Sub redacția

G. LUPU

Bogdan Bogdan Diaconescu

Cristea
Laum
Stroică

ADATOHIA

LUCRĂRI PR4CTICE

”.•. .. .

Edi'rura Univemitortî €aro) Doyt1o"

Bucurcgti
 Editnra Uaivezsitez4 „Carol Davils” Bycurcyti a
U.M.F. pCarol Dnvila" Bucureçti este acreditetü de
Consiliiil National al Cercetkrli 3tiintifice din Ínvlifiinfintnl
Superior
(CNCSIS), cu avizul Jr. 11/23.06.2fi04

)n conforniitate es prevederile Deciziei Nr. 2f20tì9 ri Consillului

National din Romlaia - privind stabiliren sistemului de credito de
educatie medicali continui, pe baza cà rnie ac evnlneazfi
nctivitetea de perfectionarc profesionalit a medicitor, a criteriilor #i
normelor de acreditere a educaliei inedicale continue, preeuni ti a
eriteriilor $i normelor de screditare a furnizorilor de educatie
medicali continui,
Colegiitl inedieilor din Roiiifinia
neraditeazl (recunoa¢te)
EDITURA UNIVERITARÀ CAROL DAVILA, BUCURE$TI CA
FURNIZOR EMC

2
C raniiil (As. L'niv. Dr. B. I.
xobaza ( int’e

Fasciile și Muşchii Capului și Gâ tului (As. Univ. Dr. B. I.

Vascularizația Capul ui și Gâtului (As. Univ. Dr. B. I. Diaconescu....44

44

âtului.

Inervația Capului și Gâ tului (As. Univ. Dr. B. M. Cristea)...........................67

91

96
 98

Nervul hipoglos (XII)..........................................................104

Viscerele Cnpului şi Gå tuløi (As. Univ. Dr. B. M. Cristea)..............106

Cavitatea 06

26

Regiuni Topografice ale

(As. Univ. Dr. Laura Stroică, As. Univ. Dr. B. M. Cristea)
omlă..

Regiunea parotídeo-maseterinã..................................................136
Trigonul submandibular..............................................................138

Teä nici de Evalusre Radiologică a Capului şi

(As. Univ. Dr. B. M. Cristea , As. Univ. Dr. Laura Stroicä )
 CRANIUL

Scheletul capului esta reprezentat dc craniu, format din

neurocraniu (cutia cranianh) și viscerocraniu (oasele feței).
Neurocraniul M8U &ÎCâtllÎt dlll patfll O8Sg pCrechÎ (pafjdtgjg, temporale) Șj
}jgțttt neperechi (frontal, occipital, etmoid și sfenoid). Oasele
viscerocraniului sunt în număr de 14, dintre care doar două sunt
neperechi (vomer, mandibula) iar resnil sunt perechi (maxilare,
nazale, lacrimale, zigomatice, palatine, comete nazale inferioare).
Craniul se poate descrie din mai multe incidențe (vederi):
superioară, inferioară sau exobaza, posterioară, anterioM lautală și
endobaza.
Neurocraniului i se descrie o parte superioară numită calvarie
(calota craniană) și una inferioară numită baza craniului. Calvaria
este
fonnată din oasele parietale, scuama frontalului și scuama ocCipitalului.
Între aceste oase se găsesc suturi:
P Sutura sagitală este situată median, între cele două oase parietale;
P Sutura coronaJfi este sltuatl între scuama frontalului și cele două
parietale;
# Sunira lambdoidă este situată între scuama occipitalului și
marginilc posterioare ale celor doul oase pariemle.
4 Uneori pe scuaina frontalului poate persista siiiurn frontald
(metopică) între cele două jumă tă ți ale scuamei dezvoltate din
puncte de osificara diferite.
La ttou ndscut osificafea nu e completă iat la intorsecția dintre
aceste șuturi se delimitează spații membranoase nuinite fontanelc.
Fontanela anlerioară (bragmatică ) este situată la joncțiunea
suturilor coronală și sagitall. Are forml romboidalh cu diametrul antero-
posterior de 4 cm și transvers de 2-3 cm și se închide duph 18 luni.
Fontanela posterioară (lambdoidă ) se află la inursecția
suturilor sagitală și lambdoidă, are formă triunghiulară și se inchide
duph 3-6 luni.
După naştere pâ nă la aproximativ S luni, pe fața laterall a
craniului sunt vizibile fontanelele sfenoidală (la intersecția suturilor
cororialh, sfenoparietală , sfenoscuamoasă și scuamoash) st
mastojdjană ( }a intersecția suturilor parietomastoidianl,
occipitomastoidiană și lainbdoidh).
Uneori fti pattea posterioară a suturii sagitale se întă lnește o
miel fontanelă — foiirnnefo sngifinffi - care dispare mpid dupl nașiete șt
după închidere ră mă ne uri orificiu —gaura parietală prin care trece o
venă emisard și o ramură din artera occipitalh.
 Exobaza (vederea laferioară}
Exobaza (vederea inferioară) este delimitată interior de dintii
frontali de pe inaxilar, posterior dc linia nucală superioarit, lateral
de dinții latemli de pe maxilar, dc arcul zigomatic cu prelungirea lui
posterioară și dc procesul mastoid. Exobaza este formată de procesele
palatine ale maxilarului, de latnele orizontale ale oaselor palatine,
vomer, procese pterigoide, fața inferioară a aripii mari și o parte din
corpul sfenoidului, fețele inferioara ale scuarnei, părților piotroash și
mastoidiană ale osului tempotal și fața înferioară a osului occipital.
Partea poster(oaiă a exobazei corespunde neurocrnniului iar cea
anterioară viscerocraniului.
La nivelul neurocraniului, la formarea exobazei participi fața
inferioară a osului occipital și fețele inferioare ale scuamei, părții
pietroase și mastoidiene ale osului temporal.

La nivelul occipitalulai se descrie umihtoarele elemente:

« protuberanîa occipitală externh la nivelul câreia se inseră m. trapez;
punctul cel mai proeminent al acestuia se numeşte inion; ,
• cteast« occit›itata externe se întinde intre ptocit›maoțn occipiolk
extemă și gaura occipitală mare;
• linia nucală superioară este situată de o parte și de alta a
protuberanței occipitale externe; la nivelul său se află inserția
m. sternocleidomastoidian, splcnius a1 capului și trapez.
• linia nucală supremă este situată superior de ptecedenta și pe
ea se însera păntecele occipital al in. occipitofrontal;
» linia nucală inferioarh prezintă inserția mm. siiboccipitali.
• laura occipitală mare delimitată lateral dc masele laterale ale
osului oncipital, antetiot dc partea bazilară a osului occipîtal,
iar posterior de scuama occipitalului
• condilii occipitali sunt proeminențe elipsoidale, convexe, siniate
pe fetele inferioare ale maselor laterale occipitale, antetiot și
lateral de gaura occipitală mare; ei participa la formarea
articulatiei atlantooccipitale
» fosa condilară se găseşte posterior dc condil
• canalul hipoglosului se gâsește în baza condilului occipital; prin el
ies din fosa craniană posterioară n. hipoglos și o venâ eniisară;
• procesul bazilar al occipitalului e»u situat anterior dc gaura
occipitală mara și prezintă pe fata inferioara o pmeminențh
numită tubercul faringian, pe care se însera m. constrictor
superior a1 faringolui;

6
 .,. ,
l'til urcji l

i..

