolarizarea rapida
2.Faza 2 corespunde repolarizarii partiale
precoce
3.In faza 3 membrana revine treptat la
polaritatea de repaus
4.In faza 1 are loceflux de Na
6.Relaxarea fibrelor miocardice implica
1.Recaptarea Ca din citosol in RS
2.Disocierea Ca legat de Tn C
3.Efluxul Ca spre fluidul extracelular
4.Depolarizarea lenta
7.Glicozizii cardiaci :
1.Stimuleaza ATP-aza Na/K
2.Prin actiunea lor vor duce la inhibarea
schimbatorului Na/Ca
3.Cresc gradientul transmembranar al Na
69 | P a g e
Bobo+TH<3
4.Au efect inotrop pozitiv
8.Referitor la ciclul cardiac sunt adevarate:
1.Sistola atriala asigura 25-30% din
umplerea ventriculara
2.Diastola atriala are o durata de 0,1 sec
3.Sistola ventriculara dureaza aprox 0,3
sec
4.In sistola ventriculara sunt incluse
relaxarea izovolumetrica si umplerea
ventriculara
9.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Imediat dupa debutul contractiei
ventriculare ventriculul este o cavitate
inchisa
2.Valvele semilunare se deschid atunci
cand presiunea din ventricul o depaseste
pe cea din vasele mari
3.In timpul relaxarii izovoltmetrice valvele
inchise
4.Volumul systolic este de aprox 120ml
10. Sunt agenti inotropi pozitivi :
1.Digitala
2.Hipercalcemia
3.Hiponatremia
4.Norepinefrina
11.Necesarul miocardic de oxigen e crescut de:
1. Stenoza aortica
2. Cresterea grosimii peretilor ventriculari
3. Dilatatia ventriculara
4. Presiunea ventriculara scazuta
12. Depresiunea “y” a jugulogramei:
A. Se datoreaza umplerii rapide a Vd
B. Atesta golirea AD in VD, cauzata de
suctiunea sangelui de catre VD
C. Coincide cu ejectia VD
D. Se datoreaza umplerii AD
E. Marcheaza sfarsitul umplerii lente a VD
13. Pe apexocardiograma exista
urmatoarele repere:
A. Unda “A” coincide cu unda “a” de pe
jugulograma
B. Unda “O” coincide cu deschiderea
mitralei
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Intervalul E-H coincide cu intervalul B. Coincide cu unda A de pe

e-I pe carotidograma apexocardiograma
C. Intervalul H-O corespunde umplerii C. Survine cu 0,10-0,12 secunde inaintea
rapide ventriculare Z2
D. Intervalul C-E corespunde relaxarii D. Coincide cu intervalul E-H al
izovolumetrice ventriculare apexocardiogramei
E. In conditii patologice duce la aparitia
14. Z1 se caracterizeaza prin: galopului presystolic
A. Se asculta cel mai bine in sp. V ic. Stg.,
pe lmc
B. Are intensitate crescuta in tahicardie
C. Este intarit in stenoza mitrala si 19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
tricuspidiana false?
D. Coincide cu unda “y” a jugulogramei A. Rigiditatea ventriculara se estimeaza ca
raport Dv/dP al umplerii ventriculare pe
15. Z2 se caracterizeaza prin: diagrama de lucru a VS
A. Frecventa de 50-70 Hz B. Cel mai utilizat indice pentru estimarea
B. Durata de 0,08-0,10 sec contractiei izovolumetrice este viteza maxima
C. Tonalitate mai inalta comparativ cu Z1 de crestere a presiunii intraventriculare
D. Debuteaza cu unda q C. Cel mai important indice pentru faza de
E. Se asculta cel mai bine in focarul ejectie ventriculara este fractia de ejectie
apexian D. Functia diastolica ventriculara este
estimata prin masurarea timpului de relaxare
16. Dedublarea fiziologica a Z2: izovolumetrica
A. Este perceputa in inspir E. Fractia de ejectie este VTD-VTS/VTD
B. Se datoreaza intarzierii componentei P
in timpul inspirului 20. In cazul unui ciclu cardiac normal, cu
C. Se datoreaza prelungirii umplerii VD in durata de 0,80 sec:
timpul inspirului A. Sistola totala ventriculara are durata de
D. Se accentueaza cand se prelungeste 0,27 sec
ejectia VD B. Diastola totala are durata de 0,53 sec
E. Se datoreaza intarzierii componentei A C. Umplerea rapida dureaza 0,05 sec
in timpul inspirului D. Umplerea lenta dureaza 0,11 sec
E. Sistola atriala dureaza 0.19 sec

17. Care dintre urmatoarele mecanisme nu 21. Despre unda T se poate afirmaca:
apartin autoreglarii homeometrice a activitatii A. Este asimetrica
cardiace? B. Se inscrie de aceeasi parte a
A. Efectul Anrep complexului ventricular QRS
B. Mecanismul furtunului de gradina C. Poate fi ascutita la tineri
C. Efectul Bowditch D. Este negativa in aVF
D. Legea inimii Frank-Starling E. Creste in hipopotasemie
E. Fenomenul scarii negative Woodworth
22. Pe o EKG cu complexe puternic pozitive
18. Zgomotul III: in aVR si echidifazice in DIII, axul electric este:
A. Corespunde umplerii rapide A. La aprox +150
ventriculare B. La aprox + 30
C. Paralel cu DIII

70 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

D. La aprox -150 27. Despre unda R electrocardiografica se

E. In cadranul I poate afirma ca:
A. In DII reprezinta proiectia vectorului
septal
23. Axul electric al inimii la -30 arata un B. In aVR este ampla
traseu: C. In aVL poate lipsi
A. Pozitiv in aVR si echidifazic in aVF D. In aVF este ampla
B. Pozitiv in aVL si predominant negativ in E. Creste in aplitudine in hipertrofia
DIII ventriculara
C. Pozitiv in aVL si echidifazic in DII
D. Pozitiv in aVF si echidifazic in DII 28. Ritmul sinusal se caracterizeaza prin:
E. Un cord orizontalizat A. Intervale PQ constante
B. Intervale PQ egale
24. Repolarizarea atriala: C. Complexe ventriculare cu durata de
A. Se inscrie pe EKG ca unda P 0,08 sec
B. Se incrie pe EKG ca unda T D. Frecventa cardiaca intre 60-120b/min
C. Se obicei nu se vede pe traseu
D. Se inscrie pe EKG ca unda ampla in 29. Una sau mai multe afirmatii sunt
hipertrofia atriala dreapta adevarate:
E. Are durata de 0,15 sec A. Depolarizarea ventriculara se face de la
baza spre varf
25. Intervalul PQ electrocardiografic: B. Depolarizarea atriala incepe in atriul
A. Are durata normala 0,08-0,10 sec stang
B. Reprezinta linia izoelectrica dintre unda C. Prima portiune depolarizata a
P si complexul QRS ventricolilor este septul interventricular
C. Da informatii despre timpul de D. Depolarizarea ventriculara se face
conducere prin NAV* dinspre endocard spre epicard
D. Scade in sindromul de preexcitatie E. Repolarizarea ventriculara se face
E. Variaza in blocul atrio-ventricular de dinspre endocard spre epicard
grad I
30. Electrodul negativ amplasat pe mana
26. Derivatiile V1 si V2: dreapta reprezinta polul negativ al derivatiei:
A. Sunt de tip biolar A. DI
B. Vad inima in plan frontal B. DII
C. Nu prezinta unda Q in mod normal C. aVR
D. Au unde R ample D. aVF
E. Au unde S adanci E. DIII

Raspunsuri

1E NICIUNA, 2A, 3E TOATE, 4C, 5B, 6E, 7C, 8B, 9A, 10E TOATE, 11B, 12AB, 13BC, 14C, 15AC, 16ABCD,
17D, 18A, 19A, 20AB, 21ABE, 22D, 23BC, 24C, 25CDE, 26BCE, 27E, 28AB, 29ACD, 30AB

71 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile cursurile 1-3 cardiovascular (sursă: cursuri și Boron!)
Set A
1. In miocitele de lucru:
A. Potentialul de actiune se datoreaza
deschiderii canalelor de Calciu voltaj
dependente.
B. Faza de platou presupune inchiderea
canalelor de Calciu.
C. Curentul If (funny) este responsabil de
depolarizarea diastolica.
D. Potentialul de actiune se datoreaza
deschiderii canalelor de sodiu voltaj
dependente.
2. In miocitele de lucru:
A. PA se datoreaza canalelor de Na Voltaj
dependente NaV 1.5.
B. Canalele NaV 1.5 sunt responsabile de faza 0
a PA
C. Propagarea PA depinde in mare masura de
amplitudinea I Na
D. In timpul fazei 2 nu mai ramane nici un canal
de Na activ
3. Despre curentii ionici in miocard este fals ca:
A. Lidocaina si anestezicele blocheaza canalele
de Ca 1.2
B. Lidocaina poate fi folosita ca antiaritmic.
C. Lidocaina si TTX nu pot bloca INa
D. Canalele de Na pot fi stimulate de PKA
(protein kinaza A - AMP dependenta)
ciclic
4. Alegeti varianta corecta:
A. Calciul intra in celula miocardica prin canale
RyR
B. Un curent de Ca este activ in timpul fazei 2 a
PA in miocitele de lucru
C. Canalele de CaL (CaV 1.2) sunt cu atat mai
active cu cat Voltajul membranar (Vm) este mai
negativ
D. Verapamilul poate bloca ,,,, curentul de Ca.
5. Care sunt afirmatiile adevarate?
A. Acetilcolina poate bloca canalele de Na si
astfel poate scadea frecv cardiaca
B. Acetilcolina inactiveaza canalele de K
C. Acetilcolina activeaza canalele K ATP
72 | P a g e
Bobo+TH<3
D. Acetilcolina activeaza canale de K (GIRK) care
vor hiperpolariza miocitul de lucru ventricular
6. Despre curentii PA este adevarat ca:
A. Efectul Ach este decelerarea ritmului cardiac
prin activarea canalelor K in cel pacemaker
B. Curentul If lucreaza prin canale activate de
nucleotide ciclice
C. Curentul If este neselectiv pt K si Na si se
activeaza la sfarsitul fazei 3
D. Curentul If este in principal responsabil de
depolarizarea diastolica din faza 0
7. Despre activitatea de pace-maker
A. In timpul fazei a 4-a interactioneaza curentii
depolarizanti cu cei hiperpolarizanti
B. Interactiunea curentilor are loc la voltaje de -
70 - -50 mV in NSA si NAV
C. Interactiunea curentilor din f4 are loc la
voltaje de -90 - -65 mV in fb Purkinje.
D. Celulele nodale dominante se afla in fb
Purkinje pentru ca se activeaza la voltaje f
negative.
8. Despre activitatea pace-maker:
A. curentii ce interactioneaza sunt I , I si I
Ca K f
B. In repaus, Vm este de -55 mV in NSA
C. In repaus, Vm este de – 70 - -60 mV in NSA
D. Curentul I este activat rapid in cursul si dupa
f
faza 0
9. In fibrele Purkinje:
A. Potentialul maximum negativ in repaus este
de -80 mV
B. Pentru ca ele sa produca un PA spontan este
nevoie de influxuri de Na si Ca
C. Curentii care interactioneaza sunt I , I , I , si I
Na Ca K f
D. Catecolaminele cresc cronotropismul aici,
precum si in NSA si NAV
10. In miocardul de lucru
A. Curentii responsabili de depolarizarea PA
sunt I , I , I , si I
Na Ca K f
B. Depolarizarea are loc intotdeuna dinspre
endocard spre epicard
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

C. Depolarizarea are loc mereu dinspre epicard Set B

spre endocard
D. Ultima regiune care se depolarizeaza este
1. Pe ECG
zona posterobazala a ventriculului stang.
A. unda P apare in mod normal ca unda
negativa in derivatiile precordiale stangi
11. Alegeti varianta falsa:
B. Segmentul ST marcheaza lipsa diferentei de
A. Acetilcolina reduce curentul I in nodulul sino-
f
potential intre electrodul activ si cel de referinta
atrial
C. Se inregistreaza diferente de potential la
B. Acetilcolina deschide canale GIRK si scade
suprafata membranei sarcolemale a miocitelor
astfel Vm de repaus in cel pacemaker
nodale
C. Inima poate fi tetanizata prin sumarea
D. Complexul QRS inregistreaza depolarizarea
sistolelor
ventriculara
D. Stimularea Nervului Vag poate scadea
curentul I in nodulul sino-atrial
Ca
2. Cum apare PA pe ECG:
E. Efectul opus Ach este creat in principal de
A. Miocardiocitul de lucru este in totalitate
Noradrenalina si secundar de Adrenalina
polarizat in faza 4 a PA.
B. Miocardiocitul de lucru este complet
depolarizat in timpul fazei 2 a PA.
C. Polarizarea completa sau depolarizarea
completa a fibrelor musc cardiace corespunde
unei linii izoelectrice pe ECG.
D. Electrozii exploratori inregistreaza diferente
de potential electric pe parcursul acestor faze.

3. Alegeti afirmatia falsa:

A. Segmentul ST reprezinta inregistrarea fazei 2
a PA.
B. Amiodarona poate preungi segmentul ST.
C. Digitalicele pot prelungi segmentul ST.
D. Hipocalcemia poate preungi faza 2 a PA.
E. Complexul QRS este inregistrarea unui curent
rapid de sodiu in miocardiocitul ventricular.

4. Inregistrarea ECG:
A. Axul electric al cordului se calculeaza prin
observarea QRS in derivatiile precordiale.
B. Derivatiile precordiale sunt doar unipolare.
C. Derivatiile standard sunt doar bipolare si
inregistreaza diferenta de potential intre doi
electrozi activi.
D.Electrodul activ este considerat pozitiv fata de
electrodul de referinta.

5. Afirmatiile adevarate sunt:

A. Derivatia I are axul -180 --- +180 gr. si
electrodul negativ pe antebratul drept.

73 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
B. Derivatia I are axul la 0 gr. si electrodul
negativ pe bratul stang.
C. Derivatiile frontale inregistreaza diferenta de
potential intre membre.
D. Derivatia III are electrodul negativ pe
antebratul stang si axul la 60 gr.
6. Derivatiile ECG:
A. Conform legii Kirchhoff I + III = II
B. Derivatia avR este perpendiculara pe
derivatia std III
C. Derivatia avF corespunde miocardului
inferior.
D. Conform legii lui Einthoven I + II = III
7. Este fals ca:
A. Electrodul activ al derivatiei V4 se plaseaza in
dreptul apexului inimii.
B. Electrodul V6 se plaseaza aproximativ in
spatiul V intercostal la linia axilara medie.
C. Electrodul V1 se aseaza in spatiul IV
parasternal drept.
D. Intre axele derivatiilor avL si III exista un
unghi de 180 grade.
8. Derivatii:
A. Activitatea electrica a miocardului anterior se
observa in derivatiile V1, V2 si V3-V4.
B. Derivatiile V5, V6, avL si I inregistreaza
semnale electrice ale miocardului lateral.
C. Derivatiile augmentate sunt orientate dinspre
punctul nul catre electrodul pozitiv Activ.
D. Derivatiile frontale sunt perpendiculare pe
cele precordiale.
9. Alegeti afirmatia falsa:
A. Depolarizarea atriala este compusa din doi
vectori diferiti.
B. Depolarizarea ventriculara este formata din
doua sau 3 unde pozitive.
C. Depolarizarea atriala se inregistreaza sub
forma unei unde simetrice in forma de dom.
D. Unda S poate fi prima sau a doua unda
negativa.
E. Unda P poate fi bifida in V5, V6.
10. Axul electric al cordului poate fi deplasat:
74 | P a g e
Bobo+TH<3
A. Deviatia axiala dreapta se poate marca de
complexe QRS pozitive in avF si D I
B. Deviatia axiala stanga se poate intalni, avand
complexe QRS negative in avF si D I
C. Deviatia dreapta extrema se reprezinta prin
QRS negative in avR si I
D. In deviatia axiala stanga complexul QRS este
pozitiv in D I si avL.
11. Interpretarea unei electrocardiograme:
A. Incepe cu analiza undelor T
B. Incepe cu verificarea calibrarii
ecocardiografiei (viteza 25 mm/s)
C. Un milimetru pe verticala corespunde 1 mV
D. Este obligatorie stabilirea frecventei cardiace
normal 60-100 bpm.
12. Cand QRS este:
A. pozitiv in avF si in D I, axul cordului este
probabil normal
B. negativ in avR si pozitiv in avF si D II, axul
cordului este probabil intre 0 --- 90 grade
C. echidifazic in avL si amplu pozitiv in D II, axul
cordului este orientat la 60 grade
D. negativ in V1 si V2, putem suspecta
hipertrofie ventriculara
13. Repolarizarea atriala:
A. Se marcheaza printr-o unda pozitiva mai ales
in derivatia DII
B. Se marcheaza printr-o unda cu axul intre 0 si
75 gr.
C. Este obligatoriu vizibila pentru a declara
ritmul sinusal.
D. Apare in situatii patologice.
14. Intervalul PR:
A. Durata intervalului PR variaza cu frecventa
cadiaca si cu varsta
B. Segmentul PR are o durata normala de 0.12 –
0.20 ms.
C. Prelungirea intervalului PR este intalnita in
blocurile de conducere atrio-ventriculare
D. Este egal ca durata cu intarzierea conducerii
prin NAV
UMFCD, 2020/2021
15.
Vectorul depolarizant al bazei ventriculului
stang este orientat de la stanga la dreapta,
anterior – posterior.
Vectorul de repolarizare ventriculara are acelasi
sens cu cel depolarizant.
16. Afirmatia/le false sunt:
A. Unda S este cea mai ampla in V1 si V2.
B. Unda q trebuie sa dureze 0.03-0.04 sec
maximum.
C. Unda R trebuie sa aiba peste 0.5 mV in
derivatiile frontale
D. Unda q este normala in V1 si V2 daca nu
dureaza mai mult de 02-0.3 sec.
17. Deflexiunea intrinsecoida:
A. Masoara in cat timp se transmite unda
depolarizanta de la epicard la subendocard
B. Va avea durata de maximum 35 ms in V1 si
V2
C. Va avea durata de maximum 45 ms in V5 si
V6
D. Masoara durata activarii transmurale din
dreptul unui electrod pozitiv al derivatiei
precordiale.
18. O unda R cu amplitudinea de 2.5 mV:
A. in V5 si urmata de unda S de 0.4 mV in V2
poate fi semn de hipertrofie ventriculara stanga
B. in V6 si precedata de unda S de 1 mV in V1
poate fi semn de hipertrofie ventriculara stanga
C. in V1, precedata de unda S de peste 0.7 mV
poate fi semn de HVS
D. in V5, urmata de unda S de 0.8 mV nu este
semn de HVS.
19. Alegeti afirmatia falsa:
A. Deviatia axiala dreapta poate fi intalnita in
cazul stenozei congenitale de valva pulmonara
B. In caz de hipertrofie ventriculara nu se
inregistreaza modificari de axa QRS sau de
amplitudine.
C. Deflexiunea intrinsecoida cu durata peste
0.035 sec (V1/ V2) poate fi semn de hipertrofie
ventriculara
D. Unda T inversata poate fi semn de hipertrofie
ventriculara
75 | P a g e
Bobo+TH<3
E. Unda T inversata poate fi semn de infarct
miocardic.
20. Un infarct miocardic lateral se poate
manifesta cu:
A. Supradenivelari de segment ST in derivatiile
V1 si V2
B. Unde Q adanci
C. Subdenivelari ale segmentului PR in
derivatiile V5, V6.
D. Supradenivelari de segment ST in derivatiile
V5, V6 si I.
21. Adevarate?
A. In inspir frecventa cardiaca este accelerata.
B. In expir frecventa cardiaca este accelerata.
C. Pacientii cu hipertiroidism acut pot prezenta
tahicardie sinusala.
D. Undele Q adanci sunt marca unui infarct
miocardic acut.
22. False?
A. Depolarizarea si anatomia anormala sunt
principalele cauze ale tulburarilor de conducere
B. Fasciculul Kent scurteaza segmentul PQ si
reprezinta o cale de conducere accesorie.
C. Caile de conducere accesorii predispun la
aritmii SUPRAventriculare
D. Intinderea sau anoxia poate face
miocardiocitele mai excitabile.
23. Blocul:
A. de ramura este marcat de un Qrs < 0.10 sec
B. Mobitz 2 este un tip de bloc intermitent
C. AV de gradul 1 este marcat de intervalul PQ
prelungit peste 0.12 s
D. Mobitz 1 (Wenckebach) este marcat de
prelungirea treptata a PQ pana la disparitia
QRS
24. Blocul:
A. Tip Mobitz 2 prezinta intervale PQ/ PR
constante
B. De gradul 3 semnifica disocierea atrio-
ventriculara
C. Atrio-Ventricular complet, de gradul 3,
undele P si complexele QRS sunt prezente dar
frecventa lor e diferita
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

D. Atrio-Ventricular complet nu prezinta undele C. QRS au frecventa foarte rapida, fiind

P si QRS au frecventa rapida.
25. Despre aritmii:
A. Un bloc unidirectional este un tip de bloc
partial
B. Un bloc unidirectional favorizeaza aparitia
unui circuit de reintrare
C. Circuitul de reintrare presupune existenta
unei zone partial lezate care propaga impulsuri
lent
D. Circuitele de reintrare pot provoca
tahiaritmii, fibrilatie atriala/ ventriculara.
26. Sindromul Wolf Parkinson White se
caracterizeaza prin
A. prezenta undei delta
B. preexcitatii
C. poate indeplini criteriile aritmiei prin
reintrare
D. nu poate duce la tahicardie paroxistica
supraventriculara, FIA etc.
27. In fibrilatia atriala:
A. Este incompatibila cu viata, frecventa
potentialelor de act. depasind 500/ min
B. Compusii digitalici scad stimulii simpatici la
nivelul NAV
precedate de unde P
D. Compusii digitalici cresc efectul parasimpatic
al N Vag asupra NAV
28. Vrem adevarul:
A. Postdepolarizarile precoce (PDP) sunt
produse de influxuri lente de Ca
B. Postedepolarizarile precoce sunt produse de
curenti de K
C. In timpul PDP canalele de Na sunt inactivate
D. PDP sunt asociate sindromului QT lung
29. Sindromul QT lung:
A. poate fi un efect advers al antidepresivelor
triciclice
B. predispune la aparitia torsadei varfurilor
C. survine hipopotasemiei sau hipocalcemiei
D. Poate fi congenital sau dobandit
30. Vrem adevaratele:
A. Disociatia electromecanica poate sa nu fie
evidentiata doar pe ECG
B. Anoxia va creste concentratia de ATP la nivel
miocardic
C. Cresterea excesiva a concentratiei de Ca
poate duce la postdepoarizari tardive
D. Raspunsul miocardiocitului la anoxie este
blocarea canalelor KATP

1.D 3. C
2. A 4. C
3. B 5. B 17. E
4. C 6. A 18. E
5. E (cam la limita pt ca 7. D (numai spatiul 4 19. B
teoretic Ach nu are receptori parasternal nu am vazut nu 20. C
decat in cel nodale) stiu de ce....) 21. B
6. B 8. E 22. D
7. A 9. B 23. C
8. B 10. D 24. A
9. E 11. C 25. E
10. C 12. A 26. C
11. C 13. D Unda Ta 27. C
14. B 28. B
1. C 15. 29. E
2. A 16. D 30. B

76 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile hemodinamică I (nu au răspunsuri)

1. Vascozitatea sangelui: A. Presiunea medie din artera pulmonara

A. Este de 7-8 ori mai mare ca a apei este de 16 mmHg
B. Creste in vase cu raza mai mic de 0,5 B. Rezistenta vasculara pulmonara totala
mm este de 0,14 URP
C. La un Ht normal, este de 3 poise C. Presiunea medie din atriul stang este de
D. Variaza direct proportional cu Ht 10 mmHg
E. Variaza invers proportional cu D. Gradientul presional dintre artera
concentratia plasmatica a proteinelor pulmonara si atriul stang este de 20 mmHg
E. Rezistenta vasculara pulmonara totala
este aprox. 1/20 din cea sistemica.
2. Curgerea turbulenta poate aparea in
urmatoarele situatii:
A. Anemie
B. Stenoza aortica 6. Presiunea arteriala medie:
C. Cand creste Ht A.Repezinta media valorilor presiunii arteriale
D. Cand scade viteza de circulatie a sistolice si diastolice
sangelui B. Reprezinta valoarea presiunii venoase
E. Cand creste vascozitatea sangelui centrale
C. are o valoare normala de 80 mmHg
D. reprezinta media presiunilor instantanee
3. Rezistenta la fluxul de sange: dintr-o perioada delimitata de timp
A. Variaza direct proportional cu fluxul E. exprima eficienta perfuziei periferice
sanguin
B. Variaza invers proportional cu 7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
gradientul presional adevarate?
C. Se masoara in dyne x sec/cm³ A. Complianta arteriala influenteaza in
D. Este egala cu 1 URP daca Ɗ P este mare masura presiunea arteriala medie
1mmHg si fluxul de sange este 100 mL/sec B. cand creste debitul cardiac si scade
E. in intreg sistemul circulator este de complianta arteriala, noul nivel al Presiunii se
1333 dyne sec/cm³ stabileste rapid
C. cand creste debitul cardiac si
complianta arteriala este mare noul nivel al
4. Conductanta vasculara: presiunii se stabileste lent.
A. Este inversul rezistentei D. PA medie este invers proportionala cu
B. Este invers proportionala cu raza la 4 al rezistenta periferica
vazului F. Pa medie depinde de raportul
C. Este direct proportionala cu delta V/delta P
vascozitatea sangelui
D. Este direct proportionala cu diametrul
vasului
E. Scade in cazul extirparii unui rinichi
8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
5. In circulatia pulmonara:

77 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
A. Distensibilitatea vasculara este inversul
compliantei vasculare
B. Complianta vasculara este egala cu raportul
ΔV/ΔP
C. Complianta vasculara este egala cu produsul
D(distensibilitate vasculara) x V₀
D. Arterele sunt de 8 ori mai distensibile
comparativ cu venele
E. Complianta unei vene este de 8 ori mai mare
comparativ cu artera omonima.
9. Conform standardelor SEC:
A. TA optimala: <120/80 mmHg
B. TA “high-normal”: 130-140/85-90 mmHg
C. TA normala: < 120/80 mmHg
D. HTA gr.I: 140-159/90-99 mmHg
E. HTA gr.III: ≥ 180/110 mmHg
10. presiunea arteriala medie:
1. se situeaza in general in intervalul 90 – 100
mmHg
2. la varsnici inregistreaza o scadere
3. diminueaza progresiv o data cu inaintarea in
lungul arborelui vascular
4. PAs contribuie mai mult la valoarea PA
doarece diastola ventriculara dureaza mai mult
(0.53 sec) decat sistola ventriculara (0.27 sec)
21. despre determinarea invaziva a presiunii
arteriale sunt adevarate urmatoarele, cu
exeptia:
1. presupune un abord vascular transcutanat
2. creaza un disconfort pacientului si poate
dezvolta complicatii periprocedurale
3. are un uz restrans in laboratoarele
experimentale, intraoperator, servicii
anestezice si terapie intensiva
4.are o slaba sensibilitate si specificitate
78 | P a g e
Bobo+TH<3
12- circulatia pulmonara cuprindeurmatoarele
componente:
1. Artere bronsice
2. Ventriculul drept
3. Atriul drept
4. Atriul stang
13.cand sangele trece din aorta spre capilare:
1. creste presiunea
2. velocitatea sanguina scade
3. fluxul total creste
4. presiuna pulsul scade
14) fluxul sanguin in circulatia sistemica:
1. este direct proportional cu rezistenta
vasculara
2. produce suflu cand e turbulent
3. creste cand presiunea scade
4. devine turbulent in anemie severa
15) presiunea arteriala sistemica creste cand :
1. complianta vasculara scade
2. tonusul vascular scade
3. creste intoarcerea venoasa
4. creste velocitatea sangele
16.presiunea arteriala depinde de :
1. volumul efectiv circulant al sangele
2. durata repolarizari arteriale
3. complianta vaselor
4. velocitatea sangele, direct proportional
17.vascozitatea sangele creste cand creste :
1.hematocrit
2.plasma albumin
3.plasma fibrinogen
4.velocitatea sangele
UMFCD, 2020/2021
Grile hemodinamică II
1. urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
fenomenul de autoreglare la nivelul
microcirculatie:
1. mentine un flux sanguin relativ constant in
conditii unor variatii presionale in anumite
limite
2. protejeaza vasele sanguine de stretching-ul
exagerat
3. previne iesirea unor debite sanguine catre
teritoriu deja bine irigat
4. se desfasoare de fapt cand preiunea arteriala
scade sub nivelul de 70 mmHg
2. ventriculul stang este mai bine perfuzat in
diastola decat in sistola doarece:
1. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul
stang (VS) este mai mare decat cea din
ventriculul drept (VD)
2. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul
drept (VD) este mai mare decat cea din
ventriculul stang (VS)
3. musculatura VS este mai bine dezvoltata
decat cea a VD
4. compresia sistolica a coronarelor din peretele
ventricular este mai intensa in VD decat in VS
3. fluxul limfatic:
1. scade in inspir profund
2. este crescut de presiunea lichidulul
interstitial
3. este mai abundent in ortostatism imobil
decat in pozitie sezand
4. este crescut prin activitatea pompei limfatice
4- presiunea venoasa:
1. Creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre
atriul drept datorita scaderii greutatii
coloanei de sange care trebuie invinsa
2. Creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre
atriul drept, datorita scaderii suprafetei
totale de sectiune vasculara
3. 3. Presiunea venoasa centrala este
obisnuit in jur de 20 mmHg
79 | P a g e
Bobo+TH<3
4. Presiunile venoase absolute si
gradientle presionale in circulatia
venoasa sunt mai mari decat in
circulatia sistmeica
5- despre fenomenul angiogenezei sunt
adevarate urmatoarele cu exeptia:
1. Poate apare in urma unor activitati
fizice sustinute
2. Poate fi intalnit in cadrul procesului de
vindecare ranilor
3. Poate apare in timpul aclimatizarii la
altitudine
4. Poate fi evidentiat in timpul proceselor
tranzitorie … vasodilatatie locala ( cu
durata de ordinul minutelor)
6. diapedeza:
1. reprezinta pasajul elementelor figurate
(monocite, mastocite, neutrofile) din sange in
tesut interstitial
2. este un proces facilitat de pseudopode
3. dupa ce strabat peretele capilar, Exercita
functii tisulare importante cum ari fi reactii
inflamatorii sau indepartarea agenti patogeni
4. are loc la nivelul porozitatilor de dimensiuni
reduse
7.cresterea intoarcerea venoasa :
1. creste consumul miocardic de oxigen
2. apare dupa o crestere a presiune
intraabdominala
3. apare dupa inspir profund
4. apare dupa constrictia arteriolelor
8.fluxul coronar :
1. in VD creste in sistola
2. in VS creste in diastola
3. scade in VS cand creste frecventa cardiaca
4. e scazuta de adenosine
9.edemele apar cand :
1. fractia de ejectie a VD e 35%
2. plasma albumin scade
3. vasele limfatice sunt obstruate
UMFCD, 2020/2021
4. presiuna hidrostatica in capilare scade
10.schimbul transcapilar de solviti:
1. urmeaza legea Fick
2. depinde de presiunea hidrostatica in capilar
3. are o rata mai crescuta pentru O2,CO2 fata
de substante hidrosolubile
4. e impiedicat de presiunea coloid osmotica din
plasma
11) in sistola fluxul coronar este:
1. crescut de endotelina
2. mai scazut in VD decat in VS
3. mai mare in subendocard decat in subepicard
4. e crescut prin stimulare simpatica
12) autoreglarea perfuzia tisularea :
1. scade fluxul spre tesut cand se accumuleaza
adenosina
2. implica schimari in rezistenta vascula
3. creste fluxul spre tesut cand nivelul de O2 e
crescut
4. mentine in flux constant cand presiunea
variaza
13) presiunea venoasa centrala:
1. se masoare in AD
2. creste cand VD are o FE 25%
3. e mentinuta aproape constant in inima
sanatoasa
4. cand e intre 10-15 mmHg, jugularele sunt
turgescente
14) sistemul limfatic:
1. mentine un nivel scazut a proteinelor in
spatiu interstitial
2. previne accumularea de CO2 in tesuturi
3. incepe cu o retea de capilare limfatice
terminale
4. transporte O2 din plaman spre tesuturi
15) filtrarea prin peretele capilar este
favorizata de
1. flux limfatic scazut
80 | P a g e
Bobo+TH<3
2. plasma albumin scazut
3. venodilatie
4. presiunea sanguina crescuta
16) angiogeneza e stimulata de:
1. activitatea fizica
2.hipoxia sustinuta
3.VEGF
4.NO
17) fluxul coronar :
1. e crescut in sistola in VD
2. scade cand creste nivelul de adenosina
3. e crescut in diastola in VS
4. scade dupa administrarea de acetilcolina
18.presiunea venoasa centrala :
1. poate sa fie masurata cu un
sfigmomanometru
2. depinde de activitatea VD
3. scade in expir fortat
4. influenteaza aspectul jugulograma
19.autoregularea microcirculatie:
1. mentine o perfuzie normala cand presiunea
arteriala scade
2. implica mecanisme miogenice
3. este important pentru organe sensibile la
ischemie
4. creste perfuzia la un musch in repaus
20) sistemul limfatic este implicat in:
1.controlul volumul interstitial
2.mentinerea o presiune hidrostatica negativa
in interstitiu
3.transport de lipide din tract gastrointestinal
4.transport de O2 si CO2
21)Adenosine:
1.este un vasoconstrictor important
2.este eliberat ca raspuns la ATII
3.scade fluxul coronar in timpul stimularii
simpatice
4.este un vasodilatator important
UMFCD, 2020/2021
Grile hemodinamică III
1.Printre rolurile endoteliului se numara:
1.Mediaza procese de schimb tisulare
2.Prin incarcatura pozitiva a glicocalixului
previne ciocnirile plastice ale elem figurate de
endoteliu
3.Este un „organ endocrin”
4.Creste forta de frecare dintre coloana
de sange si peretele vascular
2.Curgerea sangelui prin vase depinde de:
1.Gravitatie
2.Complianta continatorului
3.Hematocrit
4.Densitatea continatorului
3.Fibrele musculare netede de la nivelul vaselor
sangvine:
1.Se gasesc la nivelul adventicei
2.Au rol in ajustarea debitului local
3.Au rol nutritiv
4.Sunt respnsabile de prabusirea PA la
nivel arteriolar
4.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Distensibilitatea se calculeaza fara a se
tine cont de volumul initial
2. D artere=8 x D vene
3.Complianta reprezinta
„distensibilitatea” vasculara tinand cont si de
volumul initial
4.Venele reprezinta sectorul de stocaj a
pana la ¾ din volemie
5.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1.Rolul distensibilitatii este de a capacita
un vol variabil de sg functie de cerintele metab
ale teritoriului tisular deservit
2.Complianta venelor este de 24x mai
mare decat cea a arterelor
3. Curgerea turbulenta a sangelui apare
cand viteza de curgere depaseste viteza critica
4. Complianta si reciproca ei sunt
implicate in realizarea fenomenului Windkessel
6.Referitor la fluxul sangvin sunt adevarate:
81 | P a g e
Bobo+TH<3
1.Depinde invers proportional de
suprafata de sectiune
2.Are o valoare constanta indiferent de
suprafata totala de sectiune vasculara
3.Se poate masura doar prin metode
invazive
4.Se supune principiului conservarii
masei
7.Rezistenta vasculara:
1.Datorita circulatiei pulsatile si a vaselor
elastice se exprima ca impedanta vasculara
2.Cea sistemica este de 6x mai mare
decat cea pulmonara
3.Se exprima in unitati de rezistenta
periferica =mmHg/ (ml/sec)
4.Se calculeaza dupa formula R=Q/∆P
8.Sunt adevarate afirmatiile
1.Reciproca rezistentei vasculare este
reprezentata de conductanta
2. Conductanta scade exponential cu
cresterea razei vasului sangvin
3. RVP creste de 7x la trecerea in
sistemul arteriolar
4.Forta de frecare este foarte scazuta la
nivelul arteriolelor comparativ cu capilarele
9.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Rezistenta totala a unui circuit in
paralel este mai mica decat a fiecarui element
individual
2.Conductanta e cu atat mai mare cu cat
scade numarul de elemente individuale
3.Vascozitatea sangvina este foarte
scazuta la nivel capilar
4.Scaderea temperaturii duce scaderea
vascozitatii sangvine
10.Referitor la velocitatea coloanei sangvine
sunt adevarate, cu exceptia:
1.Atunci cand scade, scade aglomerarea
axiala a hematiilor
2.La periferie viteza este min
3.Viteza max din axul central determina
o forta de frecare min
UMFCD, 2020/2021
4.Atunci cand viteza de deplasare
depaseste viteza critica, curgerea devine
turbulenta
11.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1.Numarul lui Reynolds depinde ip de
vascozitatea sangvina
2.Curgerea turbulenta apare la scaderea
diametrului vascular
3.Curgerea turbulenta este caracterizata
de Re>2000
4.Conform ecuatiei lui Darcy, gradientul
de pres sangvina depinde de flux si de
rezistenta vasc
12.Principiul conservarii energiei al lui Bernoulli
presupune:
1.O valoare constanta a sumei dintre
energiile potentiala, cinetica si gravitationala
2.In vase verticale Eg=0
3.Presiunea sg variaza ip cu velocitatea
de curgere
4.Cu fiecare cm coborat sub nivelul
cordului, presiunea sg scade cu 0,77 mmHg
13.Fenomenul Windkessel se refera la:
1.Curgerea continua a sg chiar si pe
parcursul diastolei
2.Netezirea pulsatiilor cardiace
puternice
3.Jocul distensie-recul elastic
4.Implica variatiile Eg fata de nivelul
cordului
14.Presiunea arteriala medie nu se
caracterizeaza prin:
1.Este influentata in proportie de 60% de
Pad
2.Este influentata in mod egal de PAs si
Pad
3.Depinde in proportie de 40% de Pas
datorita duratei mai scurte a sistolei
ventriculare fata de diastola
4.Scade abrupt la intrarea in patul
capilar
15.Viscozitatea singelui:
1. Este de 7-8 ori mai mare ca a apei
2.Scade in vase cu diametrul >1mm
82 | P a g e
Bobo+TH<3
3.La un Ht normal, este de 5 poise
4.Variaza direct proportional cu Ht
16.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Scaderea progresiva a presiunii
venoase se datoreaza cresterii greutatii
coloanei de sange ce trebuie invinsa la
avansarea spre cord
2.Scaderea rezistentei vasculare are loc
brusc, datorita scaderii suprafetei totale de
sectiune
3.Viteza fluxulu venos scade de 100x de
la nivelul venulelelor pana la cel al VC la varsare
4.Presiunea venoasa centrala este usor
oscilanta fata de valoarea 0 mmHg
17.Printre factorii secundari care influenteaza
intoarcerea venoasa se numara:
1.Miscarile respiratorii
2.Peristaltismul intestinal
3.Vasoconstrictia det de factori umorali
sau nervosi
4.Cordul
18.Sunt adevarate, cu exceptia:
1.Venulele postcapilare au o
permebilitate mai scazuta decat capilarele
2.Sunturile arterio-venoase prezinta
rezistenta scazuta
3.Cel mai bine reprezentat sfincter este
cel anastomotic
4.Sfincterul precapilar poate restrictiona
complet fluxul local
19.Referitor la difuziune sunt adevarate:
1.O2 si CO2 trec transendotelial cu
viteza crescuta
2.Glucoza are viteza mai mica de
transfer
3.Trec mai usor substantele solubile in
bistratul lipidic membranar
4.Substantele hidrosolubile traverseaza
capilarul transendotelial
20.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Toate substantele hidrosolubile
utilizeaza aceeleasi cai paracelulare pentru
difuziune
UMFCD, 2020/2021
2.In cadrul procesului de transcitoza se
formeaza canale ce strabat intregul perete
capilar
3.Puse cap la cap capilarele au aprox
2000 km
4.Arteriolele fac parte din sectorul cu
rezist vasc crescuta
21.Referitor la convectie:
1.pHc este mai mult influentata de R
precapilara
2.Gravitatia influenteaza pHc mai putin
decat o influenteaza pres arteriala din amonte
3.Fluxul prin peretele arterial depinde
de coeficientul de conductivitate hidraulica
4.Echilibrul Starling se refera dar la
gradientul de presiune hidrostatic
22.Nu sunt adevarate urmatoarele:
1. pOc este principala forta de
recuperare a plasmei transvazate
2.pHi are valori usor negative datorita
preluarii limfatice permanente a lich interstitial
3.pOi este mai mare la capatul venos
4.pOc are o valoare ideala de 25 mmHg
23.La nivelul capilarului se produc urmatoarele
evenimente:
1.La capatul arterial gradientul presional
final are valoarea K x 12mmHg
2.Fluxul prin peretele capilar difera la
capatul arterial fata de cel venos datorita
diferentei dintre PNF si PNA
3.Coeficientul de conductivitate
hidraulica este mai mic la capatul arterial fata
de cel venos
4.Gradientul presional final la capatul
venos are o valoare pozitiva
24.Coeficientul de conductivitate hidraulica(K):
1.Reflecta permeabilitatea vasculara
2.Depinde de suprafata totala de
schimb
3.Depinde de grosimea peretilor
4.Poate fi influentat neuro-umoral
25.Referitor la echilibrul Starling:
83 | P a g e
Bobo+TH<3
1.Diferenta dintre filtrare si reabsorbtie
din timpul unei zile reprezinta izvorul limfei
2.Filtrarea poate fi amplificata prin
scaderea R precapilare
3.La nivelul capilarelor glomerulare
filtrarea este crescuta
4.Reabsorbtia poate fi amplif prin
cresterea R postcapilare
26.Printre cauzele edemului se numara:
1.Cresterea presiunii hidrostatice
capilare
2.Cresterea presiunii venoase prin staza
retrograda
3.Insuficienta limfatica
4.Cresterea presiunii oncotice capilare
27.Rolurile limfei sunt:
1.Recuperarea proteinelor transvazate
2.Spalarea catabolitilor din spatiul
interstitial
3.Aparare specifica si nespecifica
4.Realizeaza un vacuum la nivelul
cavitatilor naturale inchise
28.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Hiperemia activa duce la vasodilatatie
compensatorie de pana la 7x
2.Hiperemia reactiva se produce in
efort muscular intens
3.Teoria vasodilatatorie este un
mecanism de reglare pe termen lung
4.Autoreglarea microcirculatiei
presupune mentinerea unui flux relativ
constant , in contextul unor variatii presionale
intempestive
29.Despre reglarea microcirculatiei este
adevarat:
1.Neoangiogeneza este un mecanism
de reglare pe termen scurt
2.Reglarea pe termen lung se produce
in urma cresterii metabolismului tisular
3.Teoria miogenica este un mecanism
de reglare pe termen lung
4.Angiogeneza se produce in urma
scaderii O2 tisular
UMFCD, 2020/2021
30.Diapedeza
1.Se realizeaza prin intermediul
pseudopodelor
2.Pasajul are loc la nivelul breselor
intercelulare
3.Presupune trecerea elementelor
figurate in tesutul interstitial
4.Are rol in reactiile inflamatorii
31.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
fenomenul de autoreglare la nivelul
microcirculatiei:
1.mentine un flux sangvin relativ
constant la variatii presionale in anumite limite
2.protejeaza vasele sangvine de
streching-ul exagerat
3.previne iesirea unor debite sangvine
catre teritoriu deja bine irigat
4.se desfasoara de fapt cand presiunea
arteriala scade sub nivelul de 70 mmHg
32.Presiunea arteriala medie:
1.Se situeaza in general in intervalul
90-100mmHg
2.la varstnici inregistreaza o scadere
3.diminueaza progresiv odata cu
inaintarea in lungul arborelui vascular
4.Pas contribuie mai mult la valoarea
PA deoarece diastola ventriculara dureaza mai
mult decat sistola ventriculara
33.Fluxul limfatic:
Raspunsuri grile hemodinamica
1B, 2A, 3C, 4D, 5E TOATE, 6C, 7A, 8B, 9C, 10E NICIUNA, 11E TOATE, 12B, 13A, 14C, 15D, 16D, 17A, 18B,
19A, 20C, 21B, 22D, 23B, 24E TOATE, 25A, 26A, 27E, 28D, 29C, 30E,31A,32B,33C,34E NICIUNA,35A
84 | P a g e
Bobo+TH<3
1.scade in inspir profund
2.este crescut de presiunea lichidului
interstitial
3.este mai abundent in ortostatism
imobil decat in pozitie sezand
4.este crescut prin activitatea pompei
limfatice
34.Presiunea venoasa:
1.creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre atriul
drept datorita scaderii coloanei de sange care
trebuie invinsa
2.creste pe masura avansarii in lungul
arborelui vascular dinspre periferie spre atriul
drept, datorita scaderii suprafetei totale de
sectiune
3.presiunea venoasa centrala este
obisnuit in jur de 20 mmHg
4.presiunile venoase absolute si
gradientele presionale in circulatia venoasa sunt
mai mari decat in circulatia sistemica
35.Despre fenomenul angiogenezei sunt
adevarate, cu exceptia:
1.poate aparea in urma unor activitati
fizice sustinute
2.poate fi intalnit in cadrul procesului
de vindecare a ranilor
3.poate aparea in timpul aclimatizarii
la altitudine
4.poate fi evidentiat in timpul
proceselor tranzitorii de vasodilatatie locala(de
ordinul minutelor)
UMFCD, 2020/2021
Grile reglare cardiovascular I
1. Despre baroreceptori este adevarat ca:
A. sunt activati de modificari de presiune
B. se gasesc in peretele vaselor de sange
C. sunt localizati in sinusul carotidian si in
arterele coronare
D. reactioneaza mai puternic la modificari mici
ale presiunii arteriale
2. In caz de hipovolemie baroreceptorii vor
determina:
A. stimularea ariei cardioinhibitorii bulbare,
avand ca efect bradicardia
B. stimularea nucleului tractului solitar, avand
ca efect scaderea inotropismului
C. stimularea ariei vasomotorii, la nivelul zonei
C1, avand ca efect vasodilatatia
D. scaderea frecventei cardiace
3. Este adevarat ca:
A. Reflexul baroreceptor este sinergic stimularii
simpatice la nivelul vaselor de sange.
B. Reflexul baroreceptor este stimulat de
scaderea concentratiei de O2 in sange.
C. Corpii carotidieni si aortici sunt sensibili la
modificari de presiune prin distensie.
D. Chemoreceptorii centrali si periferici au rol in
reglarea ventilatiei.
4. Despre reglarea nervoasa asupra sist
cardiovascuar nu este adevarat:
A. In repaus, efectul stimularii simpatice asupra
cordului este predominant.
B. Nervii cardiaci au efect bradicardizant asupra
cordului.
C. Stimularea simpatica actioneaza pe receptorii
B2 adrenergici atat la nivelul cordului cat si in
piele.
D. N. Vag drept reprezinta principala influenta
nervoasa asupra cordului cu actiune asupra NSA
5. Despre influentele nervoase asupra tonusului
vascular se poate afirma ca:
A. Simpaticul foloseste ca mediator acetilcolina.
B. Simpaticul are efecte vasoconstrictoare.
C. Simpaticul are efecte vasodilatatoare.
85 | P a g e
Bobo+TH<3
D. Parasimpaticul actioneaza pe receptorii M2
pentru acetilcolina, care vor activa canale de K.
6. Receptorii adrenergici:
A. A1 mediaza vasocostrictia celulelor
musculare netede vasculare din piele si rinichi
B. A1 se gasesc si la nivelul aa coronare,
cerebrale si in placenta
C. B2 produc vasodilatatie in majoritatea
vaselor sistemice (m scheletic, miocard)
D. B1 se gasesc in vasele coronare
7. Despre efectele parasimpaticului este
adevarat:
A. Stimularea receptorilor B1 din celulele pace-
maker din cord duce la tahicardie.
B. Stimularea receptorilor B1 din
cardiomiocitele din cord amplifica inotropismul.
C. Stimularea receptorilor M2 din muschii
scheletici duce la vasodilatatie in acest teritoriu.
D. Stimularea receptorilor M2 din cardiomiocite
reduce functia inotropa.
8. Despre reflexul baroreceptor se poate spune
ca:
A. La nivelul ariei C1 exista neuroni inhibitori cu
rol in reglarea tonusului vascular normal
simpatic.
B. La nivelul NTS (nucleului tractului solitar)
exista neuroni inhibitori implicati in modularea
tonusului vascular.
C. Baroreceptorii sunt receptori mecanici cu
activare maximala (PA-uri multe) la mici scaderi
ale presiunii arteriale.
D. Baroreceptorii au rolul de a preveni
modificari haotice ale presiunii arteriale.
9. Despre centrii nervosi superiori este fals:
A. Centrii vasomotori primesc eferente
excitatorii si inhibitorii de la formatia reticulata,
hipotalamus si cortexul cerebral.
B. Cortexul cerebral poate influenta debitul
cardiac prin intermediul hipotalamusului.
C. Hipotalamusul foloseste acetilcolina ca
mediator pentru reflexe vasodilatatoare la
nivelul muschilor scheletici.
UMFCD, 2020/2021
D. Hipotalamusul poate comanda
vasoconstrictia renala si splanhnica ca raspuns
la efort fizic.
E. Hipotalamusul este sediul declansator al
sincopei vasovagale.
10. Afirmatiile corecte despre chemoreceptori
sunt:
A. Chemoreceptorii periferici intervin in caz de
hipoxie severa.
B. Chemoreceptorii centrali sunt mai sensibili la
cresterea Pco2 si a ionilor de H.
C. Stimularea chemoreceptorilor periferici are
ca efect final tahicardia.
D. Chemoreceptorii centrali stimuleaza NTS cu
efect final vasoconstrictia.
11. Urmatoarele afirmatii despre receptorii de
joasa presiune Nu sunt adevarate:
A. Efectul Bainbridge presupune cresterea
frecventei cardiace ca urmare a stimularii
fibrelor B.
B. Efectul Bainbridge duce la scaderea TA prin
stimularea fibrelor atriale A.
C. Fibrele B actioneaza prin eliberarea PNA, cu
cresterea diurezei si scaderea TA.
D. Voloreceptorii atriali sunt stimulati de
intoarcerea venoasa si produc vasoconstrictie in
teritoriul renal.
12. Referitor la reglarea debitului cardiac se
poate afirma ca:
A. Volumul Telesistolic depinde de functia
inotropa a cordului.
B. Presiunea atriala este direct proportionala cu
Volumul Telediastolic.
C. Volumul Telesistolic depinde de Postsarcina.
D. Volumul Telesistolic variaza proportional cu
timpul de umplere.
13. Este adevarat ca:
A. Baroreceptorii raspund la modificarea DC
(debitului cardiac) prin cresterea diurezei, cu
scaderea TA.
B. Volumul sistolic ramane constant in conditii
de hipervolemie, efectul Starling fiind diminuat.
86 | P a g e
Bobo+TH<3
C. Volumul sistolic creste daca intoarcerea
venoasa este suplimentata datorita efectului
Starling.
D. Debitul cardiac creste invers proportional cu
volumul circulant.
14. Alegeti afirmatiile adevarate.
A. Raspunsul SNC la ischemie nu este un
mecanism uzual de reglare a TA si are efect
minim la TA de 15-20 mmHg.
B. Raspunsul SNC la ischemie este un mecanism
important de reglare a TA in conditii bazale.
C. Scaderea perfuziei cerebrale duce la
vasodilatatie puternica, cu efect de scadere
dramatica a TA.
D. Scaderea perfuziei cerebrale duce la
vasoconstrictie puternica, cu efect de crestere
brusca a TA.
15. Alegeti afirmatia/ile false:
A. Hipovolemia duce la cresterea frecventei
cardiace datorita inhibarii reflexului
baroreceptor.
B. Voloreceptorii atriali sunt stimulati de
cresterea intoarcerii venoase.
C. Reflexul Bainbridge duce la cresterea
frecventei cardiace.
D. Receptorii de joasa presiune pot creste
debitul cardiac.
E. Cresterea intoarcerii venoase nu determina
cresterea frecventei cardiace.
16. Frecventa cardiaca:
A. Depinde de valoarea prag de declansare a PA
in celulele pacemaker.
B. Depinde de panta depolarizarii diastolice.
C. Depinde de concentratia ionnilor de Ca si K.
D. Nu depinde de potentialul maxim diastolic.
17. Fibrele B:
A. Sunt receptori de inalta presiune care
declanseaza reflexul Bainbridge (cresterea
frecventei cardiace)
B. Sunt receptori de joasa presiune care
diminueaza stimularea simpatica la nivel renal
C. Sunt chemoreceptori ce stimuleaza excretia
de Na sub actiunea PNA.
UMFCD, 2020/2021
D. Sunt mecanoreceptori care stimuleaza
diureza renala si implicit scaderea TA.
18. Reactia Cushing:
A. Reprezinta un raspuns adaptativ al SNC la
scaderea perfuziei cerebrale
B. Raspunde la ischemie prin cresterea presiunii
LCR
C. Apare in caz de compresie a tesutului nervos
sau a arterei cerebrale
D. Determina sistemul simpatic sa creasca
frecventa cardiaca si a TA.
19. Reglarea Presiunii Arteriale implica:
A. Controlul homeostaziei fluidelor
extracelulare
B. Doar actiunea efectorilor cardiovasculari
C. Efectul conjugat al mediatorilor,
neurotransmitatorilor si substantelor ce
influenteaza teritoriul microvascular
D. Actiunea directa a sistemului parasimpatic
asupra receptorilor B2 de la nivelul regiunii
splanhnice
20. Angiotensina II
A. Este o amina biogena cu efect
vasoconstrictor puternic in teritoriul renal si
splanhnic.
B. Sintetizata in caz de hipovolemie sau hipoxie
renala.
C. Creste excretia renala de Na.
D. Stimuleaza atat secretia de aldosteron, cat si
cea de argininvasopresina.
21. Despre aminele biogene NU este adevarat:
A. Actiunea serotoninei este sinergica cu a
histaminei
B. Atat serotonina cat si histamina se gasesc in
terminatiile nervoase
C. Epinefrina creste frecventa cardiaca si
contractilitatea prin legarea la receptorii B2.
D. Epinefrina are un efect minor vasodilatator
suprarenalian si splanhnic.
22. Alegeti afirmatia corecta:
A. Epinefrina provoaca vasodilatatie prin
receptorii a1 in piele
B. Norepinefrina este eliberata in principal din
medulosuprarenala
87 | P a g e
Bobo+TH<3
C. Receptorii B2 adrenergici provoaca
vasoconstrictie la nivel hepatic si
medulosuprarenalian
D. Receptorii B2 adrenergici provoaca
vasodilatatie in cord, mm scheletici, ficat si
suprarenala
E. Epinefrina are efecte mai importante decat
norepinefrina eliberata din terminatiile
nervoase.
23. Sistemul renina - angiotensina:
A. Sinteza angiotensinei II necesita actiunea
reninei si a kininazei 2.
B. ATII mentine presiunea de filtrare
glomerulara prin efectul vasoconstrictor
C. ATII faciliteaza secretia de noradrenalina.
D. ATII stimuleaza centrul setei si eliberarea de
PNA.
24. Compusii vasoactivi:
A. Prostaglandinele au actiune similara
kininelor, dar sunt sintetizate din acid
arahidonic.
B. Oxidul nitric (NO) si CO2 au actiune sinergica.
C. Oxidul nitric si CO2 au efecte antagonice.
D. Dioxidul de carbon poate determina uneori
vasoconstrictie la nivel cerebral.
25. Factorii ce provoaca vasoconstrictie sunt:
A. Sistemul renina-angiotensina
B. Magneziul in exces
C. Calciul in fluidul extracelular
D. Ph-ul usor acid
Raspunsuri:
1. C
2. E
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