Dinspre lateral și posterior spre anterior și niedial pe exobază se

ă toare e e

baza părț rai

se iriscră m. stcrnoc(eidoniastoidian; este situat lateral dc
partea bazilară și de masele iaterale ale occipitalului;
• incizum mastoidiană este situatâ medial dc procesul mastoidian;
aici se inseră p4ntecele posterior al m. digastric;
• santul arterei occipitale este situat medial de incizura mastoidiana;
• procesul stiloid este o proemineR@ osoash alungia situată
anterior și medial dc procesul mastoid; el are la bază vagina
stiloidh (o lamă osoash cc aparțino pârții timpanicn a osului
temporal). Pe procesul stiloid se însera mm. stilofaringian,
stiloglos și stilohioidian și ligamentele stilohioidian și
stilomaiidibular
• gaura stilomastoidiană este situată între rădâ nina procesului
stiloid și partea anterioară a incizurii mmtoidiene; prin ea trec
n. facial și
a. stilomastoidiană ; la 5 mm superior dc acest orificiu se
desprinde nervul “coarda timpanului” care pătrunde fntr-un
canalicul propriu din care iese apoi prin urapiefro-tiripnnicd
Glaszer.
• este situată pe sindesmozâ pietrn-occipitall.
Este forin8tă plin alhturataa incizurilor jugulare ale celor două
oase și este împă rțită dc procesul infr@ugufnr într-o parte
laterală , mai larga, prin care trece v jugulW intenn și o
parte mediali, mai tngustâ , prin care trec nervii IX, X, XI și
sinusul pietros inferior; tavanul găurii jugulare separă bulbul
superior a1 venei jugulare de cavitatea timpanică și formează
fosa jugulară .
• pe peretele superior al fosei jugulare se gă seşte orificiul
catialului mastoidian care traverseazâ mastoida și conține rnmura
auriculară a nervului X (ramura somato-senzitivâ care iese prin
fîsura iimpano- mastoidiari0 pentru a inerva tegumentul meatului
acustic extem)
• orificiul extem al canalului catotic situat anterior dc gaura jugulară,
pe fața inferioarâ a stâ ncii teinpomlului; prin acest orificiu se
pă trunde în canalul carotic, care conține artem carotidl interne și
plexul carotic intem; ps tavanul canalului se gă sesc orificiile
canoliculelor carotico-timpanice traversate dc nervii omonimi și
care ajung în urechea medie.
• foseta pietroasă (fossula petrosa) este o mică depresiune care se
aflh pe Creasta care separh gaura jugulară dc orificiul extem al
CdfldluÎui carotic și este ocupată da ganglionul inferior al
nervuliii
IX. În fundUl ei se află orificiul canaliculului tinipanic traversat dc
nervul timpanic, ramură din nervul IX.
• fosa mandibulară este o depresiune transversalh în care pătrunde
condilul mandibulei și eara csta limitata interior dc nibercu(uI
• n«ta.
• eaura mută (fomnien lacerum) este situau la vnriiil stăncii
ieniporalului, iar la cmniul cu pilrți moi este închisă de cartilaj;
prin ea trece n. pietros mare; în peretele posterior al gâurii
rupte se găseşte orificiul endocranian al canalului camtic; pe
marginea
 anterioară a sa se găseşte intrarea in canalul pterigoidiari
traversat de nervul omonim, rezultat prin unirea n. pietros
profund (simpatic, din plexul carotic intem) cu nervul pietros
mare (parasimpatic, din nervul VII).
• Canalul musculo-tubar este un catial osos săpat în stânca
teinpotatului care face legăaiia între urechea medie și nazo-
faringe. Este împiirțit dc o creastâ in două semicanale: superior
pentru m. tensor al timpanului și inferior pentni tuba
auditivă.
Aripa mare a osului sfenoid are pariu fețe: cembrală, orbitală,
temporalh și infratemporala. La limita dintre corp și aripa mara a
sfenoidului există mai multe orificii vizibilc pe exobază:
• ag_ raovală prin care trece nervul mandibular și inconstant nervul
pietros mic
• n situatl postcrior de gaura ovală; prin ea trec a.
meningee medie si ramura meningee a nervului mattdibular.
• orificiul Vesale este inconstant și este traversat de o venă emisară.
• orificiul Arnold asta situat medial de gaura ovală și esta traversat
dc nervul piettos mic.

Pmlungirea inferioată a osului sfenoid formează procesul

pterigoid și este fonnat din două lame pterigoidiene între care se
delimitează fosa pterigoidiană , 1s care se inseia mușchiul
pterigoidian medial. Lama mediall se bifurcâ tn partea superioară în 2
lame între care se delimitează fosa scafoidă , unde se inserh m.tensor al
vă lului palatin. Inferior această lamă prezintă cârligul pterigoidian, in
jurul că min iși schimba directia, m.tensor al vă lului palatin.
La limita dintre neuroctaniu și viscerocraniu se observi
choanele ce reprezintă orificiile dC GOfRllnicare dintre fosele nazale și
nazofaringe. Acestea sunt delimitate astfel:
• medial - vomer;
• superior - corpul sfenoidului peste care se aplich aripa

• lateral - lama medială a procesului pterigoid;

• inferior - lama orizontală a osului palatin.

Pol8tul dttr aparține visceroctaniului și este delimitat antetior

și lateral dc procesele alveolare ațe oaselor maxilare, care prezintă
alveolelc deiitare despârțite prin septuri interalveolare. Este format dc
procesele palatine ale oaselor maxilare îti două treimi anterioare și
lamele orizontale ale oaselor palatine în treimea posterioată, unite prin
două suturi palatinc: sagitală și transversă . Palatul dur pmzintă
urmă toarele orificii:

9
 » gaura palatinh mare, înconjurată dc găurile palatine mici,
sunt situate în unghiul posteto-lateral al palatului dur și
sunt traversate de vasele și nervii omonimi.
• gaura incisivl este situată la extreniitatea anterioarl a
suturii palatine mediane și este traversată dc nervul și
artera palatină.

Endobaza

Endobaza (aspectul interior al bazei craniului) esta impărțită în

trei fose craniene.’ anterioară, mijlocie, poeterioară. timitn dintre fosele
craniene ariterioară și mijlocie este mprezentatâ lateml de marginea
posterioară a aripii mici a osului sfenoid, iar spre medial trece anterior
de șanțul chiasmatic. Fosa craniană posterioară este separate de cea
mijlocie pe linia mediană dc dorsum sellae, iar lateral dc marginea
superioară a stă ncii temporalului.
Fosa craniană nnierionrfi formează tavanul orbitelor și al cavithții
nazalo; este mâ tgtnitl anterior și lateral dc osul ftontal. Podeaua fosei
craniene anterioare e alcă tuită dc pâ rțile orbitale ale frontalului, lama
ciuruith a etmoidului, aripile mici și partea anterioarâ a corpului
sfenoidului (jugum sfenoidale).
ka nivelul fosei craniene anterioara se descriu, pe linia
mediank dinspre antetior spre posterior, urmă toarele elemente:
• gaum oarbă (foramen cccum) în care pă trunde o prelungire a durei
mater; această gaură este inconstantd;
• crista galli reprezintă partea superioară a lamei verticale a osului
etmoid pe care se inseră coasa creierului;
• jugum sphenoidale este suprafața planh dc pe fața superioară a
corpului sfenoidului;
• șanțul chiasmatic este situat postarior de sphcnoidale;
se continuă lateral cu canalele optice prin care trec n. optic și a.
oitalmicâ ;