3. D 14. D
4. A 15. E
5. E 17. C
6. B 18. E
7. E 19. B
8. C 20. C
9. E 21. B
10. A 22. D
11. C 23. A
12. A 24. E
13. A 25. B

88 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile reglare cardiovascular II

1. controlul extrinsec al debitului cardiac sa 7. Cel mai important stimul pentru celulele
realizeaza prin: glomice sunt:
1. reflex baroreceptor ca raspuns la schimbari a A. Scaderea Pₒ₂
PA B. Cresterea P CO₂
2. stimularea simpatica a receptor beta1 C. Excesul de protoni de hidrogen
3. stimularea fibrelor B atriale D. Cresterea brusca a PA
4. mecanism Frank-Staling E. Cresterea PO₂

2. reflexul baroreceptor raspunde la cresteri 8. Raspunsul SNC la ischemie:

ale TA prin:
1. stimularea centrului cardioaccelerator
2. stimularea ariei C1
3. cresterea ratei de descarcare a fibrelor
senzitive din glomusul carotic
4. eliberarea epinefrinei din glanda
medulosuprarenala
A. Consta in inhibarea activitatii centrilor
vasoconstrictor
B. Este consecinta cresterii locale a CO₂
C. Poate induce cresterea PA medii pana la 250
mmHg
D. Poate induce oligo-anurie
E. Intervine cand PA scade sub 60 mmHg

3. hipovolemia este corectata prin:

1. ajustarea concentratiei Na in lichidul
extracelular 9. Reflexul Cushing
2. stimularea eliberarii peptidul natriuretic atrial A. Se instaleaza cand scade presiunea LCR
3. inhibarea eliberarii de renina B. Consta in scaderea valorilor PA
4. stimularea SNV simpatic C. Apare in conditiile comprimarii aa. Cerebrale
prin crestere PA
4. reactia Cushing: D. Are cale eferenta vagala
1. este declansata de cresterea presiuni LCR E. Are drept efect cresterea PA la valori ce
2. induce cresterea a TA prin vasoconstrictiei depasesc presiunea LCR
periferica
3. produce tahicardie 10.Noreepinephrine:
4. este maxima la TA 15 – 20 mmHg 1. se leaga de receptorii alpha1 si produce
vasoconstrictie
5. hipovolemia induce: 2. se leaga de receptorii M2 si produce
1. cresterea frecventei cardiace prin reflex vasodilatie muschii scheletici
Bainbridge 3. se leaga de receptorii beta 1 si creste
2. vasoconstrictie in teritoriu cutanat si renal frecvente cardiaca
3. scaderea fortei de contractie ventriculare 4. se leaga de receptorii beta 2 si produce
prin reflex baroreceptor dilatatie coronara
4. reducerea diurezei prin stimulare eliberarii
ADH 11.care dintre urmatoare substance au efect
vasodilatator?
6. mecanisme fiziologice de scadere a volemie 1. histamina
sunt: 2. endothelina
1. secretia de aldosteron 3. NO
2. secretia de hormon antidiuretic (vasopresina) 4. angiotensina II
3. stimularea baroreceptorilor aoritici
4. stimularea fibrelor B atriale si venoase

89 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

12.ca si raspuns la cresterea PA, reflexul 4. aria cardioacceleratori e inhibita

baroreceptor produce:
1. scaderea frecventa cardiaca
2. vasoconstrictie in cirsulatia periferica
3. inhibitie aria C1
4. inhibitie aria cardioinhibitorie
14) dilatatia atrii are urmatoare consecinte :
1. scaderea frecventa cardiaca
2. cresterea natriureza
3. cresterea eliberarea de ADH
4. dilatatia arterele renale

13) cand creste PA :

1. aria vasomotorie e stimulata
2. NSA e stimulat prin reflexul baroreceptor
3. aria cardioinhibitorie e inhibata

90 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile respirator I

1.Din capacitatea vitala fac parte:

A.VER; 7.P pleurala:
B.VIR; A.Se poate masura direct la om;
C.VC (TV); B.Se masoara indirect, ca P esofagiana;
D.VR; C.In pozitie expiratorie de repaos este de -
E.CRF. 30cmH20;
D.Este intotdeauna mai mica decit P alveolara;
2.Volumul de echilibru este reprezentat de: E.Este de -30cmH20 in pozitie inspiratorie
A.CV; maxima.
B.VC;
C.CI; 8.Complianta pulmonara statica:
D.CE; A.Creste cind creste presiunea de retractie
E.CRF. elastica pulmonara;
B.creste in emfizemul pulmonar;
3.Care dintre urmatoarele afirmatii sint C.scade in fibrozele pulmonare;
adevarate? D.scade in leziunile distructive;
A.VIR reprezinta aprox.60% din CV; E.scade in ocluzii bronsice cu atelectazii.
B.VER reprezinta aprox.25% din CV;
C.In efortul muscular, VIR scade in favoarea VC; 9.Rezistenta la flux in caile aeriene (Raw):
D.In efortul muscular, VER scade in favoarea VC; A.este mai mica la indivizii cu volum pulmonar
E.In repaos, la adultul normal, VC reprezinta mare;
aprox.800mL. B.Este mai mare in expir fata de inspir;
C.Este mai mare cind fluxul de aer este
4.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta turbulent;
DVR? D.La acelasi individ, este mai mare la volum
A.hernia diafragmatica; pulmonar mic, apropiat de VR;
B.pneumotorax; E.Se masoara in L X s/cmH20.
C.obezitatea;
D.intoxicatia cu barbiturice; 10.Calibrul cailor aeriene se modifica astfel:
E.astmul bronsic. A.vagul are efect bronhoconstrictor;
5.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta B.histamina induce bronhoconstrictie;
DVO? C.serotonina induce bronhoconstrictie;
A.Pneumopatii interstitiale difuze; D.compusii adrenergici induc bronhodilatatie;
B.cifoscolioza; E.betablocantele neselective induc
C.pneumonia; bronhodilatatie.
D.staza sanguina pulmonara;
E.emfizemul pulmonar. 11.Scaderea debitelor expiratorii poate fi
determinata de:
6.Care dintre urmatoarele afirmatii sint A.Scaderea fortei de contractie a
adevarate? mm.ventilatori;
A.P transtoracica = P pleurala – P barometrica; B.Cresterea rezistentei la flux in caile aeriene;
B.P transpulmonara = P alveolara – P pleurala; C.Scaderea reculului elastic pulmonar;
C.P transrespiratorie = P la nivelul gurii – P D.Cresterea reculului elastic pulmonar;
alveolara; E.Administrarea de compusi beta 2 adrenergici.
D.In apnee, P alveolara > P la nivelul gurii;
E.In apnee, P alveolara < P la nivelul gurii.

91 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
12.Circulatia pulmonara are urmatoarele
caracteristici:
A.Vasele extraalveolare se dilata in inspir;
B.Vasele intraalveolare se dilata in expir;
C.In zona II, fluxul sanguin este direct
proportional cu ∆P, unde∆P este P arteriala – P
alveolara;
D.In zona III, fluxul sanguin este direct
proportional cu ∆P, unde ∆P este Parteriala – P
venoasa;
E.In zona I, Pa>Palv>Pv.
13.Raportul ventilatie/perfuzie (V/Q):
A.Este de 3,3 la apex, in ortostatism;
B.este de 0,63 la baze, in ortostatism;
C.are valoarea medie normala de 0,8;
D.cind scade induce hipoxemia;
E.scazut semnifica spatiu mort functional
crescut.
14.Mecanismele de reglare la nivel pulmonar a
raportului V/Q sint:
A.Scaderea perfuziei intr-u teritoriu pulmonar,
urmata de hipocapnie, induce bronhoconstrictie
locala;
B.Hipoventilatia unui teritoriu induce
arterioloconstrictie, datorita hipoxiei alveolare;
C.Scaderea perfuziei intr-un teritoriu e urmata
de bronhodilatatie;
D.Hipoventilatia unui teritoriu induce
arteriolodilatatie;
E.Cresterea perfuziei intr-un teritoriu induce
bronhoconstrictie.
15.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Tensiunea superficiala tinde sa scada
suprafata alveolara.
B.Teniunea superficiala creste cind creste
volumul pulmonar.
C.Scaderea tensiunii superficiale, cind scade
volumul pulmonar, evite colabarea alveolelor
mici.
D.Reculul elastic pulmonar este mai mare in
expir.
E.Raportul ∆V/∆P este mai mic in inspir.
92 | P a g e
Bobo+TH<3
16.In reglarea respiratiei intervin urmatorii
factori:
A.permeabilitatea crescuta a BHE pentru CO2
comparativ cu cea pentru acizii nevolatili;
B.raspunsul chemoreceptorilor periferici la
hipoxie;
C.raspunsul ventilator la hipercapnie;
D.raspunsul ventilator la scaderea pH-ului
sanguin;
E.pragul inalt al chemoreceptorilor la O2.
17.Efectul Bohr consta in:
A.devierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la pH scazut;
B.devierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la pH crescut;
C.devierea la stinga a curbei de disociere a Hb la
pH scazut;
D.devierea la stinga a curbei de disociere a Hb la
temperaturi crescute la nivel tisular;
E.devierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la temperaturi scazute la nivel tisular.
18.DPG eritrocitar:
A.este un anion puternic;
B.deviaza la dreapta curba de disociere a Hb;
C.se leaga de lanturile β ale Hb reduse;
D.scade cind creste pH-ul celular;
E.este scazut de catre factorii ce stimuleaza
glicoliza anaeroba eritrocitara.
19.CO2:
A.este generat prin metabolism oxidativ celular
in cantitate de 200mL/minut;
B.are curba de disociere cu panta pH-
dependenta;
C.este transportat de singele arterial in
cantitate de aprox.49mLCO2/100mL singe;
D.este transportat in singe sub forma de
bicarbonat in proportie de 80%;
E.este transportat in forma dizolvata in plasma
in proportie de 20%.
20.Efectul Haldane consta in:
A.devierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la pH scazut;
B.deierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la pH crescut;
UMFCD, 2020/2021
C.devierea la stinga a curbei de disociere a Hb la
temperaturi locale crescute;
D.devierea la dreapta a curbei de disociere a Hb
la temperaturi locale scazute;
E.transportul unei cantitati mai mari de CO2 de
catre Hb deoxigenata comparativ cu Hb
oxigenata.
21.Rezistenta totala la fluxul de aer e distribuita
astfel:
A.50% la nivel nazal cind se respira pe nas;
B.40% la nivelul gurii si glotei cind se respira pe
gura;
C.20% la nivel nazal cind se respira pe nas;
D.50-60% in caile aeriene, de la bronhiile
primitive pina la bronhiolele terminale;
E.60% la nivelul gurii si glotei cind se respira pe
gura.
22.Reculul elastic pulmonar:
A.mentine presiunea pleurala si peribronsica la
valori inferioare presiunii alveolare;
B.se opune compresiunii dinamice a cailor
aeriene intratoracice;
C.este mare la CPT;
D.scaderea lui, odata cu scaderea voluului
pulmonar deplaseaza PPE catre periferie
(alveole);
E.este scazut in fibrozele pulmonare.
23.Constanta mecanica de timp:
A.creste in bronsita cronica;
B.scade in fibroza interstitiala;
C.creste in astmul bronsic;
D.este crescuta in unitatile ventilatorii mai slab
ventilate in tahipnee;
E.este independenta de frecventa respiratorie.
24.Inegalitatea raporturilor V/Q are drept
consecinte:
A.compozitia aerului alveolar asemanatoare cu
a aerului inspirat in zonele cu V/Q mera;
B.PO2 mare in singele ce paraseste zonele cu
V/Q mare;
C.PCO2 mica in singele ce paraseste zonele cu
V/Q mic;
D.PO2 mica in singele ce paraseste zonele cu
V/Q mic;
93 | P a g e
Bobo+TH<3
E.PCO2 scazuta in singele ce paraseste zonele
cu V/Q mic.
25.In insuficienta de pompa a ventriculului
sting:
A.creste reculul elastic pulmonar;
B.scad volumele pulmonare statice;
C.creste presiunea in capilarele pulmonare;
D.apare hipoxemia;
E.scade tensiunea superficiala.
26.Oxigenoterapia are drept efecte nocive:
A.hipoventilatia alveolara la pacientii cu
PaCO2>50mmHg si saturatia SaO2<90%;
B.atelectazia pulmonara;
C.iritatii bronhopulmonare;
D.convulsii (in cazul terapiei cu O2 hiperbar);
E.cresterea poliglobuliei secundare.
27.Care dintre urmatoarele afectiuni duc la
acidoza respiratorie?
A.emfizemul pumonar;
B.bronsita cronica;
C.intoxicatia cu piacee;
D.poliomielita;
E.coma diabetica.
28.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Principalii mm.inspiratori sint intercostalii
externi;
B.Principalii mm.expiratori sint dreptii
abdominali;
C.Mm.intercostali interni sint mm.expiratori;
D.Mm.scaleni sint expiratori;
E.Mm.dintati anteriori sint expiratori.
29.Refelxul Hering-Breuer:
A.Intervine cind VC e de minim 3 ori mai mare
ca normal;
B.Este mecanism protecor in prevenirea
distensiei pulmonare;
C.Implica prticiparea receptorilor de distensie
din bronhii si bronhiole;
D.Reprezinta un mecanism de feed-back care
intrerupe”panta inspiratorie”;
E.Este o veriga esentiala in controlul normal al
ventilatiei.
UMFCD, 2020/2021
30.Reglarea respiratiei se caracterizeaza prin
urmatoarele aspecte:
A.Complet inactivitate a neuronilor din GRV in
respiratia normala;
B.Respiratia normala de repaos e produsa de
impulsurile repetitive ale GRD;
94 | P a g e
Bobo+TH<3
C.In tahipnee creste panta impulsurilor
inspiratorii repetitive;
D.Centrul pneumotaxic limiteaza inspirul.
E.Impulsul pneumotaxic intens scade frecventa
respiratorie.
UMFCD, 2020/2021
Grile respirator II
1.Sunt adevarate afirmatiile :
1.Asupra alveolelor se exercita din interior
presiuni alveolare diferite
2.Presiunea transpulmonara reprezinta
diferenta dintre presiunea alveolara si cea
pleurala
3.Presiunea transpulmonara difera de la o
alveola la alta in fiecare moment al ciclului
ventilator
4.Tensiunea superficiala ia nastere la nivelul
fiecarei interfete lichid-gaz
2.Despre surfactantul alveolar sunt adevarate :
1.Cel mai abundent compus lipidic este DPPC
2.Componenta lipidica reprezinta 10% din
structura sa
3.Al 2-lea component ca importanta este PC
4.In componenta lui intra fosfatidil serina
3.La suprafata alveolelor pulmonare :
1.In expir moleculele de surfactant sunt mai
dense pe unitatea de suprafata
2.Surfactantul creste tensiunea superficiala
3.In inspir efectul surfactantului este mai mic
fata de expir
4.Surfactantul este important in bolile
restrictive
4.Referitor la volumele si capacitatile
pulmonare sunt adevarate :
1.VR reprezinta 50% din CPT
2.CV reprezinta suma a 3 dintre cele 4 volume
pulmonare fundamentale
3.CV reprezinta 25% din CPT
4.VER este volumul maxim de aer care poate fi
expirat pornind de la sfarsitul unui expir de
repaus
5.Sunt adevarate cu exceptia :
1.Capacitatea vitala scade in obstructii
2.Restrictiile se instaleaza cand este limitata
expansiunea plamanilor
95 | P a g e
Bobo+TH<3
3.Bronsita cronica este o disfuntie de tip
obstructiv
4.Se considera valori patologice cand CV scade
cu 50% din valoarea teoretica
6.Despre VEMS se poate afirma :
1.Este corelat cu capacitatea reziduala
functionala
2.Se utilizeaza in calcularea indicelui de
reactivitate bronsica
3.Creste in obstructii
4.Reprezinta volumul de aer expirat fortat in
prima secunda dupa un inspir maxim
7.Sunt adevarate afirmatiile
1.Cand presiunea alveolara depaseste presiunea
barometrica se produce un flux de aer catre
exterior
2.La volume apropiate de CPT fluxul de aer
expirat creste cu efortul muscular depus
3.In timpul respiratiei peretii cailor aeriene sunt
supusi unor presiuni din interior si exterior
4.Spre capatul alveolar al arborelui bronsic
presiunea transmurala este negativa
8.Referitor la complianta pulmonara statica
sunt adevarate
1.Dupa primii 100ml aer inspirati complianta
creste brusc
2.Curba compliantei este identica in inspir si
expir
3.Valoarea compliantei statice scade odata cu
cresterea reculului elastic pulmonar
4.Valoarea compliantei statice este de 0,13 l/cm
H2O
9.Sunt adevarate cu exceptia :
1.Rezistenta nazala reprezinta 70% din
rezistenta totala opusa fluxului de aer
UMFCD, 2020/2021
2.Rezistenta la flux creste de-a lungul arborelui
traheo-bronsic
3.Rezistenta totala a cailor aeriene este
compusa doar din rezistenta cailor superioare si
inferioare periferice
4.In BPOC rezistenta la flux creste semnificativ
in teritoriile mici
10.Despre spatiul mort anatomic
1.Reprezinta volumul de aer care ramane in
caile aeriene la sfarsitul inspirului
2.Este format din volumul curent si volumul
alveolar
3.Se determina utilizant metoda dilutiei azotului
cu oxigenul
4.Include si teritoriile alveolare care sunt
perfuzate slab sau deloc
11.Sunt adevarate :
1.Recrutarea reprezinta deschiderea unor vase
care erau inchise
2.Mecanismul de recrutare afecteaza doar
capilarele
3.Mecanismul de distensie se datoraza cresterii
presiunii transmurale
4.Mecanismul de distensie micsoreaza
diametrul vascular
12.In hipoxie alveolara au loc urmatoarele
evenimente :
1.Vasoconstrictie mai ales la nivelul arteriolelor
precapilare
2.Venulele pulmonare nu sunt afectate de
vasoconstrictie
3.Sunt considerati senzori ai hipoxiei
mitocondriile si NADP-oxidazele
4.Vasoconstrictia pulmonara de scurta durata
determina instalarea hipertensiunii pulmonare
13.Sunt adevarate afirmatiile :
1. La nivelul capilarelor alveolare cand
presiunea alveolara o depaseste pe cea
96 | P a g e
Bobo+TH<3
intracapilara se produce obstructie
completa
2. Cresterea patului vascular pulmonar in
inspir scade fluxul de sange spre AS
3. Presiunea arteriala sistolica incepe sa
scada la inceputul inspirului
4. Capilarele alveolare sufera modificari
ale calibrului dependente de volumul
pulmonar
14.Factorii de care depinde transferul gazelor
prin membrana alveolo-capilara
1. Marimea gradientului de presiune
2. Solubilitatea gazelor
3. Grosimea membranei
4. Fluxul sanguin
15.Sunt adevarate cu exceptia :
1. La temperatura constanta cantitatea de
gaz dizolvata intr-un lichid este invers
proportionala cu presiunea lui partiala
in faza gazoasa
2. Forma combinata a O2 cu Hb reprezinta
in repaus 99% din cantitatea totala
transportata de sangele arterial
3. Datorita fierului trivalent Hb se combina
foarte rapid cu O2
4. Histidina este esentiala pentru legarea
fierului si donarea sarcinilor negative
16.Referitor la curba de disociere a
oxihemoglobinei sunt adevarate :
1. Combinarea primului hem cu O2
mareste afinitatea pentru oxigen
pentru celalalt hem
2. La valori mici ale presiunii oxigenului
exista variatii minime ale cantitatii de
oxigen legata de hemoglobina
3. Cresterea afinitatii hemoglobinei pt O2
se observa prin scaderea P50
4. Scaderea afinitatii Hb pt O2 deplaseaza
curba la stanga
UMFCD, 2020/2021
17.Despre mecanismul de membrana
Hamburger este adevarat :
1. Este un proces fundamental pentru
realizarea transferurilor lente de CO2
2. Presupune intrarea Cl- in eritrocite
3. Duce la un eflux hidric corespunzator
intrarii Cl
4. Creste volumul eritrocitelor din sangele
venos
18.Efectul Haldane presupune
1. Cresterea proportionala a cantitatii de
CO2 transportata cu scaderea presiunii
O2
2. In capilarele sistemice cedarea CO2
favorzeaza preluarea O2
3. Oxigenarea Hb favorizeaza eliberarea
CO2 in alveole
4. CO2 transportat depinde invers
proportional de saturarea Hb cu O2
19.Referitor la comportamentul elastomecanic
al aparatului TP:
1.pana la nastere,alveolele sunt cavitati virtuale
2.la nastere,plamanul se expansioneaza sub
actiunea presiunii atmosferice
3.presiunea pleurala apare ca efect al exercitarii
a 2 forte de sens contrar la nivelul cavitatii
pleurale virtuale
4.principala presiune ce pune in tensiune
sistemele elastic toracice si pulmonare este
presiunea alveolara
20.Sunt adevarate,cu exceptia:
1.presiunea pleurala (PP) are o valoare de -5 cm
H20 in inspirul maxim
2.procesul de crestere si dezvoltare al
plamanilor este mai rapid comparativ cu cel al
toracelui
97 | P a g e
Bobo+TH<3
3.in pneumotorax,plamanul se destinde ca
urmare a patrunderii aerului in cavitatea
pleurala
4 cand toracele este golit de plamani,volumul
acestuia creste
21.Sunt corecte afirmatiile:
1.Celulele Goblet sunt absente la nivelul
bronhiolelor terminale
2.Bronhiolele respiratorii participa la hematoza
3.Porii Kohn asigura ventilatia colaterala a
alveolelor pulmonare
4.Secretia celulelor epiteliale glandulare poate fi
modulata de histamina
22.Stimuleaza sinteza si secretia de surfactant
in ultimul trimestru de sarcina:
1.AMPC
2.insulina
3.glucocorticoizii
4.TGF β
23.Surfactantul
1.Absenta ereditara a SP-D duce la detresa
respiratorie fatala a nou-nascutului
2.SP-A si SP-D au rol in imunitate
3.Surfactantul este depozitat sub forma corpilor
lamelari in pneumocitele de tip I
4.Surfactantul este indepartat prin cooperarea
dintre macrofage si pneumocitele de tip II
24.VIR:
1.reprezinta aprox. 60 % din CPT
2.in timpul efortului de intensitate medie
diminua in favoarea VRC
3 reprezinta 25 % din CV
4.are o valoare mai mare decat VER
25.VR:
1.la adultul sanatos,reprezinta aproximativ
1500 ml aer
2.intra in alcatuirea CRF
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

3.la adultul sanatos reprezinta aproximativ 25 %
din CPT
4.creste in disfunctiile obstructive
26.CRF:
1.contine VER
2.reprezinta aprox 75 % din CPT
3.reprezinta volumul de aer din plamani la
sfarsitul unui expir de repaus
4.scade in disfunctiile obstructive
27.Apar disfunctii restrictive in:
1 pneumonie
2.cardiomegalie
3.pneumotorax
4.sarcina
28.Sunt disfunctii obstructive:
1.bronsita cronica
2.TBC
3.emfizem pulmonar
4.pneumotorax
29.Apar in disfunctiile obstructive:
1.cresterea VR
2.cresterea CPT-forme severe emfizem
3 cresterea CRF
4.scaderea VEMS
30.Sunt adevarate afirmatiile:
1.VEMS scade in disfunctiile restrictive
2.Indicele de reactivitate bronsica variaza
normal intre 70%-85%
3.CVF creste in disfunctiile restrictive
4.Raportul VEMS/CVF scade in disfunctiile
obstructive
31.Referitor la bucla flux-volum:
1.Valoarea PEF se coreleaza cu cea a VEMS
2.FEF 50% indica starea bronhiilor mari spre
medii
3.FEF 25-75% este un parametru mai sensibil
decat VEMS in depistarea obstructiilor cailor
aeriene mici
4.FEF 25% sufera modificari inca din stadiile
precoce ale disfunctiilor obstructive
32.Sunt adevarate afirmatiile :
1.PIF se coreleaza cu valoarea VEMS
2.FEF 25 % indica starea bronhiilor mici
3. FEF 75 % reprezinta debitul expirator
maximal instantaneu cand mai ramane de
expirat 75% din CVF
4.Modificarile FEF 25-75% apar independent de
efortul muscular
33.Complianta pulmonara statica :
1. apreciaza distensibilitatea plamanilor
2.la inceputul inspirului are o valoare scazuta
3.curba compliantei din inspir difera fata de
expir
4 scade odata cu cresterea reculului elastic
pulmonar
34.Complianta dinamica :
1.este mica la volume pulmonare mari
2.are o valoare mai mare decat cea statica
3.se modifica in disfunctii ventilatorii de tip
obstructiv
4.panta compliantei statice se suprapune cu cea
a compliantei dinamice in cazul unei ventilatii
neuniforme
35.Se caracterizeaza prin complianta
pulmonara scazuta:
1.TBC
2.fibroze pulmonare
3.pneumonii
4.emfizem pulmonar
36.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Complianta statica scade brusc dupa inspirul
primilor 100 ml aer

98 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
2.Complianta dinamica se masoara in cursul
manevrei respiratorii complete
3.Odata cu cresterea reculului elastic pulmonar
are loc cresterea compliantei
4.In cazul unei ventilatii uniforme,panta
compliantei statice coincide cu cea a
compliantei dinamice
37.Valoarea rezistentei la flux in caile aeriene
depinde de
1.tipul de curgere al aerului in caile aeriene
2.densitatea amestecului gazos circulant
3.raza cailor aeriene
4.lungimea cailor aeriene
38.Rezistenta la flux in caile aeriene :
1.Variaza invers proportional cu volumul
pulmonar
2.este mai mare in expir fata de inspir
3.creste la persoanele cu bronsita cronica
4. in maladiile obstructive se modifica mai
precoce comparativ cu VEMS
39.Au efect bronhoconstrictor :
1.acetilcolina
2.norepinefrina
3.leucotrienele LTC 4 si LTD 4
4.adrenalina
40.Sunt adevarate afirmatiile
1.Rezistenta la flux scade la volume
intrapulmonare mari de aer
2.In astmul bronsic rezistenta la flux poate
creste de 10-15 ori
3.Histamina are efect bronhoconstrictor
4.Norepinefrina este un bronhodilatator mult
mai eficient comparativ cu epinefrina
41.Sunt adevarate , cu exceptia :
1.La persoanele tinere sanatoase spatiul mort
anatomic reprezinta aprox 50% din VRC
2.Tensiunea superficiala este mai mare in expir
fata de inspir
99 | P a g e
Bobo+TH<3
3.Constanta mecanica de timp are valori
scazute in astmul bronsic
4.La adultul normal sanatos volumul de
inchidere se apropie de CRF
42.Referitor la circulatia bronsica
1.Se caracterizeaza prin regim presional mai
ridicat comparativ cu circulatia pulmonara
2.Contribuie la vascularizatia tesutui cicatricial
si tumorilor cu diametru peste 1mm
3.E conectata cu circulatia pulmonara printr-un
sunt potential
4.Reprezinta circulatia functionala a plamanului
43.Circulatia pulmonara
1.Se desfasoara in regim presional crescut
2.Se caracterizeaza prin rezistenta la flux
scazuta
3.Se caracterizeaza printr-o suprafata scazuta a
patului capilar
4.In conditii patologice musculatura neteda se
poate extinde la nivelul capilarelor
44.Rezistenta la flux in caile aeriene creste sub
actiunea:
1.histaminei
2 leucotrienelor LTC 4 si LTD 4
3 acetilcolinei
4 prostaglandinelor
45.Spatiul mort anatomic cuprinde:
1.canalul alveolar
2 traheea
3 bronhiola respiratorie
4 cavitatea nazala
46.Presiunea pleurala
1.prezinta un gradient pe verticala ,in
ortostatism ,datorat gravitatiei
2 reprezinta suma dintre presiunea alveolara si
presiunea transpulmonara
UMFCD, 2020/2021
3 are o valoare medie negativa la sfarsitul
expirului linistit de repaus
4 este mai negativa la baza plamanului
comparativ cu apexul
47.Se caracterizeaza prin raport de expansiune
ridicat
1.spatiile alveolare cu complianta scazuta
2.unitatile respiratorii cu constanta mecanica de
timp crescuta
3 spatiile alveolare tributare unor conducte cu
rezistenta la flux ridicata
4 spatiile alveolare bazale comparative cu cele
apicale in inspiratia linistita,de repaus
48.Sunt adevarate afirmatiile:
1.expansiunea spatiilor alveolare depinde de
gradientul de presiune pleurala
2.aparitia “aerului pendulant”este o consecinta
a inegalitatii constantei mecanice de timp a
unitatilor respiratorii
3 spatiile alveolare tributare unor conducte cu
rezistenta crescuta se pot expansion incomplete
4 in pozitia inspiratorie maxima,gradientul de
presiune pleurala apex-baza se reduce foarte
mult
49.Sunt false afirmatiile:
1.Constanta mecanica de timp variaza invers
proportional cu rezistenta la flux a unei unitati
respiratorii
2.”Aerul pendulant “ apare ca urmare a golirii
mai lente a unitatilor cu rezistenta la flux
crescuta fata de cele cu rezistenta la flux
normala
3 La volume pulmonare mici (apropiate de VR)
aerul se distribuie predominant la baza
plamanilor
4 In urma cresterii frecventei ventilatiei in
plamanii patologici cu inegalitati mari ale
constantelor mecanice de timp,aerul se
distribuie preferential in unitatile cu constante
de timp normale
100 | P a g e
Bobo+TH<3
50.Celulele endoteliale din capilarele
pulmonare :
1.activeaza bradikinina
2.prezinta cresteri pasagere ale Ca ,cresteri care
se propaga la celulele adiacente
3.inactiveaza angiotensina I la un singur pasaj
pulmonar
4.regleaza tonusul vascular
51.Sunt adevarate afirmatiile :
1.vasele extraalveolare sufera modificari de
calibru independent de volumul pulmonar
2.la inceputul inspirului valorile presiunii
arteriale sistolice incep sa creasca
3.modificarile de calibru ale capilarelor
alveolare se produc dependent de volumul
pulmonar
4.Presiunea arterial sistolica atinge valoarea
maxima la sfarsitul expirului
52.In conditiile cresterii presiunii arteriale
pulmonare si mentinerii constante a presiunii
venoase,pleurale si a celei alveolare apar:
1.scaderea fluxului sangvin pulmonar
2.fenomenul de recrutare
3.cresterea rezistentei vasculare pulmonare
4.fenomenul de distensie
53. In conditiile cresterii presiunii venoase
pulmonare si mentinerii constante a presiunii
arteriale ,pleurale si a celei alveolare apar:
1.mecanismul de recrutare
2.scaderea rezistentei vasculare pulmonare
3.mecanismul de distensie
4.scaderea fluxului sangvin pulmonar
54.Sunt adevarate afirmatiile:
1.La volume pulmonare mici,RVP este crescuta
datorita distorsionarii retelelor capilare
UMFCD, 2020/2021
2. La volume pulmonare mari ,creste RVP
datorita micsorarii calibrului capilarelor
alveolare
3.La volume pulmonare mici,RVP este extrem
de sensibila la actiunea substantelor
vasoconstrictoare
4.Scaderea RVP la volume pulmonare mici se
datoreaza micsorarii calibrului vaselor
extralveolare
55.Cresc RVP
1.agonistii α adrenergici
2.angiotensina II
3.hipoxia alveolara
4.teofilina
56.Scad RVP:
1.scaderea ph-ului sangvin
2.serotonina
3.agonistii receptorilor histaminici H1
4 acetilcolina
57.Sunt adevarate ,cu exceptia
1.in ortostatism ,exista tendinta de colabare a
vaselor sangvine de la baza plamanului si de
colabare a celor de la apex
2.in urma vasoconstrictiei pulmonare de lunga
durata poate aparea insuficienta de pompa
ventriculara dreapta
3.vasoconstrictia hipoxica nu afecteaza venulele
pulmonare
4. in decubit dorsal.fluxul sangvin de la baza
plamanilor nu se modifica fata de ortostatism
58.Referitor la zonele West:
1.zona I apare in conditii patologice
2.zona II se caracterizeaza prin flux sangvin
variabil
3.zona III se intinde din zona medie a
plamanului spre baze
101 | P a g e
Bobo+TH<3
4.zona IV ia in considerare modul in care sunt
afectate vasele extraalveolare de presiunea
pleurala
59.Zona II(West):
1.presiunea venoasa este mai mare decat
presiunea alveolara
2.la nivelul capilarelor venoase presiunea
transmurala este negativa
3.se caracterizeaza prin flux sangvin continuu
4.presiunea hidrostatica din arteriole creste
progresiv craniocaudal,in timp ce presiunea
alveolara este constanta
60.Referitor la raportul ventilatie/perfuzie
1.are o valoare medie de 0.8 pentru plamanii
considerati ca intreg
2.este mai mare la apexul pulmonar
3.perfuzia bazelor este de 10 ori mai mare decat
a varfurilor
4.la baza plamanilor are o valoare de 3.3
61.Sunt false afirmatiile:
1.la nivelul spatiului mort alveolar amestecul
gazos alveolar are aceeasi compozitie cu aerul
inspirat
2.spatiul mort alveolar se caracterizeaza prin
raport V/Q zero
3.hipocapnia induce constrictia musculaturii
netede a bronhiolei respiratorii,scazand
ventilatia
4.efectul de sunt apare la nivelul alveolelor
ventilate,dar neperfuzate
62.Rata de difuziune variaza direct proportional
cu :
1.coeficientul de solubilitate al gazului
2.greutatea moleculara a gazului
3.suprafata membrane disponibila pentru
transfer
4.vascozitatea lichidului de strabatut
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

63. Urmatoarele substante cresc RVP :

1.angiotensina II
2.hipoxia alveolara
3.serotonina
4.teofilina
64.Sunt corecte asocierile
1.PVCO2-47 mmHg
2 PVO2—40mmHg
3 PAO2-100 mmHg
4 PACO2-60 mmHg
65.Oxigenul
1.are un coeficient de solubilitate de 20 de ori
mai mare decat CO2
2.presiunea lui partial din sange egalizeaza
rapid presiunea alveolara
3.timpul necesat ca presiunea partial a O2 din
sange sa egalizeze pres.alveolara este de 0.75
sec
4.presiunea lui partial in plasma depinde de
viteza de reactie cu hemoglobin
66. Efectul Haldane :
1.in capilarele sistemice cedarea O2 favorizeaza
preluarea CO2
2.favorizeaza transportul unei cantitati mai mari
de CO2 cand scade P O2
3.in capilarele pulmonare prin oxigenarea
hemoglobinei se favorizeaza eliberarea CO2 in
alveole
4.se mai numeste si fenomenul migrarii Cl
67. Transportul CO2:
1.forma dizolvata reprezinta 5% din totalul de
CO2 transportat de sange
2.o parte din CO2 dizolvat in plasma se
hidrateaza lent, neenzimatic
3.disocierea H2CO3 eritrocitara este
neenzimatica si foarte rapida
4.mecanismul de membrana Hamburger
contribuie la transferurile rapide ale CO2
68.Grupul respirator dorsal
1.contine neuroni expiratori
2.are rol predominant eferent
3.contine complexul Botzinger
4.este situat simetric in si in jurul nucleului
tractului solitar
69.Grupul respirator ventral
1.are rol predominant eferent
2.contine si neuroni expiratori
3.contine un complex implicat in generarea
ritmului respirator
4.contine neuroni somatici
70.Chemoreceptorii periferici
1.au ca stimul principal hipercapnia
2.au o vascularizatie scazuta
3.sunt inhibati de acidoza metabolica
4.sunt stimulate de scaderea ph-ului
71.Chemoreceptorii periferici
1.sunt inhibati de alcaloza respiratorie
2.celule din structura lor au caracteristici de
celule cromafine
3.sunt stimulate in principal de hipoxie
4.se caracterizeaza prin consum ridicat de
oxigen
72.Intra in structura corpusculilor carotidieni
1.celulele glomice
2 capilarele fenestrate
3 celulele sustentaculare
4.bariera hematoencefalica
73.Chemoreceptorii centrali
1.au ca stimul principal hipoxia
2.cei mai importanti sunt corpii carotidieni
3.sunt inhibati in acidoza respiratorie
4.sunt stimulate de hipercapnie
74.Receptorii juxtacapilari

102 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
1.sunt stimulati mecanic si chimic
2.sunt localizati la nivelul cailor aeriene
3.sunt terminatii nervoase nemielinizate
4.prin stimularea lor se broduce bronhodilatatie
75.Receptorii pulmonari de intindere:
1.sunt localizati la nivelul arborelui
traheobronsic
2.se adapteaza lent
3.sunt mecanoreceptori
103 | P a g e
Bobo+TH<3
4.sunt stimulate de inflatia plamanilor
Raspunsuri
1C,2B,3B,4C,5D,6C,7A,8B,9A,10B,11B,12B,13A,1
4A,15A,16B,17C,18B,19A,20A,21E,22B,23C,24C,
25E,26B,27E,28B,29E,30C,31B,32D,33E,34B,35A
,36C,37E,38E,39B,40A,41E,42A,43C,44E,45C,46
B,47D,48E,49B,50C,51D,52C,53E,54A,55A,56D,5
7B,58E,59C,60A,61C,62B,63A,64A,65D,66B,67E,
68D,69E,70D,71A,72A,73D,74A,75E
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile respirator III

Mecanica ventilaţiei
1Rezistenţa la fluxul de aer creşte sub influenţa: C. Volumul rezidual*
A. Acetilcolinei* D. Capacitatea reziduală funţională*
B. Noradrenalinei E. Capacitatea vitală
C. Histaminei* 7Lipsa surfactantului determină:
D. Prostaglandinelor* A. Creşterea travaliului muşchilor
E. Monoxidului de azot inspiratori*
2Cănd CRF este 39% din CPT: B. Creşterea travaliului muşchilor
A. Forţa de recul a plămănilor este mai expiratori
mare decât a cutiei toracice C. Creşterea capacităţii pulmonare totale
B. Forţa de recul a cutiei toracice este mai D. Colabarea alveolelor*
mare decât a plămânilor E. Hiperventilaţie
C. PO2 alveolar este normal* 8În cazul unei complianţe pulmonare scăzute:
D. Pompa toraco-pulonară este în A. Este vorba de o disfuncţie restrictivă*
echilibru* B. Este vorba de o disfuncţie obstructivă
E. PCO2 alveolar este scăzut C. Volumul rezidual creşte
3Cantitatea de aer rămasă în plămâni după D. Volumul rezidual scade*
expirul de repaos este: E. Este vorba de o persoană
A. Volumul rezidual (VR) hipoponderală
B. Volumul expirator de rezervă (VER) 9Presiunea intrapleurală devine mai negativă:
C. Capacitatea reziduală funcţională A. Când reculul elastic al plămânilor
(CRF)* creşte*
D. Volumul respirator curent (VRC) B. Când reculul elastic al toracelui scade
E. Capacitatea pulmonară totală - VR C. Când în pleură se acumulează lichid
4Spaţiul mort anatomic cuprinde: (hidrotorax)
A. Traheea* D. Când presiunea transpulmonară scade
B. Bronşiola respiratorie E. În inspirul profund*
C. Canalul alveolar 10Presiunea transpulmonară:
D. Sacii alveolari A. Este diferenţa dintre presiunea
E. Bronşia principală* alveolară şi presiunea atmosferică
5Care dintre volumele şi capacităţile pulmonare B. Este suma dintre presiunea pleurală şi
nu pot fi măsurate prin spirometrie? cea atmosferică
A. VRC C. Creşte în inspir*
B. VR* D. Creşte în apnee
C. CRF* E. Este diferenţa dintre presiunea
D. VIR alveolară şi cea intrapleurală*
E. VER 11Complianţa statică:
6Care din volumele şi capacităţile pulmonare A. Scade în disfuncţii obstructive
cresc cu vârsta? B. Are valoarea de 0,3l/cm H2O
A. Volumul respirator curent C. Scade în disfuncţii restrictive*
B. Capacitatea pulmonară totală D. Se măsoară prin spirometrie

104 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

E. Se măsoară pentru volum curent mai B. Este invers proporţională cu cantitatea

mare de 1 litru de surfactant*
12Complianţa dinamică: C. Scade la nou născuţii prematuri
A. Are valoarea de 0,2 l/cm H2O D. Creşte în inspirul profund*
B. Dă informaţii despre disfuncţiile E. Scade la fumători
restrictive* 17Printre rolurile surfactantui se numără:
C. Are valoarea de 0,13 l/cm H2O* A. Creşterea tensiunii superficiale
D. Se măsoară pornind de la capacitatea intraalveolare
reziduală funcţională B. Stabilizarea alveolelor cu rază mică*
E. Se măsoară pornind de la volumul C. Scăderea travaliului muşchilor
rezidual* inspiratori*
13Expirul forţat, care urmează unui inspir D. Favorizarea formării edemului alveolar
maxim: E. Scăderea travaliului muşchilor
A. Elimină o cantitate de aer egală cu expiratori
capacitatea pulmonară totală 18Despre punctul de presiune egală se poate
B. Elimină o cantitate de aer egală cu afirma că:
capacitatea vitală* A. Se manifestă la gură în expirul forţat
C. Lasă în plămâni o cantitate de aer egală B. Este locul în care presiunea
cu volumul rezidual* transpulmonară este 0*
D. Lasă în plămâni o cantitate de aer egală C. Se manifestă la gură în expirul de
cu volumul expirator de rezervă repaos*
E. Elimină din plămâni o cantitate de aer D. Se deplasează mai repede în bolile
egală cu capacitatea inspiratorie obstructive*
14Ventilaţia alveolară: E. Este punctul de la care începe
A. Reprezintă totalitatea volumului compresia dinamică*
respirator curent 19Indicele de reactivitate bronşică (IRB):
B. Reprezintă diferenţa dintre volumul A. Creşte în disfuncţiile de tip obstructiv
respriator curent şi spaţiul mort* B. Creşte în disfuncţiile de tip restrictiv*
C. În repaos are valoarea de 500 ml aer C. La calcurarea lui este necesară
D. Reprezintă aproximativ 1/5 din măsurarea VEMS*
capacitatea reziduală funcţională D. La calcularea lui este necesară
E. Creşte în efortul fizic* măsurarea CV
15Despre hiperventilaţie se poate afirma că: E. La calcularea lui este necesară
A. Apare la altitudine* măsurarea CVF*
B. Apare în efort fizic*
C. Determină hipercapnie
D. Determină hipoxemie
E. Detemină hipoxie
16Tensiunea superficială alveolară:
A. Poate fi apreciată studiind curba
complianţei pulmonare*

105 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Circulaţia pulmonară E. Au schimb gazos redus

20Printre rolurile circulaţiei pulmonare se 25În zona pulmonară West III se întâlneşte
numără: următoarea situaţie:
A. Condiţionarea aerului A. P alv > P ven > P art
B. Neoangiogeneza B. P alv >P art > P ven
C. Hematoza* C. P ven > P art
D. Inactivarea noradrenalinei* D. P art > P alv > P ven
E. Inactivarea enzimei de conversie a E. P art > P ven > P alv*
angiotensinei 26Şuntul dreapta stânga:
21Printre rolurile circulaţei bronşice se numără A. Poate exista în mod fiziologic*
A. Hematoza B. Nu are efect asupra oxigenării sângelui
B. Condiţionarea aerului* arterial
C. Inactivarea unor hormoni C. Poate determină hipocapnie
D. Neoangiogeneza* D. Poate determină hipoxemie*
E. Filtarea tombuşilor de dimensiuni mici E. Se manifestă când raportul V/Q creşte
22Printre rolurile fenomenului de recrutare 27În circulaţia pulmonară, vasoconstricţia este
capilară se numără: determinată de:
A. Creşterea suprafeţei de difuziune* A. Hipoxia din artera pulmonară
B. Creşterea distanţei de difuziune B. Hipoxia din alveole*
C. Controlul presiunii sanguine în circulaţia C. EDRF
pulmonară* D. Angiotensină II*
D. Stimularea secreţiei de surfactant E. Acetilcolină
E. Stimularea activităţii macrofagelor 28Printre particularităţile circulaţiei pulmonare
locale se numără:
23Printre rolurile fenomenului de distensie A. Distensibilitate scăzută
capilară se numără: B. Rezistenţă mare în arteriole
A. Scăderea distanţei de difuzie* C. Presiuni mai mici faţă de circulaţia
B. Creşterea presiunii de perfuzie în sistemică*
capilarele pulmonare D. Vasoconstricţie hipoxică*
C. Creşterea tensiunii superficiale E. Debit circulator mai mic decât în
intraalveolare circulaţia sistemică
D. Scăderea suprafeţei de difuziune 29Contaminarea venoasă fiziologică:
E. Scăderea Pco2 alveolar A. Scade pO2 arterial sub 90%
24Capilarele pulmonare intraparenhimatoase: B. Se constată în venele bronşice
A. Au presiune transmurală scăzută în C. Creşte în cazul şuntului dreapta –
inspir* stânga*
B. Suferă modificările presiunii D. Creşte în cazul şuntului stânga –
intrapleurale în cursul ventilaţiei dreapta
C. Cele de la vârf au flux de sânge E. Se măsoară în venele bronşice
continuu
D. Cele de la bază au flux de sânge
continuu*

106 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Difuziune, transportul gazelor D. Este direct proporţional cu concentraţia

+
30Care din următoarele valori se încadrează în H*
limite normale? E. Este direct proporţional cu cantitatea
A. P O2 alveolar 40 mm Hg de 2,3 BPG*
B. P O2 arterial 97 mm Hg*
C. P CO2 alveolar 100 mm Hg
D. P CO2 arterial 40 mm Hg*
E. P CO2 tisular 40 mm Hg
31Hiperventilaţia determină:
A. Deplasarea curbei oxihemoglobinei spre
stânga*
B. Eliberare crescută de oxigen la ţesuturi
C. Creşterea valorii p50
D. Hipocapnie*
E. Hipoxemie
32Cedarea tisulară a oxigenului scade:
A. Când hemoglobina fetală este înlocuită
de hemoglobină adultă
B. Când p50 creşte
C. Când temperatura locală scade*
D. Când cantitatea de 2,3 BPG scade*
E. La altitudine
33Presiunea parţială a oxigenului în sângele
arterial:
A. Scade în anemii
B. Creşte în poliglobulii
C. Este aproximativ egală cu cea din
alveole*
D. Este mai mare decât în ţesuturi*
E. Scade în intoxicaţia cu monoxid de
carbon
34Capacitatea de difuziune a oxigenului este:
A. 230 ml/min în repaos
B. 21 ml/min/mm Hg în repaos*
C. 65 ml/min /mm Hg în efortul fizic*
D. Crescută în anemie
E. Crescută în efortul fizic*
35P50:
A. Este crescut în cazul scăderii timpului de
circulaţie
B. Scade în cazul creşterii temperaturii
C. Este direct proporţional cu pCO2*

107 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Reglarea respiraţiei C. Este localizată în regiunea dorsală a

36Polipenea este consecinţa: bulbului
A. Lezării centrului pneumotaxic D. Este stimulată de hipoxia locală
B. Acidozei diabetice* E. Are capacitate de resetare*
C. Efortului fizic* 42Hipoxia anemică apare:
D. Lezării GRD A. În intoxicaţia cu CO*
E. Imersiei în apă rece B. În intoxicaţia cu cianuri
37Ventilaţia este scăzută în: C. În cazul scăderii perfuziei pulmonare
A. Hipertensiune arterială* D. În cazul blocării enzimelor
B. Hipotensiune arterială mitocondriale
C. Stimularea nervului vag* E. Cănd scade hematocritul*
D. Imersia în apă rece* 43Reflexul Hering-Breuer se realizează prin:
E. Expunera la mediu hipertermic A. Inhibiţia neuronilor inspiratori la
38Hiperventilaţia de efort este consecinţa: sfârşitul inspirului*
A. Stimulării proprioreceptorilor B. Stimularea neuronilor expiratori la
musculari* sfârşitul inspirului
B. Creşterii potasemiei* C. Inhibiţia centrului apneustic la sfârşitul
C. Creşterii natriemiei inspirului
D. Hipercapniei D. Inhibiţia centrului penumotaxic la
E. Hipoxiei sfârşitul inspirului
39Scăderea PO2 arterial determină creşterea E. Stimularea terminaţiilor vagale
ventilaţiei prin: pulmonare*
A. Stimularea chemoreceptorilor centrali 44În mediu hipertermic, ventilaţia este
B. Stimularea fusurilor neuromusculare stimulată prin:
C. Reflex Hering-Breuer A. Stimularea directă a GRD
D. Stimularea chemoreceptorilor B. Stimularea chemoreceptorilor centrali
periferici* C. Stimularea chemoreceptorilor periferici
E. Stimularea baroreceptorilor D. Stimularea zonelor hipotalamice
40Expunerea acută la altitudine ridicată termoreglatoare*
determină: E. Stimularea termoreceptorilor cutanaţi
A. Hipercapnei 45În efortul fizic în aerobioză:
B. Hipocapnie* A. Apare hipercapnie prin acumulare de
C. Creşterea hematocritului acid lactic
D. Creşterea venilaţiei pulmonare* B. Apare hipoxemie prin creşterea
E. Alcaloză respiratorie* consumului de oxigen
C. Ventilaţia este stimulată proporţional
41Aria chemoreceptorilor centrali: cu diferenţa arterio-venoasă în oxigen*
A. Este stimulată de creşterea H+ din D. Ventilaţia creşte înainte debutului
plasmă efortului fizic*
B. Este stimulată de creşterea H+ formaţi E. Creşte suprafaţa de difuziune*
local* 46Chemoreceptorii periferici:

108 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

A. Au debit circulator de 2000 ml/100 C. Sunt stimulaţi de hipercapnie*

gr/min* D. Sunt stimulaţi în alcaloză
B. Sunt stimulaţi de scăderea potasemiei E. Sunt stimulaţi în anem

109 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile respirator IV
1_ Surfactant alveolar :
1_ Este secretat in cantitate crescuta in ltimul
trimester de sarcina .
2_ Scade tensiuna superficiala la nivelul
suprafetei alveolare .
3_ Contine diaplmito-phosphatdil-colina .
4_ Este secretate in cantitate crescute in cazul
administrarii de glucocorticoizi .
11_ Gradientul de presiune pleurale :
1_ Se datoreaza gravitatie .
2_ Are valorize de 7cmH2O intre apex si in
pozitia de ortostatism .
3_ Conrtribuie la distributia inegala a alveolara .
4_ Are Valoare maxima la capacitate pulmonara
maxima .
14_ Capacitate pulmonara totala :
1_ Este egala cu suma dintre cpacitate reziduala
functionala si capacitatea inspirator maxima .
2_ Este egale intre suma volumul reziduala si
capacitate reziduala functionala .
3_ Este egala cu suma dintre volumul residual si
capacitatea vitala .
4_ Nu contine volumul residual .
15_ Care dintre urmatoarele substantie au
effect bronhoconstrictoare :
1_ Leucotritrienele LTC4 si LTD4 .
2_ Histamina .
3_ Acetilcolina .
4_ Norepinefrina .
17_ Histereza :
1_ Reprezinta diferenta din complienta
pulmonara in inspir si expire .
2_ Se datoreaza recului elastici pulmunar mai
mare in inspire decat la expir .
3_ Este delimitate de tensiune superficiale mai
mare inspire fata de expir .
4_ Nu depinde de presiune trans-pulmonare .
19_ Capacitate Vitala Scade in :
1_
2_
3_ ........ de pleurale .
110 | P a g e
Bobo+TH<3
4_ Boli pulmonare cu recul elastic pulmonari
crescut .
20_ Circulatia pulmonara :
1_ Este Conectataa in serie cu cea sistemica .
2_ Este singura circulatie care primeste intregul
al debitul cardiac .
3_ Se desfasoara la un regim presionali scazut .
4_ Are un pat vascular greu distensibile .
23_ Complianta dinamica :
1_ Se masoar pornina de la capacitatea
reziduala functionala .
2_ Se modifica in aceleasi conditi ca si
complianata static .
3_ Este mai mica la volume pulmonare
apropiate de volumul residual .
4_ Este maxima la capacitate pulmonara totala .
24_ Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
1_ Rezistenta nazal la fluxul de aer este aprox
50 % din renstenta totala a cailor aeriene .
2_ Cind fluxul de aer este zero, presiunea
alveolara este egala cu presiunea din cavitata
bucala .
3_ In conditit fiziologice , rezistenta la flux si
caile aeriene variaza invers proportional cu
volumul pulmonare .
4_ Rezistenta la flux in caile aeriene este
maxima la capacitate pulmonara totala .
33_ Volumul reziduala :
1_ Reprezinta la ……aprox 25% din CPT .
2_ Creste in disfunctile ventilatorii obstructive .
3_ Este volumul de aer ce ramini in plamani in
pozitia expiratorie maxima .
4_ Nu face parte din capacitatea reziduala
functionala .
35_ Care dintre urmatori factorii au effect
vasodilator asupra circulatie pulmonare?
1_ Hipoxia alveolara .
2_ PGE2 .
3_ PGF2 .
4_ Agonistii beta-adrenergici .
UMFCD, 2020/2021
44_ Vasocontrictie induse de hipoxia alveolara :
1_ Se produce mai ales la nivel arteriorelor
pericapilar .
2_ Se datoreaza blocarii canalelor de K voltaj
dependente din cellule musculara neteda
vasculare .
3_ Determina dirijara single catre zonele mai
bine ventilate .
4_ Induce scaderea travaliului ventricului drept .
45_ Alcaloza respiratore poate fi determinate
de :
1_ Hiperventilatie indusa de intoxciatia cu
monoxide de carbon (CO) .
2_ Hipoventilatia indusa de hypoxia de
altitudine .
3_ Hiperventilatie indusa de diverse crize
psihogene .
4_ Hipoventilatia indusa de intoxciatia cu
monoxide de carbon (CO ) .
47_ Celulele endoteliale din capilarele
pulmonare :
1_ Activeaza angiotensina I la un singur pasaj
pulmonare .
2_ Indeparteaza endotelina .
3_ Eliberaza NO .
4_ Formeaza un strat discontiniu .
48_ In care dintre urmatoarele situatii scade
capacitatea de difuziune a plamenilor ?
1_ Rezectii pulmonara .
2_ Emfizemi .
111 | P a g e
Bobo+TH<3
3_ Fibroza pulmonara .
4_ Edemul intraalveolar .
55_ In disfunctie ventilatorii obstructive :
1_ Scade VEMS .
2_ Scade indicele de restrivitatea .
3_ Crester rezistenta la flux de aer a cailor
alveolar .
4_ Scade volumul residual .
59_ Indicele de reactivitate bronsica :
1_ Este raportul VEMS x 100/CV .
2_ Valoara sa normal variza intre 70%-85% .
3_ Scade in Disfunctie Ventilatori obstructive .
4_ Scade mult In disfunctive ventilator
restrictive .
67_ Hipoventilatia alveolara induce :
1_ Hipoxia alveolara .
2_ Vascoconstrictia in acel teritoriu pulmonar .
3_ Scadere perfuziei in acel teritoriu pulmonar .
4_ Scaderea rezistentei vascular in teritoriul
pulmonar respective .
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile renal I

1Renina este eliberată de aparatul 6Creşterea filtrării glomerulare se datorează:

juxtaglomerular în condiţii de : Vasoconstricţiei arteriolei aferente
Hipervolemie Vasoconstricţia arteriolei eferente
Ischemie renală Scăderea debitului sanguin renal
Creşterea Cl în urină Vasodilataţiei arteriolei eferente
Hipertensiune arterială Vasodilataţiei arteriolei aferente
Hipovolemie
7Volumul urinar va fi diminuat în :
2Sindromul Bartter , cauzat de formarea În hiperhidratarea organismului
excesivă de prostaglandine prezintă Prezenţa alcoolului etilic
următoarele simptome : Creşterea presiunii în artera renală
Anurie Stimularea simpatică puternică
Hiponatremie Transpiraţii abundente
Hiperkaliemie
Hiperkaliurie 8Consumul de oxygen la nivelul rinichiului :
Apatie Este mai mare în corticală
Scade pe măsură ce fluxul sanguin creşte
3Care dintre următoarele elemente deosebesc Rămâne constant pe măsură ce fluxul
celulele epiteliale ale tubului distal de cele ale sanguin creşte
tubului proximal : Reflectă direct transporturile active
La locul de contact cu arteriola aferentă Este mai mare în medulară
şi eferentă formează macula densa
Au receptorii pentru ADH şi aldosteron 9Fluidul din nefronii juxtamedulari este corect
La polul bazal compartimente cu multe caracterizat :
mitocondrii În tubul proximal este izoton
Margine laterală distinctă În ansa Henle descendentă este
Epiteliul cuboidal este lipsit de margine în hipoton
perie Intră în tubul distal izoton
Străbate ductul colector hipo/hiperton
4Referitor la celulele mezangiale : În ansa Henle descendentă este
Ag II şi TX A2 le relaxează hiperton
Participă la structura ap.
Juxtaglomerular 10Reabsorbţia tubulară renală se realizează prin
Produc cytokine implicate în injuria mecanism activ :
glomerulară Limitat de capacitatea maximă de transport
Contracţia lor scad suprafaţa filtrantă Dependent de pH
Sunt contractate de ANP, Pg E2 Difuziune
Osmoză
Sinport
5Următorii factori cresc suprafaţa de filtrare:
Scleroza renală 11Reabsorbţia Na la nivelul tubului proximal se
Angiotensina II realizează prin :
Prostaglandinele E 2 Co-transport
Podocitele aplatizate Controlat de aldosteron
Nefrectomia parţială Difuzune urmând apa
Gradient de pH

112 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Transport activ primar Tubului proximal şi ansa Henle

Tubului distal
12Reabsorbţia de Na este scăzută în Tubului proximal şi distal
următoarele situaţii : Întregului nefron
Creşterea P Hg şi scăderea P coloidosmotice
Eliberarea de hormoni tiroidieni 18Apa se reabsoarbe activ :
Scăderea P Hg şi creşterea P coloidosmotice La nivelul TCP
În condiţii de hiperaldosteronism La nivelul AH descendente
Eliberarea de parathormon La nivelul AH ascendente
La nivelul TCD şi TC
13Reabsorbţia Ca : La nivelul TCP şi TCD
10% din cantitatea filtrată se elimină prin urină
În nefronul distal este independentă de PTH 19 Debitul filtrării glomerulare se determină
În tubul proximal la polul apical reabsorbţia este cu ajutorul clearance-ului
activă Acidului uric
În tubul proximal la polul bazal există transport Ureei
activ primar şi secundar Inulinei
În TCD şi TC este dependentă de PTH Acidul paraaminohipuric (PAH)
Diodrast
14Reabsorbţia fosfaţilor se realizează prin :
Acţiunea parathormonului asupra TCP 20 Creşterea concentraţiei de K în plasmă va
Hipercalcemie care o inhibă determina
Co-transport cu Na la niv TCP Eliberare de renină
Vit D3 şi metaboliţii săi care o stimulează Secreţie de aldosteron
PTH care la nivelul segmentului distal Producere de angiotensină II
al nefronului o creşte Eiliberare de hormon natriuretic
Secreţie de ADH
15Glucoza filtrată glomerular se reabsoarbe :
La nivelul tubului proximal şi tubului distal 21Cantitatea de K secretat de rinichi creşte în :
La nivelul tubului proximal şi ansa Henle Acidoza metabolică
La nivelul tubului proximal Alcaloza respiratorie
Pe toată lungimea nefronului Aport hidric redus
Independent de insulină Nivelul aldosteronului circulant scăzut
Aport hidric crescut
16 AC – anhidraza carbonică joacă un rol
important în mecanismul reabsorbţiei 22Peptidul natriuretic atrial creşte diureza
bicarbonatului la nivelul : prin :
Inhibă secreţia de vasopresină
Lumenului tubular şi celulelor TCP Creşte sinteza de aldosteron
Celulelor TCP .şi TCD Stimulează reabsorbţia de Na
Lumenului tubular şi celulelor TCD şi TC Stimulează secreţia de renină
Celulelor TCP şi a porţ. descendente a AH Produce relaxarea musculaturii netede
Porţiunii groase a AH vasculare

17Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi 23 Fracţia de filtrare :

din filtratul glomerular prin transport activ la Reprezintă raportul dintre RFG/FPR
nivelul : Are valoarea de 25 – 30 %
Tubului proximal

113 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Variază cu presiunea sistemică arterială Stimulează senzaţia de sete

între 80-150mm Hg Cresc tensiunea arterială
Este procentul din fluxul plasmatic renal Inhibă secreţia de renină la niv. Aparatului
ce devine filtrat juxtaglomerular
Este raportul dintre FPR/RFG

24 În prezenţa ADH, cel mai mare volum de 30 Clearance-ul inulinei :

apă se reabsoarbe : Creşte cînd presiunea din arterele
În TCP şi TCD renale scade
În porţiunea groasă a AH Scade în cazul constricţiei arteriolei
În ansa Henle eferente
În TCD şi TC Creşte în urma vasoconstricţiei
În TC din medulară arteriolei aferente
Variaţiile clearance-ului inulinei nu
25Excreţia urinară a proteinelor : modifică diureza
Este mică în cazul afectării membranei Creşte în urma eliberării de
bazale glomerulare glucocorticoizi
Reabsorbţia se face prin pinocitoză la
niv TCP 31Diluţia urinii este rezultatul :
Nu se modifică în efortul fizic intens Permeabilităţi selective a unor
Este în relaţie directă cu concentraţia segmente ale nefronilor
proteinelor plasmatice Inhibării hormonului antidiuretic
Creşte în sarcină Dispoziţiei în ansă a componentelor
nefronului
26 În absenţa ADH, apa se reabsoarbe : Dilataţiei arteriolei eferente
În TCP Lichidului hipoosmotic de la niv .
În ansa Henle descendentă porţiunii groase a AH
În ansa Henle ascendentă
În TCD şi TC 32Diureza reprezintă :
În tubii colectori corticali Volumul filtrării glomerulare
Debitul urinar pe minut
27 În cazul ingestiei massive de lichide : Volumul urinar pe 24 ore
Creşte secreţia de ADH Urina primară
Creşte ultrafiltrarea Bilanţul hidric
Se alungeste segmental de diluţie
Clearance-ul osmolar se dublează 33Condiţii necesare pentru procesul de
Clearance-ul apei libere este pozitiv concentrare al urinii :
Nivel crescut de ADH
28Diureza poate să crească : Se realizeată la nivelul tuturor
În cursul deshidratării nefronilor
În ingestia de alcool Necesită cantităţii mari de aldosteron
Din cauza stimulării bruşte a simpaticului Osmolaritate crescută a lichidului
În hemoragi massive interstiţial din medulara renală
În hipoosmolaritatea mediului intern Dispoziţia anatomică a AH şi a vasa
recta din medulara renală
29 Atriopeptidele
Diminuă excreţia sodiului 34Diureza osmotică :
Cresc ultrafiltrarea glomerulară

114 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Se produce după ingestia de alcool Reabsorbţia de apă este crescută la

etilic nivelul TCP
Reprezintă cantitate crescută de apă şi Apare cînd glucoza depăşeşte Tmg
electroliţi Se produce în administrarea de
manitol
Aceste grile au fost primate cu această precizare: ” Chestii mai vechi, care circula aproximativ de cand s-
a nascut buraga :))ca figura a umf, nu la nasterea propriu zisa din antichitate.Raspunsuri nu exista la
acest curs (noi nu ne ocupam cu el), doar mai sunt marcate prin unele locuri.”

115 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile renal II (și EAB)
1.Circulatia renala se caracterizeaza prin
urmatoarele:
A.Presiunea hidrostatica din capilarele
glomerulare are o valoare de 60mmHg;
B.Presiunea hidrostatica din capilarele
peritubulare are o valoare de 13mmHg;
C.Fluxul sanguin renal este de
aprox.1100mL/minut;
D.Angiotensina II determina vasoconstrictia
arteriolei eferente;
E.Angiotensina II determina vasodilatatia
arteriolei aferente.
2.Factorii ce influenteaza RFG intervin astfel:
A.cresterea presiunii hidrostatice in capsula
Bowman determina scaderea RFG;
B.Cresterea presiunii coloidosmotice in
capilarele glomerulare determina sscaderea
RFG;
C.Cresterea presiunii hidrostatice glomerulare
determina cresterea RFG;
D.RFG creste direct proportional cu coeficientul
de filtrare glomerulara;
E.Scaderea fluxului sanguin renal induce
cresterea RFG.
3.La nivel renal:
A.Consumul de oxign este de aprox.doua ori
mai mare comparativ cu creierul;
B.Fluxul sanguin renal este de aprox.7 ori mai
mare comparativ cu fluxul cerebral;
C.Gradul de extractie a oxigenului este relativ
scazut;
D.Consumul de oxigen variaza direct
proportional cu reabsorbtia tubulara a Na;
E.Consumul de oxigen este independent de
RFG.
4.Care dintre urmatoarele structuri vasculare
sint principalele responsabile pentru
determinarea rezistentei vascualare renale?
A.Aa.interlobulare;
B.Aa.aferente;
Aa.eferente;
D.Aa. arcuate;
E.Vasa raecta.
116 | P a g e
Bobo+TH<3
5.In reglarea circulatiei renale intervin urmatorii
factori:
A.NO care scade rezistenta vasculara renala;=>
creste rfg
B.Angiotensina II ce induce vasoconstrictia
aa.eferente;
C.PGE2(VC) si PGI2 (VD) ce determina
vasodilatatie;
D.Norepinefrina care scade RFG;=>nu modifica
RFG
E.Endotelina care creste RFG.=> scade rfg
6.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Aportul crescut de proteine creste RFG; da
B.Hiperglicemia determina cresterea RFG; da
C.Inhibitorii enzimei de conversie induc
scaderea RFG; da
D.Antagonistii AT II induc scaderea RFG; da
E.RFG e relativ constanta pentru valori ale TA
cuprinse intre 90-140mmHg. da
7.Reabsorbtia Na:
A.Se realizeaza in prima jumatate a TP pri
cotransport cu glucoza;
B.Se realizeaza in prima jumatate a TP prin
cotransport cu aminoacizii;
C.Se realizeaza in segmentele terminale ale TP
impreuna cu Cl;
D.Se realizeaza in segmentele terminale ale TP
impreuna cu glucoza;
E.Se realizeaza in segmentele terminale ale TP
impreuna cu aminoacizii.
8.Clorul:
A.Se gaseste in segmentele terminale ale TP in
concentratie de 140mEq/L;
B.Se gaseste in segmentele initiale ale TP in
concentratie de 105mEq/L;
C.In a 2-a jumatate a TP difuzeaza prin
jonctiunile intercelulare; = prima port
paracelular
D.In a 2-a jumatate a TP trece transcelular din
lumenul tubular in lichidul interstitial renal; = a2
a port transcel
E.are un nivel plasmatic crescut in intoxicatiile
cu aspirina.
UMFCD, 2020/2021
9.La nivelul Ansei Henle:
A.In SG (segmentul gros) al BA (bratului
ascendent) transportul Na se face prin
cotransport 1Na-2Cl-1K; da
B.La nivelul SSD (segmentului subtire
descendent) se reabsorb 20% din apa
filtrata;15%
C.La nivelul SG al BA se reabsorb 25% din na, Cl
si K filtrat;
D.SSD este moderat permeabil pentru uree si
na;
E.In SG al BA se reabsorb cantitati mici de ioni
de Ca, bicarbonat si Mg.
10.La nivelul TP:
A.creste concentratia creatininei de-a lungul
sau;
B.concentratia totala a substantelor solvite
ramine constanta in toate segmentele sale;
C.se secreta saruri biliare;
D.se secreta oxalti, urati si catecolamne;
E.exista o rata scazuta de secretie a PAH.
11.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Furosemidul actioneaza prin inhibarea
cotransportului 1Na-2Cl-1K;
B.Acidul etacrinic actioneaza la nivelul SG al BA
al Ansei Henle;
C.In lumenul tubular, potentialul electric e usor
crescut comparativ cu cel al spatiului interstitial;
D.La nivelul SG al BA se reabsorb antitati
importante de cationi pe cale paracelulara;
E.SG al BA al AH are permeabilitate crescuta
pentru apa.
12.La nivelul TD:
A.In ortiunea sa initiala, se reabsoarbe 5% din
cantitatea de NaCl filtrata;
B.Difuziunea Cl se realizeaza prin canalele de Cl
de la nivelul membranei tubulare bazolaterale;
C.Actioneaza diureticele tiazidice, care inhiba
mecanismul de cotransport Na-Cl;
D.Actioneaza diureticele care economisesc K;
E.In portiunile sale terminale, membranele
celulelor tubulare sint permeabile pentru uree.
117 | P a g e
Bobo+TH<3
13.In portiunile terminale ale TD:
A.Este secretat H de catre celulele intercalate;
B.Se realizeaza reabsorbtia de K de catre
celulele intercalate;
C.Membranele celulelor tubulare sint aproape
complet impermeabile pentru uree;
D.Se reabsoarbe Na, sub controlul
aldosteronului
E.Se secreta H prin secretie activa secundara.
14.La nivelul ductului colector medular:
A.Se reabsoarbe mai putin de 10% din apa si Na
filtrate;
B.Celulele tubulare au putine mitocondrii;
C.Permeabilitatea pentru apa e reglata de
nivelul de ADH;
D.exista permeabilitate pentru uree;
E.celulele epiteliale nu secreta H.
15.Angiotensina II:
A.Induce constrictia aa.ferente;
B.Simuleaza reabsorbtia de Na in TP;
C.Stimuleaza reabsorbtia de Na in AH;
D.Stimuleaza reabsorbtia de Na in TC;
E.Inhiba mecanismul de schimb Na-H in
membrana luminala a TP.
16.ADH-ul:
A.Se leaga de receptorii V2 la nivelul TD,
T.coletori si al ductelor colectoare;
B.Actioneaza prin stimularea sintezei de AMPc
si activarea proteinkinazelor;
C.Actioneaza prin stimularea deplasarii AQP2 si
formarea de canale apoase;
D.Actioneaza prin stimularea deplasarii AQP3 si
AQP4;
E.Cresterea cronica a nivelului sau scade
formarea de AQP2.
17.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.In absenta ADH, creste gradul de dilutie a
lichidului din TD si TC;
B.La om, concentrarea maxima a urinei este
cuprinsa intre 1200-1400mOsm/L;
C.Volumul urinar obligatoriu la om este de
500mL/zi;
UMFCD, 2020/2021
D.Concentratia maxima de NaCl ce poate fi
excretata de rinichiul uman este de 600mOsm/l;
E.La om, aprox.40% dintre nefroni sint nefroni
juxtamedulari.
18.Osmolaritatea crescuta a lichidului
interstitial din medulara renala se datoreaza
urmatorilor factori:
A.Transportul activ al Na din SG al BA al AH in
interstitiul medularei;
B.Transportul activ al ionilor din ductele
colectoare in interstitiul medularei;
C.Difuziunea facilitata a ureei din segmentul
medular al ductelor colectoare in interstitiul
medularei;
D.Difuziunea unor cantitati mici de apa din
segmentul tubular medular in interstitiul
medularei renale;
E.Reabsorbtia intensa a Na la nivelul SS al BA al
AH.
19.Ureea:
A.Contribuie cu aprox.40-45% la osmolaritatea
interstitiului medularei;
B.La concentratii plasmatice mari ale ADH-ului,
se reabsoarbe pasiv in cantitati mari din
segmentele medulare ale ductelor colectoare in
spatiul interstitial;
C.Difuzeaza facilitat datorita moleculelor UT-AI;
D.Este transportata in cantitate crescuta ca
urmare a stimularii moleculelor UT-AI de catre
ADH;
E.este secretata in mod normal in procent de
10-30% din cantitatea filtrata.
20.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Segmentulgros al ansei Henle este relativ
impermeabil pentru uree;
B.Tubii distali sint relativ impermeabili pentru
uree;
C.Segmentul cortical al tubului colector este
relativ impermeabil pentru uree;
D.Fluxul sangun medular reprezinta aprox.5%
din fluxul sanguin renal;
E.Cind scade nivelul plasmatic al ADH, creste
permeabilitatea pentru apa si uree a
segmentului medular a ductului colector.
118 | P a g e
Bobo+TH<3
21.In mecanismul de concentrare a urinei
intervin urmatorii factori:
A.Reabsorbtia la nivelul TP a 65% din electrolitii
filtrati;
B.Permeabilitatea crescuta a BD al AH pentru
apa;
C.permeabilitatea scazuta a BD al AH pentru
NaCl si uree;
D.Impermebilitatea pentru apa a SG al BA al AH;
E.Permeabilitatea pentru apa a SG al BA al AH.
22.Clearance-ul osmolar:
A.Este volumul de plasma din care solvitii sint
complet eliminati intr-un minut;
B.Are valoarea normala de 2mL/minut;
C.Se poate calcula din formula Cosm = V –
Clearance –ul apei libere, unde V este debitul
urinar;
D.Se calculeaza din formula Cosm = (Uosm x
V)/Posm;
E.Este sinonim cu Clearance-ul apei libere.
23.Ionul de potasiu:
A.este filtrat la nivel renal in cantitate de
756mEq/zi;
B.este reabsorbit la nivelul TP in proportie de
65% din cantitatea filtrata;
C.este reabsorbit in AH in proportie de 25-30%;
D.este reabsorbit in special in SG al BA al AH
prin cotransport cu Na si Cl;
E.cind aportul sau este crescut, excreti
suplimentara se realizeaza aproape exclusiv prin
cresterea filtrarii glomerulare.
24.Cresterea potasemiei:
A.stimuleaza rata secretiei de K la nivelul TD si T
colectori;
B.stimuleaza Na-K-ATP-aza din mb.bazolaterala
a Tditali si colectori;
C.stimuleaza secretia de aldosteron;
D.scade retrodifuziunea K din celulele principale
spre spatiul interstitial;
E.scade concentratia intracelulara a K in celulele
principale din T.distali si colectori.
25.PNA:
A.e eliberat ca urmare a distensiei atriale;
UMFCD, 2020/2021
B.e eliberat ca urmare a cresterii volemiei;
C.determina cresterea RFG la nivel renal;
D.determina scaderea reabsorbtiei de Na la
nivelul ductelor colectoare;
E.determina importante modificari ale volemiei.
EAB
26.Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
A.Aproximativ 60-70% din substantele chimice
cu rol de tampon acido-bazic sint proteine
intracelulare;
B.Valoarea pk-ului celor mai multe proteine
tampon pentru mentinerea EAB este apropiata
de 7,4; da
C.Sitemele tampon intracelulare intervin cu
latenta de citeva ore pentru modificarea ph-ului
extracelular; da
D.sistemul tampon al fosfatilor este importnt si
pentru mediul intracelular; da
E.pH-ul extracelular este usor mai mic fata de
cel intracelular. nu
27.La nivel tubular:
A.Rata secretie H este de 4400 mEq/zi;
B.Excesul de H este tamponat de fosfat;
C.excesul de H este tamponat de amoniac;
D.H este secretat prin transport primar activ in
ultima parte a TD;
E.H este transportat prin mecanisme active
identice in TP si in ultima parte a TD.
119 | P a g e
Bobo+TH<3
28.Care dintre urmatoarele afirmatii despre
acidoza sint adevarate?
A.Acidoza respiratorie deterimina scaderea
raportului HCO3-/H+ in lichidul tubular;
B.Acidoza metabolica determina scaderea
raportului HCO3-/H+ in lichidul tubular;
C.In tubii renali exista exces de H+;
D.Excesul de H+induce reabsorbtia completa a
HCO3-;
E.In acidoza scade aciditatea titrabila.
29.Alcaloza metabolica apare in urmatoarele
circumstante;
A.Administrare de diuretice; da
B.Excesul de aldosteron; da
C.stenozele pilorice; da
D.Ingestia de bicarbonat de Na; da
E.Administrarea de inhibitori ai anhidrazei
carbonice.
30.Deficitul anionic:
A.Reprezinta diferenta dintre anionii
nemasurati si cationii nemasurati;
B.Variaza normal intre 8-16mEq/L;
C.crecut e intilnit in diabetul zaharat;
D.normal (hipercloremic) e intilnit in diaree;
E.calculat, poate reduce numarul cauzelor
posibile ale acidozelor respiratorii.
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile respirator, renal, sânge, EAB, imunitate (nu știu cât de vechi sunt)

1. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt e. La pacientii cu insuficienta renala *

adevarate?
a. Ht splenic are o valoare de 80%
b. Ht somatic are valoarea de 50% 6. Hipervolemia policitemica se intalneste
c. Factorul celular este subunitar * la:
d. Ht tisular este mai mare a. Pacientii cu ciroza hepatica
comparativ cu Ht venos b. Pacientii cu insuficienta renala
e. Ht arterial este mai mare fata c. Bolnavii cu boli respiratorii cornice *
de cel venos d. In cazul transfuziei massive de sange
integral
e. Bolnavii cu Sindrom Pickwick (obezitate
2. In timpul sarcinii: + apnee in somn)
a. Scade volemia
b. Scade sinteza proteinelor plasmatice
c. Scade eliberarea de eritropoietina
d. Cresc volumul globular si volumul
plasmatic * 7.
e. Scade secretia de aldosterone si ADH a. Este placa turnanata a metabolismului
eritrocitar
b. Este principalul reglator al functiilor
3. In care intre urmatoarele situatii Ht este alosterice ale Hb *
normal? c. Scade in hipoxie
a. Hemoragie acuta la debut * d. Este sintetizat prin suntul pentozelor
b. In cazul arsurilor e. Se gaseste in cantitate mai mare la
c. In cazul bolilor respiratorii cornice eritrocitul senescent
d. In cazul insuficientei renale
e. In cazul unei ciroze
8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
4. Hypertonia plasmei este prezenta in a. Absorbtia maxima a Fe are loc in
cazul: duoden si jejunul proximal *
a. Fistulelor digestive b. 5% din necesarul zilnic de Fe provine
b. Evacuarii repetate a transsudatului din tractul gastrointestinal
pleural c. Transferina are 4 situsuri de legare a Fe
c. Diurezei apoase excessive * si se masoara ca TIBC
d. Acumularii de transsudat in cavitatea d. Reticulocitul nu are receptori pentru
peritoneala transferina
e. Transpiratiilor profuse * e. Fe se absoarbe ca Fe trivalent