10
 an tii I " iitus tii ii i
iit

Fii. 2 - Eiidobaza

Lateral de elementele iiiediane se gă sesc:

lailld Ciiiruită a etnioidului prezinla rnnreroase orilicii pi iti care trec
filetele n olfactis , la cxtremiiă țile acesteia se gasesc păurile
elirioidaie anlerioare și posterioare prin carc trec i asele și ii».
ointinim i ;
lamele oi bitale ale osiiliii frontal, care formează dori?a trcirni
Puteri van
 • aripa miel a osului sfenoid este dc fotmh triunghiularâ și
formează treime8 posterioarâ a tavanului orbitei; este separatâ
dc partea orbitalh a frotltalului prin sutura sfenofrontalit;
° procesele clinoida anterioate sunt prelungiri postarioare ale aripilor
mici ale sfenoidului, pe care se inseră marginea liberâ a cortului
ccrabelului. Prooeaele clinoide participi la delimitarea
orificiului pachionic care reprezintă singura comunicare intre fosa
craniană posterioară și restul cutiei craniene.
Fosa craniană mijlocie este fotmată in partea medialh de corpul
sfenoidului, iar lateral dc aripa mare a sfenoidului, scuama
temporalului prin fața cerebralh și stdnca temporalului prin fața ei
anterioară .
Pe linia medianâ , dinspre anterior spre posterior, descriem
următoarele:
4 iaua turcească prezintă 3 elemente:
• tuberculul șeii turcești situat posteriot de șanțul chiasmatic;
• fosa hipofizarâ în care este adapostita hipofiza;
• dorsum sellae se prelungește cu procesele clinoide posterioare;
4 șanțul catotic este situat pe fața lateralh a corpului sfenoidului și e
transfomiat dc dura mater dc la acest nivel tn sinus cavemos;

Între corpul sfenoidului și aripile lui, dinspre anterior

spre posterior, se gă sesc urmă toarele orificii:
• fisura orbitalh sttperioard prin care trec nn. III, IV, VI, ramura
oftalmich a n.V și vene offalmice;
• gat rotundă — prin care trece spre fosa pterigopalatină n. maxilar;
• gaura ovală — prin care trece n, mandibular;
• gaura spinoasă este situatâ ccl mai posterior și esta traversată dc a.
meningee medie și rafnura meningealh a n. maiidibular;
• orificiul Arnold traversat dc n. pietros mic

Pe fața anterioară a stăncii temporalului se descriu, dinspre medial

spte lateral, următoarele elemente:
• impresiunea trigeminalh ocupată dc ganglionul trigeininal Gaaser;
• eminența arcuatfi determinată dc canalul semicircular superior;
• teginen tympani (tavanul căsuței timpanului)
• șanțul n.pietros mare este situat lateral dc imptesiunea trigemiiulfi
și se termina în dreptul hiatusului canalului nervului pietros mare;
• șanțul n.pietros mic situat anterior de șanțul n. pietros mare;
• pe marginea superioară a stâncii se găseşte șanțul sinusului venos
pietros superior

12
 F‹n e craniand yocterioarâ este forniatâ dc osul occipital,
fata posterioară a stâncii temporalului, pmcesul mastoid, o mich
parte din unghiul mastoidian al parietalului.

nivelul fosei craniene posterioara sc descriu urni8toarele

gaura occipitalt man ii procesul bazilar situat anterior de ca,

prezintà pe aceasta farà un 2anJ numit clivus ocupat de punte
#i de trunchiul bazilar;
canalul nervului hipoglos este situat antero-lateral
occipital8 mare, la baza condilului occipital
protubetmi}a occipitalt interni este situati de obicei 18 un nìvel
inferioz far de protuberanta occipitalà externà ;
creasta occipital8 interni este o ptoeminen}à medianà situati tntre
gaura occipital8 mare ti protuberanta occipitalà intemh;
§anpnile sinusurilor transverse sunt situate de o parte §ì de alta
a protuberantei occipitale interne 2i ele con}in sinusurile
vonoase trensverse; fonneazà impteunà cu #antn1 sinusului i cu
creasta occipitalh intenià eminenza ciuciatà (cniciforniè); {arile
sinusurllor trainverse se continuò cu }urile sinusurilor sigmoide
care se e esc la nivolul glurilor jugularei
gaura jugularà ;
antal sininului pietros inferior — este situat pe marginea
inferioarà a fe{ni posterioere a st£ucii temporalului; ee termina
posterior to panca mediali a gfiurii jugulare;
fosele cembeloase sunt situate lateral de creast£ occipitalit
interniì; om acustic intem este un orificiu situat um
posterioare a sténcii temporalului; se continufi cu meatul acustic
intem; el este impà r{it de douh creste peipeiidiculare in 4
cadrane:
P anteto-superior — aria facialului prin care trece n.

4 antem-inferior — aria cohlearà priit care trece n.

9flG
R postero-superior — arta veatibulară superioară
4 postero-inferior — arta vestibulară inferioarâ; prin
ultimile doua cadrane trec fibrale componeritei
vestibulare a n. acusticovestibular
Postero-inferior dc acest cadrnn se eM foramen ring laire prin
care trec fibre dc la nivelul canalului semicircular posterior.
 ¥'ederca laterală

La nive]ul fetei lateralc a craniultii se descriu /o.sefe tel I1ftiIt’ tJ ftf,

Fig. 3 - ¥’ederea laterala

s de linia teniporală care incepe anterior la nivelul

procestiîui zigoiriatic ca linie ieiuporala a frontaliiltii (deliiniiâ nd
anterior fata teiiiporalfi a frontaluliii), trece peste osul fi ontal
ititersecteaz'a sutivra cotonală și ajunge ln nivelul parietaluliii
unde se bifurca inir-ti litere leiriporală superioara și una
itiferioară:
• linia temorala supcritiar'a dispare ircptal spre posterior
+ linia teniporala inferioară are traiect posterior și infCflOf.
interscctează sutiiril SCUamoasa și se continua cti
prelungirea posterioara a procesului zi oinatic al
1empora1£t1llI.
o inferior este deliinitata de arcul zigoinatic.
Peretele nicdial al fosei tcmporale este format din sciiaiiia
leirporaltiliii, parietal. porliuhea lehaptirală a scuariici frontalului, aripa
mare a t›sului ‹fenoid, liniitat inferior de crcasta intrateinporală .
 Fig 4 - Vederea laterală

nivelul fetei temporale igo se găseşte gaura

zigomatico-temporale care continuă de
mă nunchiul vasculo-nervos omonim.
La nivelul fosei temporale se află o sutură în fot ma literei “H”
ă I intersecția sfenn-parietalG,
.t o- ro ro scuamei
temporalului, scuamei frontalului, aripii mari a sfenoidului și unghiului
sfenoidal al parietalului. Intre aceste suturi se delimitează la naştere
fontanela sLenoidalâ care se închide în primele trei luni.
continuă posterior cu
mastoidiană între solzul temporalului și procesul mastoid. ln vecînă tate
se află și gaura mastoidiană prin care se deschide uri canal strabătut dc
o vena emisară și o ramură a arterei occipitale.
partea posterioarl a foseî 1s intersecția suturilor occipito-
mastoidiană, parieto-mastoidiană și lambdoidă se gă seşte la naştere
 Fii. 5 - Os Tcinporal — vederc laterală

Procesul zigoinatic al temporalriliii se contih uă in partea

posterioară cci o creasia longitudiiiala care devine linie
teinporalfi infcrioara și cu o preliinpire traiisversală mai scurtă și urat
groasa, iiutiiită tubercul articular. Aceste doua prclungiri deliiiiitează o
depresiune numită losă niaiidibulară.
Infărior dc preluiigirea posterioară a procesului zigtiinatic se altă
oriliciul/porni acustic extern, ce sc continuă cu rneatul acustic extern.
Superior și posterior de porul aciistic extem se gă seşte spina
supraivieatuin,

Comunică rile fosei teiriptirale

• cu fosa infratemporala prin orificiul format de arcul
zigoiratîc
• cc orbita prin fisura otbitalâ inferioara

Fusa infrateinporafâ este deliinitată astfel.-

anterioi de tuberoritatea maxilaruliii care prezinta gaurile
al veolare care se contiil ua canalclc alveolare pentru
rainurile vasculare ii hervii alveolari posteriori si
superiori
 4 superior dc fata infratemporala a aripii mari a osului
sfenoid
P peretele medial este format de lama laterală a
procesului pterigoid;
ele lateral este procesul

Inferior çi posterior fosa infratemporalã este larg deschisã.

La nivelul fosei infratempotale se observi următoarele

elemente: gauta ovală situată la baza aripii mari a
sfenoidului
gaura spinoash situată în spina sfenoidului prin care trec
arteră și vena menigee medie si ramura meningee a
nervului mandibular
orificiul Vesale situat medial de gaura ovală străbătut dc o
vena emisara
orificiul Arnold este inconstant, situat medial de gaura ovalh
și este străbătut dc nervul pietros mic.

Comunicàrile fosei infratem orele:

superior — cu fosa temporalà
anterior cu orbita prin fisura orbitalà inferioarü
postero-superior — cu fosa craniana mijlocie prin giiurile
ovalit, spinoasa, Arnold çi Vesalius
medial cu fosa pterigo-palatinl prin fisura pterigo-maxilar8.

Fosa pterigoPatatină este un spațiu de formă piramidală cu baza

superior cc prezintă:
4 petete anterior este format de osul maxilar și de procesul orbital
al osului palatin;
4 perete posterior este format de fațs anterioară a procesului
oid;
perete medial este format de lama perpendiculară a palatinului;
4 petete superior (baza) este format de aripa mare a osului
sfenoid.
antenor comunich orbita prin fisura orbitală
inferioată și cu regiunea infraorbitală prin canalul infraorbital.

Comunicarile fosei ptetigo-palatine:

gaura sfeno-palatină este situată superior in peretele medial și este

delimitată dc incizura sfenopalatitil a palatinului și dc corpul
 sfenoidului; ca comunica cu fosa nazala si este traversata de
artem omonima, ramura terminada a arterci maxilare
• fisura pterigomaxiÍaiâ , prin care comunich cu fosa infrataniporalh
çi prin care pã trundo in foaa pterigopalatinã artera maxilari£
• gaura rotundâ se gã sette superior, pe peretelc posterior çi
realizeazü o comunicará cu fosa cianiana mijlocie. Este
strà bâtntâ da nervul maxilar.
• canaíul pterigoidian este situat inferior de gaurã rotundâ , pe
pereteJc posterior çi este traverst de mânunchiul vasculonorvos

• fisura otbitalè inferioarà, prin care coinimicit cu orbita

• canalul infraorbital, prin care comunicà cu regiunea infraorbitalà
• canalul palato-vaginal este situat inedial de canalul pterigoidian
ti este traversat de nervul fàringian
• canalul vomero-vaginal este situat in apropierea liniei mediane
ti este traversat de o ramurà a arterei sfenopalatine,
• canalul palatin mars zcprezintg coxtinuarea înferioarg, făzB o
delimitaze precisB, a foseî pterigo-palatîne; inferior se deschide
tn

Continuam fosei pterigopalatine:

• nervul maxilar cu traiect anterior și lateral, sub tavanul fosei, de la

gaura rotnndă la fisurâ orbitală inferioara.
• artera maxilară pătrunde prin lateral în fosa, inferior da
nervul maxilar și anterior dc ganglionul pterigo-palatin
+ ganglionul pterigopalatin
• nervul canalului pterigoidian insopt dc arteta onionimă, intră
inferior dc nervul maxilar și se termină tn ganglioillil pterigOpalatÎR

Fața anterioară a craniului este fonnatâ inferior dc oasele

viscemcmniului și superior dc scuaaia frontalului. Prezintă următoarele
en .
• tubemzitâțile frontale sint reprezentate dc proeminențe mai
rotunjite $i ioșite tn telief ale scuaniei frontalului;
 Fig 6 — Vedere anterioară

arcurile supraorbitale delimitează superior aditus orbitae și

aparțin osului frontal; la nivelul lor se află gă urile/incizurile
supraorbitale la unirea 1/3 mediale cu 2/3 laterale;
arcurîle sprâ ncenoase se află superior față de arcurile supraorbitale;
între cele două arcuri se afiă o proeminență sau alteori o
depresiune numită glabela;
arcut irifraorbital este format medial de osul inaxilar și lateral de
osul zigomatic, inferior de are se altă gaura irifraoibitală ;
gaura zigomatico-faciali se află )a nivelul feței laterale a osului
zigomatic;
fosa canină este o depresiune situată interior dc gaura
infraorbitală ; apertura iform reprezintă deschiderea anterioară
foselor nazale osoase;

19
 Orbitele sunt două cavitâ ți simetrice, care adâ postesc
segmentul periferic al analizatorului vizual, rcprczentat dc globul
ocular cu anexele sale, precum și vasele și nervii acestora. Orbita are
formă dc piramidă patrulateră , cu axul lung spre posterior și medial.
Ei Îi putem descrie:
« o bazâ numită deschiderea orbitei (aditus orbitae)
•• uri vfirf care este inconiplet, la nivelul lui fiind o deschidere
largh cc reprezintă treimea iriedială a fisurii orbitale
auperioare;
« patru pereți: medial (cu direcție apmape sagitalit), lateral (oblic),
superior și inferior.
Peretele suoerior (tavanul orbitei) este alcă tuit aaierior dc lama
orbitală a osului frontal, iar tn treimea posterioară dc aripa mică
sfenoidului. În unghiul posterior a1 peretelui superior se află canalul
optic, prin care orbita comunicâ cu fosa cmiiianh medie. În unghiul
antero- lateral al tavuiului orbitei se gâsește fosa tacrimală, cc
conține partea orbitală a glandei lacrimale. Posterior dc unghiul supam-
medial al orbitei se altă foseta sau spina trohlearâ unde sc inseră
mușchiul oblic superior. În partea antero-medialh peretele superior este
format din douh lame între care se afla o prelungire a sinusului frontal.
PTretele lateral este fonnat în partea anterioată dc fața orbitală a
zigomaticului, iar ln de fața orbitalh a aripii mari a
sfenoidului. Fața medialh a procesului zigomatiG Bl frontalului
participi la formaiea peretelui lateral în unghiul supeto-lateral ai aditus-
ului orbitei.