5. Hypervolemia oligocitemica este 9. Hematia imbatranita se caracterizeaza

intalnita: prin:
a. In retentia hidrosalina * a. Cresterea viscozitatii interne *
b. La altitudine b. Cresterea continutului de K si Ca
c. La bolnavii cu boli respiratorii cornice c. Scaderea continutului de ATP si 2,3 DPG
d. La bolnavii cu Policitemia Vera *

120 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

d. Cresterea deformabilitatii
e. Cresterea utilizarii glucozei
14. Sangele conservat:
a. Are pH crescut
10. Care dintre urmatoarele modificari b. Are continut scazut de ATP *
caracterizeaza hematia senescenta? c. Are continut crescut de 2,3 DPG
a. Cresterea continutului de metHb * d. Are o valabilitate de 60 de zile
b. Cresterea fosforilarii spectrinei e. Sufera in timp o hemoliza discrete *
c. Expunerea peversantul extern al
membrane a factorului de senescenta
eritrocitara si a fosfatidilserinei * 15. In cazul hemolizei acute intravasculare
d. Continut scazut de Hb A2 posttransfuzionale:
e. Creste activitatea metHb-reductazei a. Creste Ht
b. Creste Hb
c. Cresc bilirubina neconjungata si LDH
11. Eritropoietina: d. Scade VSH
a. Este produsa in proportie de 90% in e. Nu se activeaza complementul
corticala renala *
b. Nu este recunoscuta de precursorii
timpurii eritrocitari * 16. Anticorpii sistemului Rh:
c. Se gaseste in cantitate crescuta in cazul a. Sunt naturali
excesului de androgeni endogeni sau exogeni b. Sunt de natura glicoproteica
d. Creste timpul de transit medular al c. Sunt de natura IgM si nu traverseaza
eritroblastilor in curs de maturare bariera fetoplacentara
e. Inhiba eliberarea reticulocitelor in d. Sunt rezultatul izoimunizarii *
sangele periferic e. Induc fenomenul “Rh nul”

17. Imunitatea innascuta nespecifica este

asigurata de:
12. Nivelul de eritropoietina scade in: a. Pasajul anticorpilor materni la fat
a. Hipotiroidie * b. Administrarea de seruri immune
b. Insuficienta renala cronica * c. Asigurarea de anticorpi preformati
c. Hypopituitarism * d. Nivelul fiziologic al cortizolemiei *
d. Boli respiratorii cornice e. Administrarea de vaccinuri
e. Prezenta calcificarilor corticalei renale *

13. Antigenul H:
a. Este present la homozigotii hh care
apartin fenotipului Bombay 18. Antigenele complete timodependente:
b. Este sintetizat ca urmare a activitatii D- a. Induc raspuns imun (RI) conditionat de
galactozil transferazei implicarea LTH *
c. Contine un radical terminal de L-fucoza b. Sunt capabile sa induca doar RIU
* c. Reprezinta catergoria de antigene
d. Este de natura lipoproteica majoritare *
e. Lipseste la indivizii ce apartin grupei 0 d. Stimuleaza direct LB
din sistemul A0B

121 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

e. Sunt alcatuite doar din determinant

antigenici imunoreglatori
23. Care dintre urmatoarele substante nu
este eliberata de macrofage?
19. Determinantii antigenici a. Properdina
conformationali: b. IL-1
a. Sunt alcatuiti din lanturi scurte de 8-12 c. IL-6
aminoacizi situate in regiuni diferite in lantul d. Arilsulfataza *?
peptidic * e. Factorul eozinofil chemotactic al
b. Sunt recunoscuti de LT anafilaxiei (ECF-A) *
c. Sunt recunoscuti de LB si anticorpi *
d. Declanseaza RIC
e. Sunt haptene
24. Celulele dendritice:
a. Emit pseudopode numai in stare
20. Care dintre urmatoarele afirmatii este activate
adevarata? b. Deriva din precursori cu origine timica
a. Determinantii antigenici efectori sunt c. Au receptori F…..R
de tip B si C * d. Sunt cellule prezentatoare de antigen *
b. Determinantii antigenici imunoreglatori e. Au pe suprafata molecule din clasa
de tip H au comportament tolerogen MHC II *
c. Determinantii antigenici imunoreglatori
de tip S au comportament imunogen
d. Determinantii antigenici efectori B sunt 25. Care dintre urmatorii marker sunt
recunoscuti de limfocitele T citotoxice prezenti pe membrana neutrofilului adult?
e. Determinantii antigenici H si S sunt a. CD 38
implicati in supravegherea raspunsului imun b. Molecule MHC II
Indus * c. CD 15 *
d. F…..R
e. CD 4
21. Ariile timodependente ale organelor
limfoide secundare capsulate sunt:
a. Paracortexul ganglionilor limfatici * 26. Eozinofilul:
b. Cortexul ganglionilor limfatici a. Nu este CPA *
c. Stratul limfoid periarteriolar intern al b. Este un fagocit slab performant *
splinei * c. Elibereaza histaminaza si arilsulfataza *
d. Foliculii limfatici d. Activeaza migrarea neutrofilelor in
e. Stratul periarteriolar extern al splinei focarul inflamator
e. Se regaseste in formula leucocitara in
proportie de 8-10%
22. Care dintre urmatoarele substante nu
intra in categoria opsoninelor?
a. C3b 27. Mastocitul:
b. C5b a. Nu este CPA *
c. IgD * b. Elibereaza histamine *
d. IgG4 c. Se gaseste la nivelul mucoaselor si al
e. IgM tesutului conjunctiv *

122 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

d. Exprima pe membrana un mare numar a. Decompensarea acuta a VS in cazul unui

de receptori F…..R infarct miocardic acut
e. Este implicat in apararea antiparazitara b. Hemoragia acuta datorata unor severe
leziuni venoase
c. Hemoragia acuta datorata unor severe
28. Care dintre caracteristicile moleculelor leziuni arteriale
MHC este adevarata? d. Fistulele digestive
a. Moleculele MHC I lipsesc de pe e. Evacuarea repetata a transsudatelor
suprafata hematiilor * peritoneale
b. Moleculele MHC II sunt prezente pe
suprafata tuturor celulelor implicate in
declansarea RI * 32. Hipervolemia normocitemica se
c. Moleculele MHC II sunt recunoscute de intalneste in:
receptorii CD4 ai LTH * a. Transfuzia de sange integral*
d. Toate moleculele MHC sunt sintetizate b. Policitemia Vera
sub controlul unui locus genetic situat pe c. Anemia Biermer
cromozomul 6 * d. Insuficienta hepato-renala
e. Moleculele MHC I sunt specializate in e. Bolile respiratorii cronice
prezentarea antigenelor exogene

33. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

29. Limfocitele B: adevarate?
a. Recunosc antigenele solubile dupa a. Sistemul de joasa presiune contine 85%
structura spatiala a determinantului antigenic * din volumul sanguine*
b. Au o durata lunga de viata b. Sistemul de inalta presiune (rezervorul
c. Necesita obligatoriu implicarea CPA in de presiune) contine 15% din volumul
declansarea RI sanguine*
d. Sunt lipsite de moleculele MHC II pe c. Hipervolemia inhiba eliberarea de
suprafata membrane atriopeptina
e. Reprezinta 80% din totalul limfocitelor d. Atriopeptina stimuleaza eliberarea de
periferice aldosteron
e. In boala Addison apare hipervolemie cu
hipernatriuremie

30. Limfocitele T:
a. Reprezinta 20% din totalul limfocitelor 34. Cresterea viscozitatii sangelui se
periferice intalneste in:
b. Au o durata lunga de viata * a. Afibrinogenemii
c. Recunosc antigenul dupa structura b. Anemia Biermer
spatiala a detemrinantului antigenic c. Arsuri intinse*
d. Pot recunoaste antigenul independent d. Transfuzii masive de sange
de moleculele MHC de pe suprafata CPA e. Policitemia Vera*
e. Pot fi activate de antigenele T
independente
35. Riscul de eritroblastoza este present la
gravidele Rh negative:
31. Care dintre urmatoarele situatii a. La prima sarcina cu fat Rh pozitivi
reprezinta o hipovolemie functionala? b. La a doua sarcina cu fat Rh negativ

123 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

c. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si 40. Cresterea pCO2 determina cresterea

avort in antecedente * activitatii ventilatorii datorita: ?
d. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si a. Stimularii fibrelor J din plamani
sarcina ectopica in antecedente * b. Stimularii chemoreceptorilor centrali *
e. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si c. Stimularii directe a GRD
amniocenteza practicata in timpul sarcinii * d. Stimularii chemoreceptorilor periferici *
e. Stimularii baroreceptorilor arteriali

41. Expunerea la altitudinea de 6000m

determina:
36. Cresterea tonusului centrului a. Cresterea ventilatiei pulmonare *
pneumotaxic determina: b. Scaderea pO2 arterial
a. Polipnee c. Cresterea pH-ului
b. Respiratie Kussmaul d. Cresterea pCO2 arterial
c. Scurtarea inspirului* ? e. Cresterea Ht
d. Scurtarea expirului
e. Bradipnee

37. In ce conditii creste ventilatia?

a. In hipertensiune arterial 42. Aria chemoreceptorilor centrali:
b. In hipotensiune arterial a. Este localizata in regiunea ventral a
c. Deglutitia bulbului *
d. Imersia in apa rece b. Este stimulata de cresterea H+ in
e. Efort fizic* plasma
c. Este stimulata de cresterea H+ formati
local *
38. Un inspir prelungit poate fi produs de: d. Este stimulate de hipoaxia locala
a. Sectiunea maduvei sub C5 e. Are capacitate de resetare *
b. Sectiune medulo-bulbara
c. Distrugerea centrului apneustic
d. Stimularea nervului vag (X) 43. Hipoxia histotoxica apare ca urmare a:
e. Sectiune la mijlocul puntii * a. Cresterii bruste a consumului tisular de
O2
b. Blocarii enzimelor mitocondriale
39. Hiperventilatia din efortul fizic este c. Reducerii debitului circulator pulmonari
produsa de: d. Intoxicatiei cu monoxide de carbon
a. Cresterea pCO2 de la debutul efortului e. Ingestiei de cianuri *
b. Impulsuri corticale in reactia de start
c. Stimularea proprioreceptorilor
musculari* 44. Scaderea pO2 alveolar, stimuleaza
d. Stimularea proprioreceptorilor respiratia prin:
pulmonari a. Stimularea chemoreceptorilor bulbari
e. Scaderea pO2 la debutul efortului b. Blocarea canalelor de K+ din celulele
glomice
c. Stimularea chemoreceptorilor periferici
*

124 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

d. Stimularea cortexului motor a. Ecuatia Henderson-Hasselbach

e. Cresterea diferentei arterio-venoase in b. Concentratia de HCO3
O2 c. pK-ul sistemului bicarbonatilor
d. Coeficientul de solubilitate al gazului
e. Legea Henry
45. Dupa doua minute de apnee, pH-ul
sangelui scade, deoarece:
a. Scade concentratia HCO3 50. Care este principala modalitate de
b. Scade pO2 excretie a H+ la nivelul TCP?
c. Creste pCO2 a. Pompa de protoni * ?
d. Creste productia tisulara de CO2 b. Antiportul cu K+
e. Creste productia tisulara de H+ c. Antiportul cu Cl-
d. Antiportul cu Na+
e. Antiportul cu Cl-
46. Un pacient are urmatoarele date de
laborator: pH = 7.28, HCO3 = 18 mEq/L, pCO2 =
40 mmHg. Aceasta sugereaza: 51. Mecanismele renale de reabsorbtie a
a. Acidoza respiratorie acuta HCO3 includ:
b. Alcaloza respiratorie acuta a. Hidratarea CO2 in celula tubulara renala
c. Acidoza metabolica acuta * ? b. Hidratarea CO2 in lumenul tubular
d. Alcaloza metabolica acuta c. Utilizarea sistemului fosfatilor
e. Acidoza mixta d. Utilizarea sistemului bicarbonatilor
e. Amniogeneza

47. Un pacient are urmatoarele date de

laborator: pH = 7.33, HCO3 = 17 mEq/L, pCO2 = 52. Acidoza metabolica de cauza digestiva
32 mmHg. Aceasta sugereaza: apare in:
a. Alcaloza respiratorie compensata a. Diaree *
b. Acidoza metabolica compensate * ? b. Voma
c. Alcaloza metabolica compensata c. Hipersecretia acida gastrica
d. Acidoza respiratorie compensata d. Insuficienta pancreatica
e. Alcaloza respiratorie si acidoza e. Insuficienta hepatica *
metabolica

53. Acidoza metabolica se corecteaza prin:

48. Un pacient are urmatoarele date de a. Hiperventilatie *
laborator: pH = 7.50, HCO3 = 31 mEq/L, pCO2 = b. Hipoventilatie
33 mmHg. Aceasta sugereaza: c. Cresterea sintezei renale de HCO3
a. Alcaloza metabolica cronica d. Cresterea reabsorbtiei renale de H+
b. Acidoza metabolica cronica e. Cresterea reabsorbtiei renale de HCO3
c. Acidoza respiratorie cronica
d. Alcaloza respiratorie acuta
e. Alcaloza mixta
54. Un pacient cu acidoza respiratorie
cronica este ventilat artificial. In acest caz va
49. Cunoscand pCO2 plasmatic, puteti asteptati ca starea EAB sa arate:
calcula concentratia plasmatica a gazului a. Acidoza respiratorie cronica
utilizand: b. Alcaloza respiratorie cronica

125 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

c. Acidoza metabolica acuta

d. Alcaloza metabolica acuta
e. Alcaloza respiratorie acuta
60. Scaderea pO2 arterial determina
cresterea ventilatiei prin:
55. Hipocapnia din afectiunile respiratorii a. Stimularea chemoreceptorilor centrali
de gravitate medie se datoreaza: b. Stimularea fusurilor neuromusculare
a. Hiperventilatiei hipoxice * c. Reflex Herin-Breuer
b. Hiperventilatiei hipercapnice d. Stimularea glomusului carotic *
c. Hipoventilatiei hipoxice e. Stimularea baroreceptorilor
d. Hipoventilatiei hipercapnice
e. Cresterii eliminarii renale de CO2
61. Expunerea acuta la altitudine ridicata
determina:
56. Daca [Na+] este 135 mEq/L, cea de [Cl-] a. Hipercapniei
este 100 mEq/L si cea de [HCO3-] de 22 mEq/L, b. Hipocapniei*
atunci anion gap este: ? c. Cresterea Ht
a. Crescuta d. Cresterea ventilatiei pulmonare*
b. Scazuta e. Alcaloza respiratory*
c. 13 mEq/L *
d. 57 mEq/L
e. Normala 62. Aria chemoreceptorilor centrali:
a. Este stimulate de cresterea H+ din
plasma
57. Polipneea este consecinta: b. Este stimulate de cresterea H+ formati
a. Lezarii centrului pneumotaxic local *
b. Acidozei diabetice* c. Este localizata in regiunea dorsala a
c. Efortului fizic* bulbului
d. Lezarii GRD d. Este stimulate de hipoxia locala
e. Imersiei in apa rece e. Are capacitate de resetare *

58. Ventilatia este scazuta in: 63. Hipoxia anemica apare:

a. Hipertensiune arteriala * a. In intoxicatia cu CO *
b. Hipotensiune arteriala b. In intoxicatia cu cianuri
c. Stimularea nervului vag (X) c. In cazul scaderii perfuziei pulmonare
d. Imersia in apa rece * d. In cazul blocarii enzimelor
e. Expunerea la mediu hipertermic mitocondriale
e. Cand scade Ht *

59. Hiperventilatia de efort este consecinta:

a. Stimularii proprioreceptorilor musculari 64. Reflexul Hering-Beuer se realizeaza
* prin:
b. Cresterii potasemiei *? a. Inhibitia neuronilor inspirator la
c. Cresterii natriuremiei sfarsitul inspirului*
d. Hipercapniei b. Stimularea neuronilor expiratori la
e. Hipoxiei sfarsitul inspirului

126 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

c. Inhibitia centrului apneustic la sfarsitul e. Scade productia tisulara de H+*

inspirului
d. Inhibitia centrului pneumotaxic la
sfarsitul inspirului 69. Rinichiul participa la controlul EAB prin:
e. Stimularea terminatiilor vagale a. Secretie activa de H+*
pulmonare* b. Secretie secundar activ de H+*
c. Secretie de CO2
d. Secretie de HCO3-*
65. In mediu hipertermic, ventilatia este e. Reabsorbtie de aciditate titrabila
stimulata prin:
a. Stimularea directa a GRD
b. Stimularea chemoreceptorilor centrali 70. Acidoza metabolica apare in:
c. Stimularea chemoreceptorilor periferici a. Diaree*
d. Stimularea zonelor hipotalamice b. Voma
termoreglatoare * c. Insuficienta pancreatica
e. Stimularea termoreceptorilor cutanati d. Hipersecretie acida gastrica
e. Insuficienta hepatica*

71. Acaloza metabolica se poata intalni in:

a. Diaree
66. In efortul fizic in aerobioza: b. Voma*
a. Apare hipercapnie prin acumulare de c. Hiperaldosteronim*
acid lactic d. Hipoventilatie
b. Apare hipoxemie prin cresterea e. Hipersecretie acida gastrica*
consumului de oxigen
c. Ventilatia este stimulate proportional
cu diferenta arterio-venoasa in oxygen*
d. Ventilatia creste inaintea debutului
efortului fizic*
e. Creste suprafata de difuziune* 72. Pentru calculul pH-ului trebuie
cunoscute:
a. pCO2*
67. Chemoreceptorii periferici: b. Legea Fick
a. Au debit circulator de 2000 mL/100 c. Concentratia de HCO3- plasmatic*
gr/min* d. pO2
b. Sunt stimulati de scaderea potasemiei e. pK-ul sistemului bicarbonatilor*
c. Sunt stimulati de hipercapnie*
d. Sunt stimulati in alcaloza
e. Sunt stimulate in anemie 73. Alcaloza metabolica se compenseaza
prin:
a. Hiperventilatie
68. Dupa 2 minute de hiperventilatie, pH-ul b. Hipoventilatie*
sangelui creste, deoarece: c. Cresterea sintezei de HCO3-
a. Creste concentratia de HCO3- d. Cresterea excretiei renale de HCO3-*
b. Creste pCO2* e. Cresterea excretiei renale de H+
c. Scade pCO2
d. Scade productia tisulara de CO2

127 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

74. Daca [Na+] plasmatic este de 140

mEq/L, cea de [Cl-] 100 mEq/L si cea de [HCO3-]
12 mEq/L, se poate afirma ca: 79. Secretia potasiului in TCD si TC:
a. Anion gap este normal a. Este stimulate direct de scaderea
b. Anion gap este scazut potasemiei
c. Este vorba de o acidoza metabolica* b. Este stimulate in hipocorticism
d. Este vorba de o acidoza respiratorie c. Este inhibata de acidoza acuta *
e. Este vorba de o alcaloza metabolica d. Este inhibata de cresterea debitului de
urina tubulara
e. Este stimulate de aldosteron *
75. Atunci cand pH = 7.25, HCO3 = 17
mEq/L si pCO2 = 40 mmHg, starea este de:
a. Acidoza respiratorie acuta 80. RFG:
b. Alcaloza respiratorie acuta a. Variaza direct proportional cu valoarea
c. Acidoza metabolica acuta* TA medie
d. Acidoza mixta b. Este egala cu clearance-ul la PAH
e. Alcaloza mixta c. Este egala cu clearance-ul la inulina
d. Este egala cu clearance-ul la uree
e. Este mai mare decat clearance-ul la
76. Hipocapnia din bolile pulmonare cu creatinina
severitate medie se datoreaza:
a. Hiperventilatiei hipercapnice
b. Cresterii eliminarii renale de CO2 81. Urina este hipotona in:
c. Stimularii chemoreceptorilor centrali a. Capsula Bowman
d. Hiperventilatiei hipoxice * b. Varful ansei Henle
e. Hiperventilatiei psihogene c. Ansa Henle ascendenta
d. Iesirea din TCP
e. TC
77. Atunci cand pH = 7.50, HCO3 = 34
mEq/L si pCO2 = 30 mmHg, exista:
a. Alcaloza metabolica cronica 82. In celula tubulara renala, dintr-o
b. Acidoza metabolica cronica molecula de glutamina se formeaza:
c. Acidoza respiratorie cronica a. Un ion de amoniu
d. Alcaloza respiratorie acuta b. Doi ioni de amoniu
e. Alcaloza mixta* c. Trei ioni de amoniu
d. Patru ioni de amoniu
e. Cinci ioni de amoniu

78. Reglarea pe termen lung a tensiunii 83. Pentru RFG 150 L/zi si concentratia
arteriale se bazeaza pe: plasmastica a HCO3- = 25 mEq/L, HCO3 filtrat
a. Stimularea reflexa a baroreceptorilor este:
arteriali a. 3750 mEq/zi
b. Instalarea diurezei presionale b. 4300 mEq/zi
c. Reflexe initiate de volumreceptori c. 2500 mEq/zi
d. Reflexe initiate de chemoreceptori d. 4750 mEq/zi
carotidieni e. 5000 mEq/zi
e. Implicarea rinichiului

128 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

b. Are loc la nivelul membrane bazale a

celulei epiteliale proximale
c. H+ patrunde in celula din sangele
capilar
d. Acest proces nu are loc in tubul distal
84. Concentratia de Na+ plasmatic este de e. Este un proces pasiv
145 mEq/L. Ce cantitate de Na+ este filtrate in
capsula intr-un minut?
a. 15 mEq 89. Daca presiunea medie sistemica creste
b. 18,1 mEq de la 100 la 120 mmHg:
c. 20,3 mEq a. Debitul renal creste
d. 34 mEq b. Debitul renal scade
e. 78,2 mEq c. Debitul renal nu se modifica
d. Filtratul glomerular creste
e. Filtratul glomerular scade
85. Daca concentratie glucozei in sange
este de 400 mg %, ce cantitate de glucoza se
elimina prin urina intr-un minut? 90. Prin echilibru glomerulo-tubular se
a. 51 mg intelege:
b. 125 mg a. Adaptarea filtrarii glomerulare la
c. 250 mg debitul din tubul renal
d. 500 mg b. Adaptarea debitului circulator renal la
e. Nu se elimina debitul tubular
c. Adaptarea reabsorbtiei Na+ din tubul
distal la voluml F.G.
86. Transportul Na+: d. Adaptarea reabsorbtiei Na+ si apei din
a. Se realizeaza active la nivelul tubul proximal la volumul F.G.
membrane luminale e. Adaptarea reabsorbtiei HCO3 din tubul
b. Foloseste un simport cu acidul ascorbic proximal la volumul F.G.
c. Foloseste un antiport cu H+
d. Nu antreneaza transportul apei
e. Este proportional cu reabsorbtia apei 91. Sprinolactona care este un antagonist al
aldosteronului este infectata in artera renala.
Ce efect va avea asupra excretiei de Na+ si K+,
87. Multiplicarea in contracurent: considerand ca RFG si fluxul plasmatic renal
a. Explica schimbul pasiv de Na+ si apa sunt nemodificate?
intre urina din ansa Henle si interstitial a. Excretia de Na+ creste si cea de K+
medularei creste
b. Consta in transportul active al Na+ in b. Excretia de Na+ scade si cea de K+
afara portiunii ascendente a ansei Henle scade
c. Explica cresterea presiunii osmotice in c. Excretia de Na+ creste si cea de K+
medulara scade
d. Are loc in toti nefronii d. Excretia de Na+ scade si cea de K+
e. Nu depinde de irigatia medularei creste
e. Excretia de Na+ creste si cea de K+
ramane nemodificata
88. Secretia ionului de H+:
a. Foloseste un antiport comun cu Na+

129 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

92. Scaderea presiunii osmotice totale in

sangele arterial duce la cresterea volumului
urinar prin: 96. Toate urmatoarele afirmatii reprezinta
a. Cresterea presiunii hirostatice in raspuns renal la hemoragie severa, cu exceptia:
glomerul a. Cresterea reabsorbtiei renale de Na+
b. Cresterea permeabilitatii capilarelor din nefronul distal
glomerulare pentru apa b. Scaderea RFG
c. Inhibarea secretiei de ADH c. Cresterea permeabilitatii tubului
d. Stimularea secretiei de aldosterone colector pentru apa
e. Inhibarea directa a reabsorbtiei apei din d. Scaderea fractiei de filtrare
tubii colectori e. Cresterea secretiei de renina

93. Rezistenta la flux sanguine prin rinichi 97. Care dintre urmatoarele valori se
poate fi determinate prin: incadreaza in limite normale?
a. Masurarea clearance-ului la PAH a. Presiunea partiala a O2 alveolar 40
b. Masurarea diferentei de presiune mmHg
hidrostatica intre artera si vena renala b. Presiunea partiala a O2 arterial 97
c. Masurarea ratei fluxului sanguin renal mmHg
d. Impartind diferenta de presiune c. Presiunea partiala a CO2 alveolar
hidrostatica arteriovenoasa la fluxul sanguin 100mmHg
renal d. Presiunea partiala a CO2 arterial 40
e. Impartind fluxul sanguin renal la mmHg
diferenta de presiune hidrostatica e. Presiunea partial a CO2 tisular 40
arteriovenoasa mmHg

94. Pornind de la urmatoarele date: pHc = 98. Hiperventilatia determina:

47 mmHg, pCOc = 28 mmHg, pHB = 10 mmHg si a. Deplasarea curbei oxihemoglobinei spre
pCOB = 0, care este presiunea de filtrare stanga
glomerulara? b. Eliberare crescuta de oxigen la tesuturi
a. 2 mmHg c. Cresterea valorii p50
b. 4 mmHg d. Hipocapnie
c. 6 mmHg e. Hipoxemie
d. 9 mmHg
e. 10 mmHg
99. Cedarea tisulara a oxigenului scade:
a. Cand Hb fetala este inlocuita de Hb
95. Care dintre urmatorii factori explica cel adulta
mai bine cresterea fractiei de filtrare? b. Cand p50 creste
a. Cresterea presiunii ureterale c. Cand temperatura locala scade
b. Cresterea rezistentei pe arteriola d. Cand cantitatea de 2,3 DPG scade
eferenta e. La altitudine
c. Cresterea concentratiei proteinelor
plasmatice
d. Scaderea pHc 100. Presiunea partiala a oxigenului in
e. Scaderea suprafetei de filtrare sangele arterial:
glomerulara a. Scade in anemii

130 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

b. Creste in poliglobulii c. Reflex Herin-Breuer

c. Este aproximativ egala cu cea din d. Stimularea glomusului carotic
alveole e. Stimularea baroreceptorilor
d. Este mai mare decat in tesuturi
e. Scade in intoxicatia cu monoxide de
carbon 106. Expunerea acuta la altitudine ridicata
determina:
a. Hipercapnie
101. Capacitatea de difuziune a oxigenului b. Hipocapnie
este: c. Cresterea Ht
a. 230 mL/min in repaus d. Cresterea ventilatiei pulmonare
b. 21 mL/min/mmHg in repaus e. Alcaloza respiratorie
c. 65 mL/min/mmHg in efortul fizic
d. Crescuta in anemie
e. Crescuta in efortul fizic 107. Aria chemoreceptorilor centrali:
a. Este stimulata de cresterea H+ din
plasma
b. Este stimulata de cresterea H+ formati
local
c. Este localizata in regiunea dorsala a
102. Polipneea este consecinta: bulbului
a. Lezarii centrului pneumotaxic d. Este stimulate de hipoxia locala
b. Acidozei diabetice e. Are capacitate de resetare
c. Efortului fizic
d. Lezarii GRD
e. Imersiei in apa rece

103. Ventilatia este scazuta in: 108. Hipoxia anemica apare:

a. Hipertensiune arteriala a. In intoxicatia cu CO
b. Hipotensiune arteriala b. In intoxicatia cu cianuri
c. Stimularea nervului vag c. In cazul scaderii perfuziei pulmonare
d. Imersia in apa rece d. In cazul blocarii enzimelor
e. Expunerea la mediu hipertermic mitocondriale
e. Cand scade Ht

104. Hiperventilatia de efort este consecinta:

a. Stimularii propriorecetorilor musculari 109. Reflexul Hering-Beuer se realizeaza
b. Cresterii potasemiei prin:
c. Cresterii natriuremiei a. Inhibitia neuronilor inspiratori la
d. Hipercapniei sfarsitul inspirului
e. Hipoxiei b. Stimularea neuronilor expiratori la
sfarsitul inspirului
c. Inhibitia centrului apneustic la sfarsitul
105. Scaderea pO2 arterial determina inspirului
cresterea ventilatiei prin: d. Inhibitia centrului pneumotaxic la
a. Stimularea chemoreceptorilor centrali sfarsitul inspirului
b. Stimularea fusurilor neuromusculare

131 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

e. Stimularea terminatiilor vagale a. Secretie activa de H+

pulmonare b. Secretie secundar active de H+
c. Secretie de CO2
d. Secretie de HCO3
110. In mediu hipertermic, ventilatia este e. Reabsorbtie de aciditate titrabila
stimulate prin:
a. Stimularea directa a GRD
b. Stimularea chemoreceptorilor centrali 115. Acidoza metabolica apare in:
c. Stimularea chemoreceptorilor periferici a. Diaree
d. Stimularea zonelor hipotalamice b. Voma
termoreglatoare c. Insuficienta pancreatica
e. Stimularea termoreceptorilor cutanati d. Hipersecretie acida gastrica
e. Insuficienta hepatica

111. In efortul fizic in aerobioza:

a. Apare hipercapnie prin acumulare de 116. Alcaloza metabolica se poate intalni in:
acid lactic a. Diaree
b. Apare hipoxemie prin cresterea b. Voma
consumului de oxigen c. Hiperaldosteronism
c. Ventilatia este stimulate proportional d. Hipoventilatie
cu diferenta arterio-venoasa in oxigen e. Hipersecretie acida gastrica
d. Ventilatia creste inaintea debutului
efortului fizic
e. Creste suprafata de difuziune 117. Pentru calculul pH-ului trebuie
cunoscute:
a. pCO2
112. Chemoreceptorii periferici: b. Legea Fick
a. Au debit ciruclator de 2000 c. Concentratia de HCO3 plasmatic
mL/100gr/min d. pO2
b. Sunt stimulate de scaderea potasemiei e. pK-ul sistemului bicarbonatilor
c. Sunt stimulate de hipercapnie
d. Sunt stimulate in alcaloza
e. Sunt stimulati in anemie 118. Alcaloza metabolica se compenseaza
prin:
a. Hiperventilatie
113. Dupa 2 minute de hiperventilatie, pH-ul b. Hipoventilatie
sangelui creste, deoarece: c. Cresterea sintezei de HCO3
a. Creste concentratia de HCO3 d. Cresterea excretiei renale de HCO3
b. Creste pO2 e. Cresterea excretiei renale de H+
c. Creste pCO2
d. Creste productia tisulara de CO2
e. Scade productia tisulara de H+ 119. Daca [Na+] plasmatic = 140 mEq/L, [Cl-]
= 110 mEq/L si [HCO3] = 12 mEq/L se poate
afirma ca:
a. Anion gap este normal
b. Anion gap este scazut
c. Este vorba de o acidoza metabolica
114. Rinichiul participa la controlul EAB prin: d. Este vorba de o acidoza respiratorie

132 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

e. Este vorba de o alcaloza metabolica e. Capacitatea vitala creste

125. Presiunea intrapleurala devine mai

negative:
120. Atunci cand pH = 7.25, HCO3 = 17 a. Cand reculul elastic al plamanilor creste
mEq/L, pCO2 = 40 mmHg, starea este de: b. Cand reculul elastic al toracelui scade
a. Acidoza respiratorie acuta c. Cand in pleura se acumuleaza lichid
b. Alcaloza respiratorie acuta (hidrotorax)
c. Acidoza metabolica acuta d. Cand presiunea transpulmonara scade
d. Acidoza mixta e. In inspirul profund
e. Alcaloza mixta

121. Hipocapnia din bolile pulmonare cu

severitate medie se datoreaza:
a. Hiperventilatiei hipercapnice 126. Presiunea transpulmonara:
b. Cresterii eliminarii renale de CO2 a. Este diferenta dintre presiunea
c. Stimularii chemoreceptorilor centrali alveolara si presiunea atmosferica
d. Hiperventilatiei hipoxice b. Este suma dintre presiunea pleurala si
e. Hiperventilatiei psihogene cea atmosferica
c. Creste in inspir
d. Creste in expir
122. Atunci cand pH = 7.50, HCO3 = 34 e. Este diferenta dintre presiunea
mEq/L si pCO2 = 30 mmHg, exista: alveolara si cea intrapleurala
a. Alcaloza metabolica cronica
b. Acidoza metabolica cronica
c. Acidoza respiratorie cronica 127. Complianta statica:
d. Alcaloza respiratorie acuta a. Scade in disfunctii obstructive
e. Alcaloza mixta b. Are valoarea de 0.3/cm H2O
c. Scade in disfunctii restrictive
d. Se masoara prin spirometrie
123. Lipsa surfactantului determina: e. Se masoara pentru volum current mai
a. Cresterea capacitatii vitale mare de 1 L
b. Cresterea travaliului muschilor
inspiratori
c. Cresterea travaliului muschilor 128. Complianta dinamica:
expiratori a. Are valoarea de 0,2 L/cm H2O
d. Colabarea alveolelor b. Are valoarea de 1.3 L/cm H2O
e. Hiperventilatie c. Are valoarea 0.13 L/cm H2O
d. Se masoara pornind de la capacitatea
reziduala functionala
124. In cazul unei compliante pulmonare e. Se masoara pornind de la volumul
scazute: residual
a. Este vorba de o disfunctie restrictiva
b. Este vorba de o disfunctie obstructiva
c. Volumul rezidual creste 129. Printre rolurile circulatiei pulmonare se
d. Volumul rezidual scade numara:

133 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

a. Conditionarea aerului c. Cele de la varf au flux de sange

b. Neoangiogeneza continuu
c. Hematoza d. Cele de la baza au flux de sange
d. Inactivarea noradrenalinei continuu
e. Inactivarea enzimei de conversie a e. Au schimb gazos redus
angiotensinei

134. In zona pulmonara West II se intalneste

130. Printre rolurile circulatiei bronsice se urmatoarea situatie:
numara: a. P alv > P ven > P art
a. Hematoza b. P alv > P art > P ven
b. Conditionarea aerului c. P ven > P art
c. Inactivarea unor hormoni d. P art > P alv > P ven
d. Neoangiogeneza e. P art > P ven > P alv
e. Filtrarea ……………….. de dimensiuni mici
131. Printre rolurile fenomenului de
recrutare capilara se numara: 135. Suntul dreapta-stanga:
. Cresterea suprafetei de difuziune a. Poate exista in mod fiziologic
a. Cresterea distantei de difuziune b. Nu are effect asupra oxigenarii sangelui
b. Controlul presiunii sanguine in circulatia arterial
pulmonara c. Poate determina hipocapnie
c. Stimularea secretiei de surfactant d. Poate determina hipoxemie
d. Stimularea activitatii macrofagelor e. Se manifesta cand raportul V/Q creste
locale

136. In circulatia pulmonara, vasoconstrictia

este determinata de:
a. Hipoxia din artera pulmonara
b. Hipoxia din alveole
c. EDRF
132. Printre rolurile fenomenului de d. Angiotensina II
distensie capilara se numara: e. Acetilcolina
a. Scaderea distantei de difuzie
b. Cresterea presiunii de perfuzie in
capilarele pulmonare 137. Printre particularitatile circulatiei
c. Cresterea tensiunii superficiale pulmonare se numara:
intraalveolare a. Distensibilitate scazuta
d. Scaderea suprafetei de difuziune b. Rezistenta mare in arteriole
e. Scaderea pCO2 alveolar c. Presiuni mai mici fata de circulatia
sistemica
d. Vasoconstrictie hipoxica
133. Capilarele pulmonare e. Debit circulator mai mic decat in
intraparenchimatoase: circulatia sistemica
a. Au presiune transmurala scazuta in
inspir
b. Sufera modificarile presiunii
intrapleurale in cursul ………………

134 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

138. Contaminarea venoasa fiziologica: c. Creste in cazul suntului dreapta-stanga

a. Scade pO2 arterial < 90% d. Creste in cazul suntului stanga-dreapta
b. Se constata in venele bronsice

135 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile renal III
Renal:
1. in diureza presionala:
1. creste formarea de AgII
2. scade presiunea hidrostatica in capilare
peritubulare
3. creste reabsorbtia de Na
4. scade reabsorbtia de apa si sare
2. reabsorbtia de Na la nivelul AH:
1. in segmentul gros se realizeaza numai prin
mecanism activ
2. este de 10%
3. paracelular in segmentul subtire descendent
si ascendent
4. paracelular si prin pompa activa de Cl in
portiunea groasa
3. factori ce scad FPR:
1. bradikinina
2. admninistrarea de anestezice
3. histamina
4. endotelina
4. rinichiul elibereaza prostaglandine ce
determina:
1. retentie de Na
2. oligurie
3. cresterea tensiunii arteriale
4. vasodilatatie
5. AgII actioneaza la nivel renal:
1. asupra arteriolei aferente si eferente, ...
2. stimuleaza numarul de canale de Na din ..
3. inhiba antiportul Na-H din TCP si AH po...
4. preponderent asupra arteriolei eferent
6. hiperaminoaciduria:
1. se manifesta prin afectare pulmonare
2. apar calculi care impiedica reabsorbtia ...
3. este afectat transportul bazal
4. este afectat transportul apical
7. reabsorbtia Cl in segmentele distale al
lumenului:
1. mecanism de co-transport cu Na in
membrana luminala
136 | P a g e
Bobo+TH<3
2. transcelular la schimb cu HCO3 in celula
principala (nu, la celula intercalata)
3. bazal exista canale de Cl
4. in celula intercalata datorita gradientul... (nu,
la principala)
9. celulele musculare netede din structura
vezicii urinare:
1. prezinta permeabilitate inalta pentru K
2. au un PR de -90mV
3. conduc rapid PA
4. au zone de rezistenta electrica inalta
10. Angiotensina II:
1. creste eliminarea de apa si sare
2. produce vasoconstrictie
3. scade volumul de LEC
4. creste presiunea arteriala sistemica
11. Ag II produce:
1. cresterea eliminarii de apa si sare
2. scade volumul de LEC
3. scade PA sistemica
4. creste intoarcerea venoasa si rezistenta total
12. care segmente ale nefronului devin
permeabile pentru uree in prezenta ADH:
1. TCP si TCD
2. AH segmentul ascendent subtire
3. TCD si TC
4. TC medulari
13. reabsorbtia Na in TCP:
1. se realizeaza numai transcelular prin TA
secundar
2. se produce si paracelular la nivelul S2 si S3
3. este obligatorie si hormonodependenta
4. este de peste 65%
14. celulele principale:
1. se afla in structura intregului nefron
2. secreta kalicreina
3. au rol in secretia H si reabsobtia K
4. reabsorb Na si Cl si secreta K
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

15. balanta glomerulotubulara este: 18. exretia renala a H+:

1. controlata de P coloid-osmotica si
hidrostatica din capilarele peritubulare 1. este predominant secundar active in TCP
2. capacitatea rinichiului de a creste fractia de 2. depinde de activitatea anhidrazei carbonice
filtrare din nefrocit
3. proprietatea rinichiului de a creste rata 3. este activa in TC
reabsorbtiesi de a creste RFG 4. este pasiva in TCP
4. reprezentata de presiunea neta de filtrare
19. reabsorbtia fosfatilor:

16. in diureza presionala: 1. este 100% din cantitatea filtrata

1. scade formarea de AgII 2. se realizeaza prin co-transport cu Na in TCP
2. creste presiunea hidrostatica peritubulara 3. se produce transcelular sub controlul vit D3
3. realizeaza echilibrul intre aport de apa si sare in ultima portiune a nefronului
4. creste secretia de aldosteron 4. PTH inhiba transportorii apicali

17. cili cu rol in deplasarea Lichidul tubular se 20. in ultimii portiuni ale nefronului, reabsobtia
gasesc la nivelul: de Na se realizeaza:
1. ansei henle portiunea groasa 1. dependent de aldosteron
2. tubul contort proximal 2. paracelular prin jonctiuni
3. celule intercalate 3. transcelular
4. celule principale 4. sub control peptidului natriuretic atrial

137 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

GRILE FINALE
Grile de la examene anterioare sau diferite seturi de grile din toate capitolele.

Semestrul I
Grile examen restanță fiziologie 2020
1.Din punctul de vedere al echilibrului
acidobazic, dupa digestia gastrica si
intestinala, la nivel plasmatic, se poate
decela in mod normal:
acidoza metabolica.
o stare de izohidrie.
alcaloza metabolica.
acidoza metabolica, supracompensata respirator.
acidemie (dupa digestia gastrica) si apoi alcalemie
(dupa digestia intestinala).
2.Despre acidoza metabolica este adevarat:
nu este indusa de inanitie.
hiperaldosteronismul primar reprezinta o posibila
etiologie.
determina un raspuns ventilator rapid prin
stimularea chemoreceptorilor centrali.
nu poate fi corectata prin administrarea de
acetazolamida.
nu poate modifica bazele totale tampon.
5.Care dintre următorii ioni NU este
implicat direct în funcționarea canalului
receptor NMDA?
Na+
Ca2+
Cl-
K+
Mg2+
6.Despre transducție sunt adevărate
următoarele:
in urma stimulării fotoreceptorilor are loc
depolarizarea
transducția gustului amar implica canale cationic
sensibile la acid
la nivelul cililor celulelor vestibulare latenta de
deschidere a canalelor este extrem de scurta
stimularea canalelor controlate de nucleotide
determina un influx de clor in celule olfactive
in urma stimulării celulelor gustative pentru sărat
se deschide poarta canalului de Na

3.Met-Hb: 7.La atletii de performanta care alearga la

contine 2 lanturi gamma si 2 lanturi epsilon; maraton, fibrele musculare:
rezulta in urma degradarii lanturilor globinice; se contracta rapid
poate fi redusa prin administrare de albastru de contin multa mioglobina
metilen in intoxicatii cu oxidanti. au metabolism glicolitic
e sintetizata prin Suntul Rapaport-Luebering; au mai multa nebulina
apare in eritroblastoza fetala; au diametru mare

4.Despre reflexele care implica ochiul este 8.Stimularea următorilor receptori

adevărat: determină:
fibrele postganglionare simpatice din reflexul hiperpolarizarea celulelor vestibulare in urma
acomodativ au originea in ganglionul cervical stimulării RCPG
superior depolarizarea neuronilor postganglionari in urma
reflexul fotomotor se închide la nivel bulbar stimulării receptorilor N1
dimensiunile pupilei sunt controlate strict de fibre activarea adenilat ciclazei in urma stimulării
postganglionare parasimpatice receptorilor muscarinici
reflexul acomodativ nu implica cortexul cerebral activarea adenilat ciclazei in urma stimulării
reflexul de acomodație implica contracția receptorilor olfactivi
mușchiului irian

138 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
depolarizarea fotoreceptorilor in urma stimulării
rodopsinei
9.Despre calea extrinseca este adevarata
urmatoarea afirmatie:
inflamatia poate induce activarea caii extrinseci
factorul III impreuna cu factorul VI si factorul VIIa
formeaza un complex trimolecular analog cu
complexul tenazic
complexul trimolecular poate activa factorul XII in
acceptiunea moderna a coagularii
heparina modifica activitatea caii extrinseci prin
blocarea activitatii vitaminei K
activitatea ei este evaluata de timpul de activare
al cheagului (ACT)
10.Poliglobuliile secundare apar in
urmatoarele situatii:
la indivizii cu Fenotip Bombay;
in hipotiroidii;
la pacientii cu calcificari ale corticalei renale;
la indivizii cu fenomen Rh nul;
in Sindromul Cushing.
11.Sunt mecanoreceptori următorii:
receptorii oxidului nitric
receptorii vestibulari
canalul ENaC
receptorii cuplați cu proteina G
receptorii vaniloid
12.Stimularea următorilor receptori
determina inhibiție:
stimularea receptorilor N2
stimularea receptorilor Ach din celulele ciliate
externe
stimularea receptorilor P2X
stimularea mecanoreceptorilor celulelor ciliate
interne
stimularea receptorilor beta1 adrenergici
13.Despre organizarea SNV sunt adevărate:
ramura cenușie a nervilor spinali este formata din
fibre postganglionare parasimpatice
nucleul tractului solitar conține neuronii de ordin
2 ai sensibilității viscerale
ramura alba a nervilor spinali este formata din
fibre postganglionare a nervilor simpatici
139 | P a g e
Bobo+TH<3
cea mai mare parte a eferentelor parasimpatice se
realizează prin nervul glosofaringian
cea mai importanta regiune din hipotalamus in
coordonarea activității viscerale este formata de
nucleii supraoptici
14.VSH:
este mai mic la pacientii cu insuficienta renala
cronica.
variaza direct proportional cu Ht;
variaza direct proportional cu nivelul
albuminemiei;
este mai mic la pacientii cu boli respiratorii
cronice;
nu este influentata de lungimea rulourilor de
hematii circulante;
15.Despre teoria celulara a coagularii este
adevarata urmatoarea afirmatie:
cel mai important activator al trombocitului este
trombina
nu poate explica sangerarile severe din deficitul
de factor XII
in faza de amplificare trombina este generata cu o
viteza de 50X mai mare
prostaglandina E2 si ADP sunt cei mai importanti
activatori ai trombocitului
factorul tisular poate fi secretat si de bazofil
16.GMPc
scade sub acțiunea adenilat ciclazei
creste sub acțiunea transducinei
creste sub acțiunea oxidului nitric
creste in urma activării receptorilor P2X de către
ATP
determina o contracție puternică a musculaturii
netede
17.Gradientul de concentrație favorizează:
influxul de K+ în transmiterea sinaptică GABA-
ergică
efluxul celular de Na+ din timpul potențialului de
repaus-efluxul celular de Ca2+ din perioada de
relaxare muscular
influxul celular de K+ din timpul perioadei
refractare absolute
eliberarea Ca2+din reticulul sarcoplasmic în
cuplarea excitație-contracție
UMFCD, 2020/2021
18.Ht scade in:
hemodilutii;
poliglobulii;
pierderi de plasma;
hemoconcentratii;
stari de deshidratare.
19.Contractia in muschiul neted se produce
ca urmare a:
scaderii [Ca2+] citoplasmatic
activarii MLCK
defosforilarii lantului usor reglator al miozinei
undelor de K+
stimularii prin fibre nervoase senzitive
20.Eritropoieza:
necesita prezenta IL-3 pentru diferentierea
precursorilor eritrocitari timpurii;
este ineficienta cind este blocata la stadiul de
proeritroblast.
este extravasculara in etapa mezoblastica;
este inhibata in conditii de hipoxie tisulara;
este blocata la stadiul de reticulocit in absenta
eritropoietinei;
21.O terminație axonică se caracterizează
prin următoarele, cu excepția:
poate fi segment presinaptic
conține mitocondrii
este mielinizată
poate sintetiza unul sau mai mulți
neurotransmițători
poate fi segment postsinaptic
22.In eritrocit:
exista aprox. 80pg de Hb;
nu exista mobilferina;
Fe este inserat in molecula de hem prin actiunea
feroportinei
sinteza de Hb e stimulata de G-6-fosfat;
hexokinaza reduce met-Hb;
23.Contractia muschiului striat:
se produce prin fosforilarea fosfolambanului
presupune legarea Ca2+ la troponina I
necesita formarea complexului Ca2+ - calmodulina
necesita fosforilarea lantului reglator miozinic
este blocata de succinilcolina
140 | P a g e
Bobo+TH<3
24.Bistratul lipidic din membrana celulară
NU este permeabil pentru:
oxid nitric
ionul bicarbonic
dioxid de carbon
tiroxina
testosteron
25.Despre direcția sunetelor este adevarat:
sunetele cu frecventa joasa care vin in plan
orizontal nu pot fi detectate prin compararea
intensității sunetelor intre cele doua urechi
sunetele cu frecventa înaltă care vin in plan
vertical sunt detectate prin compararea întârzierii
sunetelor intre cele doua urechi
sunetele care vin in plan vertical sunt comparate
in detectorii de coincidenta din Nc olivar superior
medial
sunetele care vin in plan orizontal nu sunt
comparate intre cele 2 urechi
doar sunetele cu frecventa înaltă sunt comparate
in nucleul olivar superior cu ajutorul liniilor de
decalaj
26.Mecanismul acomodației implica:
contracția sfincterului irisului
scurtarea lungimii ochiului
relaxarea mușchiului ciliar
modificarea razei de curbura a corneei
relaxarea ligamentelor (fibrelor) zonulare
27.Sunt receptori cuplați cu proteina G
următorii:
receptorii nicotinici
receptorii celulelor gustative pentru sărat
receptorii pentru ATP P2Y
receptorii pentru oxid nitric
receptorii celulelor vestibulare
28.Care dintre următoarele substanţe pot
îndeplini rol de neurotransmiţător?:
tetrodoxina
bicuculina
novocaina
oubaina
neurotensină
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

29.Concentrația calciului citosolic: 30.Celulele ganglionare intrinsec

creste prin activarea canalelor P2X de către ATP fotosensibile sunt implicate în următoarele
creste in fotoreceptori prin activarea transducinei funcții :
scade in urma activării receptorilor alfa funcția de releu pentru stimuli generați de
adrenergici fotoreceptori
scade in celulele olfactive prin deschiderea sensibilitatea la culori
canalelor anotamin 2 formarea de imagini complexe
scade in urma activării cascadei intracelulare in inhibarea producției de melatonină
celulele gustative pentru umami reflexul de acomodație

RĂSPUNSURI:

O terminație axonică se caracterizează prin fibrele postganglionare simpatice din reflexul

următoarele, cu excepția: acomodativ au originea in ganglionul cervical
este mielinizată superior
GMPc
Bistratul lipidic din membrana celulară NU este creste sub acțiunea oxidului nitric
permeabil pentru:
ionul bicarbonic Concentrația calciului citosolic:
creste prin activarea canalelor P2X de către ATP
Care dintre următoarele substanţe pot îndeplini
rol de neurotransmiţător?: Despre transducție sunt adevărate următoarele:
neurotensină la nivelul cililor celulelor vestibulare latenta de
deschidere a canalelor este extrem de scurta
Gradientul de concentrație favorizează:
eliberarea Ca2+din reticulul sarcoplasmic în Stimularea următorilor receptori determină:
cuplarea excitație-contracție activarea adenilat ciclazei in urma stimulării
receptorilor olfactivi
Care dintre următorii ioni NU este implicat
direct în funcționarea canalului receptor Sunt mecanoreceptori următorii:
NMDA? receptorii vestibulari
Cl-
Stimularea următorilor receptori determina
La atletii de performanta care alearga la inhibiție:
maraton, fibrele musculare: stimularea receptorilor Ach din celulele ciliate
contin multa mioglobina externe

Contractia muschiului striat: Sunt receptori cuplați cu proteina G următorii:

este blocata de succinilcolina receptorii pentru ATP P2Y

Contractia in muschiul neted se produce ca Despre direcția sunetelor este adevarat:

urmare a: sunetele cu frecventa joasa care vin in plan
activarii MLCK orizontal nu pot fi detectate prin compararea
intensității sunetelor intre cele doua urechi
Despre reflexele care implica ochiul este
adevărat: Despre organizarea SNV sunt adevărate:

141 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
nucleul tractului solitar conține neuronii de
ordin 2 ai sensibilității viscerale
Mecanismul acomodației implica:
relaxarea ligamentelor (fibrelor) zonulare
Celulele ganglionare intrinsec fotosensibile sunt
implicate în următoarele funcții :
inhibarea producției de melatonină
In eritrocit:
nu exista mobilferina;
Met-Hb:
poate fi redusa prin administrare de albastru de
metilen in intoxicatii cu oxidanti.
Eritropoieza:
necesita prezenta IL-3 pentru diferentierea
precursorilor eritrocitari timpurii;
VSH:
este mai mic la pacientii cu boli respiratorii
cronice;
142 | P a g e
Bobo+TH<3
Poliglobuliile secundare apar in urmatoarele
situatii:
in Sindromul Cushing.
Ht scade in:
hemodilutii;
Din punctul de vedere al echilibrului acidobazic,
dupa digestia gastrica si intestinala, la nivel
plasmatic, se poate decela in mod normal:
o stare de izohidrie.
Despre acidoza metabolica este adevarat:
nu poate fi corectata prin administrarea de
acetazolamida.
Despre calea extrinseca este adevarata
urmatoarea afirmatie:
inflamatia poate induce activarea caii extrinseci
Despre teoria celulara a coagularii este
adevarata urmatoarea afirmatie:
cel mai important activator al trombocitului
este trombina
UMFCD, 2020/2021
Grile examen credit fiziologie 2020
1.Mobilferina:
reprezinta “bariera” din enterocit pentru trecerea
Fe in plasma;
este proteina de transport plasmatic al Fe;
se masoara ca feritina serica.
se masoara ca Total Iron Binding Capacity;
se gaseste numai la nivelul hepatocitelor;
2.Eritropoietina:
este produsa 90% la nivel hepatic;
actioneaza asupra celor mai timpurii precursori
medulari;
actioneaza prin activarea tirozin-kinazei Janus
Kinase 2, atasata de Epo-R.
are receptorul Epo-R ca dimer activ, chiar in
absenta ligandului;
are receptori exclusiv la nivelul celulelor UFE-E;
3.Absorbtia Fe:
este mai buna in cazul Fe non-heminic,
comparativ cu cel heminic;
nu necesita transportor pentru preluarea de catre
enterocit;
creste ca urmare a reducerii Fe feric la Fe feros
sub actiunea vitaminei C;
se realizeaza mai ales la nivel gastric;
in plasma se realizeaza rapid, in citeva minute
dupa patrunderea in enterocit.
4.Endolimfa vestibulara:
este produsa de celulele vestibulare 2
are aceeași tensiune cu endolimfa cohleară
are un conținut relativ ridicat de HCO3
are un conținut crescut de Na
are o compoziție similara cu perilimfa
5.Transducția gustativa:
pentru gustul sărat implica un canal de Na cu
permeabilitate fixa
pentru gustul umami implica un receptor
heterodimeric sensibil la dizaharide
pentru gustul acru implica un receptor dimeric
cuplat cu proteina G
receptorul pentru sărat este un receptor
metabotropic
pentru gustul dulce implica un receptor canal
sensibil la monozaharide
143 | P a g e
Bobo+TH<3
6.Despre hiperalgia secundara sunt
adevărate următoarele:
este inhibata de mediatorii inflamației
apare doar in durerea viscerala
este condiționată de o noua acțiune a stimulului
dureros
se manifesta prin creșterea pragului dureros
apare datorita reflexului de axon
7.Discurile Merkel :
se adaptează lent
sunt situate profund
au o structura încapsulata
răspund la stimuli vibratili cu frecventa foarte
mare
câmpul receptor este larg
8.Fibrele musculare striate rosii:
contin putina mioglobina
au cantitati mari de glicogen
au rezistenta mare la efort
au metabolism glicolitic
au viteza mare a contractiei
9.Potentialul de actiune in muschiul striat:
se propaga prin canalele de Na+ Vdep
e generat de activarea receptorilor muscarinici
este generat foarte lent
este generat prin influx de K+
activeaza canalele de Ca2+ rianodinice
10.Rezervorul de presiune al singelui este
reprezentat de:
capilarele din marea circulatie;
cord
capilarele din mica circulatie;
aorta si artere;
venele mari;
11.Antigenul H:
lipseste la indivizii din grupa 0;
lipseste la indivizii “secretori”.
este prezent numai la indivizii apartinind
fenotipului Bombay;
este prezent numai la indivizii Rh pozitivi;
este precursorul antigenelor A si B;
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

12.Anemii prin nivel scazut de sunetele cu frecventa joasa determina umbra

Eritropoietina apar in: sonora
hipertiroidie;
bolile respiratorii cronice. 16.Gradientul de concentrație se opune
cresterea eliberarii de hormoni gonadotropi; transportului transmembranar pasiv pentru:
cazul fumatorilor; captarea de Ca++ în reticulul sarcoplasmic în
insuficienta renala cronica; cuplarea excitație-contracție
efluxul celular de Ca2+ din perioada de relaxare
13.Despre sinapsa dintre neuronul pre si musculară
post ganglionar sunt adevărate influxul celular de Na+
următoarele: efluxul de Cl- în transmiterea sinaptică GABA-
ergică
A.in membrana postsinaptică potențialul local se
efluxul celular de K+
realizează prin stimularea receptorilor muscarinici
in membrana postsinaptică a neuronilor
adrenergici 17.Un buton terminal se caracterizează prin
B.se găsesc receptori alfa si beta adrenergici următoarele, cu excepția:
C.pentru fibrele simpatice mediatorul eliberat in poate fi segment postsinaptic
fanta sinaptica este noradrenalina este mielinizat
D.modularea răspunsului la neurotransmițător se poate sintetiza unul sau mai mulți
poate face prin receptorii muscarinici de la acest neurotransmițători
nivel conține mitocondrii
E.in membrana postsinaptică se afla receptori poate fi segment presinaptic
nicotinici de tip N1
18.Bariera hematoencefalică NU nu permite
14.Decodarea sunetului la nivelul organului difuzia conform gradientului de
Corti se face prin următoarele mecanisme: concentrație pentru:
amplitudinea este măsurata prin viteza cu care dioxid de carbon
sunetul parcurge Cohleea etanol
frecventa este data de locul unde fibrele bazilare oxigen
intra in rezonanta cu sunetul oxid nitric
direcția sunetelor este data de locul unde sunetul acidul glutamic/glutamat
determina inclinarea maxima a cililor
sunetele cu frecventa joasa sub 20 Hz sunt 19.Vâscozitatea sângelui creste in
identificate de celulele ciliate de la baza cohleei
sunetele cu frecvente de peste 20000 Hz sunt
urmatoarele conditii:
transfuzii masive de singe.
identificate de celulele ciliate externe
scaderea fibrinogenului plasmatic;
anemii;
15.Sunt adevărate următoarele: scaderea Ht;
direcția sunetelor cu frecventa joasa este hemodiluții
determinata prin compararea întârzierii
interneurale
sunetele cu frecventa înaltă sunt difractate in jurul
20.O afirmatie NU este adevarata despre
capului acizii ficşi (nonvolatili) din organism:
direcția sunetelor este identificata la nivelul se elimina la nivel renal.
nucleului cohlear eliminarea lor renala scade sinteza „de novo” a
direcția sunetelor in plan orizontal este bicarbonatului la nivelul celulei epiteliale tubulare.
determinată prin forma pavilionului urechii provin din dieta si metabolism.
acetona in cantitati mari este inclusa in aceasta
categorie a acizilor ficşi.

144 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
în acidoze se pot elimina renal chiar si in
cantitatati de 500 mEq/zi.
21.Despre sistemele tampon (ST)
interstitiale urmatoarea afirmatie este
adevarata:
capacitatea totala de tamponare a bicarbonatilor
este semnificativ mai mare la nivel interstitial,
comparativ cu sectorul sanguin.
nu include ST al fosfatilor.
include in principal ST al Hemoglobinei.
include in principal ST al proteinelor.
ST al bicarbonatilor are un rol important in
agresiunea acida cu acizi carbonici.
22.Adaptarea la întuneric implica
următoarele mecanisme
relaxarea mușchiului dilatator al pupilei
relaxarea mușchiului ciliar
adaptarea fotoreceptorilor
contracția sfincterului irian
scăderea aperturii pupilei
23.Următoarele etape se produc in
transducția auditiva:
contracția celulelor ciliate externe accelerează
mișcarea in jos a membranei tectoriale
mișcarea endolimfei sub membrana tectoriala
inclina cilii celulelor ciliate interne
prin inclinarea cililor celulelor ciliate externe se
produce o stimulare intensa a aferentelor
neuronilor ganglionului spiral
membrana tectoriala se arcuiește sub acțiunea
diferenței de presiune dintre scala vestibulara si
scala timpanică
membrana bazilara rămâne fixa datorita fibrelor
bazilare pe care le conține
24.Rodopsina:
este un receptor tirozin kinaza
este un receptor ionotropic
este un canal metabotropic
este un canal ionotropic
este un receptor metabotropic
25.Despre proteinele membranare
implicate in coagulare este adevarata
afirmatia:
145 | P a g e
Bobo+TH<3
A.flopaza este implicata in expunerea
fosfatidilserinei la exterior
B.fosfatidilcolina si sfingomielina sunt localizate in
interiorul celulei
C.fosfatidilserina si fosfatidiletanolamina sunt
localizate la exterior
D.scramblaza este implicata in externalizarea
fosfatidilserinei in urma cresterii concentratiei de
calciu
E.flipaza este implicata in expunerea
fosfatidilserinei la exterior
26.Hiperpolarizarea se poate realiza prin
următoarele mecanisme, cu excepția:
activarea receptorilor colinergici muscarinici
scăderea raportului ATP/ADP intracelular
activarea canalelor receptor GABAA
activarea canalelor receptor GABAB
administrarea de TEA (tetraetilamoniu)
27.Despre modelul clasic al coagularii se
poate afirma:
explica intr-un mod integrativ interrelatia
factorilor de coagulare cu endoteliul si
trombotcitul in formarea cheagului
este modelul care explica de ce pe calea intrinseca
se genereaza mai multa trombina
in modelul clasic factorul XII este important dar nu
se gaseste la balene si delfini
nu poate explica foarte bine activarea caii
extrinseci
explica activarea factorilor VIII si IX prin crosslink
28.In timpul sarcinii:
creste secretia de aldosteron;
scade volumul globular.
progesteronul placentar creste efectul
angiotensinei II;
scade secretia de ADH;
scade eliberarea de Eritropoietina;
29.Factorul celular:
este egal cu Ht capilar.
reprezinta Ht splenic.
este supraunitar.
masoara VSH.
este raportul dintre Ht somatic si Ht venos.
UMFCD, 2020/2021
30.In hematia adulta:
A.randamentul energetic este de 80%;
B.exista metHb in proportie de 50%.
RĂSPUNSURI:
1A, 2C, 3C, 4C, 5A, 6E, 7A, 8C, 9A, 10D, 11E, 12E, 13D, 14B, 15A, 16B, 17B, 18E, 19A, 20B, 21B, 22C, 23B,
24E, 25D, 26E, 27C, 28A, 29E, 30D
Adaptarea la întuneric implica următoarele
mecanisme
adaptarea fotoreceptorilor
Rodopsina:
este un receptor metabotropic
Următoarele etape se produc in transducția
auditiva:
mișcarea endolimfei sub membrana tectoriala
inclina cilii celulelor ciliate interne
Decodarea sunetului la nivelul organului Corti
se face prin următoarele mecanisme:
frecventa este data de locul unde fibrele
bazilare intra in rezonanta cu sunetul
Sunt adevărate următoarele:
direcția sunetelor cu frecventa joasa este
determinata prin compararea întârzierii
interneurale
Despre sinapsa dintre neuronul pre si post
ganglionar unt adevărate următoarele:
modularea răspunsului la neurotransmițător se
poate face prin receptorii muscarinici de la
acest nivel
Despre hiperalgia secundara sunt adevărate
următoarele:
apare datorita reflexului de axon
Endolimfa vestibulara:
are un conținut relativ ridicat de HCO3
Transducția gustativa:
pentru gustul sărat implica un canal de Na cu
permeabilitate fixa
Discurile Merkel :
146 | P a g e
Bobo+TH<3
C.nu se poate sintetiza 2,3-DPG;
D.prin suntul pentozelor se sintetizeaza NADPH;
E.metabolismul este predominant aerob;
se adaptează lent
Potentialul de actiune in muschiul striat:
se propaga prin canalele de Na+ Vdep
Fibrele musculare striate rosii:
au rezistenta mare la efort
Un buton terminal se caracterizează prin
următoarele, cu excepția:
este mielinizat
Bariera hematoencefalică NU nu permite difuzia
conform gradientului de concentrație pentru:
acidul glutamic/glutamat
Gradientul de concentrație se opune
transportului transmembranar pasiv pentru:
efluxul celular de Ca2+ din perioada de relaxare
musculară
Hiperpolarizarea se poate realiza prin
următoarele mecanisme, cu excepția:
administrarea de TEA (tetraetilamoniu)
Despre modelul clasic al coagularii se poate
afirma:
in modelul clasic factorul XII este important dar
nu se gaseste la balene si delfini
Despre proteinele membranare implicate in
coagulare este adevarata afirmatia:
scramblaza este implicata in externalizarea
fosfatidilserinei in urma cresterii concentratiei
de calciu
Factorul celular:
este raportul dintre Ht somatic si Ht venos.
In timpul sarcinii:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

creste secretia de aldosteron; este precursorul antigenelor A si B;

In hematia adulta: Rezervorul de presiune al singelui este

prin suntul pentozelor se sintetizeaza NADPH;
Absorbtia Fe:
creste ca urmare a reducerii Fe feric la Fe feros
sub actiunea vitaminei C;
Mobilferina:
reprezinta “bariera” din enterocit pentru
trecerea Fe in plasma;
Eritropoietina:
actioneaza prin activarea tirozin-kinazei Janus
Kinase 2, atasata de Epo-R.
Anemii prin nivel scazut de Eritropoietina apar
in:
insuficienta renala cronica;
Antigenul H:
reprezentat de:
aorta si artere;
Viscozitatea singelui creste in urmatoarele
conditii:
transfuzii masive de singe.
O afirmatie NU este adevarata despre acizii ficşi
(nonvolatili) din organism:
eliminarea lor renala scade sinteza „de novo” a
bicarbonatului la nivelul celulei epiteliale
tubulare.
Despre sistemele tampon (ST) interstitiale
urmatoarea afirmatie este adevarata:
capacitatea totala de tamponare a
bicarbonatilor este semnificativ mai mare la
nivel interstitial,

147 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile examen restanță fiziologie 2016
Volumul lichidului extracelular influenteaza:
1.valoarea TA
2.debitul cardiac
3.frecventa cardiac
4.sinteza angiotensinei II
Sistemul de transport ionic membranar
indeplineste urmatoarele functii:
1.controlul si mentinerea potentialului de
repaus membranar
2.controlul volumului celular
3.generarea potentialului de actiune
4.controlul sintezei proteice
Receptorii βadrenergici:
1.cresc frecventa cardiaca
2.cresc forta cardiaca
3.cresc debitul cardiac
4.produc vasodilatatie bronsica
Care dintre urmatoarele substante nu au rol de
NT?
1.oxitocina
2.novocaina
3.adrenalina
4.tetrodoxina
Rodopsina:
1.este o proteina transmembranara
2.face parte din clasa receptorilor cuplati cu
proteina G
3.este formata din retinal si opsina
4.proteina reglatoare a celulelor bipolare
retiniene
Procesul de repolarizare:
1.asigura revenirea la potentialul de repaus
dupa depolarizare
2.se realizeaza prin influx de potasiu
3.asigura revenirea la potentialul de repaus
dupa hiperpolarizare
4.se realizeaza prin actiunea
Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la
distensibilitatea vasculara:
1.reprezinta proprietatea vaselor sangvine de a-
si creste volumul in raport cu presiunea interna
148 | P a g e
Bobo+TH<3
a sangelui ,tinand cont de volumul initial al
acestora
2.arterele sunt de 8 ori mai distensibile decat
venele
3.distensibilitatea crescuta a venelor poate
conduce in insuficienta venoasa cronica la
aparitia varicelor
4.in formula de calcul a distensibilitatii,volumul
initial este prezent la numerator
Transmiterea semnalului in sistemul nervos:
1.se realizeaza,exclusiv,prin intermediul
sinapselor
2.se poate realiza prin transmiterea gazoasa
3.se realizeaza,exclusiv ,prin sinapse
axodendritice
4.se poate realiza si prin mecanisme paracrine
Rezistenta vasculara periferica:
1.creste la trecerea sangelui in sectorul
arteriolar
2.creste la trecerea sangelui in sectorul capilar
3.este amplu influentata la nivel
arteriolar,aceste vase comportandu-se ca
adevarate ecluze de debit si presiune
4.Variatia de debit intre vasoconstrictia
maximala si vasodilatatia maximal arteriolara
nu este..
Receptorii muscarinici:
1.sunt activati de acetilcolina
2.se afla in sinapsa neuromusculara
3.se afla in miocard
4.sunt blocati de muscarina
Hipovolemia:
1.stimuleaza fibrele B atriale
2.creste debitul cardiac prin mecanism Franck-
Starling
3.inhiba tonusul SNV simpatico prin mecanism
4.stimuleaza eliberarea reninei
In cursul contractiei izovolumetrice a
ventriculului stang:
1.poate fi auzit zgomotul 3
2.valva mitrala este inchisa
UMFCD, 2020/2021
3.presiunea creste pana la valoarea sistemica a
TA
4.volumul ventricular este egal cu VTD
Transportorul Na/Ca
1.asigura influxul de Ca in celula miocardica
2.este blocat de glicozide cardiac
3.asigura efluxul de Na in celula miocardica
4.are actiune antagonista fata de pompa de Ca
149 | P a g e
Bobo+TH<3
Chemoreceptorii tegumentari implicate in
sensibilitatea dureroasa raspund la urmatorii
stimuli:
1.cresterea K extracellular
2.cresterea Mg extracellular
3.cresterea concentratiei de bradikinina
4.cresterea Na extracellular
 UMFCD, 2020/2021
Examen semestrul I, nr. I (de pe vremea când erau 70 grile)
1. Despre fibrele musculare oxidative
sunt adevarate:
1. Contin deposite de glicogen mai
mari decat fibrele musculare rapide
2. Au culoarea rosie
3. Rezistenta la oboseala este redusa
4. Diametrul fibrei este mic
2. Despre miscarea globilor ocular sunt
adevarate:
1.miscarea voluntara este asigurata de
arii din lobul frontal
2. miscare voluntara implica obligatoriu
nucleii geniculati laterali
3. nucleii oculomotori se coordoneaza
prin fasciculul longitudinal medial
4.miscarea de urmarire(involuntara) este
asigurata de arii din lobul parietal
3. Reflexul de tendon:
1.creste brusc forta de contractie a
muschiului
2.determina redistributia tensiunii in
muschiul contractat
3.este initiat de intinderea fusurilor
neuromusculare
4.are rol de protectie in contractiile
musculare excesive
4. Sunt adevarate afirmatiile :
1.Hipermetropia se corecteaza cu lentile convexe
2.In miopie punctul focal este situat inaintea retinei
3.Fata anterioara a corneei este un dioptru convergent
4.Miopia de ax apare cand axul ochiului este mai mic decat
normal
5. Umoarea apoasa:
1.se produce in reteaua trabeculara
2.se elimina in principal pe calea
uveosclerala
3.secretia are variatii importante diurn
4.eliminarea variaza cu pozitia capului si a
corpului
6. Imaginea unui obiect privit este:
1. stigmata anterior de retina in cazul unui
ochi miop
2.stigmata posterior de retina pentru
astigmatism
3.stigmata pe retina pt emetrop
150 | P a g e
Bobo+TH<3
4. astigmata in cazul tuturor ametropiilor
7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
1. hematia adulta nu contine acid sialic
2. in hematia adulta ATP e sintetizat
10% prin glicoliza anaeroba
3. deformabilitatea eritrocitara este
independent de cantitatea de ATP eritrocitar
4. vascozitatea interna eritrocitara
depinde de cantitatea si calitatea Hb
8. Care dintre afirmatiile referitoare la 2,3-DPG
eritrocitar sunt adevarate?
1. e sintetizat in cantitate mai mare in
hematia imbatranita
2. este principalul reglator al functiilor
alosterice ale Hb
3. este sintetizat pe calea suntului
pentozelor-NADPH
4. creste in hipoxie
9. Sensibilitatea gustativa:
1. pentru umami este data de
receptorii T1R1-T1R3
2. pentru gustul sarat implica canale de
Na+ cu permeabilitate fixa
3. pentru acru este dependenta de
concentratia protonilor in saliva
4. implica un singur tip de
chemoreceptor
10. Vascozitatea sangelui creste in:
1. hiperfibrinogenemii
2. anemii
3. arsuri
4. hemodilutii
11. Despre terminatiile nervoase pentru rece
din tegument sunt adevarate urmatoarele:
1. cuprind o serie de receptori din clasa
vaniloidelor
2. raspunsul dinamic este declansat de
modificari bruste de temperatura
3. raspund maximal la temperaturi de
sub 8 grade Celsius
UMFCD, 2020/2021
4. receptorul TRPM8 poate fi stimulat si
de mentol
!!!!!12. Despre presiunea partiala a CO2 din
sangele arterial NU SUNT ADEVARATE
urmatoarele:
1. reprezinta un parametru global de
evaluare a dezechilibrului acido-bazic
2. intervalul normal de variatie este
cuprins intre 45 si 50 mmHg
3. reprezinta un parametru metabolic
de evaluare a dezechilibrului acido-bazic
4. reprezinta un parametru respirator
de evaluare a dezechilibrului acido-bazic
13. Chemoreceptorii tegumentari implicați in
sensibilitatea dureroasa raspund la urmatorii
stimuli:
1. cresterea concentratiei de bradikinina
2. cresterea pH-ului extracelular
3. cresterea concentratiei de K+
extracelular
4. Cresterea concentratiei de Mg2+
extracelular
14. Hematocritul ramane nemodificat in:
1. anemii
2. hemodilutii
3. pierderi de plasma
4. hemoragii la debut
15. Membrana hematiei adulte:
1. nu contine acid sialic
2. e impermeabila pt HCO3-
3. e impermeabila pentru Cl-
4. contine aprox 1 milion de molecule
de AE1
16. Se pot afirma urmatoarele referitor la
sistemele tampon acido-bazice:
1. transforma un acid tare in unul mai
slab
2. se consuma in reactia de tamponare
3. reprezinta cupluri de substante
formate dintr-un acid slab si sarea lui cu o baza
tare
151 | P a g e
Bobo+TH<3
4. transforma o baza slaba in una mai
tare
17. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii
despre procesul de tamponare realizat de catre
sistemul tampon al bicarbonatilor palsmatici:
1. in reactie se consuma in mod egal
ambele component ale sistemului
2. din reactie rezulta acid carbonic care
disociaza in CO2 si H2O, primul eliminandu-se
rapid pe cale ventilatorie
3. acidul carbonic rezultat in aceasta
reactie se poate elimina si nedisociat pe cale
renala
4. din reactie rezulta apa
18. In raspunsul nociceptiv, substanta P
determina:
1. cresterea permeabilitatii vaselor
2. creste degranularea mastocitelor
3. faciliteaza terminatiile nervoase
invecinate
4. stabilizeaza membranele neutrofilelor
19. Procesul de repolarizare:
1. asigura revenirea la potentialul de
repaus dupa depolarizare
2. se realizeaza prin influx de K
3. asigura revenirea la potentialul de
repaus dupa hiperpolarizare
4. se realizeaza prin activarea pompelor
ionice
20. Transductie semnalului olfactiv implica
urmatoarele etape:
1. activarea adenilat ciclazei de catre
proteina Golf
2. cresterea IP3 deschide canale de Ca2+
voltaj independente
3. cresterea concentratiei Ca2+ intracelular
determina deschiderea canalelor anionice -
Anoctamin 2
4. deschiderea canalelor de Na+ voltaj
dependente permit atingerea valorii prag a
potentialului
21. Temperaturile sub 8 grade Celsius
determina:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1. efect anestezic 3.Scade deformabilitatea eritrocitara

2. un raspuns maximal al receptorilor pentru
rece
3. scaderea activitatii metabolice a
receptorilor tegumentari
4. senzatie intensa de rece
22. Receptorul pentru gustul amar:
1. este monomer
2.este stimulat de alcaloizi
3.este cuplat cu proteina G
4. calea de semnalizare intracelulara
activeaza adenilat ciclaza
23. Alcaloza metabolica se compenseaza prin
1.hipoventilatie
2.cresterea sintezei de HCO3-
3 cresterea excretiei renale de HCO3-
+
4 cresterea excretiei renale de H
4.Creste vascozitatea interna
27. Corpusculul Pacini:
1.Este situat in hipoderm
2.Este neincapsulat
3.Poate codifica intensitatea stimulului prin valoarea
potentialului local
4.Are un camp receptor restrains
28. Canalele ionice:
1.se afla in membranele structurilor
intracelulare
2. pot fi influentate numeric si functional de
factori epigenetici
3. permit transportul ionic conform
gradientului electrochimic
4. permit transportul ionic prin mecanisme
active si passive

24. Sunt adevarate, cu exceptia : 29. Discurile Merkel :

1.Presiunea partiala a CO2 arterial reprezinta1.Sunt
un situate la limita derm-hipoderm
parametru metabolic de evaluare a 2.Au un camp receptor foarte mic
dezechilibrului acido-bazic 3.Se adapteaza usor
2.Bicarbonatul standard apreciaza doar 4.Detecteaza textura obiectului examinat
influenta metabolica asupra dezechilibrului
acido-bazic 30. Timpul plachetar cuprinde :
3 Bazele totale tampon reprezinta suma tuturor 1.mecanism umoral
cationilor din sange cu capacitate tampon (doar 2.adeziune
anioni) 3.mecanism miogen
4 Excesul de baze este un parametru metabolic 4.secretie
de evaluare a dezechilibrului acido-bazic
31. In purpurele vasculare apar:
25. Hemoliza fiziologica : 1.modificare numarului de trombocite
1.Sediul principal este reprezentat de pulpa alba 2.prelungirea timpului de sangerare
splenica 3.prelungirea timpului de coagulare
2.Hematiile normale sunt fragmentate in 4.teste de fragilitate vasculara positive
prealabil
3.Hemoglobina eliberata in plasma este legata o 31. Triada fibrei musculare scheletice:
gama globulina de origine hepatica 1. Are rol de nutritie
(glicoproteina) 2. La nivelul ei se realizeaza jonctiunea
4.Complexul hemoglobina – haptoglobina este neuro-musculara
metabolizat la nivel hepatic 3. Cuprinde 2 tubi T si o cisterna
4. Asigura transmiterea excitatiei de la
26. Alegeti afirmatiile corecte privind suprafata spre profunzime
senescenta eritrocitara :
1.Scade continutul in 2,3-DPG 32. Durata secusei in fibra musculara scheletica
2.Creste continutul de methemoglobina este in legatura cu:

152 | P a g e
 UMFCD, 2020/2021
1. Concentratia de Ca din reticulul
sarcoplasmic
2. Poate fi modificata prin fosforilarea
fosfolambanului
3. Durata potentialului de actiune
4. Concentratia de calciu
intracitoplasmatic
33. In legatura cu acomodatia este adevarat :
1.Reprezinta adaptarea ochiului la lumina puternica
2.Muschiul ciliar se contracta pentru a asigura vederea de
aproape
3.Este maxima la persoanele in varsta
4.Implica modificarea curburii cristalinului
34. Referitor la acuitatea vizuala :
1.La nivelul maculei lumina sufera mai putina dispersie
2.Retina periferica are o acuitate vizuala mai mica decat
macula
3.Acuitate CLINICA presupune determinarea unghiului
minim de separare dintre 2 puncte distincte
4.In scotopic acuitatea vizuala este mica la nivelul maculei
35. ???Despre endolimfa din urechea interna
sunt adevarate:
1. la nivelul ductului cohlear este
produsa de stria vasculara
2. are un potential intens negativ
3. compozitia sa este esentiala in
stimularea celulelor paroase interne
4. principalul cation este Na+
36. Despre adaptarea mecanoreceptorilor
incapsulati sunt adevarate urmatoarele:
1. adaptarea este cu atat mai rapida
cu cat capsula contine mai multe lamele
2. capsula anuleaza presiunea de
deformare a terminatiei nervoase
3. prin deplasarea lichidului in lamele
se redistribuie presiunea din capsula
4. capsula permite deplasarea
terminatiei nervoase din zona de deformare
tegumentara
38. In care dintre urmatoarele situatii scade
volumul plasmatic?
1. la altitudine
2. in bolile respiratorii cornice
153 | P a g e
Bobo+TH<3
3. in cazul retentiilo hidrosaline
4. in cazul arsurilor
39. Referitor la excesul de baze masurat in
sangele arterial sunt adevarate:
1. are valoarea normal de 0+/- 5.2
mEq/l
2. inseamna cantitatea de acizi
nonvolatile sau baze in exces in sangele arterial
3. reprezinta un parametru global de
evaluare a dezechilibrului acido-bazic
4. reprezinta un parametru metabolic
de evaluare a dezechilibrului acido-bazic
40. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu
privire la ecuatia Handerson-Hasselbach
aplicata sistemului tampon al bicarbonatilor :
1. pH-ul este suma dintre pK-ul ST si
logaritmul raportului acid/baza
2.pH-ul este suma dintre pK-ul ST si
logaritmul raportului [HCO3-]/[H2CO3]
3. pH-ul este suma dintre pK-ul ST si
logaritmul raportului [H2CO3]/[HCO3-]
4. pH-ul este suma dintre pK-ul ST si
logaritmul raportului baza/acid
41. Urmatoarele pot determina alcaloza
respiratorie:
1. boli pulmonare care evolueaza cu
hipoxemie, dar nu cu hipercapnie
2. hipoventilatie de cauza pulmonara
3. o atmosfera rarefiata in O2 (la
altitudine)
4. o intoxicatie cu droguri cu efect
derpimant asupra centrilor respiratori bulbari
42. Despre intensitatea sunetului sunt
adevarate:
1. intensitatea sunetului se exprima in
watt/m2
2. nivelul intensitatii sunetului este
logarithm al raportului dintre intensitatea
sunetului si intensitatea sunetului de referinta
3. nivelul intensitatii sunetului de
referinta este 0 dB
4. pragul de audibilitate in mod
fiziologic este de 30 dB
UMFCD, 2020/2021
43. Celulele epiteliului pigmentar retinian:
1. rol in realizarea unui effect de camera
obscura
2. rol in nutritia celulelor ganglionare
3. rol in fagocitarea discurilor
fotoreceptorilor
4. rol in fototransductie
44. Fibrele preganglionare simpatice:
1. sunt lungi si fac sinapsa in peretele
organului inervat
2. majoritatea descarca noradrenalina
3. o minoritate descarca adrenalina
4. sunt fibre slab mielinizate
45. Reflexul de axon:
1. implica colaterale din terminatia motorie
2. implica colaterale din terminatia senzitiva
3. se inchide la nivelul maduvei spinarii
4. are rol in raspunsul inflamator local
46. Sunt adevarate urmatoarele:
1.la nivelul foveei se gasesc numai cellule cu
bastonas
2. la periferie densitatea conurilor e mai mare
ca in fovee
3. numarul celulelor cu conuri este egal cu cel
al celulelor cu bastonase
4. in fovee se afla densitatea cea mai mica de
cellule cu bastonas
47. Cresterea intensitatii sunetului determina:
1. stimularea unui numar mai mare de cellule
paroase
2.transmiterea de impulsuri prin fibre aferente
associate celuelor paroase externe
3. deformare mai mare a stereocililor
4. inhibarea celulelor paroase externe
48. Transportul ionic transmembranar
dependent de gradientul de concentratie se
ralizeaza prin:
1. transportori ionici
2. difuzie prin bistratul lipidic
3.canale ionice fara poarta
4. pompe ionice
49. ST al fosfatilor urinari :
1.este mai eficace decat cel plasmatic
2.este mai concentrat decat cel interstitial
154 | P a g e
Bobo+TH<3
3.are un pk de 6,8
4 are o concentratie mai mare decat ST al
amoniacului
50. Sunetele cu frecventa inalta determina:
1. stimularea celulelor de la baza cohleei
2.stimularea celuelor de la varful cohleei
3. rezonanta fibrelor bazilare scurte si groase
4. un reflex acustic intens
51. Antigenele sistemului AOB
1.sunt de natura glicoproteica
2.se afla doar pe suprafata hematiilor
3.lipsesc la indivizii fenotipului Bombay
4.sunt codificati de aceeasi gena
52. Hematocritul
1.Are o valoare de aprox 42% pt femei
2.Are o valoare mai ridicata la nou nascuti
datorita unei hiperhidratari specifice
3.La nivelul capilalelor are valori mai mici
datorita curgerii axiale a sangelui
4.Scade in hiperhidratari concomitent cu
scaderea VG
53. Groapa anionica plasmatica
1.are valoare >0
2.reprezinta diferenta dintre anionii si cationii
dozati uzual in plasma
3.nu ia in calcul anionii care nu sunt dozati de
rutina
4.este un indice al excretiei urinare a NH4+
54. Rinichiul intervine in controlul EAB prin
1.reabsorbtia HCO3- filtrat
2 secretie H+
3 sinteza de novo HCO3-
4 secretie de CO2
55. Lantul simpatic paravertebral:
1. este traversat de fibre
preganglionare care se termina in MSR
2. de la nivelul lui pleaca fibre
amielinice care formeaza nervii splanhnici
3. la nivelul lui ajung fibre slab
mielinizate din coarnele laterale ale MS
4. de la nivelul lui pleaca fibre mielinice
pentru piele si vase de sange
UMFCD, 2020/2021
56. Trombocitele:
1.Pot fi consumate in hemostaza in primele 1-4
ore de viata
2.Sunt in numar mai mare decat hematiile
3.La subiectii cu splenectomie toate plachetele
se afla in circulatia generala
4.Se maturizeaza la nivelul MH
57. Pompa de Ca sarcoplasmatica:
1. este controlata de gradientul cellular al
Ca
2. are functie sinergica cu transportorul
Na/Ca asupra concentratiei de Ca cytosolic
3. se afla numai in celulele nervoase
4. scurteaza durata contractiei
58. Despre secusa fibrei musculare scheletice
sunt adevarate:
1. are o durata egala cu a potentialului de
actiune
2.este urmarea unei stimulari unice a fibrei
musculare
3. este contractia specifica muschilor
extrinseci ai globilor ocular
4.faza de relaxare este mai lunga decat faza
de contractie
59. Muschiul neted:
1. prezinta celule uninucleate
2. are mai multe filament de miozina
3. nu prezinta striatii
4. este organizat in sarcomere
60. Repolarizarea intarziata a muschiului
unitar se datoreaza:
1. Inactivarii lente a canalelor de Ca
2. repolarizarii prin canale de K rapide
3. repolarizarii prin canale de K activate
de Ca
4. repolarizarii prin canale de Na
61. Riscul eritroblastozei fetale apare in:
1. gravida Rh+ cu fat Rh+
2. gravida Rh- cu fat Rh-
3. Gravida Rh+cu fat Rh-
4. gravida Rh- la a doua sarcina cu fat
Rh+
155 | P a g e
Bobo+TH<3
62. Anticorpii sistemului Rh:
1. sunt naturali
2. nu traverseaza bariera feto-
placentara
3. Induc fenomenul Rh nul
4. apar ca urmare a izoimunizarii
63. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii de
mai jos:
1. acidul lactic este un exemplu de
acid fix(non-volatil)
2. anionul bicarbonic este principal
baza din organism
3. acizii volatile pot fi indepartati prin
ventilatie
4. acidul carbonic este principalul acid
fix(non-volatil) din organism
64. Prin cresterea concentratiei intracelulare
de Ca in fibra musculara:
1. Se produce modificarea conformationala
a TnC
2.situsurile cu afinitatea crescuta a TnC
sunt eliberate
3.Tm este indepartata de pe situsurile
active ale actinei
4.TnI cupleaza maximal Ca
65. Troponina C a fibrei musculare scheletice
1. are 2 situsuri cu afinitate scazuta pentru
Mg
2.are unul sau 2 situsuri cu afinitate
scazuta pentru Ca
3.afinitatea tuturor situsurilor pentru Ca
este agala
4.are 2 situsuri cu afinitate crescuta
pentru Mg sau Ca
66. Granulele α plachetare:
1.Sunt granule dense
2.Contin o varietate de molec proteice
3.Contin ADP
4.Contin antiheparina
67. Secusa fibrei musculare scheletice:
UMFCD, 2020/2021
1. faza de relaxare mai lunga decat faza de
contractie
2.este modul fiziologic al contractiei
musculare striate
3.are o faza de latent necesara eliberarii Ca
din RS
4.durata PA influenteaza durata contractiei
68. Discurile fotoreceptoare:
1. sunt aproximativ 100 pe fiecare celula
2. contin o proteina transmembranara
implicata in fototransductie
3. formeaza segmentul intern al celulei
fotoreceptoare
4.se produc continuu de-a lungul vietii
156 | P a g e
Bobo+TH<3
69. Sunetele se codifica astfel:
1. frecventa sunetului se decodifica prin
pozitia in cadrul melcului a celulelor paroase
2. intensitatea sunetului se decodifica
prin gradul de deformare a cililor celulelor
paroase
3. directia sunetului prin compararea
intarzierii intre cele doua urechi de catre
neuronii din nuclei olivari superiori
4. directia prin compararea intensitatii
intre cele doua urechi de catre neuronii din
nuclei cohleari
70. Se consuma complet in timpul coagularii :
1.fibrinogenul
2.proaccelerina
3.factorul VIII
4.proconvertina
UMFCD, 2020/2021
Semestrul II
Grile cu de toate (semestrul II)
1. Alegeti raspunsul GRESIT cu privire la
sistemul hexaxial:
DIII este perpendiculara pe aVR
aVR are electrodul pozitiv la - 150°
DII este perpendiculara pe aVL
V4 este orientata de la 180° la 0°
2. aVL este bisectoarea derivatiilor DI si
DIII
1. Rezistenta la flux in caile aeriene (Raw):
este egala cu raportul debit/ΔP.
se determina utilizind metoda
pneumotachografica si pletismografia
corporeala;
nu depinde de volumul de aer din plamini;
nu depinde de calibrul cailor aeriene;
se determina in conditii statice;
1. Alegeti afirmatia FALSA cu privre la
forta de contractie a fibrelor miocardice de
lucru:
Depinde de concentratia intracelulara a Ca2+
Creste odata cu intoarcerea venoasa (VTD)
Este scazuta de verapamil
Este stimulata de acetilcolina
Este stimulata de fosforilarea canalelor de Ca de
tip L prin activarea caii AMPc/PKA
1. Controlul TA prin stimularea
receptorilor de presiune scazuta presupune
urmatoarele:
Reducerea debitului cardiac prin stimularea
fibrelor B atriale
Cresterea tonusului simpatic la nivelul a. renale
Stimularea eliberarii PNA prin mecanisme
reflexe
Inhibarea eliberarii AVP ca raspuns la cresterea
presiunii atriale
157 | P a g e
Bobo+TH<3
Stimularea centrului setei
1. In cursul contractiei izovolumetrice a
ventriculului stang:
Poate fi auzit suflul produs de stenoza mitrala
Se ausculta zgomotul 2 cardiac
Consumul miocardic de oxygen este neglijabil
Volumul ventricular este egal cu VTS
Presiunea creste pana la valoarea diastolica a
TA
1. Indicele de reactivitate bronsica:
se calculeaza prin formula: CVF x 100/CPT;
creste in astmul bronsic.
creste in disfunctiile ventilatorii obstructive;
scade in disfunctiile ventilatorii obstructive;
nu depinde de calibrul cailor aeriene;
1. Surfactantul alveolar:
nu contine lipide;
favorizeaza patrunderea lichidului din
interstitiul pulmonar in alveole;
nu contine proteine;
este activat de proteinele plasmatice
este sintetizat si secretat in cantitate crescuta in
ultimul trimestru de sarcina;
1. Mecanismul de schimb in contracurent
la nivelul ansei Henle
Este amplificat sub actiunea vaptanilor
Crește osmolaritatea medularei profunde până
la 1200 mOsm/L independent de acumularea
ureei la acest nivel
Implica reabsorbția solvitilor în segmentul gros
al ansei Henle
Este dependent de ADH
Include recircularea ureei
1. Stimularea simpatica:
UMFCD, 2020/2021
Creste necesarul miocardic de oxigen(asta a zis
Silviu)
Scade fluxul sanguin renal
Determina eliberarea de Ach la nivelul vaselor
din muschii scheletici in reactia de ‘fuga sau
lupta’(asta este sigur - bianca)
Produce vasoconstrictie coronariana prin
actiune alfa1-adrenergica
Toate variantele sunt corecte
1. Filtrarea la nivel capilar:!
Atunci cand creste, determina reducerea
intoarcerii venoase.asta si eu zic asta- coman
Poate fi amplificata prin cresterea rezistentei
precapilare si scaderea rezistentei postcapilare.
Cand egaleaza reabsorbtia, induce o presiune
capilara critica de inchidere.)
Predomina fata de reabsorbtie la nivelul
mucoasei intestinale.
Creste cand scade presiunea oncotica din
capilar.
1. Determinarea debitului cardiac se face
prin urmatoarea metoda:
electrocardiograma
pulsoximetrie
doppler venos
termodilutie(silviu) (Si erol)
apexocardiograma
1. Tensiunea arteriala (TA) normal inalta
(conform ghidului Societatii Europene de
Cardiologie, 2018):
TAs < 120 mmHg si TAd < 80 mmHg.
TAs 120-129 mmHg si/sau TAd < 80 mmHg.
TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg.
TA sistolica (TAs) 120-129 mmHg si/sau TA
diastolica (TAd) 80-84 mmHg.
Indica grupul de pacienti cu risc de a dezvolta in
viitor hipertensiune arteriala.
1. Depolarizarea spontana diastolica:
158 | P a g e
Bobo+TH<3
Este scurtata de activarea canalelor KACh
Este scurtata de ivabradina
Depinde de curentul funny (If)
Determina activarea canalelor de Ca2+ de tip L
in fibrele Purkinje
Este scurtata prin inhibarea canalului de Ca2+
de tip L
1. Valorile ureei urinare cresc in
urmaotarele situatii:
In copilarie
In faza oligoanurica a insuficientei renale
cronice
Hipertiroidism
In perioadele in care predomina reactiile
anabolice
In convalescent
1. Mecanismului metabolic al reglarii
microcirculatiei:
Este implicat in fenomenul de “furt coronarian”.
Este activat de „stretching”-ul presional arterial
(intre 70 mmHg si 150 mmHg).
Se refera la procesul neoangiogenezei.
Nu explica hiperemia reactiva.
Se refera la eliberarea endoteliala a
tromboxanului A2.(de la silviu)
1. A doua ligatura a lui Stannius,
dovedeste urmatoarele, cu o exceptie:
In ventricul (include santul atrioventricular)
exista un centru de automatism.
In ventricul (include santul atrioventricular)
exista un ganglion ce da ritmul idio-ventricular
al cordului de broasca.
Exista un sincronism intre ritmul idioventricular
si cel al sinusului venos.
In etajul atrial exista un ganglion capabil sa
inhibe centrul subsidiar.
In etajul atrial exista un ganglion fara
proprietatea de automatism.
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