Fig 7 — Orbita dreaptă — vedere anterioarâ

20
 Fig. 8 — Orbita stànga — vedere anterioarä

Intre peretele superior şî eel lateTal se detimiteazä /ìsurn orb

ilałń superioai-ă. La nivelul acesiui perete se descrie gaura zișoinatico-
orbitatä situaiä la nivelul feței orbitale a osului zigomatic, care se
continuã cu canalul oirionim, se bifirrcÿ şi se deschide la niveliil:
fosei teirporale prin orificîuJ zigoinatico-temporal
fewer prim orficiul zigoinatico-facìal.
Peretele i_nferior odeaua orbitei este triunghiular, format de fat a
orbitalà a osului maxilar (care constitui# pe cea irıai man întindere a ei
tavanul sinusului maxilar), de fa¡a orbitalä a osului zigoinatic și de o
micä parte din procesul orbital al osului palatin. In apropíerea vâ rfułui,
între
lateral inferior orbitei se delimitează J,siiru -/7i
inferioorã.
Fisura orbitală inferioara prezintä 3 segmente prin care
realizeaza coinuniciìri astfel:
• I /3 posterioara a acesteia deschide nivelul fosei
plerigopalatine,
1/3 mijlocie corespunde pãrții anterioare a fosei
infratemporale, 1/3 anterîoarã se tenrina la nivelul fosei
teinporale.
De la unirea 1/3 posterioare cu 2/3 anterioare ale fi.«rii orò /role
începe şanțUl infraorbital care se continuã canalul
 infraorbital și se deschide la exterior prin orficiul infraorbital și este
strâbătut dc mănunchiul vasculo-nervos omonim.
Peretele medial a1 orbitei este format în « mai mare parte de lama
orbitală a etmoidultii care cotespunde feței laterale a labirintului
etrli0idal. La formarea lui mai participi osul lacrimal, așezat 8 lteț'iOf dc
labirintul etmoidal, pmcesul frontal a1 maxilarului, care participi și la
delimitarea aditus-ulu: orbitei. Osul lacrirnal prezintă o cre«st1
lacn^a1 so°t °
iar procesul frontal al osului maxilar prezintă o creastfi lacriltlală
anterioarit între care se delimitează fosa t$Ci21>Î 1 . G*BS
continuă inferior cu canalul nazo-lacrimat care se deschide îR
me8tlll nazal inferior. Intrarea în canalul nnzo-lacrimal e limitată dc
cărligul
osului lacrimal.

Cavitatea naznlă

Cavitatea nazală prezintă uri segment anterior numit vestibul nazal

situată la nivelul unei proeminențe a fețai - nasul e;ttem. Restul
cavită ții nazale este adăpostit dc cavitatea nazalh osoase și este
împă rțită dc septul nazal în două fose nazale de fonniî prismatic
patrulateră . Septul nazal Osos se continuă antarior Gu cartilajul
septului nazal.
Foaete nazale se gă sesc tn centrul viscerocmniului și oomunich
interior prin apertura piriformh cu exteriorul și posterior cu nazofă ringele
prin cele două choane. Fosele nazale prezintă 4 pereți: superior, inferior,
medial și lateral.
Peretele medial fseotul nazal osos) este format în partea
siyerionr0 din lama perpeiidiculm a etmoidului, care posterior se
articulează cu creasta sfenoidului. Inferior peretele este format dc vomer
care se articulează superior atăt cli lama perpendicularl cât și cu creasta
sfenoidală, iar inferior cu palatul dur. Superior, la locul unde se
articulează cu sfenoidul, vomonil prezintă două lanie osoase
divergente care formează aripile vomerului, intre care pătrund
ros0umul și creasta sfenoidalh. Inferior, vomerul se articuleazâ cu
creasta nazală, proeminență dc pe fata superioară a suturii palatine
mediane.
22
 x
Fig. 9- Cavitate nazal8- perete medial (septal)

Esmielnw este alcâ tuit dinspre

aaterior spre posterior dc osul nazal, spina nazală a osului frontal, lama
ciuruitâ a osului etmoid, fcțcle anterioară și inferioară ale corpului
osului sfenoid. Pe fata inferioartî a osului nazai se adh șanțtil etmoidal
traversat dc nervul etmoidal anterior, iat prin găurile lamei eiuiuite
trec nervii lfacti
Fețele anterioară și inferioarâ ale corpului oaului sfenoid prmintă
pe linia mediană creasta sfenoidală și la locul lor dc unire dintre
ace8tea, se formează eritero-inferior uri pintene osos numit rostmm
sfenoidal. Intre lama ciuruitL a etnioidului $i fața anterioară a
corpului sfemoidului se Năaește accesul sfeno-etnioidal, hi care ae
deschide sinusut sfenoidal.
Peretele inferior ii nazale este fomiat dc palatul
dur. In partaa miterioarâ sc observi de fiecare parta a septului
orificiul canalului incisiv, canal care ajunge pe fața inferioată a
palattilui dur.
Peretele lateral este format în partea liii superioară de
procesul frontal al maxilanilui, dc osul lacrimal, dc fața medială a
labirintutui etmoidal. Inferior, peretele lateral e fomiat dc fața
nazallt a niaxilarului, linia pcrpendiculară a palatinului, lama medială
a procesului pterigoid și cometut nev î inferior.
 Fig. 10 — Cavitatea nazaiă — perete lateral

De pe acest perete se despi’ind 3-4 prelungiri osoase cu traieci

infero-medial, care poartă numele de cornete riazale: suprem (inconstant),
superior, mij lociti, inferior (os separat). Cometele nazale suprem,
superior, mijlociu sunl prelungiri ale labirintului etmoidal. Sub fiecare
cornet se de1imitear.ă cfite un spațiu numit meat nazal.

o Cornetul nazal suprem este incoristant. El delirnitează meatul nazal

suprem în care se deschide o celula etmoidală posterioară, iar
posterior de meat, in recesul sfenoetmoidal, se deschide
sfenoidal.

z Cornetul nazal superior formează tavanul seara/xi nazal superior.

La nivelul meatului nazal superior se deschid câ teva celule
etmoidale posterioare. Posterior dc meatut superior se gă seşte
gaura sfenopalatină .

24
 j›atatin al maxilarului

Fig. 11 Cavitate nazalá — sec iune frontalh

Cornenil naval mij“lociu se intinde pe toatfi lungimea

labirintului etmoidal, se articuleaz8 posterior cu creaste
etmoidalá do pe lama perpendiculaiá a palatinului. Cometu)
niijlociu delimiteazü mentí nmaf myJoeiu In care se deschid
sinusuñ le frontal çi maxilar. Pe peretele lateral al meatului se
allí o pn›eminent£ numitá bula etmoidalá, detenninatá de o
celul8 etmoidalá . Deasupra ci, tntre aceasta ti meatul jl se
desch d 1-3 celule etmoidalc anterioare. Inferior çi anterior de
bula etmoidalh se aflh proresrf uncinat. Acesm douñ
proeminen}e delimitgazá hiatwsuf s ilunar, lociil de deschidere
al sininului maxilar. Hiatusul aemilunar se prelungette anterior
cu un han{ numit infundibul etnioidal prin care sinusul frontal se
deschide tn meatul mjlociu.

2S
 nazalii lul naza) inferi sc art
etrnuidul prin procesul etmoidal și cu osul lacriirai prin procesul
iacrirnal. Sub coisieliil nazal iiTfeiit›i se delimitează ireatul iiazal
ta e ș
ireat prezintă superior deschi derea canaJului nazoJacritnal.

Siniisiirilc paranazalt

Cavită țile pneurnatiee ale oaselor din jurul ca› it ții hazalc suni
nutiiite sinvvsuri paranazale. Sinusuiile sunl să pate iii aceste oase și
facea

pfirț”l
este separat Je in sept rncdisn, în două ca›'it ți frecvont i»egaîe. Si sus il
t tava t Perct c all

26
corespunde rä dä cinii nasului, tar eel posterior vine în contact cu
poluł frontal al emisferelor cerebrøle. Se deschide in meatul mijlociu
prin intermediul unor celule etnioidale.
Sinusul maxilar este eel mai mare dintre sinusuri şi se afla tn
gmsimea maxilarului. Peretelo superior fo podeaiia orbitei,
peretele lateral corespunde fosei infratempomle, ccl anterior regiunii
inßøorbitale. Peretele medial este format din maxilar, palatin şi
cometul nazal inferior; acesta îl despâ rte cavitatea nazalh
şi prezintä deschiderea in meatul mijlociu.
Sinusul sfenoidal prezintä un sept oaos care îl separä complet
sau incomplet in douä cavitä ți. Tavanul este format fosa hipofizei şi
tuberculul şeii turceşä , inferior vine tn raport cu cavitatea nazalã ,
lateral are raport cu șanțul carotic; deechiderea sinusului sfenoidai se
gã seşte in meatul nazal suprem, la nivelul tecesului sfenoetmoidal.
Labirinlul efrioidal este format din totalitatea celulelor
etmoidale și este situat între cavitatea nazalh și peretele medial al
orbitei. Se deøchide sepatat la nivelul meaturilor nazale.

Mandibula este un os inobil, situat in partea anterioarä şi

inferioarä a viscerocrøniului. Ea este alcätuitä dintr-un corp şi douä
ramuri. Gorpul mandibulei prezintâ o fața extemä şi ma internâ.
Partea inferioarä a corpului se numeşte baza mandibulei, tar partea
superioarü se numește parte alveolarä. In alveole stint fixate
rädäcinile dínților, iar in cazul dinților cu mai multe rädäcini,
øcestea separate pnn inteiradiculare.
Fa a extømã a corpului mandibuløi prezintä unnltoarele elemente:
protuberanța mentonieift care este siœatâ anterior şi median fiind
specificä omului;
tuberculii mentali situați lateral de protuberanța mentonieră;
• glurile mentalc situate lateral posterior de tuberculii

linia oblică este situath pe fața laterală a corpului şi separä partea

alveolarã de baza møndibulei.

27
Fata intimă a corpului mandibulei pi czintp:
• spina i4ierrtalfi, proeniinerița situată pe linia rocdiană , pe care se
inseri iiiiii. gen io lt›și și penioliioidieiii ;
• fosa dipastrica, silitata latera l de spina nacntala; la nivelul ci se
iiisera pă ntecele antri ior ii1 ir. digasti ic;
• linia iiiiloliioidiaiiă , este situata latcral de rosa di astrică și pe ea
se inscră in. milohioidian; ea separa pe fața interne a corpului
iiiahdibiilci cele dorea risc:
o sul›linpuală - superior dc 1 iri ia rnilohiuidian'a pentru plan
da saliv ară .sublinguală
o siibiiiandibu1ara- inferior dc linia iiiiloliioi dian'a pentru
glanda sali vara sribirandibulară
Rainririle iTlandibiilei art ti m3 patrulatera și lraiect asceiidcnt. Între
corpul și randul mandibulei se ?ascște vin hiul mandibulei, care prezintă
pe tața exterhâ tubcrtizitatea iBaseterina pentru itiser{ia ni. inaseter, iar pe
I’a o inlei ni iuberozitatea pteripoidiaiia pentru in. pterigoidian mediul.
Partea sU CflO81”d d iairiiri i mandibulei pi cziBtă doria ptc J unșiri:
una poslerioarii numita proces c‹›iidilar ( coiidil til mandibulei) și una
anterioarii numită proces coronoid, între cele două aflâ ndu-se incizura
ule
Condilul mandibulei prezintă capul mandibulei și colul mandibulei.
Fața inedială a ramuluî mandibulei prezintă gaura mandibulară prin care
intrh în canalul mandîbular manunehiul vasculonervos alveolar inferior.
Aceasta este delimitată anterior de lingulă mandibulei (spina spix), reper
in anestezia n. alveolat inferior. Inferior de gaura iriandibulei se
gă seşte șanțul milohioidian.

iiiiloliioidiana

Fosa Tuberuzîtat€
submandibul0ro

Fig. 14 Mandibula - vedere

posterioară

FASCIILE Ș I MUȘ CHII CAPULUGI Ș I Â TULUI

Fascia cervicală învelește structurile gâ tului și este formată din trei

lame:
erflciată este situată tegumenÎ
platysina. Este formată din două juinătăți simetrîce care pe linia mediană
formează anterîor o îngroșare - linia albă .

29
 Irtserția superioară : linia care unește protuberan a occipitală
extemâ Cu protubetanța mental8 șf merge pe linia nucala superioară ,
pmcesul mastoidian, arcul zigomatic și marginea inferioară a corpului
mandibulei.
Inserția inferioară dinspre anietior spre posterior: manubriu
stemal, claViculă , acromion, spina scapulei și sa continua cu inserțiile
fasciilor mușchilor latissimus și trapez. Posterior se inserh la nivelul
proceselor spinoaso cervicale C i-T2 și ligamentului nucal.
La marginea anterioară a mușchiului stemocleidomastoidian lama
se dedubleazà formà nd o teacã in jurul muçchiului, apoi se annette la
matginea posterioarã. In dreptul m. trapez se dedubleazh din nou,
formeazè o teacè ti se inserà separat posterior.
Lama superficia1£_.este mai groasà acolo unde nu este acoperitü
de platysma. Superficial de fascie se aflh tamuri ale plexului cervical,
vena JUgtllarà externs §i ggl limfatici ti vena jugulatb anterioarü . Fam
ptofundh oste aderentâ la osul hioid, iar inferior de acesta corespunde
mutchilor infiehioidieiii çi lamei pretraheale a fasciei cervicale.
pânh la nivelul intinde intre osul hioid §i arturo toracicã,
m. omohioidieni. Este situaÎiî în planul
mutchilor irifrahioidieiii cárora lo fonneazh çi fnscii.
I erlia’ ^utxnioara pe marginea inferioară și fața postetioară a
osului hioid.
Inserția inferioară pe incizura_ ștemalit, c[aviculE marginea
superioară a scapulei. Anterior vine în taport cu lama superficială iar
profund acoperă laringele, tralieea și lobii glandei tiroide.
Dín acesta lamã se desprind tracturi fibmase care pariicipã la
fonnarea ta_cii caroõ ce ti ajung la niveluÍ adventicei venelor de la
baza gãtului, tmpiedicãnd colabarea acestora.
C) fa pzevcMbralã este situatâ anterior de muçchii
prevertebrali. Superior se inserã pe baza craniului. Lateral se inserã
pe procesele transverse cervicale. Inferior se continuă cu țesutul
conjunctiv din mcdiastin. Lama prevertebrală trece anterior de vertebrele
cervicale și muşchii preVertebrali. Participi la delimitarea spațiului
retrofaringian/ retroesofagian tmpreună cu tracturi fibroase sagitale
desprinse din adventicea celor douâ organe.
Din cele trei lame pomosC prelungiri care vor forma ieaco
v‹ncii/ord (sau vagina carotică). Aceasta constituie învelișul
m nunchi°lui vasc'ilo-nervos al gãtiilui çi trimite spre interior
septuri fibroase ce separã elementele manunchiului (artera camtidã
internâ, respecliv comuns, vena jugularã internh çi nervul vag)
 Trapez