1. Ansa Henle:
1. Volumul rezidual: Este sediul mecanismului de schimb in
creste mult in formele severe de emfizem contracurent (asta e)Razvan 100%) + erol
pulmonar. Este sediul de actiune al diureticelor care
este egal cu volumul curent; actioneaza prin inhibarea ENaC
se determina prin metoda pneumotachografica; Este permeabila pentru apa in segmentul gros
reprezinta spatiul mort anatomic; Este localizata in corticala renala in cazul
nu este influentat de obstructia cailor aeriene; nefronilor juxtamedulari
Este impermeabila pentru uree in bratul
1. Unda T fiziologica: descendent
Este intotdeauna pozitiva
Este uneori urmata de unda U(silviu) 23. Tensiunea superficiala alveolara:
Are durata cuprinsa intre 0,12 si 0,21 s creste ca urmare a prezentei surfactantului;
Este simetrica este egala cu presiunea alveolara;
Se inregistreaza in cursul depolarizarii este egala cu presiunea pleurala;
ventriculare nu influenteaza presiunea din alveole.
este direct proportionala cu raza alveolei;
1. RFG creste cand:
Rezistenta la flux in arteriola aferenta creste 24 Aspectul ECG al depolarizarii ventriculare
Osmolaritatea medularei profunde creste normale cuprinde:
Presiunea coloid osmotica a plasmei creste Unde q in V1, V2
Concentratia Na si Cl scade in tubul distal Unde P pozitive in aVR
TA scade Unde r in aVR, corespunzand activarii VD
Unde S dominante in V5, V6
1. Despre zgomotul II este adevarata Un raport R/S < 1 in V1, V2 100%
urmatoarea afirmatie:
este generat de deschiderea valvei mitrale 25 Referitor la masurarea noninvaziva a
corespunde ejectiei sangelui din atriu in presiunii arteriale (PA), sunt adevarate
ventricul urmatoarele despre fereastra auscultatorie, cu
este generat de inchiderea valvelor aortica si o exceptie:
pulmonara eu asta zic-coman Este decelabila in faza 2 a zgomotelor Korotkoff.
este un zgomot sistolic Poate fi determinata de prezenta unui flux
precede contractia izovolumetrica- arterial scazut. asta cred, dar mai verificati va
rog-coman
1. Unda a de pe carotidograma este Poate preta la subestimarea valorii PA sistolice.
generata de: Poate aparea daca pur si simplu manseta
relaxarea izovolumterica a ventriculului stang tensiometrului este decomprimata mult prea
sistola atriala incet
sistola ventriculara Este posibil ca examinatorul sa nu cada in
diastola ventriculara „capcana” subestimarii valorii PA distolice, daca
diastola atriala asculta toate intervalele Korotkoff.

159 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
26Panta X1 de pe jugulograma corespunde:
contractiei izovolumetrice a ventriculului drept
sistolei atriului drept
sistolei atriului stang
relaxarii izovolumetrice a ventriculului stang
fazei de ejectie a ventriculului drept
27Eliberarea reninei este stimulata de:
Dieta hipoproteica
PNA
Aldosteron
Cresterea presiunii de perfuzie in artera renala
SNV simpatic este 100%
28 Intervalul P-Q
Nu este modificat de verapamil
Este intotdeauna crescut cand axa QRS este
deviate la dreapta
Poate fi scazut prin manevre de stimulare
vagala
Se determina cu ajutorul formulei Bazzet
Cu o durata mai mica de 0.12 s poate fi expresia
transmiterii pe cai accesorii a PA
29 Complianata pulmonara statica:
se masoara pe bucla flux-volum.
este egala cu presiunea masurata in treimea
medie a esofagului;
se masoara in conditii dinamice;
nu se modifica in fibrozele pulmonare; valoare
valoarea normala de 0,2L/cmH2O;
30 Complianta vasculara:
Scade consecutiv simpaticolizei.
Este de 24 de ori mai mare la nivel arterial decat
venos.
Este reciproca distensibilitatii.
Creste cu progresia procesului aterosclerotic.
Reducerea ei importanta dupa varsta de 50-60
ani conduce la scaderea tensiunii arteriale
diastolice.
160 | P a g e
Bobo+TH<3
31 Nu este o manevra de stimulare vagala:
Expirul fortat cu glota inchisa.
Testul presor la rece.
Proba Valsalva.
Proba Dagnini-Aschner.
Masajul glomusului carotidian.
32Valorile creatininei urinare cresc in
urmatoarele situatii, CU EXCEPTIA:
Dupa efort fizic
In inanitie)
In insuficienta renala cronica
Miopatii insotite de rabdomioliza
Polimiozite, in care rabdomioliza este crescuta
33 In fibrele miocardice de lucru, repolarizarea:
Se realizeaza prin canale de K inward rectifier
Este stimulata prin fosforilarea fosfolambanului
Aduce Vm la valori la care antiportul Na+/Ca2+
opereaza in sensul expulzarii Ca2+ din celula
Se realizeaza mai rapid prin inhibarea canalelor
de K voltaj-dependente
Este stimulata de beta-blocante
34Capacitatea vitala:
se determina numai prin manevra inspiratorie
maximala;(silviu)+ coman
variaza in functie de lungimea toracelui;
ramine nemodificata cu virsta;
creste in disfunctiile ventilatorii restrictive.
este diferenta dintre CPT si capacitatea
inspiratorie;
35Urmatoarea faza a ciclului cardiac are loc in
sistola:
telediastola
contractia izovolumetrica, nu sunt sigur
umplerea ventriculara
relaxarea izovolumetrica
presistola
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

36Volumul telesistolic: 40Urmatorul parametru este indicator diastolic

Scade prin stimularea fortei de contractie a al performantei cardiace:
miocardului fractia de scurtare-
Creste in stenoza aortica stransa timpul de relaxare izovolumetrica
Reprezinta diferenta dintre volumul fractia de ejectie
telediastolic si volumul bataie MAPSE
Toate afirmatiile sunt adevarate TAPSE
Creste daca FE = 30%
37Fazei de contractie izovolumetrica ii
corespunde: 41Acetilcolina:
unda c de pe jugulograma si zgomotul I (asta e Exercita efect lusitop pozitiv
de la silviu care face cu aia) Creste frecventa cardiaca prin activarea KAch
segmentul EH de pe apexocardiograma si Mediaza mentinerea tonusului vascular
zgomotul II Are efect inotrop pozitiv
undei T pe EKG si zgomotului IV Actioneaza pe receptori de tip M2 in fibrele NSA
unda v de pe jugulograma si segmentului ST pe
EKG 42Axa electrica a inimii este orientata la +30°
unda P de pe carotidograma si unda T pe EKG cand amplitudinea QRS este:
Nula in DII
38Nu este adevarat despre presiunea venoasa Maxima si negativa in aVR
centrala (PVC): Egala in derivatiile D I si aVF
Corespunde punctului „J” pe jugulograma. Maxima si pozitiva in aVL
Reprezinta presiunea venoasa din punctul Maxima si pozitiva in DIII
corespunzator varsarii in atriul drept a venelor
pulmonare. 43Deviatia axiala stanga:
Creste semnificativ in insuficienta cardiaca (cel Se inregistreaza in hipertrofia ventriculara
putin 10-15 mmHg). dreapta
Se masoara invaziv cu ajutorul cateterului venos Poate corespunde unui complex QRS cu
central. amplitudine maxima si pozitiva in DII
Valori orientative ale PVC pot fi apreciate prin Poate corespunde unui complex QRS cu
simpla inspectie (observatie clinica) a v.jugulare. amplitudine maxima si negativa in aVR
Poate fi intalnita la pacientii cu stenoza
39Presiunea pulsului: congenitala a valvei pulmonare
Nu este sinonim cu presiunea arteriala Poate fi insotita de cresterea indicelui Sokolow-
diferentiala. Lyon
Creste abrupt la intrarea in sectorul arteriolar.
Indica un risc suplimentar cardiovascular la 44PEF:
valori peste 65 mmHg.(silviu) se coreleaza cu valoarea VEMS-ului;
Este sinonim cu pulsul presiunii. masoara VR.
Are o valoare normala medie de 80 mmHg. se obtine prin inspir maxim fortat, dupa un
expir complet;
este mai mare decit CVF;

161 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
corespunde cu MEF50;
45 Formula sfigmomanometrica divergenta a
presiunii pulsului se intalneste:
Cand PAs creste, dar PAd nu se modifica.
162 | P a g e
Bobo+TH<3
Cand valoarea presiunii arteriale sitolice (PAs)
scade si cea a presiunii arteriale diastolice (PAd)
creste.
In insuficienta cardiaca.
La sportivii de performanta, in timpul unui efort
fizic aerob de anduranta.
Fiziologic, sub varste de 50-60 ani.
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile cu de toate II (semestrul II)

este sintetizat si secretat in cantitate crescuta in
1. Urmatorul parametru este indicator ultimul trimestru de sarcina;
diastolic al performantei cardiace: este activat de proteinele plasmatice
fractia de ejectie nu contine proteine;
TAPSE
timpul de relaxare izovolumetrica 6. Alegeti raspunsul GRESIT cu privire la
MAPSE sistemul hexaxial:
fractia de scurtare- DII este perpendiculara pe aVL
DIII este perpendiculara pe aVR
2. RFG creste cand: aVR are electrodul pozitiv la - 150°
Presiunea coloid osmotica a plasmei creste aVL este bisectoarea derivatiilor D I si D III
Osmolaritatea medularei profunde creste V4 este orientata de la 180° la 0°
Rezistenta la flux in arteriola aferenta creste
Concentratia Na si Cl scade in tubul distal 7. Presiunea pulsului:
TA scade Nu este sinonim cu presiunea arteriala
diferentiala.
3. Valorile ureei urinare cresc in Creste abrupt la intrarea in sectorul arteriolar.
urmaotarele situatii: Este sinonim cu pulsul presiunii.
Hipertiroidism Are o valoare normala medie de 80 mmHg.
In convalescenta Indica un risc suplimentar cardiovascular la
In copilarie valori peste 65 mmHg.
In perioadele in care predomina reactiile
anabolice 8. Despre zgomotul II este adevarata
In faza oligoanurica a insuficientei renale urmatoarea afirmatie:
cornice este generat de deschiderea valvei mitrale
este un zgomot sistolic
4. Formula sfigmomanometrica divergenta corespunde ejectiei sangelui din atriu in
a presiunii pulsului se intalneste: ventricul
Cand valoarea presiunii arteriale sitolice (PAs) este generat de inchiderea valvelor aortica si
scade si cea a presiunii arteriale diastolice (PAd) pulmonara
creste. precede contractia izovolumetrica
Fiziologic, sub varste de 50-60 ani.
In insuficienta cardiaca. 9. Tensiunea superficiala alveolara:
Cand PAs creste, dar PAd nu se modifica. este direct proportionala cu raza alveolei;
La sportivii de performanta, in timpul unui efort nu influenteaza presiunea din alveole.
fizic aerob de anduranta. este egala cu presiunea pleurala;
creste ca urmare a prezentei surfactantului;
5. Surfactantul alveolar: este egala cu presiunea alveolara;
favorizeaza patrunderea lichidului din
interstitiul pulmonar in alveole; 10. Volumul rezidual:
nu contine lipide; este egal cu volumul curent;

163 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
se determina prin metoda pneumotachografica;
reprezinta spatiul mort anatomic;
nu este influentat de obstructia cailor aeriene;
creste mult in formele severe de emfizem
pulmonar.
11. A doua ligatura a lui Stannius,
dovedeste urmatoarele, cu o exceptie:
Exista un sincronism intre ritmul idioventricular
si cel al sinusului venos.
In etajul atrial exista un ganglion fara
proprietatea de automatism.
In ventricul (include santul atrioventricular)
exista un centru de automatism.
In etajul atrial exista un ganglion capabil sa
inhibe centrul subsidiar.
In ventricul (include santul atrioventricular)
exista un ganglion ce da ritmul idio-ventricular
al cordului de broasca.
12. In cursul contractiei izovolumetrice a
ventriculului stang:
Consumul miocardic de oxygen este neglijabil
Presiunea creste pana la valoarea diastolica a
TA
Se ausculta zgomotul 2 cardiac
Volumul ventricular este egal cu VTS
Poate fi auzit suflul produs de stenoza mitrala
13. Unda a de pe carotidograma este
generata de:
sistola ventriculara
sistola atriala
diastola atriala
relaxarea izovolumterica a ventriculului stang
diastola ventriculara
14. Determinarea debitului cardiac se face
prin urmatoarea metoda:
termodilutie
doppler venos
pulsoximetrie
164 | P a g e
Bobo+TH<3
apexocardiograma
electrocardiograma
15. Capacitatea vitala:
se determina numai prin manevra inspiratorie
maximala;
ramine nemodificata cu virsta;
este diferenta dintre CPT si capacitatea
inspiratorie;
variaza in functie de lungimea toracelui;
creste in disfunctiile ventilatorii restrictive.
16 Referitor la masurarea noninvaziva a
presiunii arteriale (PA), sunt adevarate
urmatoarele despre fereastra auscultatorie, cu
o exceptie:
Poate preta la subestimarea valorii PA sistolice.
Poate fi determinata de prezenta unui flux
arterial scazut.
Poate aparea daca pur si simplu manseta
tensiometrului este decomprimata mult prea
incet
Este decelabila in faza 2 a zgomotelor Korotkoff.
Este posibil ca examinatorul sa nu cada in
„capcana” subestimarii valorii PA distolice, daca
asculta toate intervalele Korotkoff.
17. Alegeti afirmatia FALSA cu privre la forta de
contractie a fibrelor miocardice de lucru:
Depinde de concentratia intracelulara a Ca2+
Este stimulata de fosforilarea canalelor de Ca de
tip L prin activarea caii AMPc/PKA
Este scazuta de verapamil
Este stimulata de acetilcolina
Creste odata cu intoarcerea venoasa (VTD)
18. Volumul telesistolic:
Scade prin stimularea fortei de contractie a
miocardului
Toate afirmatiile sunt adevarate
Reprezinta diferenta dintre volumul
telediastolic si volumul bataie
UMFCD, 2020/2021
Creste daca FE = 30%
Creste in stenoza aortica stransa
19. Controlul TA prin stimularea receptorilor de
presiune scazuta presupune urmatoarele:
Inhibarea eliberarii AVP ca raspuns la cresterea
presiunii atriale
Cresterea tonusului simpatic la nivelul a. renale
Reducerea debitului cardiac prin stimularea
fibrelor B atriale
Stimularea centrului setei
Stimularea eliberarii PNA prin mecanisme
reflexe
20. Mecanismul de schimb in contracurent la
nivelul ansei Henle
Implica reabsorbția solvitilor în segmentul gros
al ansei Henle
Include recircularea ureei
Crește osmolaritatea medularei profunde până
la 1200 mOsm/L independent de acumularea
ureei la acest nivel
Este dependent de ADH
Este amplificat sub actiunea vaptanilor
21. Ansa Henle:
Este impermeabila pentru uree in bratul
descendent
Este sediul mecanismului de schimb in
contracurent
Este sediul de actiune al diureticelor care
actioneaza prin inhibarea ENaC
Este permeabila pentru apa in segmentul gros
Este localizata in corticala renala in cazul
nefronilor juxtamedulari
22. Nu este o manevra de stimulare vagala:
Expirul fortat cu glota inchisa.
Proba Valsalva.
Testul presor la rece.
Masajul glomusului carotidian.
Proba Dagnini-Aschner.
165 | P a g e
Bobo+TH<3
23 .Unda T fiziologica:
Este intotdeauna pozitiva
Este uneori urmata de unda U
Este simetrica
Are durata cuprinsa intre 0,12 si 0,21 s
Se inregistreaza in cursul depolarizarii
ventriculare
24. Axa electrica a inimii este orientata la +30°
cand amplitudinea QRS este:
Maxima si pozitiva in DIII
Egala in derivatiile D I si aVF
Maxima si pozitiva in aVL
Maxima si negativa in aVR
Nula in DII
25. Complianta vasculara:
Este reciproca distensibilitatii.
Este de 24 de ori mai mare la nivel arterial decat
venos.
Reducerea ei importanta dupa varsta de 50-60
ani conduce la scaderea tensiunii arteriale
diastolice.
Scade consecutiv simpaticolizei.
Creste cu progresia procesului aterosclerotic.
26. Nu este adevarat despre presiunea venoasa
centrala (PVC):
Valori orientative ale PVC pot fi apreciate prin
simpla inspectie (observatie clinica) a v.jugulare.
Creste semnificativ in insuficienta cardiaca (cel
putin 10-15 mmHg).
Se masoara invaziv cu ajutorul cateterului venos
central.
Reprezinta presiunea venoasa din punctul
corespunzator varsarii in atriul drept a venelor
pulmonare. Du-te ma la grila ta!
Corespunde punctului „J” pe jugulograma.
27. Aspectul ECG al depolarizarii ventriculare
normale cuprinde:
Unde S dominante in V5, V6
UMFCD, 2020/2021
Unde q in V1, V2
Unde r in aVR, corespunzand activarii VD
Unde P pozitive in aVR
Un raport R/S < 1 in V1, V2
28. Mecanismului metabolic al reglarii
microcirculatiei:
Nu explica hiperemia reactiva.
Este implicat in fenomenul de “furt coronarian”.
Este activat de „stretching”-ul presional arterial
(intre 70 mmHg si 150 mmHg).
Se refera la procesul neoangiogenezei.
Se refera la eliberarea endoteliala a
tromboxanului A2.
29. Panta X1 de pe jugulograma corespunde:
sistolei atriului stang
sistolei atriului drept
relaxarii izovolumetrice a ventriculului stang
contractiei izovolumetrice a ventriculului drept
fazei de ejectie a ventriculului drept
30. Tensiunea arteriala (TA) normal inalta
(conform ghidului Societatii Europene de
Cardiologie, 2018):
TAs < 120 mmHg si TAd < 80 mmHg.
TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg.
TA sistolica (TAs) 120-129 mmHg si/sau TA
diastolica (TAd) 80-84 mmHg.
Indica grupul de pacienti cu risc de a dezvolta in
viitor hipertensiune arteriala.
TAs 120-129 mmHg si/sau TAd < 80 mmHg.
31. Stimularea simpatica:
Scade fluxul sanguin renal
Toate variantele sunt corecte
Creste necesarul miocardic de oxigen
Produce vasoconstrictie coronariana prin
actiune alfa1-adrenergica
Determina eliberarea de Ach la nivelul vaselor
din muschii scheletici in reactia de ‘fuga sau
lupta’
166 | P a g e
Bobo+TH<3
32. Urmatoarea faza a ciclului cardiac are loc in
sistola:
umplerea ventriculara
presistola
telediastola
contractia izovolumetrica
relaxarea izovolumetrica
33. In fibrele miocardice de lucru, repolarizarea:
Este stimulata de beta-blocante
Se realizeaza mai rapid prin inhibarea canalelor
de K voltaj-dependente
Se realizeaza prin canale de K inward rectifier
Este stimulata prin fosforilarea fosfolambanului
Aduce Vm la valori la care antiportul Na+/Ca2+
opereaza in sensul expulzarii Ca2+ din celula
34. Valorile creatininei urinare cresc in
urmatoarele situatii, CU EXCEPTIA:
In inanitie
Miopatii insotite de rabdomioliza
In insuficienta renala cronica
Dupa efort fizic
Polimiozite, in care rabdomioliza este crescuta
35. Fazei de contractie izovolumetrica ii
corespunde:
unda P de pe carotidograma si unda T pe EKG
unda c de pe jugulograma si zgomotul I
unda v de pe jugulograma si segmentului ST pe
EKG
undei T pe EKG si zgomotului IV
segmentul EH de pe apexocardiograma si
zgomotul II
36.Indicele de reactivitate bronsica:
scade in disfunctiile ventilatorii obstructive;
nu depinde de calibrul cailor aeriene;
creste in disfunctiile ventilatorii obstructive;
se calculeaza prin formula: CVF x 100/CPT;
creste in astmul bronsic.
UMFCD, 2020/2021
37. Intervalul P-Q
Este intotdeauna crescut cand axa QRS este
deviate la dreapta
Poate fi scazut prin manevre de stimulare
vagala
Cu o durata mai mica de 0.12 s poate fi expresia
transmiterii pe cai accesorii a PA
Nu este modificat de verapamil
Se determina cu ajutorul formulei Bazzet
38. Eliberarea reninei este stimulata de:
Cresterea presiunii de perfuzie in artera renala
SNV simpatic
Aldosteron
PNA
Dieta hipoproteica
39. Acetilcolina:
Actioneaza pe receptori de tip M2 in fibrele NSA
Mediaza mentinerea tonusului vascular
Creste frecventa cardiaca prin activarea KAch
Exercita efect lusitop pozitiv
Are efect inotrop pozitiv
40. PEF:
se obtine prin inspir maxim fortat, dupa un
expir complet;
este mai mare decit CVF;
se coreleaza cu valoarea VEMS-ului;
corespunde cu MEF50;
masoara VR.
41.Depolarizarea spontana diastolica:
Determina activarea canalelor de Ca2+ de tip L
in fibrele Purkinje
Este scurtata prin inhibarea canalului de Ca2+
de tip L
Este scurtata de activarea canalelor KACh
Depinde de curentul funny (If)
Este scurtata de ivabradina
42. Rezistenta la flux in caile aeriene (Raw):
167 | P a g e
Bobo+TH<3
se determina utilizind metoda
pneumotachografica si pletismografia
corporeala;
nu depinde de volumul de aer din plamini;
este egala cu raportul debit/ΔP.
se determina in conditii statice;
nu depinde de calibrul cailor aeriene;
43. Deviatia axiala stanga:
Poate corespunde unui complex QRS cu
amplitudine maxima si negativa in aVR
Se inregistreaza in hipertrofia ventriculara
dreapta
Poate fi insotita de cresterea indicelui Sokolow-
Lyon
Poate corespunde unui complex QRS cu
amplitudine maxima si pozitiva in DII
Poate fi intalnita la pacientii cu stenoza
congenitala a valvei pulmonare
44. Filtrarea la nivel capilar:
Atunci cand creste, determina reducerea
intoarcerii venoase.
Cand egaleaza reabsorbtia, induce o presiune
capilara critica de inchidere.
Predomina fata de reabsorbtie la nivelul
mucoasei intestinale.
Poate fi amplificata prin cresterea rezistentei
precapilare si scaderea rezistentei postcapilare.
Creste cand scade presiunea oncotica din
capilar.
45. Complianata pulmonara statica:
are valoarea normala de 0,2L/cmH2O;
se masoara pe bucla flux-volum.
este egala cu presiunea masurata in treimea
medie a esofagului;
se masoara in conditii dinamice;
nu se modifica in fibrozele pulmonare;
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

168 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate III
1.Celulele pacemaker ale NAV:
Au o distributie uniforma a
jonctiunilor gap
Au o viteza mai buna de
conducere prin stimularea KAch
Au perioada refractara lunga
In cursul depolarizarii inscriu pe
ECG deflexiuni pozitive in DI, DII, aVL
Sunt fibre miocardice cu
raspuns rapid
2.Antiportul Na+/Ca2+:
Este cel mai eficient sistem
sarcolemal de expulzie a Ca2+ intracelular
Este inhibat de antagonisti ai
pompei Na+/K+
Pe parcursul depolarizarii (faza
2) introduce Ca2+ in celula
Este distribuit mai ales la nivelul
tubilor T
Toate afirmatiile sunt adevarate
3.Alegeti afirmatia FALSA cu privire la viteza de
conducere a potentialelor de actiune prin
miocard:
Depinde de starea functionala a
jonctiunilor gap in membrana fibrelor
miocardice
Este stimulata de adenozina
Este importanta pentru
paternul activarii ventriculare
Depinde de viteza de
depolarizare a membranei in cursul fazei 0
Este lenta in nodul
atrioventricular
4.Sistola atriala:
169 | P a g e
Bobo+TH<3
Se produce in cursul relaxarii
izovolumetrice ventriculare
Nu influenteaza volumul bataie
Este initiata in atriul stang
Creste presiunea ventriculara
Este mai lunga decat diastola
atriala
5.Functia lusitropa:
Este inhibata prin fosforilarea
ATP-azei sarcolemale de Ca2+
Influenteaza gradientul
presional dintre atriu si ventricul
Este inhibata prin fosforilarea
ATP-azei Na+/K+ sarcolemale
Este inhibata prin fosforilarea
fosfolambanului
Este redusa prin stimulare
beta1-adrenergica
6.Intervalul P-Q:
Cuprinde unda P, segmentul PQ
si complexul QRS
Are o durata crescuta in blocuri
atrio-ventriculare
Este util in determinarea
frecventei cardiace
Este scurtat de stimularea
parasimpatica
Permite estimarea intarzierii
fiziologice a PA la nivelul NAV
7.Intervalul QT:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Este caracterizat de durata si

suprapunerea pe linia izoelectrica 10.Alegeti afirmatia GRESITA despre deviatia
Aproximeaza durata axiala dreapta:
potentialului de actiune in miocitul atrial Apare in hipertrofia ventriculara
dreapta
Se masoara intre debutul undei Poate corespunde unui complex
Q si debutul undei T QRS echidifazic in DII
Poate sa fie crescut in
hipocalcemie Poate corespunde unui complex
QRS cu amplitudine maxima si pozitiva in DIII
Daca este mai scurt decat Este intalnita la pacientii cu
normal indica predispozitia la tahiaritmii hipertensiune arteriala
ventriculare
Poate fi intalnita la pacientii cu
8.Derivatiile V1, V2 inregistreaza, in conditii bloc de ram drept
fiziologice: 11.In timpul inregistrarii segmentului ST pe ECG:
Uneori, o unda P bifazica in Miocardul ventricular este in
cursul depolarizarii atriale diastola electrica
O unda negativa in cursul Se inregistreaza Z2 pe
depolarizarii peretelui liber al VS fonocardiograma

O unda pozitiva in cursul Miocardul ventricular se

depolarizarii septului ventricular relaxeaza
O unda T asimetrica in cursul Canalele de potasiu voltaj-
repolarizarii ventriculare dependente sunt inchise

Toate afirmatiile sunt corecte Are loc ejectia ventriculara

rapida
9.Derivatiile ventriculare stangi inregistreaza, in
conditii fiziologice: 12.Raspunsul SNC la ischemie:
O unda pozitiva in cursul Stimuleaza direct centrul
depolarizarii septului ventricular cardioinhibitor
Uneori, o unda P bifazica in Este declansat de cresterea
cursul depolarizarii atriale presiunii LCR

O unda negativa in cursul Este un mecanism uzual de

depolarizarii peretelui liber al VS control al TA
O deflexiune pozitiva in cursul Devine semnificativ la TA < 15-
depolarizarii apexului 20 mmHg

O unda S in cursul depolarizarii Are ca rezultat cresterea TA

septale prin vasoconstrictie periferica puternica

170 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
13.Baroreceptorii:
Raspund la modificari de
diametru ale glomusului carotidian
Emit potentiale de actiune cu
frecventa crescuta cand TA scade
Sunt sensibili la modificari ale
PO2 in sangele arterial
Prezinta fenomenul de resetting
Scad debitul cardiac ca raspuns
la hipotensiune
14.Reabsorbtia renala a apei:
Este crescuta in segmentul
ascendent al ansei Henle
Este crescuta de angiotensina II
Este dependenta de ADH in
prima parte a tubului contort distal
Este scazuta de aldosteron
Este stimulata de cresterea TA
15.Urmatoarele evenimente se produc in tubul
contort proximal:
Reabsorbtia H+
Secretia K+ de catre celulele
intercalate
Reabsorbtia a 65% din apa
filtrata
Reabsorbtia sodiului prin
cotransportorul Na+/2Cl-/K+
Dilutia filtratului
16.Reabsorbtia Na+ de-a lungul tubilor renali:
Este inhibata de ADH
Influenteaza reabsorbtia Cl-,
ureei si apei
171 | P a g e
Bobo+TH<3
Foloseste antiportul Na+/2Cl-
/K+ in tubul proximal
Nu depinde de energia pompei
de Na+/K+
Este preponderent pasiva
17.Alegeti afirmatia FALSA despre rata filtrarii
glomerulare:
Creste sub influenta
angiotensinei II
Poate sa scada daca fractia de
filtrare creste semnificativ
Este redusa de cresterea
presiunii coloid osmotice in capilarele
glomrulare
Poate fi estimata calculand
clearance-ul PAH
Este mentinuta la valori relative
constante cand TA variaza, prin mecanisme de
autoreglare
18.Alegeti afirmatia FALSA referitoare la fractia
de filtrare:
Depinde de fluxul sanguin renal
Influenteaza presiunea coloid
osmotica din capilarele glomerulare
Depinde de RFG, direct
proportional
Creste ca urmare a constrictiei
arteriolei eferente
Are in medie valoarea de 125
mL/min
19.Producerea unei urini diluate necesita:
Niveluri crescute de aldosteron
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Niveluri plasmatice crescute ale Pentru un circuit vascular in

ADH paralel, conductanta totala a circuitului (CT) va
scadea cu cresterea numarului de elemente
O permeabilitate scazuta vasculare componente.
pentru apa in segmentul proximal Depinde direct proportional de
Scaderea osmolaritatii mediului vascozitatea sangelui.
extracelular
Pentru circuitul format din
Cresterea TA artera mezenterica si artera splenica (AS), CT va
scadea in ocluzia AS.
20.Alegeti afirmatia FALSA cu privire la secretia
tubulara a potasiului: 32.Stresul parietal (de forfecare) vascular:
Depinde de ATP-aza Na+/K+ Nu „destabilizeaza” placile de
Este stimulata de cresterea aterom arteriale, nici macar atunci cand are o
fluxului tubular valoare crescuta.
Depinde direct proportional de
Este inhibata de spironolactona grosimea vasului (h).
Este favorizata de diuretice
Depinde invers proportional de
Este crescuta de ingestia de Na+ presiunea transmurala.
Este mai mare la nivel aortic
30.Ureea difuzeaza in interstitiul medularei decat capilar.
profunde, contribuind la cresterea osmolaritatii
acesteia, datorita: La nivel aortic, scade pe masura
Reabsorbției apei de-a lungul cresterii diametrului unei dilatatii anevrismale.
nefronului distal in prezenta ADH
Reabsorbtiei sale in segmentul 33.Presiunea hidrostatica capilara:
descendent al ansei Henle Este influentata mai mult de
variatiile presiunii arteriale sistemice decat de
Inhibarii UT-AI de către ADH variatiile presiunii venoase sistemice.
Activitatii SGLT1 si SGLT2 Are o valoare constanta pe tot
traseul longitudinal al capilarului.
Clearance-ului sau mai mare
decat al inulinei Este redusa la nivelul capilarului
glomerular renal.
31.Despre conductanta vasculara este Creste in trombozele venoase
adevarata afirmatia: profunde.
Nu este reciproca rezistentei
vasculare. Se masoara noninvaziv prin
Depinde direct proportional de inserarea unor micropipete in capilare.
patratul razei vasului.

172 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
34.Scaderea concentratiei oxigenului tisular de
la nivel miocardic:
Determina inchiderea canalelor
de K sensibile la scaderea ATP-lui.
Conduce la scaderea eliberarii
endoteliale de oxid nitric.
Antreneaza mecanisme
metabolice de reglare a microcirculatiei.
Induce o scadere a productiei
de adenozina.
Determina coronaroconstrictie.
35.Este parametru al indicelui de performanta
miocardica:
umplerea ventriculara
timpul de preejectie
fractia de ejectie
MAPSE
timpul de ejectie al ventriculului
stang
36.Capacitatea vitala:
nu contine volumul curent;
contine volumul rezidual;
este egala cu capacitatea
pulmonara totala;
contine CRF;
este suma dintre VER, volumul
curent si VIR.
37.Capacitatea inspiratorie:
este egala cu volumul curent;
reprezinta 50% din CPT;
contine volumul rezidual;
173 | P a g e
Bobo+TH<3
reprezinta volumul de aer din
plamini de la finele unui expir de repaos;
este mai mare decit capacitatea
vitala.
38.Histereza pulmonara:
masoara spatiul mort anatomic;
nu depinde de reculul elastic
pulmonar;
se datoreaza reculului elastic
pulmonar mai mare in inspir fata de expir;
nu depinde de tensiunea
superficiala;
este maxima cind aerul din
plamini este inlocuit cu ser fiziologic.
39.Spatiul mort anatomic:
reprezinta alveolele de la
apexul pulmonar;
este mai mare decit volumul
curent;
este egal cu volumul rezidual;
reprezinta CRF;
la persoanele tinere, sanatoase,
este de 150mL.
40.Alegeti afirmatia adevarata cu privire la
proba de dilutie si concentrare Volhard si
interpretarea acesteia:
In izostenurie densitatea
urinara variaza intre 1001 – 1025
Reprezinta o proba renala
functionala specifica
Proba este containdicata in
hipertensiune
UMFCD, 2020/2021
In insuficienta renala volumul
urinar este intotdeauna redus fata de normal
Este normala in diabetul insipid
periferic
41.Alegeti afirmatia adevarata cu privire la
volumul urinei (diureza):
Se determina de rutina
Scade in sarcina
Scade in diabetul zaharat
Variaza invers proportional cu
aportul hidric
Scade in socul septic
(vasodilatatie sistemica, vasoconstrictie renala)
42.Cand axa QRS este orientata la +75°,
amplitudinea complexului QRS este:
Minima in DII
Nula in D III
Egala si pozitiva in D II si aVF
Maxima si negativa in aVR
Pozitiva in aVL
43.Axa QRS poate fi orientata la -120° daca
amplitudinea complexului QRS este:
Maxima si negativa in aVR
Nula in D III
Maxima si pozitiva in DII
Minima in aVL
Maxima si pozitiva in aVF
44.CRF:
174 | P a g e
Bobo+TH<3
este volumul de aer din plamini
de la finele unui expir maximal;
nu contine VR;
este suma dintre volumul
curent si VIR;
creste in disfunctiile ventilatorii
obstructive;
la adultul tinar, sanatos,
reprezinta 80% din CPT.
45.VEMS:
nu este un debit respirator real;
este cantitatea de aer inspirat
in prima secunda de inspir fortat;
este un debit inspirator
instantaneu;
reprezinta 10% din CVF;
este mai mare decit CVF.
46.FEF75%:
corespunde cu MEF50%;
este debitul expirator maxim
fortat cind 25% din CVF a fost expirata;
este egal cu PEF;
sufera modificari in stadiile
tardive ale disfunctiilor obstructive;
indica starea bronhiilor mici.
47.Despre zgomotul IV este adevarata
urmatoarea afirmatie:
este generat de contractia
muschilor papilari
este un zgomot diastolic
este determinat de inchiderea
valvei tricuspide
UMFCD, 2020/2021
se suprapune pe diastola atriala
este dedublat in inspirul
profund
48.Unda c de pe jugulograma corespunde:
fazei de ejectie rapida a
ventriculului drept
fazei de contractie
izovolumetrica a ventriculului drept
sistolei atriale stangi
relaxarii izovolumetrice a
ventriculului drept
diastazisului ventricular
49.Punctul e de pe carotidograma semnifica:
deschiderea valvei mitrale
deschiderea valvei tricuspide
debutul contractiei
izovolumetrice
deschiderea valvelor
sigmoidiene
debutul relaxarii izovolumetrice
50.A treia ligatura a lui Stannius:
Reprezinta separarea celor
doua atrii prin ligaturarea comunicarii dintre
ele.
Evidentiaza o frecventa atriala
superioara celei din sinusul venos.
Evidentiaza o frecventa in
sinusul venos superioara celei atriale.
Demonstreaza ca pacemakerul
dominant al cordului de broasca (cel care da
ritmul bazal, propriu-zis) nu se afla in atrii.
175 | P a g e
Bobo+TH<3
Demonstreaza ca ritmul idio-
ventricular se genereaza in sinusul venos.
51.In cardiografia Marey, aplicarea unui stimul
electric supraliminar in sistola are urmatoarele
efecte:
Se obtine un raspuns contractil
cu amplitudine redusa.
Produce tetanizare.
Se obtine o extrasistola, care cu
cat este mai precoce, cu atat pauza
compensatorie este mai mare.
Se obtine un raspuns contractil,
care este cu atat mai slab, cu cat stimulul este
aplicat mai devreme.
Nu se obtine raspuns contractil.
52.In cadrul masurarii noninvazive a presiunii
arteriale (PA), la dezumflarea mansetei
tensiometrului, silentiumul stetacustic:
Este evidentiabil in faza 3 a
zgomotelor Korotkoff.
Este evidentiabil in faza 4 a
zgomotelor Korotkoff.
Nu este evidentiabil in cadrul
fazei 5 a zgomotelor Korotkoff.
Este evidentiabil anterior fazei 1
a zgomotelor Korotkoff.
Este evidentiabil in faza 1 a
zgomotelor Korotkoff.
53.In cadrul explorarii reglarii tensiunii arteriale
(TA), testul postural la subiecti sanatosi are
urmatorul efect:
Determina cresterea frecventei
cardiace, dar nu si o reactie vasoconstrictorie
periferica.
UMFCD, 2020/2021
Induce vasoconstrictorie
periferica, dar nu si cresterea frecventei
cardiace.
Scade TA diastolica cu mai mult
de 10 mmHg, dupa 3 minute de ortostatism.
Antreneaza un mecanism de
adaptare baroreflexor.
Creste tonusul parasimpatic.
54.Testul refluxului hepato-jugular:
La subiectii normali, determina
cresterea presiunii venoase (PV) cu cel putin 10
mmHg.
La subiectii cu insuficienta
cardiaca (IC), determina cresterea PV cu cel
mult 10 mmHg.
La pacientii cu IC dreapta,
demonstreaza incapacitatea ventriculului drept
de a se adapta prin mecanism Frank-Starling
intoarcerii venoase crescute.
La pacientii cu IC dreapta nu
induce o destindere mai accentuata a peretilor
venosi jugulari.
Reprezinta compresia hepatica
prin palpare superficiala, continua, timp de
maxim 3 secunde.
BAREM
Celulele pacemaker ale NAV: Au perioada
refractara lunga
Antiportul Na+/Ca2+: Toate afirmatiile sunt
adevarate
Alegeti afirmatia FALSA cu privire la viteza de
conducere a potentialelor de actiune prin
miocard: Este stimulata de adenozina
Sistola atriala: Creste presiunea ventriculara
Functia lusitropa: Influenteaza gradientul
presional dintre atriu si ventricul Intervalul P-Q:
176 | P a g e
Bobo+TH<3
Are o durata crescuta in blocuri atrio-
ventriculare
Intervalul QT: Poate sa fie crescut in
hipocalcemie Derivatiile V1, V2 inregistreaza, in
conditii fiziologice: Toate afirmatiile sunt
corecte
Derivatiile ventriculare stangi inregistreaza, in
conditii fiziologice: O deflexiune pozitiva in
cursul depolarizarii apexului
Alegeti afirmatia GRESITA despre deviatia axiala
dreapta: Este intalnita la pacientii cu
hipertensiune arteriala
In timpul inregistrarii segmentului ST pe ECG:
Are loc ejectia ventriculara rapida
Raspunsul SNC la ischemie: Are ca rezultat
cresterea TA prin vasoconstrictie periferica
puternica
Baroreceptorii: Prezinta fenomenul de
resetting
Reabsorbtia renala a apei: Este crescuta de
angiotensina II
Urmatoarele evenimente se produc in tubul
contort proximal: Reabsorbtia a 65% din apa
filtrata
Reabsorbtia Na+ de-a lungul tubilor renali:
Influenteaza reabsorbtia Cl-, ureei si apei
Alegeti afirmatia FALSA despre rata filtrarii
glomerulare: Poate fi estimata calculand
clearance-ul PAH
Alegeti afirmatia FALSA referitoare la fractia de
filtrare: Are in medie valoarea de 125 mL/min
Producerea unei urini diluate necesita: Scaderea
osmolaritatii mediului extracelular
Alegeti afirmatia FALSA cu privire la secretia
tubulara a potasiului: Este crescuta de ingestia
de Na+
Ureea difuzeaza in interstitiul medularei
profunde, contribuind la cresterea osmolaritatii
acesteia, datorita: Reabsorbției apei de-a lungul
nefronului distal in prezenta ADH
Despre conductanta vasculara este adevarata
afirmatia: Pentru circuitul format din artera
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

mezenterica si artera splenica (AS), CT va Unda c de pe jugulograma corespunde: fazei de

scadea in ocluzia AS. contractie izovolumetrica a ventriculului drept
Stresul parietal (de forfecare) vascular: Este mai Punctul e de pe carotidograma semnifica:
mare la nivel aortic decat capilar. deschiderea valvelor sigmoidiene
Presiunea hidrostatica capilara: Creste in A treia ligatura a lui Stannius: Demonstreaza ca
trombozele venoase profunde. pacemakerul dominant al cordului de broasca
Scaderea concentratiei oxigenului tisular de la (cel care da ritmul bazal, propriu-zis) nu se afla
nivel miocardic: Antreneaza mecanisme in atrii.
metabolice de reglare a microcirculatiei. In cadrul masurarii noninvazive a presiunii
Este parametru al indicelui de performanta arteriale (PA), la dezumflarea mansetei
miocardica: timpul de ejectie al ventriculului tensiometrului, silentiumul stetacustic: Este
stang evidentiabil anterior fazei 1 a zgomotelor
Capacitatea vitala: este suma dintre VER, Korotkoff.
volumul curent si VIR. In cadrul explorarii reglarii tensiunii arteriale
Capacitatea inspiratorie: reprezinta 50% din (TA), testul postural la subiecti sanatosi are
CPT; urmatorul efect: Antreneaza un mecanism de
Histereza pulmonara: se datoreaza reculului adaptare baroreflexor.
elastic pulmonar mai mare in inspir fata de Testul refluxului hepato-jugular: La pacientii cu
expir; IC dreapta, demonstreaza incapacitatea
Spatiul mort anatomic: la persoanele tinere, ventriculului drept de a se adapta prin
sanatoase, este de 150mL. mecanism Frank-Starling intoarcerii venoase
INTREBARI LP crescute
Alegeti afirmatia adevarata cu privire la proba
de dilutie si concentrare Volhard si
interpretarea acesteia: Proba este containdicata
in hipertensiune
Alegeti afirmatia adevarata cu privire la volumul
urinei (diureza): Scade in socul septic
(vasodilatatie sistemica, vasoconstrictie renala)
Cand axa QRS este orientata la +75°,
amplitudinea complexului QRS este: Egala si
pozitiva in D II si aVF
Axa QRS poate fi orientata la -120° daca
amplitudinea complexului QRS este: Minima in
aVL
CRF: creste in disfunctiile ventilatorii
obstructive;
VEMS: nu este un debit respirator real;
FEF75%: indica starea bronhiilor mici.
Despre zgomotul IV este adevarata urmatoarea
afirmatie: este un zgomot diastolic