Fig. 15 Fascia cervicală — secțiune transversală

:iIUȘCH I iA PULUI ȘI GATULU I

, muşchii capului pot fi clasificați in mușchi ai miiuicii, muşchi rnasticatori și mușchi situați prevertebral, cu caract

Sunt sîtuați subciltanat

Sunt inervați de nervul facial
 • Sunt mușchi pieloși (ati un capăt tix care :c irseră pe os
și un capă t în stratul profund al dermului)
• Au volum și forța mică și ptin coriiiaciia lui participa la
realizarea expresiei feței
• Sunt grupați în jurul orificiilor feJei fiind constrictoi i
sau dilatatori aî acestora
• Nu au fascic (cu exceptia m.buccinator)

M. occipito-frontal cap fiontal

Fig. 16. Muşchii mimicii

Grupe de mușchi:
• 4tfuJriiufepicranian este format diii mușchiiil
occipitofrontal și temporo-parietal.
Mușchiul occipitoirontal are 2 păntece legate între ele prin
aponevtoza epicraniană.

32
 4 Pâniecele •!R! are originea la nivelul
occipitale superioare și po pmcesul mastoid și se
msera marginea aponevrozei
epicranione.
P Pântecele onginea aponevroza
epicraniană și inserți8 pe pielea frunții și a glabelei.
Miișchiul temporoparieta) are originea pe marginea latctalh a
aponevrozei epieraniene și se inseră pe cartilajele pavilionului urac
• M chii auriculari anterior superior yi posterior ee utsorâ pe
pavilionul urechii și au origiiiea pe aponevroza epicraniană și
procesul mastoid.
• M chiul orbicular al ochiului prezintă trei pă rți:
IR ra onginea pe igamentul al
mcdial și iiiserția pe tegumentul pleoapei și lig.
palpebral lateral. Acționeazâ involuntar
4 Orb’nalâ - dispusă în jurul pâ rții palpebrale, pe aditus
orbitae. Acționcază voluntar,
R Lacrimală - eituată posterior dc sacul lanrimal cu
inserția pe canalete lactimale 9i ofiginea pe
creasta lacrimalului
• mâine orbicular al cii este format dintr-o parte labială
și o parte matginalh situată periferic. Are rol de sfinctet. Contracția
pâ rții labiale produce închideraa normală a gurii, iar prin conttacția
pâ rții marginale gură este închisă forțat, iar buzele proemina
interior.
• M chiul zigomofir are originea pe fata laterală a
zigomatîcului iar inserția la nivelul comisurii buzelor.
iul b originea pe
pterigomandibular de la că rligul procesului mandibular pă nâ la linia
milihioidiană și se inseră pe comisura bucală tmpreunh cu mușchiul
orbicular al guriî.
• Alți muşchi ai mimicii sunt reptezentați
eprâncenos, mpchiul coborâtor aI eprâncenei, nazal, ridicător al bitzei
superioare, ridieător al tizighiului g rii, procerus, risorim, mental,
cobordtor al buget inferioare și al unghiului gurii.

Cnractere generale:
• sunt inervați dc uervul mandibular
acționcază asupra articulației temporo-mandibulare
• deși au volum IRlG, au forță de contracțic mare, datorită
lt
air origine embriologica în primul are brnnhial
 seter: are o parte superficiall și o parte profundă.
rta. em ’erioară
zigomatice în partea ei anterioare iar partea profundă pe marginea
inferioară ș pe fata medialh fața
laterală a ramurii și unghiul mandibulei.
Este acoperit de tegument și mușchi ai mimieii, avănd raport cu
artera transversă a feței, ramurile nervului facial și cu glanda parotidă
și canalul parotidian. Prezintă o fascie maseterică ce se întinde dc la
arcada zigomatica la marginea inferioară a mandibulei și marginea
posterioarl a ramuriî mandibulei. Profund se gasește ramura
mandibulei cu incizura acesteia prin care trece mănunchiul vasculo-
nervos maseteric și mușchiul

Acțiune: prin contracție unilateralh trage mandibula lateral. Prin

contract iaier lă ridică mandibul forță de 27 kg, fib
superficiale trage mandibula anterior cu o forță de aproximativ 7 kg.
Inervație: nervul maseterin din n. mandibular.

Fig. l7. Muşchii masticatori: temporal și masetei

 teri
Are originea în fosa pterigoidă a sfenoidului și pe procesul
piramidal al palatinului, iar inserțio pe fata medială a ramvrii și unghiului
u
Lateral vine in mport cu mușchiul pterigoidian lateral,
ligamentul sfeno-mandibular, artera maxilată și nervul lingual și
alveolar

Medial are raport cu muşchii stiloglos, stilofaringian și faringele

prin mușchiul constrictor superior a1 faringelui, cu artem camtidiî
intamă și extemă precum și cu siinpaticul cervical.
Actiune: prin contracție unilaiaralh deplaseazl medial mandibula.
Prin contracție bilaterală tidică și trage anterior mandibula.
Inervație: nervul pterigoidian medial,
mandibular.

Choane

Fig. 18. Muşchii pterigoidieni — vedere posterioară

 J\4u0chiuI pterigoidiea latezel
Spra deosebire de ceilalți mușchi masticatori nu are structura
\ penată!avănd fibrele paralele.
Are originea pe lama lateral£ a procesului pterigoid, pe fosa
și creasta infratemporalh a sfenoidului, iar inrerJin pe articulația
temporo- mandibularâ și pe fata mediala a condilului mandibulei.
Artera maxilată trece fie pe fața superficială fie pe faț8 profundă a
mușchiului.
SiipeJri‹if de mușchi se află ramura mandibulei, mușchiul maseter
și tendonul mușchiului temporal.
3fediof se afl1 mușchiul pterigoidian medial, nervul
mandibular, artera meningee medie și ligainentul sfenomandîbular.
Acțiunc: prin contracție unilatetal£ trage mandibula medial iar
prin cotitracție altemant8 participi la mişcările dc lateralitate ale
mandibulei. Prin contracție bilaterala a mușchilor pterigoidieni laterali
se realizeazâ ptoioctia anterioare sau anteductia mandibulei.