177 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

178 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate IV
Volumul rezidual:
se determina pe bucla flux/volum;
este aerul din plamini de la finele unui inspir de
repaos;
scade in astmul bronsic.
la virstnici reprezinta 39% din CPT;
este egal cu PEF;
Ștergeți selecția
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
reglarea microcirculatiei pe termen scurt, cu o
exceptie:
Include mecanismul autoreglarii.
Se desfasoara in secunde-minute.
Include mecanismul endotelial.
Include mecanismul metabolic.
Include mecanismul angiogenezei.
Ștergeți selecția
Unda c de pe jugulograma corespunde:
fazei de ejectie rapida a ventriculului drept
relaxarii izovolumetrice a ventriculului drept
fazei de contractie izovolumetrica a
ventriculului drept
diastazisului ventricular
sistolei atriale stangi
Ștergeți selecția
Mictiunea:
Reprezinta volumul de urina produs de rinichi
pe unitatea de timp
Este stimulata de distensia detrusorului
Presupune controlul sfincerului uretral intern
prin n. rusinosi
Poate fi inhibata prin stimulare parasimpatica
Este intotdeauna facilitata de centrii nervosi
superiori
Ștergeți selecția
Unitatea respiratorie terminala:
apartine spatiului mort anatomic;
179 | P a g e
Bobo+TH<3
contine cele mai mici bronhii cu cartilaj.
este alcatuita din bronhiola respiratorie si
structurile ce deriva din ea;
nu contine canale alveolare;
este acinul pulmonar;
Ștergeți selecția
Relaxarea izovolumetrica:
Este mai scurta in VS
Incepe odata cu deschiderea valvelor atrio-
ventriculare
Se realizeaza mai rapid sub influenta stimularii
colinergice
Inscrie o linie vertical descendenta pe diagrama
presiune-volum
Este caracteristica diastolei atriale
Ștergeți selecția
Fibrele Purkinje:
Comunica numai in sens longitudinal cu fibrele
miocardice de lucru
Activitatea lor este inhibata de NSA prin
suprastimulare (overdrive suppression) in
cordul sanatos
Sunt permeabile pentru Ca2+ in faza 0
Pot sa descarce spontan potentiale de actiune
Toate afirmatiile sunt adevarate
Ștergeți selecția
In cursul fazei 2 a potentialului de actiune in
cardiomiocitul de lucru:
Stimularea membranei poate induce
extrasistole
Schimbatorul Na+/Ca2+ expulzeaza Ca2+ catre
mediul extracelular
Are loc relaxarea izovolumetrica
Se produce contractia izovolumetrica
Conductanta Kir scade progresiv
Ștergeți selecția
Complexul QRS:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Se inregistreaza in timpul fazei 2 a PA miocitelor Cordul se afla in perioada refractara

ventriculare Banda A se ingusteaza
Are o durata cuprinsa intre 0.12 – 0.20 s la Pe ECG se inregistreaza segmentul TP
individul sanatos Se realizeaza exclusiv lucru mecanic extern
Permite determinarea axei electrice a inimii Ștergeți selecția
Este modificat in blocul atrio-ventricular
Este de tip R/S < 1 in derivatiile ventriculare Urmatoarele criterii ECG sunt necesare si
stangi obligatorii pt a caracteriza ritmul sinusal
Ștergeți selecția normal, cu EXCEPTIA:
Unda P pozitiva in DI, DII, aVF
In mod obisnuit, capacitatea vitala si VEMS-ul se Segmentul P-R situat pe linia izoelectrica
pot determina prin: Frecventa cardiaca mai mare de 60 bpm si mai
metoda dilutiei He; mica de 100 bpm
masurarea presiunii din treimea medie a Prezenta unei unde P inaintea fiecarui complex
esofagului. ventricular
spirometrie; Intervalul P-Q cuprins intr 0.12 – 0.21 s
bucla volum-presiune statica; Ștergeți selecția
metoda spalarii azotului prin respiratie unica cu
oxigen pur; Referitor la masurarea noninvaziva a presiunii
Ștergeți selecția arteriale (PA), fereastra auscultatorie:
Apare de regula in faza 3 a zgomotelor
Depolarizarea septului interventricular Korotkoff.
determina inregistrea ECG a: Poate preta la supraestimarea valorii PA
Undei s in DI sistolice.
Undei P bifazice in V1 – V2 Apare de regula in faza 1 a zgomotelor
Undei r in aVL Korotkoff.
Undei R in V5 – V6 Poate preta la subestimarea valorii PA
Undei r in V1 diastolice.
Ștergeți selecția Poate fi determinata de prezenta unui flux
arterial scazut si a congestiei venoase de
Bolile cu disfunctii ventilatorii obstructive se vecinatate.
caracterizeaza prin: Ștergeți selecția
cresterea CVF;
scaderea timpului necesar pentru expir; Presiunea arteriala medie:
cresterea calibrului cailor aeriene; Nu se poate determina prin integrarea
cresterea debitelor expiratorii instantanee. planimetrica a ariei de sub curba sfigmogramei.
cresterea VR si a CRF; Se poate determina prin calcul din legea Ohm.
Ștergeți selecția Nu se poate determina invaziv.
Reprezinta o medie aritmetica a valorilor
In timpul contractiei fibrelor miocardice de presiunii arteriale sitolice (PAs) si presiunii
lucru: arteriale diastolice (PAd).
Banda I nu isi modifica dimensiunea

180 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Valoarea ei depinde mai mult de cea a PAs, Cele care se filtreaza, se reabsorb si se secreta,
decat de a PAd. cu dominanta reabsorbtiei
Ștergeți selecția Ștergeți selecția

Inregistrarea activitatii inimii folosind Presiunea transpulmonara:

cardiograful Marey evidentiaza urmatoarele, cu
o EXCEPTIE:
Inexcitabilitatea cordului in sistola.
Perioada refractara.
Inexcitabilitatea periodica a cordului.
Pauza compensatorie.
Inexcitabilitatea cordului in diastola.
Ștergeți selecția
este intotdeauna mai mare decit presiunea
alveolara.
este egala cu presiunea barometrica;
este presiunea de la nivelul cavitatii bucale;
este diferenta dintre presiunea alveolara si cea
pleurala;
se determina prin metoda spirometriei;
Ștergeți selecția

Pe apexocardiograma undei f ii corespunde: Alegeti afirmatia FALSA cu privire la intervalul R-

ejectiei lente R:
ejectiei rapide Este folosit pt stabilirea regularitatii ritmului
umplerii rapide ventricular
relaxarii izovolumetrice Este necesar pt calcularea intervalului QTc
contractiei izovolumetrice Reprezinta durata unui ciclu cardiac
Ștergeți selecția Este scazut in bradicardia sinusala
Este util pentru stabilirea frecventei cardiace
Fibrele miocardice de lucru: Ștergeți selecția
Stimulate prematur in diastola raspund prin
contractie extrasistolica Urmatorul mecanism este implicat in
Au un Vm de repaus mai putin negativ decat dezvoltarea edemelor:
fibrele NSA Scaderea presiunii hidrostatice capilare.
Primesc impulsuri nervoase motorii care initiaza Cresterea sintezei proteice la nivel hepatic.
contractia Cresterea presiunii oncotice capilare.
Au canalele de potasiu voltaj dependente Insuficienta limfatica datorata evidarii
inactive in cursul fazei 2 a PA ganglionare.
Au PA cu durata mai scurta in zona Scaderea presiunii oncotice interstitiale.
subendocardica fata de cea subepicardica Ștergeți selecția
Ștergeți selecția
Indicele presional gleznă-braţ:
Care dintre urmatoarele substante are un Este util diagnosticarii bolilor vasculare
clearance mai mare decat rata filtrarii obstructive periferice.
glomerulare: Nu se determina niciodata prin ultrasonografie
Antibiotice Doppler.
Calciul liber plasmatic Presupune determinarea PAs la nivelul coapsei
Manitolul stangi.
Cele care se filtreaza si se reabsorb in totalitate

181 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Nu presupune determinarea PAs la nivelul Suntul arterio-venos.

bratelor. Ștergeți selecția
Presupune determinarea presiunii arteriale
sistolice (PAs) la nivelul coapsei drepte. Zgomotul I este generat in special de:
Ștergeți selecția inchiderea valvelor atrioventriculare
deschiderea valvelor atrioventriculare
Alegeti afirmatia adevarata: deschiderea valvei pulmonare
Durata intervalului QT scade in hipertrofia inchiderea valvei aortice
ventriculara dreapta contractia atriala
Unda U poate fi determinata de repolarizarea Ștergeți selecția
tardiva a miocitelor mezomiocardice
Derivatia DII este perpendiculara pe aVR Presiunea ventriculara:
O ECG standard inregistreaza activitatea Influenteaza tensiunea parietala, invers
electrica a fasciculului His proportional
Suma potentialelor inregistrate in DI si DII este Creste abrupt in timpul umplerii ventriculare
egala cu potentialul inregistrat de DIII rapide
Ștergeți selecția Scade in stenoza aortica
Scade abrupt in timpul relaxarii izovolumetrice
Volumul respirator curent: Este mai mica la inceputul relaxarii
reprezinta VEMS-ul; izovolumetrice decat la inceputul contractiei
creste in efortul fizic, pe seama VIR; izovolumetrice
face parte din CRF. Ștergeți selecția
nu este influentat de activitatea metabolica a
organismului; Capacitatea vitala:
este egal cu volumul rezidual; scade in disfunctiile obstructive, cind obstructia
Ștergeți selecția cailor aeriene este difuza si severa;
este egala cu CPT;
Cresterea volumului fluidului extracelular este mai mica decit VEMS;
determina: nu contine VIR.
Natriureza presionala prin cresterea TA creste in disfunctiile ventilatorii restrictive;
Stimularea eliberarii de ADH Ștergeți selecția
Eliberarea de renina
Scaderea nivelurilor PNA In caile aeriene, celulele Goblet:
Stimularea reabsorbtiei renale a sodiului secreta IgA.
Ștergeți selecția sint principalele celule secretante de surfactant;
secreta mucine;
Urmatorul vas nu intra in constitutia unei se gasesc in cel mai mare numar in bronhiolele
“unitati nutritive” (microcirculatorii): terminale;
Capilarul. cresc numeric spre periferia arborelui
Canalul preferential arterio-venos. traheobronsic;
Artera renala. Ștergeți selecția
Venula postcapilara.

182 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Alegeti afirmatia FALSA referitoare la debitul
cardiac:
Creste ca raspuns la cresterea volemiei prin
reflex Bainbridge
Creste sub influenta ATII
Este mentinut la valori relativ constante prin
reflexul baroreceptor
Variaza liniar cu intoarcerea venoasa
Depinde de suma fluxurilor sanguine tisulare
Ștergeți selecția
In cadrul testului postural de explorare a reglarii
tensiunii arteriale (TA), hipotensiunea
ortostatica (dupa 3 minute de ortostatism):
Hipovolemia nu poate fi considerata o posibila
cauza a acestei conditii clinice.
Este de scaderea TA sistolice cu cel mult 10
mmHg.
Presupune scaderea TA sistolice cu cel mult 20
mmHg si a TA diastolice cu cel putin 20 mmHg.
Presupune scaderea TA diastolice cu cel mult 10
mmHg.
Adesea asociaza o crestere a frecventei cardiace
(dar de obicei cu mai putin de 20 batai/min).
Ștergeți selecția
Diureza este crescuta de:
Aldosteron
Hipotensiune
Arginin vasopresina
Stimularea SNVSp
PNA
Ștergeți selecția
Reabsorbtia tubulara a apei este diminuata de:
Scaderea presiunii hidrostatice din capilarele
peritubulare
Cresterea concentratiei plasmatice a albuminei
Cresterea TA
Vasoconstrictia arteriolei eferente
Cresterea presiunii coloidosmotice interstitiale
Ștergeți selecția
183 | P a g e
Bobo+TH<3
Unda T:
Fiziologic, este simetrica
Este modificata in infarctul miocardic
Nu este modificata in hipertrofiile ventriculare
Este negativa in derivatiile ventriculare stangi la
individual sanatos
Amplitudinea sa se estimeaza folosind indicele
Sokolow-Lyon
Ștergeți selecția
Panta catacrota include:
unda de reascensiune
contractia izovolumetrica
unda de percutie
incizura dicrota si unda dicrota
o curba rapid ascendenta
Ștergeți selecția
Prima ligatura a lui Stannius:
Izoleaza pacemakerul dominant al cordului de
broasca (cel care da ritmul propriu-zis, bazal al
inimii).
Izoleaza ganglionul Bidder.
Conduce la contractarea sinusului venos cu o
frecventa mai mica decat cea bazala.
Conduce la contractarea atriilor si ventriculului
cu o anumita frecventa, iar a sinusului venos cu
o frecventa superioara.
Este pozitionata intre atrii si ventricul.
Ștergeți selecția
Clearance-ul renal al unei substante:
Este independent de rata filtrarii glomerulare
Depinde de diureza, invers proportional
Este mai mare pentru uree decat pentru inulina
Este exprimat in mg de substanta eliminata pe
minut
Depinde de concetratia urinara a substantei,
direct proportional
Ștergeți selecția
UMFCD, 2020/2021
Despre distensibilitatea vasculara este
adevarata afirmatia:
In formula de calcul „Volumul initial al
vasului”(Vi) este prezent la numarator.
Datorita distensibilitatii crescute, la nivel
arterial se dezvolta frecvent varice.
Arterele sunt de 8 ori mai distensibile decat
venele.
Reprezinta produsul dintre complianta
vasculara si Vi.
Are un rol important in generarea fenomenului
Windkessel.
Ștergeți selecția
Despre presiunea venoasa sunt adevarate
urmatoarele, cu o exceptie:
PVC corespunde punctului de inflexiune dintre
unda „v” si unda „H” pe jugulograma.
Poate fi masurata prin proceduri noninvazive
(indirecte).
Poate fi masurata prin proceduri invazive
(directe).
Toate masuratorile sunt raportate la presiunea
venoasa centrala (PVC).
PVC se masoara invaziv cu ajutorul cateterului
venos central.
Ștergeți selecția
184 | P a g e
Bobo+TH<3
Alungirea complexului QRS indica:
Bradicardie ventriculara
Intarzierea conducerii PA in NAV
Conducere intarziata prin sistemul His-Purkinje
Ax electric deviat la dreapta
Cresterea durateri PA ventricular
Ștergeți selecția
La nivelul nefronilor:
Aminoacizii sunt reabsorbiti prin mecanisme
active primare
Creatinina este filtrata si reabsorbita
Potasiul este reabsorbit sub controlul
aldosteronului
Urea este filtrata, reabsorbita si secretata
Acidul paraaminohipuric (PAH) este filtrat si
reabsorbit
Ștergeți selecția
Volumul fluidului extracelular este influentat de
urmatoarele:
Toate raspunsurile
Stimularea baroreceptorilor prin TA crescuta
timp de peste 24 – 48 h
Activitatea fibrelor B atriale
Peptidul natriuretic atrial
Controlul excretiei renale a sodiului
UMFCD, 2020/2021
Examen, semestrul II, 18 iunie
1.Clearance-ul renal al unei substante:
Este independent de rata filtrarii glomerulare
Este mai mare pentru uree decat pentru inulina
Depinde de concetratia urinara a substantei,
direct proportional
Este exprimat in mg de substanta eliminata pe
minut
Depinde de diureza, invers proportional
2.Cresterea volumului fluidului extracelular
determina:
Natriureza presionala prin cresterea TA
Scaderea nivelurilor PNA
Stimularea eliberarii de ADH
Stimularea reabsorbtiei renale a sodiului
Eliberarea de renina
3.Bolile cu disfunctii ventilatorii obstructive se
caracterizeaza prin:
cresterea VR si a CRF;
cresterea CVF;
cresterea debitelor expiratorii instantanee.
scaderea timpului necesar pentru expir;
cresterea calibrului cailor aeriene;
4.Volumul fluidului extracelular este influentat
de urmatoarele:
Toate raspunsurile
Activitatea fibrelor B atriale
Stimularea baroreceptorilor prin TA crescuta
timp de peste 24 – 48 h
Peptidul natriuretic atrial
Controlul excretiei renale a sodiului
5.Urmatorul mecanism este implicat in
dezvoltarea edemelor:
Cresterea presiunii oncotice capilare.
Scaderea presiunii hidrostatice capilare.
Insuficienta limfatica datorata evidarii
ganglionare.
185 | P a g e
Bobo+TH<3
Scaderea presiunii oncotice interstitiale.
Cresterea sintezei proteice la nivel hepatic.
6. In cursul fazei 2 a potentialului de actiune in
cardiomiocitul de lucru ? (o grila dubioasa):
Conductanta Kir scade progresiv
Are loc relaxarea izovolumetrica
Se produce contractia izovolumetrica
Schimbatorul Na+/Ca2+ expulzeaza Ca2+ catre
mediul extracelular
Stimularea membranei poate induce
extrasistole
7. In cadrul testului postural de explorare a
reglarii tensiunii arteriale (TA), hipotensiunea
ortostatica (dupa 3 minute de ortostatism):
Presupune scaderea TA sistolice cu cel mult 20
mmHg si a TA diastolice cu cel putin 20 mmHg.
Este de scaderea TA sistolice cu cel mult 10
mmHg.
Adesea asociaza o crestere a frecventei cardiace
(dar de obicei cu mai putin de 20 batai/min).
Presupune scaderea TA diastolice cu cel mult 10
mmHg.
Hipovolemia nu poate fi considerata o posibila
cauza a acestei conditii clinice.
8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
reglarea microcirculatiei pe termen scurt, cu o
exceptie:
Include mecanismul autoreglarii.
Include mecanismul metabolic.
Include mecanismul endotelial.
Se desfasoara in secunde-minute.
Include mecanismul angiogenezei.
9. Alegeti afirmatia FALSA cu privire la intervalul
R-R:
Este util pentru stabilirea frecventei cardiace
Este scazut in bradicardia sinusala
UMFCD, 2020/2021
Este folosit pt stabilirea regularitatii ritmului
ventricular
Este necesar pt calcularea intervalului QTc
Reprezinta durata unui ciclu cardiac
10. Fibrele miocardice de lucru:
Stimulate prematur in diastola raspund prin
contractie extrasistolica
Au PA cu durata mai scurta in zona
subendocardica fata de cea subepicardica
Au canalele de potasiu voltaj dependente
inactive in cursul fazei 2 a PA
Primesc impulsuri nervoase motorii care initiaza
contractia
Au un Vm de repaus mai putin negativ decat
fibrele NSA
11.La nivelul nefronilor:
Urea este filtrata, reabsorbita si secretata -
Potasiul este reabsorbit sub controlul
aldosteronului
Creatinina este filtrata si reabsorbita - nu
Acidul paraaminohipuric (PAH) este filtrat si
reabsorbit
Aminoacizii sunt reabsorbiti prin mecanisme
active primare
12.In timpul contractiei fibrelor miocardice de
lucru:
Pe ECG se inregistreaza segmentul TP
Cordul se afla in perioada refractara
Banda A se ingusteaza
Banda I nu isi modifica dimensiunea
Se realizeaza exclusiv lucru mecanic extern
13. Panta catacrota include:
o curba rapid ascendenta
incizura dicrota si unda dicrota
unda de percutie
contractia izovolumetrica
unda de reascensiune
186 | P a g e
Bobo+TH<3
14. Alungirea complexului QRS indica:
Conducere intarziata prin sistemul His-Purkinje
Ax electric deviat la dreapta
Cresterea durateri PA ventricular
Bradicardie ventriculara
Intarzierea conducerii PA in NAV
15. Prima ligatura a lui Stannius:
Conduce la contractarea atriilor si ventriculului
cu o anumita frecventa, iar a sinusului venos cu
o frecventa superioara.
Izoleaza ganglionul Bidder.
Conduce la contractarea sinusului venos cu o
frecventa mai mica decat cea bazala.
Este pozitionata intre atrii si ventricul.
Izoleaza pacemakerul dominant al cordului de
broasca (cel care da ritmul propriu-zis, bazal al
inimii).
16. Pe apexocardiograma undei f ii corespunde:
contractiei izovolumetrice
ejectiei rapide
umplerii rapide
ejectiei lente
relaxarii izovolumetrice
17. Alegeti afirmatia FALSA referitoare la debitul
cardiac:
Creste sub influenta ATII
Este mentinut la valori relativ constante prin
reflexul baroreceptor
Variaza liniar cu intoarcerea venoasa
Creste ca raspuns la cresterea volemiei prin
reflex Bainbridge
Depinde de suma fluxurilor sanguine tisulare
18. Urmatoarele criterii ECG sunt necesare si
obligatorii pt a caracteriza ritmul sinusal
normal, cu EXCEPTIA:
Intervalul P-Q cuprins intr 0.12 – 0.21 s
Unda P pozitiva in DI, DII, aVF
Frecventa cardiaca mai mare de 60 bpm si mai
mica de 100 bpm
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Prezenta unei unde P inaintea fiecarui complex
ventricular
Segmentul P-R situat pe linia izoelectrica
19. Inregistrarea activitatii inimii folosind
cardiograful Marey evidentiaza urmatoarele, cu
o EXCEPTIE:
Inexcitabilitatea cordului in sistola.
Inexcitabilitatea cordului in diastola.
Inexcitabilitatea periodica a cordului.
Pauza compensatorie.
Perioada refractara.
20. Relaxarea izovolumetrica:
Inscrie o linie vertical descendenta pe diagrama
presiune-volum
Incepe odata cu deschiderea valvelor atrio-
ventriculare
Se realizeaza mai rapid sub influenta stimularii
colinergice
Este caracteristica diastolei atriale
Este mai scurta in VS
21. Capacitatea vitala:
nu contine VIR.
este egala cu CPT;
este mai mica decit VEMS;
creste in disfunctiile ventilatorii restrictive;
scade in disfunctiile obstructive, cind obstructia
cailor aeriene este difuza si severa;
22. Volumul rezidual:
la virstnici reprezinta 39% din CPT;
este aerul din plamini de la finele unui inspir de
repaos;-
se determina pe bucla flux/volum;
scade in astmul bronsic.
este egal cu PEF;
23. Fibrele Purkinje:
Activitatea lor este inhibata de NSA prin
suprastimulare (overdrive suppression) in
cordul sanatos
Comunica numai in sens longitudinal cu fibrele
miocardice de lucru-
Sunt permeabile pentru Ca2+ in faza 0
Pot sa descarce spontan potentiale de actiune
Toate afirmatiile sunt adevarate
24. Alegeti afirmatia adevarata:
Unda U poate fi determinata de repolarizarea
tardiva a miocitelor mezomiocardice
O ECG standard inregistreaza activitatea
electrica a fasciculului His
Derivatia DII este perpendiculara pe aVR
Durata intervalului QT scade in hipertrofia
ventriculara dreapta
Suma potentialelor inregistrate in DI si DII este
egala cu potentialul inregistrat de DIII
25. Unda T:
Este negativa in derivatiile ventriculare stangi la
individual sanatos
Fiziologic, este simetrica-
Este modificata in infarctul miocardic
Amplitudinea sa se estimeaza folosind indicele
Sokolow-Lyon-
Nu este modificata in hipertrofiile ventriculare-
26. Presiunea transpulmonara:
se determina prin metoda spirometriei;
este intotdeauna mai mare decit presiunea
alveolara.
este diferenta dintre presiunea alveolara si cea
pleurala;
este presiunea de la nivelul cavitatii bucale;
este egala cu presiunea barometrica;
27. Unda c de pe jugulograma corespunde:
sistolei atriale stangi
fazei de ejectie rapida a ventriculului drept
relaxarii izovolumetrice a ventriculului drept

187 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

fazei de contractie izovolumetrica a Poate fi determinata de prezenta unui flux

ventriculului drept arterial scazut si a congestiei venoase de
diastazisului ventricular vecinatate.
Poate preta la subestimarea valorii PA
28. Presiunea ventriculara: diastolice.
Scade abrupt in timpul relaxarii izovolumetrice
Creste abrupt in timpul umplerii ventriculare 32. Complexul QRS:
rapide Are o durata cuprinsa intre 0.12 – 0.20 s la
Influenteaza tensiunea parietala, invers individul sanatos
proportional Permite determinarea axei electrice a inimii
Scade in stenoza aortica Se inregistreaza in timpul fazei 2 a PA miocitelor
Este mai mica la inceputul relaxarii ventriculare
izovolumetrice decat la inceputul contractiei Este de tip R/S < 1 in derivatiile ventriculare
izovolumetrice stangi
Este modificat in blocul atrio-ventricular
29. Reabsorbtia tubulara a apei este diminuata
de: 33. Diureza este crescuta de:
Scaderea presiunii hidrostatice din capilarele Hipotensiune
peritubulare Stimularea SNVSp
Cresterea concentratiei plasmatice a albuminei Arginin vasopresina
Cresterea presiunii coloidosmotice interstitiale Aldosteron
Cresterea TA PNA
Vasoconstrictia arteriolei eferente
34. In mod obisnuit, capacitatea vitala si VEMS-
ul se pot determina prin:
30. Depolarizarea septului interventricular bucla volum-presiune statica;
determina inregistrea ECG a: metoda dilutiei He;
Undei P bifazice in V1 – V2 spirometrie;
Undei s in DI metoda spalarii azotului prin respiratie unica cu
Undei r in aVL oxigen pur;
Undei r in V1 masurarea presiunii din treimea medie a
Undei R in V5 – V6 esofagului.

31. Referitor la masurarea noninvaziva a 35. In caile aeriene, celulele Goblet:

presiunii arteriale (PA), fereastra auscultatorie: secreta IgA.
Poate preta la supraestimarea valorii PA se gasesc in cel mai mare numar in bronhiolele
sistolice. terminale;
Apare de regula in faza 3 a zgomotelor sint principalele celule secretante de surfactant;
Korotkoff. cresc numeric spre periferia arborelui
Apare de regula in faza 1 a zgomotelor traheobronsic;
Korotkoff. secreta mucine;

188 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
36. Care dintre urmatoarele substante are un
clearance mai mare decat rata filtrarii
glomerulare:
Calciul liber plasmatic
Antibiotice
Cele care se filtreaza, se reabsorb si se secreta,
cu dominanta reabsorbtiei
Cele care se filtreaza si se reabsorb in totalitate
Manitolul
37. Zgomotul I este generat in special de:
contractia atriala
deschiderea valvelor atrioventriculare
deschiderea valvei pulmonare
inchiderea valvelor atrioventriculare
inchiderea valvei aortice
38. Despre distensibilitatea vasculara este
adevarata afirmatia:
In formula de calcul „Volumul initial al
vasului”(Vi) este prezent la numarator.
Are un rol important in generarea fenomenului
Windkessel.
Reprezinta produsul dintre complianta
vasculara si Vi.
Arterele sunt de 8 ori mai distensibile decat
venele.
Datorita distensibilitatii crescute, la nivel
arterial se dezvolta frecvent varice.
39. Unitatea respiratorie terminala:
este alcatuita din bronhiola respiratorie si
structurile ce deriva din ea;
este acinul pulmonar;
nu contine canale alveolare;
apartine spatiului mort anatomic;
contine cele mai mici bronhii cu cartilaj.
40. Volumul respirator curent:
este egal cu volumul rezidual;
creste in efortul fizic, pe seama VIR;
reprezinta VEMS-ul;
189 | P a g e
Bobo+TH<3
face parte din CRF.
nu este influentat de activitatea metabolica a
organismului;
41. Presiunea arteriala medie:
Valoarea ei depinde mai mult de cea a PAs,
decat de a PAd.
Nu se poate determina invaziv.
Reprezinta o medie aritmetica a valorilor
presiunii arteriale sitolice (PAs) si presiunii
arteriale diastolice (PAd).
Se poate determina prin calcul din legea Ohm.
Nu se poate determina prin integrarea
planimetrica a ariei de sub curba sfigmogramei.
42. Urmatorul vas nu intra in constitutia unei
“unitati nutritive” (microcirculatorii):
Venula postcapilara.
Artera renala.
Suntul arterio-venos.
Canalul preferential arterio-venos.
Capilarul.
43. Despre presiunea venoasa sunt adevarate
urmatoarele, cu o exceptie:
Poate fi masurata prin proceduri invazive
(directe).
Toate masuratorile sunt raportate la presiunea
venoasa centrala (PVC).
PVC corespunde punctului de inflexiune dintre
unda „v” si unda „H” pe jugulograma.
PVC se masoara invaziv cu ajutorul cateterului
venos central.
Poate fi masurata prin proceduri noninvazive
(indirecte).
44. Indicele presional gleznă-braţ:
Presupune determinarea PAs la nivelul coapsei
stangi.
Presupune determinarea presiunii arteriale
sistolice (PAs) la nivelul coapsei drepte.
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Nu presupune determinarea PAs la nivelul Presupune controlul sfincerului uretral intern

bratelor. prin n. rusinosi
Nu se determina niciodata prin ultrasonografie Reprezinta volumul de urina produs de rinichi
Doppler. pe unitatea de timp
Este util diagnosticarii bolilor vasculare Este stimulata de distensia detrusorului
obstructive periferice. Poate fi inhibata prin stimulare parasimpatica
Este întotdeauna facilitată de centrii nervoși
45.Mictiunea: superiori

190 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate V (intitulate Test simulare
nr. 2)
1.Volumul rezidual:
1.face parte din capacitatea vitala
2.scade in disfunctiile ventilatorii obstructive
3.este volumul de aer care mai ramane in
plamani la finele unui expir de repaus
4.face parte din CRF
2.Depolarizarea lenta diastolica :
1.este initiata prin activarea canalelor de Ca de
tip L
2.are o durata mai lunga sub influenta
ivabradinei
3.are ca rezultat inversarea polaritatii
membranei
4.este scurtata de stimularea SNVS
3.Diabetul renal se caracterizeaza prin :
1.hiposecretie de insulina
2.normoglicemie si glicozurie
3.hiperglicemie si glicozurie
4.transportul transtubular alterat al glucozei
4.Cresterea ratei metabolice este urmata de :
1.cresterea concentratiei tisulare de CO2
2.scaderea concentratiei tisulare de O2
3.cresterea fluxului sangvin
4.cresterea rezistentei vasculare
5.Axa QRS poate fi orientata la -15 grade daca
amplitudinea complexului QRS este:
1.nula in DII
2.maxima si negativa in aVR
3.minima in DIII
4.egala si pozitiva in DI si aVL
6.Disfunctia ventilatorie de tip restrictiv este
intalnita la pacientii cu:
1.staza sanguina pulmonara
2.leziuni distructive ale parenchimului pulmonar
3.cardiomegalie
4.hernie diafragmatica
7.Functia lusitropa :
191 | P a g e
Bobo+TH<3
1.necesita consum energetic
2.influenteaza presarcina
3.este stimulata prin fosforilarea TnI
4.este stimulata prin fosforilarea ATPazei Na/K
8..Axa QRS este orientata la +105 daca
amplitudinea complexului QRS este :
1.maxima si pozitiva in DIII
2. egala si cea mai mare in DIII(+) si aVF(+)
3.minima in V3-V4
4.egala si cea mai mica in DI(+) si aVR (+)
9.Echilibrul glomerulotubular :
1.protejeaza capilarele glomerulare impotriva
cresterii presiunii de perfuzie
2.previne suprasolicitarea segmentelor distale
cand RFG creste
3.are 2 componente legate de aparatul
juxtaglomerular
4.reprezinta capacitatea rinichiului de a creste
rata reabsorbtiei ca urmare a cresterii RFG
10.Canalele de K voltaj dependente :
1.sunt deschide in faza 4 a potentialului de
actiune
2.sunt partial activate in faza 2 a PA in
cardiomiocitul de lucru
3.scurteaza durata PA sub actiunea acetilcolinei
4.sunt stimulate de SNVS
11..Concentratia calciului citoplasmatic din
celulele miocardice este crescuta prin:
1.pompa de calciu sarcolemala
2.canalele de calciu sarcoplasmice
3.transportorul Na/Ca la potentiale
membranare mai negative de -40 mv
4.canale de Ca de tip L
12.Surfactantul alveolar :
1.este secretat in plamanii fetali in cantitate
crescuta in ultimul trimestru de sarcina
2.scade tensiunea superficiala la nivelul
suprafetei alveolare
3.contine dipalmitoil-fosfatidil-colina
4.este secretat in cantitate crescuta in cazul
administrarii de glucocorticoizi
13.Hipoxia alveolara :
UMFCD, 2020/2021
1.induce vasoconstrictie mai ales la nivelul
arteriolelor precapilare
2.afecteaza in mai mica masura venulele
pulmonare
3.are ca senzori mitocondriile si NADPH
oxidazele
4.cand este de lunga durata induce aparitia
hipertensiunii pulmonare
14.Electrocardiograma normala:
1.Foloseste 6 derivatii bipolare
2.Are un segment PR cu durata de 0,12-0,20 s
3.inregistreaza activitatea electrica a NAV
4.Poate inregistra complexe QRS echidifazice in
V3,V4
15.Agonisti ai receptorilor beta 1 adrenergici :
1.amplifica If
2.cresc durata PA in cardiomiocitul de lucru
3.au efect lusitrop pozitiv
4.cresc pragul de activare a canalelor de Ca de
tip L
16.Relaxarea izovolumetrica
1.este discret mai lunga in VD fata de VS
2.se produce pe parcursul inregistrarii
fonocardiografice a Z2
3.inscrie o linie vertical ascendenta pe
diagrama volum –presiune
4.se realizeaza mai rapid sub influenta stimularii
beta 1 adrenergice
17.Sunt adevarate urmatoarele despre
fenomenul angiogenezei:
1.poate aparea in timpul aclimatizarii la
altitudine
2.poate fi intalnit in vindecarea ranilor
3.poate aparea in urma unor activitati fizice
sustinute
4.poate fi generat de procesele tranzitorii de
vasodilatatie locala,cu durata de ordinul
minutelor
18.Referitor la circulatia coronariana sunt
adevarate urmatoarele afirmatii :
1.in sistola, fluxul sanguin subendocardic este
mai mic decat cel subepicardic
192 | P a g e
Bobo+TH<3
2.in diastola fluxul sanguin subendocardic este
mai mare decat cel subepicardic
3.cand scade global perfuzia miocardica,
primele leziuni ischemice se vor vedea la nivel
subendocardic
4. cand scade global perfuzia miocardica,
primele leziuni ischemice se vor vedea la nivel
subepicardic
19.In timpul contractiei miocardiocitului de
lucru :
1.se inregistreaza segmentul ST pe ECG
2.Banda A din structura sarcomerului se
ingusteaza
3. Cordul se afla in perioada refractara
4.Se realizeaza exlusiv lucru mecanic extern
20.Schimbatorul Na-Ca :
1.este prezent mai ales la nivelul tubilor T
2.este cel mai activ sistem de transport
sarcolemal implicat in expulzarea Calciului
3.in timpul fazei 2 a PA introduce Ca in celula
4.in timpul fazei 4 a PA creeaza un influx net de
sarcina pozitiva
21.Hipoventilatia alveolara induce :
1.hipoxia alveolara
2.vasodilatatie in acel teritoriu pulmonar
3.scaderea perfuziei in acel teritoriu pulmonar
4.scaderea rezistentei vasculare in teritoriul
pulmonar respectiv
22.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
1.lipsa surfactantului alveolar induce scaderea
tensiunii superficiale
2.volumul respirator curent creste in timpul
efortului muscular
3.secretia de surfactant alveolar este inhibata
de glucocorticoizi
4.volumul respirator curent face parte din
capacitatea inspiratorie
23.Fenomene de turbulenta care genereaza o
viteza critica de curgere sanguina, se pot
intalni in urmatoarele situatii:
1.scaderea vascozitatii sanguine
2.sunturi arteriovenoase
UMFCD, 2020/2021
3.micsorarea calibrului vascular (stenoze
vasculare)
4.in zonele unde geometria vasului sangvin
preteaza la turbulente si diametrul este obisnuit
mai mare , atunci cand creste debitul sistolic(
ex:crosa aortei)
24.Diodrast este utilizat pentru a masura :
1.debitul plasmatic renal
2.clearance apei libere
3.fluxul sanguin renal
4.debitul filtrarii glomerulare
25.Complianta dinamica :
1.nu depinde de volumul de aer din plamani
2.se masoara pornind de la CPT
3.in cazul ventilatiei neuniforme este mai mare
decat complianta statica
4.este mai mica la volume apropiate de volumul
rezidual
26.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate :
1.presiunea alveolara(PA) este egala cu suma
dintre presiunea pleurala(PP) si cea
transpulmonara(PT)
2.PT e suma dintre PA si PP
3.PT este egala cu presiunea de recul elastic
pulmonar
4.la 37 de grade Celsius, la o interfata simpla
aer/ lichid , tensiunea superficiala este de 0
dyne/ cm
27.Automatismul cardiac :
1.asigura generarea spontana a potentialelor de
actiune cu perioada refractara cea mai scurta
dintre celulele miocardice
2.poate asigura functia cronotropa in conditii
bazale de cord denervat
3.poate fi influentat de rata metabolica a
celulelor miocardice
4.este dependent de receptorii rianodinici RYT2
28.Mecanismele locale de ajustare a raportului
V/Q constau in :
1.efectul bronhoconstrictor al hipocapniei din
zonele ventilate normal,dar slab perfuzate
193 | P a g e
Bobo+TH<3
2.efectul bronhodilatator al hipocapniei din
zonele ventilate normal dar slab perfuzate
3.efectul vasoconstrictor al hipoxiei alveolare in
zonele hipoventilate dar normal perfuzate
4.efectul vasodilatator al hipoxiei alveolare in
zonele hipoventilate, dar normal perfuzate
29.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
1.VEMS creste in disfunctiile obstructive severe
2.histamina are efect bronhodilatator
3.in disfunctiile restrictive severe creste
volumul rezidual
4.spatiul mort anatomic nu participa la
schimburile gazoase pulmonare
30.Substante vasoconstrictorii sunt :
1.noradrenalina prin receptori alfa 1
2.adrenalina prin receptori beta 2
3.vasopresina
4.histamina
31.Care dintre urmatorii factori controleaza
circulatia pulmonara?
1.gradientul presional dintre artele pulmonare
si venele pulmonare
2.ciclul ventilator
3.variatiile fazice ale presiunii intratoracice
4.tonusul musculaturii netede prezenta in
ramificatiile arteriale si venoase
32.Circulatia pulmonara :
1.este conectata in serie cu cea sistemica
2.este singura circulatie de organ care primeste
integral debitul cardiac
3.se desfasoara la un regim presional scazut
4.are un pat vascular greu distensibil
33.In cursul diastolei ventriculare :
1.se aude suflul produs de stenoza aortica
2.valvele semilunare sunt inchise
3.presiunea ventriculara ramane constanta
4.se inregistreaza zgomotele cardiace 3 si 4
34.Derivatiile planului transversal :
1.permit determinarea axei electrice a inimii
2.sunt unipolare
3.formeaza unghiuri de 30 de grade intre ele
4.permit determinarea deflexiunii intrinsecoide
UMFCD, 2020/2021
35.Despre rezistenta vasculara
periferica,respectiv conductanta vasculara sunt
adevarate urmatoarele afirmatii:
1.cand raza de curbura se reduce de 2 ori,
conductanta vasculara se va micsora de 16 ori
2.este maxima la nivel arteriolar,deoarece aici
patul vascular inglobeaza mai multe circuite in
paralel decat in sectorul capilar
3.cand raza de curbura se reduce de 3 ori,
rezistenta va creste de 81 de ori
4.este mai mare la nivel capilar decat la nivel
arteriolar
36.Conducerea PA prin miocard :
1.intr-un circuit reintrant este mai lenta decat
raportul dintre lungimea acestuia si durata PA
2. este stimulata de adenozina
3.cand sufera modificari patologice poate
influenta functia de pompa
4.se realizeaza rapid prin fibre Purkinje intre
NSA si NAV
37.Urmatorii reprezinta indici ai functiei
sistolice care evalueaza functia de pompa a
ventriculului:
1.lucrul mecanic diastolic
2.indexul cardiac
3.volumul telediastolic ventricular
4.debitul cardiac
38.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii
despre endoteliul vascular, CU EXCEPTIA :
1.glicocalixul endotelial contribuie la reducerea
fortelor de frecare dintre coloana de sange si
peretele vascular
2.participa la procese de schimb lichidian
transcapilar cum ar fi difuziunea
3.are importanta functie vasoactiva
4.are rol protector, limitand stretchingul
exagerat al vasului datorat cresterii presiunii
sangelui
39.Sunt adevarate urmatoarele despre
presiunea hidrostatica la nivel capilar, CU
EXCEPTIA :
1.are valoarea de 35 mmHg la capatul arterial al
capilarului
194 | P a g e
Bobo+TH<3
2.este mai mult influentata de rezistenta
vasculara precapilara decat de cea postcapilara
3.are valoarea de 15mmHg la capatul venos al
capilarului
4.variatia presiunii arteriale din amonte isi pune
o amprenta mai mare asupra acesteia decat
variatia presiunii venoase din aval
40.Rezistenta vasculara pulmonara :
1.creste in edemul pulmonar
2.este scazuta de serotonina
3.este crescuta de angiotensina II
4.este scazuta in hipoxia alveolara
41.Fractia de filtrare :
1.este raportul dintre RFG/FPR
2.are o valoare de 12,5 ml/min
3.scade cand FPR creste
4.rezulta din raportul RFG/Pef
42.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
1.Forma combinata cu hemoglobina a O2
reprezinta 95% din cantitatea totala de O2
transportata
2.Histidina este aminoaciodul esential care
doneaza sarcinile negative pentru stabilizarea
legaturii Fe -O2
3.In absenta O2 , histidina ridica atomul de Fe
deasupra planului inelului porfirinic
4.Fixarea O2 pe cei 4 atomi de Fe se face
simultan
43.Despre presarcina sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
1.Pana la o anumita limita depinde invers
proportional de gradul de alungire a fibrelor
miocardice
2.reprezinta sarcina impusa ventriculului inainte
de debutul contractiei
2.poate creste in expir profund
4.indicele care estimeaza presarcina este VTD
44.Deviatia axiala dreapta:
1.este caracteristica hemiblocurilor ventriculare
2.se inregistreaza in hipertrofia ventriculara
dreapta
3.poate corespunde unui complex QRS cu
amplitudine maxima si pozitiva in aVL
UMFCD, 2020/2021
4.poate inregistra un complex QRS echidifazic in
aVR
45.Ventriculul stang este mai bine perfuzat in
diastola decat in sistola, deoarece:
1.Compresia sistolica a coronarelor din peretele
ventricular este mai intensa in VD decat in VS
2.Musculatura VS este mai bine dezvoltata
decat a VD
3.Presiunea sistolica a sangelui din VD este mai
mare decat cea din VS
4.Presiunea sistolica din VS este mai mare decat
cea din VD
46.In fibrele miocardice de lucru, repolarizarea
: amplitudinea creste
1.este stimulata de agonisti beta 1 adrenergici
2.depinde de efluxul Cl in timpul fazei 1 a PA
3.incepe mai rapid in fibrele atriale decat in cele
ventriculare
4.este stimulata de fosforilarea fosfolambanului
47..Balanta glomerulo-tubulara :
1.asigura un flux tubular crescut in segmentele
distale
2.este controlata de aparatul juxtaglomerular
3.scade presiunea neta de filtrare
4.previne suprasolicitarea segmentelor distale
cand creste RFG
48.Cresterea afinitatii hemoglobinei pentru
oxigen se caracterizeaza prin :
1.fixarea intensa a oxigenului la orice valoare a
PCO2
2.scaderea P50 pe curba de disociere
3.devierea la stanga a curbei de disociere
4.cedarea cu mai mare usurinta a O2 la nivel
tisular
49.Pe bucla flux -volum :
1.valoarea PEF se coreleaza cu cea a VEMS
2.FEF 75 indica starea bronhiilor mici
3.FEF 25-75 este un parametru mult mai specific
decat VEMS pentru obstructia periferica
4.FEF25 indica starea bronhiilor mici
50.Capacitatea pulmonara totala:
195 | P a g e
Bobo+TH<3
1.este egala cu suma dintre capacitatea
reziduala functionala si capacitatea inspiratorie
2.este egala cu suma dintre volumul rezidual si
capacitatea reziduala functionala
3.este egala cu suma dintre volumul rezidual si
capacitatea vitala
4.nu contine volumul rezidual
51.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate
referitoare la carotidograma:
1.punctul e marcheaza inchiderea valvei
sigmoide aortice
2.unda dicrota D este expresia noii ejectii
ventriculare din sistola
3.in stenoza aortica graficul se ingusteaza si
4.Unda de reascensiune este consecinta
reflectarii din periferie a undei directe de puls
52.Alungirea complexului QRS poate fi
expresia :
1.hiperpotasemiei
2.prezentei unui focar ectopic ventricular
3.administrarii unor inhibitori ale canalelor
rapide de Na
4.ritmului ventricular
53.Forta de contractie a ventriculilor :
1.depinde de afinitatea TnC pt Ca
2.este crescuta de agonisti beta adrenergici
3.este scazuta de verapamil
4.poate fi estimata prin raportul dintre VTS si
VTD numit fractia de ejectie
54.Canalele de Ca de tip L :
1.sunt numite si receptori rianodinici
2.sunt active in faza 2 a PA in celulel NSA
3.sunt stimulate de acetilcolina
4.influenteaza durata PA in fibra miocardica de
lucru
55.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate
despre sectorul arterial :
1.reprezinta un teritoriu de joasa rezistenta si
presiune
2.nu reprezinta un sector de stocaj
3.permite inmagazinarea unor volume mari de
sange cu pretul unor cresteri presionale reduse
UMFCD, 2020/2021
4.reprezinta un teritoriu de inalta rezistenta si
presiune
56.Celulele NAV :
1.sunt stimulate prin masarea sinusului
carotidian stang
2.isi modifica viteza de conducere sub actiunea
adenozinei
3.au o distributie uniforma a jonctiunilor gap
4.au perioada refractara lunga
57.Reprezinta indici ai functiei sistolice care
evalueaza performanta cardiaca:
1.volumul telediastolic ventricular
2.PEVS obtinuta prin poligrafie indirecta
3.viteza maxima instantanee de scadere a
presiunii ventriculare
4.debitul cardiac
58.Ureterele prezinta contractii peristaltice :
1.sunt stimulate de cresterea cantitatii de urina
2.fibrele vegetative simpatice le inhiba
3.acetilcolina in doze mari le stimuleaza
4.cu o frecventa de 5-8/min si o viteza de 30
cm/s
59.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate
despre debitul cardiac :
1.Principiul Fick este utilizat pentru
determinarea acestuia
2.Este conditionat de functia sistolica, dar nu si
de cea diastolica a cordului
3.Se poate masura prin metoda ecografiei
Doppler
4.Conform principiului Fick cantitatea de
substanta pe care o extrage un organ pe minut
este egala cu raportul dintre fluxul prin acel
organ si gradientul de concentratie arterio-
venos al substantei
60.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii
referitoare la presiunea arteriala diferentiala :
1.scade abrupt la nivel arteriolar
2.este influentata de velocitatea de ejectie
3.este influentata de debitul sistolic
4.are obisnuit o valoare medie peste 65 mmHg
196 | P a g e
Bobo+TH<3
61.Reprezinta indici globali ai lusitropismului
care evalueaza performanta cardiaca
urmatorii, CU EXCEPTIA :
1.Lucrul mecanic diastolic
2.VTD
3.PTD
4.Stressul parietal ventricular
62.Stimularea parasimpatica :
1.scade pragul de activare al canalelor de Ca de
tip L
2.stimuleaza pompa sarcolemala de Ca
3.stimuleaza recaptarea Ca in RE
4.amplifica hiperpolarizarea in fibrele
pacemaker
63.Unda T fiziologica :
1.are durata variabila in derivatiile ventriculare
stangi
2.are o durata mai mare de 0.12 s
3. este uneori precedata de unda U
4.are panta ascendenta lina si pe cea
descendenta abrupta
64.Curba de diosociere a oxihemoglobinei se
caracterizeaza prin :
1.valoarea P50 la om este 26,6 mmHg
2.panta abrupta a curbei se situeaza intre 10-50
3.panta aproape plata se siteaza 70-100
4.la valori intre 100-70 exista variatii minime ale
cantitatii de O2 ce se leaga de hemoglobina
65.Scaderea presiunii arteriale medii este
urmata de :
1.cresterea frecventei impulsurilor generate de
baroreceptorii sinocarotidieni
2.cresterea ratei de filtrare glomerulara
3.cresterea activitatii parasimpatice
4.arterioloconstrictie
66.Gradientul de presiune pleurala:
1.se datoreaza gravitatiei
2.are valoare de 7 cm H20 intre apex si baza in
ortostatism
3.contribuie la distributia inegala a ventilatiei
alveolare
4.are valoare maxima la capacitate pulmonara
totala
UMFCD, 2020/2021
67.Diureza osmotica :
1.se caracterizeaza prin cantitate crescuta de
apa si electroliti
2.reabsorbtie scazuta de apa si electroliti la
nivelul TCP
3.apare in administrare de manitol
4.caracterizeaza diabetul florizinic
68.Tensiunea parietala
1.creste in stenoza aortica
2.creste in hipertrofii ventriculare
3.creste proportional cu intoarcerea venoasa
4.este estimata de aria buclei volum presiune
69.Urmatoarele pot reprezenta mecanisme
implicate in dezvoltarea edemelor:
197 | P a g e
Bobo+TH<3
1.scaderea presiunii hidrostatice capilare
2.cresterea presiunii hidrostatice capilare
3.cresterea presiunii oncotice capilare
4.scaderea presiunii oncotice capilare
70.Referitor la presiunea arteriala medie sunt
adevarate,cu exceptia:
1.creste progresiv odata cu inaintarea in lungul
arborelui vascular
2.la intrarea in patul capilar are o valoare de 70-
100mmHg
3.reprezinta media aritmetica a PA sistolice cu
PA diastolica
4.se poate determina prin integrarea
planimetrica a ariei de sub curba sfigmogramei
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate VI
4. Perioada refractara:
1. are durata mai lunga decat a potentialui de
actiune.
2. are o durata constanta, independent de
durata potentialului de actiune.
3. a celulelor nodului sinoatrial are o durata mai
mare decat a celulelor miocardice de lucru.
4. are o durata mai lunga decat durata
contractei.
10. Subunitatii troponinei au urmatoarele roluri:
1. Troponina I inhiba interactiunei action-
miozinice.
2. Troponina C prin cuplarea Ca pe locusurile cu
afinitate crescuta determina modificari
conformational.
3. troponina T se leaga de tropomiozina.
4.Troponina C se leaga de lantul greu si miocite.
11. Patrunderea Ca in sarcoplasma fibrei
muscularis atriale determina:
1.Formarea complexului Ca-Calmodulina.
2.Formarea complexului Ca-tropomiozin.
3.Cuplarea Ca cu situsurile tropeninei T.
4. cuplarea Ca cu situsurile troponinei C.
12. in Miocard , repolarizarea:
1. se realizeaza prin curentii Ik si curent de clor
IT0 ( pentru repolarizarea initiala)
2: este stimulata de simpatic prin stimularea
curentiilor de K
3. Este afectata de ischemie.
4: este influentata de parasimpatic prin
activarea de K in fibra ventriculara
13. Celulele pacemaker ale NAV:
1. Au o distributie uniforma a jonctiunilor gap.
2. isi modifica viteza de conducere sub actiunea
blocantilor canalelor de calciu.
3. Descarca 60-100 impulsuri/min la individul
sanatos in repaus.
4. Sunt inhibate prin masarea sinusurilior
carotidiene
198 | P a g e
Bobo+TH<3
22. Axa QRS este orientate la +135* daca
amplitudinea complexului QRS este :
1. Maxima si pozitiva in DII
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
3. Minima in V3-V4
4. Egala in D III (+) si aVL (-)
23. Inregistratrea ECG a depolarizarii
ventriculare normale prezinta:
1. Unde q in derivatile ventriculare drepte.
2. Unde R ample in aVL corespunzand
depolarizari peretului fibre ai VS.
3. Unde r in aVR , corespunzand activarii VD.
4. Un raport R/S > 1 in V5.V6
24. Intervalul QT:
1. Este format din complexului QRS si
segmentului ST.
2. Are o durata care variaza cu frecventa
cardiac.
3. Este caracterizat de durata si polaritate.
4. Aproximeaza durata potential de actiune in
miocardiocitul ventricular.
25. Depolarizarea septului interventricular
determina inregistrea ECG a: (nici una)
1. Undei q in V1-V2.
2. Undei S in aVR .
3. Undei r in derivatiile I si II .
4. Undei R in V5-V6.
26. Derivatiile ventriculare stangi inregistreaza:
1. O unde pozitiva in cursul depolarizarii
septului ventricular.
2. O unda negative in timpul depolarizarii
apexului.
3. O unda p bifazica in cursuri depolarizarii
atriale.
4. O unda pozitiva in cursului depolarizarii
peretelei liber in VS.
27. Urmatoarele afirmatii despre adventicea
sunt adeverate cu exceptia :
UMFCD, 2020/2021
1. Este constituta din tesut conjunctiv in care
predomina fibrele de collagen
2. Transmite semnalul nociceptiv
3. Are rol protector. Limitand “stretching”-ul
exagerat al vasului datorat presiunii interne a
sangelui.
4. participa la procese de schimb tisulare
28 . Urmatoarele afirmatii despre endoteliul
vascular sunt adevarate:
Participa la procese de schimb lichidian
transcapilar cum ar fi difuziunea .
Are importanta functie vasoactive.
Prin intermediul glicocalixului diminuea fortele
de frecare intre coloana de sange si peretele
vasculari.
Are rol protector, limitanta “ Stretching “
exagerati vascului datorat presiunii interne a
sangelui.
30. viteza maxima de crestere a Presiune
Ventriculara:
1. Reprezinta variatia de presiune
intraventriculara in intervalul de timp dP/dt
2. apreciaza relaxarea.
3. este atinsa la sfirsitul contractiei
izovolumertice imediat inainte de deschiderea
valvelor sigmoide
4. se masoare pe parcursul relaxarii
izovolumetrice.
31. Lucrul mecanic extern al VS:
1. Este influentata de postsarcina.
2. Poate fi estimat de fractia de ejectie
3. Poate fi estimate prin produsului dintre TA
sistolice, VB si Frecventa cardia
4. Este principalul determinant ai consumului
miocardic de oxygen.
32. Administrearea beta-blocantelor are
urmatoarele efecte asupra firelor miocardiac:
1. Crester forta de contractie.
2. Scade durata potentialului de actiune.
3. Scade durata depolarizarii lente diastolice in
cellule pacemaker.
199 | P a g e
Bobo+TH<3
4. Scade recaptarea Ca2+ in RS la sfarsitul
contractiei.
32.Despre presiunea hidrostatica la nivel
capilar sunt adevarate urmatoarele:
1.Are valoarea de 35 mmHg la capatul arterial
capilarului.
2. Est mai mult influentata de rezistenta
vasculara prevasculara decat postvasculara
3……….
4………
33. Reflexele nervoase implicate in activitatii
cardiovasculare:
1. Mentin Debitul cardiac la valori constant.
2. Regleaza Fluxul Tisular potrivit nevoilor
metabolice locale.
3. Actioneaza pe termen lung prin stimularea
angiogeneza.
4. Modificare TA prin controlul debitului cardiac
si al rezistensa periferica.
34. Despre presiunea venoasa sunt false
urmatorie afirmatii:
1. Presiunea centrala nu variaza in functie de
pozitei a corpului (clinostatism , Ortostatism).
2. Mentinera constanta a presiunii venoase
centrale prin legii Frank-Starling la nivelui inimii.
3. scade In stari de deshidratari importante.
4. Rezistanta Periferica poate scadea datorita
dezvoltare cronice la batranii si stazei venoase.
35.Contractilitatea ventriculilor:
1.Este controlate prin sumatic temporla si
spatiala a P.A
2. Depinde de afinitatea TnC pentru Ca2+.
3. Este crescuta de agonisti beta 2-adrenergici.
4. Este scazuta de verapamil.
36. Sunt Adevarate urmatoarele despre functie
sistolica a ventriculului:
1. Este determinate de presarcina.
2. Este determinate de intinderea fibreior
miocardiacie ventriculare, sau volumul
telediastolice.
3. Este determinate de contractilitate.
4.Este determinate de postsarcina.
UMFCD, 2020/2021
37. Forta de contractie a ventriculilor:
1.Depinde de afinitatea actinei pentru Ca2+.
2. Depinde de volumul telediastolic.
3. Este inhibata substantial de stimularea
parasimpatica. (parasimpaticul are efect intens
asupra frecventa cardiaca si conducerea la nivel
NAV, si are un efect mai mic asupra
contractilitatea)
4. Poatea fi estimate prin cacularea fractie de
ejectie.
38 . Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Rezistenta vasculara creste progresiv in lungul
arborelui vascular venos, dinspre venule spre
cord datorita cresterii progressive a greutatii
coloanei de sange care trebuie invinsa.
Rezistenta vasculara creste progresiv in lungul
arborelui vascular venos dinspre venule spre
cord datorita scaderii progressive a suprafetei
toatle de sectiune vasculara.
Viteza de circulatie a sangelui venos scade pe
masura apropierii spre atriul drept.
Presiunea venoasa scade progresiv in lungul
arborelui vascular venos pe masura apropierii
de atriul drept.
39. Presiunea ventriculara:
1. Crestere semnificativ in timpul umplerii
ventriculara rapida
2. Creste in timpul contractie izovolumetrice
3. Este constanta in faza de ejectie
4. Este un determinant important al consumul
miocardic de O2
40. Procesul de convectie ai apei prin peretele
capilar :
1. Depinde de cele 4 forte Starling.
2. Nu utilizeaza cai paracelulare de transfer
3. Are la baza procese de filtrare si reabsorbtie a
apei prin peretele capilar.
4. Nu determina transferul pasiv a solvitilor
hidrofili.
41. Nucleui tractului solitari trimite interneuroni
cenrul cardioacceilerator:
1. Excitatori catre centrul cardioaccelerator
2. Inhibitori catre aria C1
200 | P a g e
Bobo+TH<3
3. Inhibitori catre area cardioinhibitorie.
4. excitatori catre nucleul dorsal al-vagului.
42. Pentru un circuit vascular in paralel :
1. Rezistenta vasculara totala ( a intregului
circuit ) poate fi diminuiant prin scoatera unui
element din organ.
2. Rezistenta vasculara totala ( a intregului
circuit) ar putea fi diminuata prin introducerea
unui nou element vascular in circuit
3. Conductanta vasculara totala ( a intregului
circuit ) ar putea fi crescute prin scoaterea unui
element din circuit .
4. Conductanta vasculara totala ( a intregului
circuit) ar putea fi crescut prin introducerea
unui nou element vascular in circuit.
43. Metabolismul miocardic:
1. Consuma predominant glucoza si piruvat.
2. Este strict aerob in cordul sanatos.
3. in ischemia severa , nivelurile ATP si ale
citratului inhiba glicoliza anaeroba.
4. In inanitie consuma corp cetonici.
44. Volumul telesistolic:
1. Creste sub influenta stimulari simpatice a
cordului.
2. Scade ca urmare a cresterii presarcinii.
3. Nu este modificat de variatii ale postsarcinii.
4. Reprezinta diferenta dintre volumul
telediastolic si volumul bataie.
45. Despre vascozitatea sanguine sunt adeverat
urmatoarele:
1. Reprezinta forta de coeziune datorata
fortelor de frecare ce iau nastere la deplasarea
structurilor hematice alaturate. Cu rol in
mentinerea unui flux organizat.
2. Creste exponential cu scaderea
hematocritului.
3. Se masoara in poise (p).
4. Scade o data cu scaderea velocitati de
curgere a sangelui.
46. Despre presiunea venoasa sunt adevarate
urmatoarele:
1. Presiunele venoase absolute si gradientuli de
presiune intre capetele arborelui vascular venos
UMFCD, 2020/2021
sunt reduse comparative cu cele inregistrate la
nivelui sectorului arterial sistemice.
2. Presiunea venoasa la nivel central este mai
mare decat la nivel venular.
3. Sistemul venos este un sistem de joasa
presiune si rezistenta
4. Presiunea venoasa centrala este in mod
normal in jur 25 mmHg.
47. Urmatorii reprezinta indici clinici ai
contractilitatii:
1. Viteza maxima de crestere a presiuni
ventricular, din timpul contractie,
izovolumetrice.
201 | P a g e
Bobo+TH<3
2. Timpul de relaxare izovolumetrica
3. Fractica de Ejectie.
4. Umplere ventriculara active determinate de
sistola atriala.
48. Concentratia a Ca intracelulare in
miocardice de lucru:
1. Este redusa la valori de repause prin
activitate pompa SERCA 2.
2. Scade prin actiunea schimbatorul Na/Ca
3. Depinde indirect de activitate pompa Na/K
4. Scade in urma cresterii frecventa cardiaca
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate VII
4. scaderea concentratiti Ca citosolic din cel.
Miocardica se realizeaza prin:
1. canalele de Ca sarcoplasmatice
2. transportorul Na/Ca
3. difuziunea transmembranara
4. pompa de Ca sarcoplasmica
5. urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
fenomenul de autoreglare la nivelul
microcirculatie:
1. mentine un flux sanguin relativ constant la
unor variatii presionale in anumite limite
2. protejeaza vasele sanguine de stretching-ul
exagerat
3. previne iesirea unor debite sanguine catre
teritoriu deja bine irigat
4. se desfasoare de fapt cand preiunea arteriala
scade sub nivelul de 70 mmHg
6. in timpul ciclul cardiac:
1. durata sistola ventriculara este mai mica
decat durata diastola ventriculara
2. durata sistola atriala este de 0.11sec
3. durata sistolei ventriculare este de 0.27sec
4. diastola ventriculara dureaza 0.40sec
7. presiunea arteriala medie:
1. se situeaza in general in intervalul 90 – 100
mmHg
2. la varsnici inregistreaza o scadere
3. diminueaza progresiv o data cu inaintarea in
lungul arborelui vascular
4. PAs contribuie mai mult la valoarea PA
doarece diastola ventriculara dureaza mai mult
(0.53 sec) decat sistola ventriculara (0.27 sec)
10. care dintre urmatori factori scad consumul
miocardic de O2
1. stenoza aortica
2. HTA
3. tahicardia
4. digitale
nici una
11. calsequestrina:
202 | P a g e
Bobo+TH<3
1. este un neurotransmitator
2. este o enzima implicata in metabolismul
celular
3. este o proteina membranara implicata in
transportul Ca
4. este o proteina citoplasmatica
Nici una
12. pe poligrama:
1. perioada de mulaj este intervalul Q-M1
2. sistola mecanica ventriculara este intervalul
Q-A2
3. perioada de contractie izovolumetrica este
intervalul M1-E
4. sistola electromecanica ventriculara este
intervalul M1-A2
13. controlul extrinsec al debitului cardiac sa
realizeaza prin:
1. reflex baroreceptor ca raspuns la cresterea
PA
2. stimularea simpatica a receptor B1
3. stimularea fibrelor B atriale
4. mecanism Frank-Staling
14. ventriculul stang este mai bine perfuzat in
diastola decat in sistola doarece:
1. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul
stang (VS) este mai mare decat ceadin
ventriculul drept (VD)
2. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul
drept (VD) este mai mare decat cea din
ventriculul stang (VS)
3. musculatura VS este mai bine dezvoltata
decat cea a VD
4. compresia sistolica a coronarelor din peretele
ventricular este mai intensa in VD decat in VS
15. despre determinarea invaziva a presiunii
arteriale sunt adevarate urmatoarele, cu
exeptia:
1. presupune un abord vascular transcutanat
2. creaza un disconfort pacientului si poate
dezvolta complicatii periprocedurale
3. are un uz restrans in laboratoarele
experimentale, intraoperator, servicii
anestezice si terapie intensiva
UMFCD, 2020/2021
4.are o slaba sensibilitate si specificitate
16. reflexul baroreceptor raspunde la cresteri
ale TA prin:
1. stimularea centrului cardioaccelerator
2. stimularea ariei C1
3. cresterea ratei de descarcare a fibrelor
senzitive din glomusul carotic
4. eliberarea epinefrinei din glanda
medulosuprarenala
Nici una
17. fluxul limfatic:
1. scade in inspir profund
2. este crescut de presiunea lichidulul
interstitial
3. este mai abundent in ortostatism imobil
decat in pozitie sezand
4. este crescut prin activitatea pompei limfatice
19. VTD ventricular:
1. este mai mic decat cel telesistolic
2. este independent de sistola atriala
3. este diferenta dintre volumul batai si cel
telesistolic
4. este de 120-130 ml de sange
20. hipovolemia este corectata prin:
1. ajustarea concentratiei Na in lichidul
extracelular
2. stimularea eliberarii peptidul natriuretic atrial
3. inhibarea eliberarii de renina
4. stimularea SNV simpatic
22. canalelor ionice de K din miocard se
caracterizeaza prin:
1. sunt controlate de voltaj si sunt deschise in
faza 0 a potentialul de actiune
2. pot fi controlate de acetilcolina
3. sunt exclusiv controlate de voltaj
4. pot fi influentate de concentratia ATP
23. reactia Cushing:
1. este declansata de cresterea presiuni LCR
2. induce cresterea a TA prin vasoconstrictiei
periferica
3. produce tahicardie
4. este maxima la TA 15 – 20 mmHg
203 | P a g e
Bobo+TH<3
24. daca vectorul atrial este orientat de la
dreapta la stanga si de sus in jos, unda P sa va
proiecta ca:
1. pozitiva in DI
2. pozitiva in avF
3. negativa in V1
4. pozitiva in avR
25. hipovolemia induce:
1. cresterea frecventei cardiace prin reflex
Bainbridge
2. vasoconstrictie in teritoriu cutanat si renal
3. scaderea fortei de contractie ventriculare
prin reflex baroreceptor
4. reducerea diurezei prin stimulare eliberarii
ADH
26. mecanisme fiziologice de scadere a volemie
sunt:
1. secretia de aldosteron
2. secretia de hormon antidiuretic (vasopresina)
3. stimularea baroreceptorilor aoritici
4. stimularea fibrelor B atriale si venoase
28. cand vectorul ventricular principal este
orientat de jos in sus:
1. in DII aspectul QRS este predominant pozitiv
2. in aVR aspectul QRS este predominant pozitiv
3. in aVF unda R este ampla
4. in aVL unda R este ampla
31- presiunea venoasa:
Creste pe masura avansarii in lungul arborelui
vascular dinspre periferie spre atriul drept
datorita scaderii greutatii coloanei de sange
care trebuie invinsa
Creste pe masura avansarii in lungul arborelui
vascular dinspre periferie spre atriul drept,
datorita scaderii suprafetei totale de sectiune
vasculara
3. Presiunea venoasa centrala este obisnuit in
jur de 20 mmHg
Presiunile venoase absolute si gradientle
presionale in circulatia venoasa sunt mai mari
decat in circulatia sistmeica
Nici una
32- despre fenomenul angiogenezei sunt
adevarate urmatoarele cu exeptia:
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Poate apare in urma unor activitati fizice Nodulul sinoatrial

sustinute Reteaua Purkinje
Poate fi intalnit in cadrul procesului de Nodul atrioventricular
vindecare ranilor Miocardul de lucru
Poate apare in timpul aclimatizarii la altitudine
Poate fi evidentiat in timpul proceselor
tranzitorie de vasodilatatie locala ( cu durata de 35. diapedeza:
ordinul minutelor) 1. reprezinta pasajul elementelor figurate
(monocit, mastocite, neutrofile) din sange in
33- circulatia pulmonara cuprindeurmatoarele tesut
componente: 2. este un proces facilitat de pseudopode
Artere bronsice 3. dupa ce strabat peretele capilar, exercita
Ventriculul drept functii tisulare importante inflamatorii sau in
Atriul drept indepartarea agentii potogeni
Atriul stang 4. are loc la nivelul porozitatilor de dimensiuni
reduse
34- curentii de Na determina depolarizarea
celulelor din:

204 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Grile cu de toate VIII
Zgomotul 2:
Are frecventa de 50-70 Hz
Se asculta cel mai bine in sp V ic stang pe lmc
Este dedublat fiziologic in inspir
Este produs de inchiderea valvelor mitrala si
tricuspida
Pe carotidograma:
Se masoara durata perioadei de contractie
izovolumetrica a VS
Se masoara durata perioadei de preejectie a VS
Se determina durata umplerii rapide
ventriculare
Se determina durata perioadei de ejectie a VS
Transportorul Na/Ca:
Asigura influxul de Ca in celula miocardica
Este blocat de glicozide cardiace
Asigura efluxul de Na din celula miocardica
Are actiune antagonista fata de pompa de Ca
Menanismele responsabile pentru reglare pe
termen scurt a tensiunii arteriale includ:
Reflexul Bainbrige
Eliberarea PNA
Reflexul baroreceptor
Sistemul renina-angiotensina
Consumul miocardic de oxigen:
In repaos este 100ml/min/100g tesut
Se realizeaza aproape in totalitate pe baza
metabolismul anaerob
In efort fizic maximal poate creste de cel mult 2
ori
Este mai mare la cordul suprasolicitat presional
relativ cu cel suprasolicitat volumic
Care dintre urmatori factori scad consumul
miocardic de oxigen:
Stenoza aortica
HTA
Tahicardia
Digitala
Unda P pe ECG:
1- reprezinta unda de repolarizare atriala
2- este negativa in aVR
205 | P a g e
Bobo+TH<3
3- nu se poate inscrie in DII in mod normal
4-este rotunjita
Debitul cardiac:
Este suma volumelor de sange ejectate de cei
doi ventriculi intr-un minut
Poate avea valoarea de 5-6 ori mai mare decat
volemia
Variaza proportional cu frecventa cardiaca, la
orice valoare a acesteia
Este aproximativ egal cu volumul intoarcerii
venoase
Depresiunea ‘’x’’ de pe jugulograma:
Coincide cu ejectia VD
Reprezinta umplerea VD
Reprezinta golirea jugularei in AD
Coincide cu intervalul H-O de pe apexograma
In timpul ciclului cardiac:
Orificiul pulmonar se deschide dupa cel aortic
Orificiul mitral se deschide inaintea celui
tricuspidian
Sistola atriala este decalata cu 0.8 sec fata de
sistola ventriculara
In VS, la sfircitul perioadei de contractie
izovolumetrica presiunea este de 80 mHg
La nivelul vascular, stimularea simpatica
produce:
Constrictie prin actiune asupra receptorilor
alfa1
Dilatatie prin actiune asupra receptorilor beta1
Dilatatie prin actiune asupra receptorilor
muscarinici 2
Constrictie prin actiune asupra receptorilor
beta2
Fractia de ejectie:
Se calculeaza din formula VTD-VTS/VTD
Pentru VS are valoarea normala cuprinsa intre
0.55-0.80
Este un indicator global al functiei sistolice
ventriculare
Nu depinde de contractilitatea ventriculara
Fluxul limfatic:
UMFCD, 2020/2021
Scade in inspir profund
Este crescut de presiunea lichidului interstitial
Este mai abundent in ortostatism imobil decat
in pozitie sezand
Este crescut prin activitatea pompei limfatice
Perioada refractara:
Are durata mai scurta decat a potentialului de
actiune
Are o durata constanta, independent de durata
potentialul de actiune
Celulelori nodului sinoatrial are o durata mai
mica decat a celulelor din nodulul
atrioventricular
Are o durata mai lunga decat durata contractiei
Autoreglarea microcirculatiei:
Se realizeaza prin mecanisme reflexe
Mentine un flux constant cand TA se modifica
Este importanta in special in musculatura
scheletica
Creste rezistenta la flux cand TA creste
Nucleul tarctului solitar trimite
Interneuroni inhibitori catre aria vasomotorie
Interneuroni inhibitori catre aria C1
Interneuroni excitatori catre aria
cardioinhibitorie
Interneuroni excitatori catre chemoreceptorii
central
Norepinefrina produce:
Vasoconstrictie prin actiune asupra receptori
alfa adrenergici
Vasodilatatie in muschi scheletici prin actiunea
pe receptori muscarinici
Cresterea frecventei cardiace prin actiune pe
receptori beta1 adrenergici
Vasodilatatie coronariana prin actiune pe
receptori beta2 adrenergici
Zgomotul 3:
Survine in timpul sistolei ventriculare
Se datoreaza ejectiei rapide ventriculare
Coincide cu unda x a jugulogramei
Survine in diastola la 0.10-0.12sec dupa
zgomotul 2
206 | P a g e
Bobo+TH<3
Atriile:
Constituie un rezervor elastic
Mentin o presiune medie ridicata
Completeaza umplerea ventruculara
Contribuie la inchiderea valvelor semilunare
Conform legii Laplace:
Tensiunea si grosimea peretilor ventriculare sint
direct proportionale
Tensiunea parietala si presiunea ventriculara
sint direct proportionale
Raza si presiunea cavitara sint direct
proportionale
Tensiunea parietala si raza cavitatii sint direct
proportionale
Care din urmatoarele derivatii se realizeaza
amplasand electrodul pozitiv pe mana stanga:
DII
DIII
aVR
aVL
scaderea concentratiei tisulare a O2 la nivelul
circulatiei coronariene:
conduce la cresterea productiei de ADP
scaderea degradarii ATP si cresterea regenerari
ATP
cresterea productiei de adenozina
vasoconstrictie coronariana
cuplarea excitatiei cu contractie cuprinde:
deschiderea canalele de Ca tip L voltaj
dependente din tubii T
deschiderea canalelor de K din membrana
celulara
activarea canalelor de Ca din reticulul
sarcoplasmatic
activarea pompelor de Ca din reticulul
sarcoplasmatic
circulatia pulmonara cuprinde urmatoarele
componente:
artere bronsice
ventriculul drept
atriul drept
UMFCD, 2020/2021
atriul stang
in timpul ciclul cardiac:
presiunea din AS este permanent inferioara VS
presiunea din AD este permanent inferioara VD
tensiunea parietala variaza direct proportional
cu grosimea peretele ventricular
in timpul ejectiei ventriculare sa expulseaza
aproximativ 60% din VTD ventricular
canalele ionice de K din miocard se
caracterizeaza prin:
sunt controlate de voltaj si sunt ... potential de
actiune
pot fi controlate de acetilcolina
sunt exclusiv controlate de voltaj
pot fi influentate de concentratia ATP
daca axul electric al inimii se inscrie la 60 grade
complexul QRS in aVF este pozitiv
axul electric se afla in cadranul 1
in derivatia aVL aspectul complexului QRS este
echidifazic
in aVR aspectului complexului QRS este
negativa
diastazisul ventricular:
desemneaza umplerea rapida ventriculara
desemneaza perioada de relaxare
izovolumetrica
masoara perioada de ejectie lenta
desemneaza umplerea lenta ventriculara
fluxul sanguin local creste:
prin mecanism miogen ca TA creste
La concentratii mici ale [ATP] in arterele
coronare
Daca aportul de nutrienti este inadecvata
In cursul aclimatizarii la altitudine
Care dintre urmatoarele afirmatii sint
adevarate?
Volumul bataie este de 120 ml de singe
Presiunea telediastolica in VD este de 25 mmHg
Volumul telediastolic ventricular este de 70 ml
de singe
207 | P a g e
Bobo+TH<3
Presiunea telediastolica in VS este de 5-6 mmHg
Sunt adeverate urmatoarele despre rezistenta
vasculara periferica:
Cand raza de curbura se reduce de 2 ori,
rezistenta va creste de 16 ori
Este maxima la nivel arteriolar deoarece aici
patul vascular inglobeaza mai multe ‘’circuite in
paralel’’ decat in sectorul capilar
Cand raza de curbura se reduce de 2 ori,
conductanta vasculara se va micsora de 16 ori
Este maxima la nivel capilar deoarece aici exista
un strat muscular neted foarte bine reprezentat
Cu privira la cresterea ratei metabolice
musculare din efortul muscular maximal, alegeti
in functie de pondere, doi dintre urmatorii
factori:
Gradientul arterio-venos de concenrtratie a
oxigenului
Debitul cardiac
Presiunea arteriala
Fluxul sanguin din muschii implicati
PEVS:
Se masoara pe carotidograma ca interval e-i
Se masoara pe apexocardiograma ca interval E-
H
Dureaza mai mult comparativ cu perioada de
preejectie
Se masoara pe jugulograma ca unda y
In timpul diastolei ventriculare:
Are loc relaxarea izovolumetrica
Are loc ejectia rapida ventriculara
Se ating cele mai joase valori presionale
ventriculare
Orificiile atrioventriculare sint permanent
inchise
Pe poligrama:
Perioada de mulaj este intervalul Q-M1
Sistola mecanica ventriculara este intervalul Q-
A2
Perioada de contractie izovolumetrica este
intervalul M1-e
Sistola electromecanica ventriculara este
intervalul M1-A2
UMFCD, 2020/2021
Autoreglarea microcirculatiei:
Mentine perfuzia locala in limite normale can
TA scade
Se realizeaza si prin mecanism miogen
Este vitala pentru organe sensibile la ischemie
Nu este influentata de pH-ul tesutului respectiv
Intervalul PR pe ECG:
Se masoara de la sfarcitul undei P la inceputul
complexului ventricular
Poate fi denivelat cu 0.5mm in derivatiile
precordiale
Creste in sindromul WPW
208 | P a g e
Bobo+TH<3
Apreciaza timpul conducerii atro-ventriculare
Referitor la procesul de difuziune prin peretele
capilar:
In urma acestui proces solviti trec prin peretele
acestuia in virtutea gradientului de concentratie
O2, CO2 traverseaza capilarele prin cale
trancelulara
Substantele hidrosolubile ...
O2, CO2 traverseaza prin peretele capilar
folosind doar cai paracelulare
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

Grile cu de toate IX
1. Care dintre urmatoarele substante au 2. In clinica se prefera utilizarea
efect bronhoconstrictor: clearance PAH
1. Leucotrienele LTC4 si LTD4 3. Este cantitatea de filtrata care se
2. Histamina formeaza in fiecare minut in toti
3. Acetilcolina nefronii
4. Norepinefrina 4. Este procentul din flux plasmatic
2. Acidul uric: renal ce devine filtrat glomerular
1. Se secreta la nivelul TCP si TCD 7- capacitatea reziduala functionala:
utilizand transport activ secundar
(numai TCP) 1. Reprezinta aprox. 50% din capacitatea
2. Se reabsoarbe paracelular si pulmonara totala:
transcelular la schimb cu anioni in 2. Insumeaza volumul rezidual si volumul
S1 si S3 (doar transcelular in schimb expirator de rezerva
cu anioni) 3. Este volumul de aer din plamani de la ...
repaus
3. In S2 si S3 se secreta iar in S2 se
reabsoarbe (invers) 4. Impreuna cu capacitatea inspiratorie
4. Se secreta utilizand transportorii formeaza capacitatea pulmonara
specifici in S2 (corect) fortata
8- excretia urinara a proteine:
1. Este mica in cazul afectarii membranei
3. Care dintre urmatoarele substante scad bazale glomerulare
RFG: 2. De obicei creste in efort fizic intens
1. Endotelinele (corect) 3. Este in relatie directa cu concentratia
2. Oxidul nitric proteinelor plasmatice
3. Noradrenalina (corect) 4. Creste in ultimul trimestru al sarcini
4. Glucagonul 9- presiunile care favorizeaza reabsortia in
capilarele peritubulare:

4. Diodrast este utilizat pentru a masura: 1. Presiunea interstitiala renala

1. Debit plasmatic renal (corect)
2. Clearance apei libere (diferenta
intre volumul urinar si clearance
osmolar)
3. Fluxul sanguin renal (corect)
4. Debit filtrari glomerulare (RFG)
5- in absenta hormonul antidiuretic apa se
reabsoarbe in:
1. TCP
2. 2/3 distala TCP si TC
3. AH descendenta
4. TC medulari
6- Rata filtrarii glomerulare:
1. Se determina prin clearance la
inulina
2. Presiunea hidrostatica din capilare
peritubulare
3. Presiunea coloid osmotica din plasma
4. Presiunea coloid osmotica din interstitiu
10- membrana filtranta glomerulara
1. La suprafata celulelor endoteliale exista
glicocalix
2. Diafragma de fanta impiedica
patrunderea macromoleculelor
3. Realiseaza o succeciune de filtre cu
dimensiuni din ce in ce mai mici
4. Endoteliul capilarelor glomerulare este
alcatuit din podocite
11- complianta pulmonara:
1. Variaza invers proportional cu variata
presiuni transpulmonar
2. Este invers elastantei

209 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
3. Nu este identica in inspir si expir
4. Scade in emfizemul pulmonar
12- ansa henle a nefronilor juxtamedular:
1. Ramura subtire ascendenta este
permeabila pentru apa
2. Celulele portiuni groase sunt adaptate
pentru transportul activ de Na si Cl
3. Pe toata lungimea celulele secreta GP
tamm-Horsfall
4. Portiunea groasa este impermeabila
pentru apa si uree
13- reabsorbitia de K la nivelul TCP:
1. Este pasiva urmad miscaera Na si apa
2. Se realizeaza apical prin cotransportul
K/Cl
3. Paracelular si S3 favorizeaza de
potentialul pozitiv din lumenul tubular
4. Se realizeaza transcelular si paracelular
in procent de 60-80%
14- senzatia de sete apare:
1. Prin deshidratare intracelulara a
neuronilor din aria preoptica
2. In hipopotasemie
3. Cand concentratia plasmatica de Na
creste cu peste 4 mOsm/l
4. Cand osmolaritatea organismul scade
15- Alcaloza respiratorie poate fi determinata
de:
1.Hiperventilatia indusa de intoxicatia de
monoxid de carbon (CO)
2.Hipoventilatia indusa de hipoxia la altitudine
3.Hiperventilatia indusa de diverse crize
psihogene
4.Hipoventilatia indusa de intoxicatia de
monoxid de carbon (CO)
16- Stimularea simpatica la nivel renal are
urmatoarele efecte:
1.Creste reabsorbtia de Na la nivelul TCP
2.Scade FPR si RFG
3.Stimuleaza secretia de renina la nivelul
aparatului juxtaglomerular
4.Scade rezistenta la nivelul arteriolei aferent
17 Izostenuria:
210 | P a g e
Bobo+TH<3
1.Osmolaritatea urinii este egala cu a filtratului
glomerular
2.Clearence usmolar are valoarea zero
3.incapacitatea rinichiului de a forma sau dilua
urina
4.Este functia rinichiului de a elimina
substantele toxice din organism
18 Consumul de oxigen la nivel renal:
1.Este crescut si constant la nivelul corticalei si
medularei
2.Face ca diferenta arterio-venoasa sa fie mai
mica comparativ cu celelalte tesuturi
3.In conditii bazale nu scade datorita nevoilor
metabolice
4.Este mai mare in corticala datorita
transportului activ de Na
19 Indicele de reactivitate bronsica:
1.Este raportul VEMS*100/CVF
2.Valoarea sa normala variaza intre 70-85%
3.Scade in disfunctiile ventilatorii obstructive
4.Scade mult in disfunctiile ventilatorii
restrictive
20 Echilibrul glomerulotubular:
1.Protejeaza capilarele glomerulare impotriva
cresterii presiunii de perfuzie
2.Previne suprasolicitarea segmentelor distale
cand RFG creste
3.Are doua componente legate de aparatul
juxtaglomerular
4.Reprezinta capacitatea rinichiului de a creste
rata reabsorbtiei ca urmare a cresterii RFG
21 Reflexul Bainbridge:
1.Tahicardie
2.Vasodilatatia arterei renale
3. produce diureza
4.vasoconstrictia arterei renale
22 RFG se masoara indirect prin clearence la:
1.inulina
2.EDTA
3.creatinina
4.PAH
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

23 Renina este eliberata de aparatul 2.cresterea concentratiei de clor in urina

juxtaglomerular in conditii de: 3.hipertensune
1.hipervolemie 4.ischemie renala

Ce s-a mai dat și se mai poate da la examen (semestrul I)

 bistratul lipidic este impermeabil  mediatorii inflamației în hiperalgia
pentru ce? secundară
 astrocitele  după efort fizic intens
 blocarea pompei Na/K este urmată de  inhibitorii activării plasminogenului
 activitate neuronală spontană  încetarea contracției în m. neted
 potențial postsinaptic dendritic  cuplarea EC
 segmental inițial al axonului  PA în m. neted
 receptorii metabotropici – activatori  Ht
 sinapsele electrice  VSH
 neuronii secretori de NA din locus  vâscozitate
coeruleus  hemoglobina eritrocitară
 sinapsa glutamatergică  riscul eritroblastozei fetale la gravide
 indicele de refrație al mediilor globului  IL-1 (cursul de sânge)
ocular  Ag Rh
 controlul acomodației  activarea coagulării pe calea căii
 miopie intrinseci
 rodopsină  trombina – roluri
 celulele receptoare din organul Corti  scramblaza
 stria vasculară  sisteme de apărare împotriva
 identificarea direcției sunetelor agresiunii acide
 impedanța  ST chimice interstițiale
 stimularea receptorilor beta-1  ST al fosfaților (urinar)
adrenergici  ST al amoniacului
 neurotransmițătorul non-clasic ATP  cazuri clinice EAB
 agoniști ai receptorilor beta  diuretice care determină excreția unei
adrenergici urini relativ acide
 durerea viscerală  BHE
 înclinarea cililor celulelor vestibulare  endocanabinoizi
 receptori cu adaptare lentă
 efecte ale stimulării RCPG

211 | P a g e
UMFCD, 2020/2021
Bobo+TH<3

212 | P a g e