Muvchiul temporal
Ae:e originea pe fosa temporali, pe linia ti facia temporali ti pe
fata mediali a arcadei zigomatice. Znser/in se aflà pe procesul coronoid ti
lamina mandibulei. Are stnictur8 bipenatk
Esie acoperit de fascia temporali cate se prinde superior pe
linia temporali superioarà , pe proccsul zigomatic al ó ontalului ti
procesul frnntal al zigomaticului. Inferior se imparte lntr-o land
superficiali care prinde lateml pe arcada zigomatich ti o lamó
profiindò care se inserà pe pattea mediali a atcadei zigomatice.
Lateral i superflcial se affà vasele temporale superficiale, ramuri
ale nervului facial i nervul auriculotempoml, mu#chii auricolari anterior
§i superior, pmcum ti masetenil in por;iunea iriferioarà nude
mu§chiul temporal tmce pe sub arcada zigomaticè. Profund se gà sesc
vasele ti ncrvii temporali profunzi ti artara maxilarè, iar infó rior
mutchii pterigoidieni ti buccinator.
Anime: fibrele sale anterioare trag mandibula anterior, iar cele
posterioare posterior. Contractia mutchiiilui ìn totalitate ridicà
mandibula #i o trag posterior cu o for{à de 26 kg (este cel mai
putemic ridichtot al mandibuleijF

36
 REGIUNEA ANTERO-LATERALA A GATULUI

Din punct de vedere topografic, in regiunea anterolaterall a

gâtului există mai multe regiuni: anterioarn (ce include regiunile
infrahioidianfi, suprahioidiană, trigonul submandibular ),
stemocloidomastoidiană (cu fosa supmclaviculară mică) și laterall (care
prezintă inferior fosa supraclaviculară mare)

Apartine funcțional mușchilor mimicii și se prezintă ca o lamh

lată, subfire între regiunile deltoidianl și pănă 1
mandibulei.
partea profundă tegumentului regiunii
infraclaviculare și deltoidiene și pe fasciile mușchilor pectoral mare și

Inserția pe protuberanța mentală, corpul mandibulei, unghiul gurii

și fascia maseterului.
Este mușchi pielos (are origined pe tegument, inserția pe
os) Inervație: nervul facial
Acțiune: coboară unghiul gurii și rriandibula, ridică și
încrețește tegumentul .gâ tului.

chiul sternocleidomastoidian (SCM).

Are 2 capete de origine: originea siernaffi pe fațn anterioară a
manubriului stemal și originea clavicularâ pe clavicuÎ$ (1/3 medială )
Inser(ia pe bața laterală și vârful procesului mastoid și
extremitatea laterală a liniei nucale superioare. Prezintă o teacă
proprie formată dc dedublarea litlTtei superficiale a fasciei cetvicale.
La baza gâtului mușchiul sternocleidomastoidian are
superficial raport cu tegumentul și in partea inferioară cu mușchiul
platysma, între care trec vena jugularâ exteml, și nervi superficiali,
ramuri ale plexului

articulația stemoclaviculard mușchilor

infrahioidieni, apoi uri plan venos constituit din confluentul jugulm
subclavicular. Apoi este planul nervos constituit din nervii vag și frenfc și
ansa subclavie. Planul arterial e format dc artem subclavie și camtida
 M. inilohioidiim
M. digastric
M. inental

capului
M. ridicatoi al M. constrictor inferior

M. scalen posterior

M. slernoc

M. deltoid
Fig. 19 - Muşchii gâ tului

În porțiunea mijlocie are po strâ ns cu mă nunchiul vasculo-

nervos a1 gâ tului, cu ansa eervicală și ramurile sale. Profund are raport
cu simpaticul cervical, cu muşchii scaleni și muşchii prevertebraJi care
acoperă procesele transverse ale vertebrelor toracice.

Supe de unghiul man

mușchiului digastric, cu muşchii stilieni și nervul accesor.

38
sternocleido- scapulei
mastoidian
al
 M.
parotida maseta
r
digastric

hioidian
M. trapez
M. hioglos

M. tirohioidian

M. M aternohio ian
M. scalen M. scalen
saen
poderior
Fig 20 - Muşchii
gâtului

Marginea anterioară are raport cu glanda parotidh, cu muşchii

infrahioidieni și glanda tiroidă.
Inervația: nervul accesor
Acțiune: prin contracție unilaterall face flexia capului, înclirid
capul dc aceeaşi parte și îl rotește dc partea opusă . Prin _contracție
bi1ateraIă.creșta amplitudinea flexiei, respectiv extensiei capului,
inițiată de alți mușchi. Fixează capul în articulația atlanto-occipitalh.
Muşchii stemocleidomastoidiani sunt muşchi inspiratori auxiliari.
 H ioidul

Fig. 2l - Muşchii gâ tului

Originea pe tubereulul anterior al proce

Inserția pe niberculul de pe coasta I.
b)

Originea pe tuberculul posterior al proceselor transverse C

- nserția coasta II
 Muşchii scaleni au dispoziția unui „cort” la baza gâ tului. Intre
muşchii scaleni anterior și mijlociu (numită și pensa scalenicafi ace
artem subclavie și plexul bialiial, iar între muşchii scaleni mijlociu și
posterior nervii toracic lung și dorsal al scapulei. Pe fața anterioară a
miișchiului scalen anterior se aflh nervul frenic îi artera cervicală
ascendentâ
laervația: plexul cervical
Acțiune: prin contracție unil8teralâ muşchii scaleni înclină
capul de aceeaşi parte. Prin c‹mtracție bilaterală muşchii scaleni
anteriqri fac flexia coloanei cervicaie, iar cei mijlocii și posteriori
aplich vertebrele cervicale una peste alta. Muşchii scaleni sunt mușnhi
inspitatori auxiliari

Muşchii suprahioidieni

chiul dieastric are 2 păntece musculare (anterior și posterior),

unite priatr-un tandon intennediar
OFiginca pântecelui posterior pe incizura mastoidianh
Tcndonul intermediar străbate tendonul mușchiuliii stilohioidian
și aderă de osul hioid
Inserția pântecelui exterior in fosa digastrică a mandibu)ei.
Inervație n.mandibular (pă ntacele interior), n.facial (pă ntacele

cbiul stilobioidian se afli anterior dc pâ ntecele posterior al

Origiaee pe fata laterall procesului stiloid.

luserția pe fata laterală a comului mare și corpul osului hioid.
luervație: n.facia1
chiul milohioidian are o formh patrulateră și este situat între
hioid și corpul mandibulei.
Originen pe linia milohiodiană dc pe mandibulă .
Inserția fibrele lungi pe osul hioid și fibrele e rafeul
pe
median dintre simfiza mentală și osul hioid.
Cei doi muşchi milohioidieni alchtuiesc planșeul bucal.
Inervație: nervul mandibular.

eniohințdJan
Origisea pe spina mentală a mandibulei.
Inserția pe osul hioid.
Incrva}ie: ranuiri din plexul cervical cc ajung la muşchi prin
nervul hipoglos.
Artera carotidl extemh la regiunii pamtidno-
maseterine furca stiliană delimitatâ lateral de stilohioidian și
pâ ntecele posterior a1 mușchiului digastric și medial dc stiloglos.
 Fig. 22 — Muşchii piofiinzi ai gâtului

Originea pe fața posterioara a manubriului stemal, articulația

iată și extremitatea .temală claviculei.
Inserția pe marginea inferioară a osului hioid.
 chiul tirohioidi«n continuă mușchiul stemotiroidian.
Originea pe fața laterală a cartilajului tiroid la nivelul tuberculilor
și a liniei oblice.
lnserția pe comul mare al osului hioid.

are 2 pá ntece musculm

inferior) unite printr-un tendon intermediar.
Originea pántecelui inferior pe marginea superioará a scapulei,
medial de incizittá yi pe ligamentul transvers al scapulei.
Tendonul intermodiar este situat nd
stomocloidomastoidian.
lnsertia pántecelui superior este pe osul hioid.
Mu#chii infrahioidieni sunt inervati da ramuri din plexul
cervical prin intetmediul ansei cervicale, cu excep{ia mutchiului
tirohioidian ce primeçte o ramurá din nerval hipoglos (dar care are
fibre cu originea tot in plexul cervical). Vasculariza ia este asiguratá
de ramuri din artercle tiroidiene superioará çi inferioará .
Actiuneo supra infrahioidieni este
antagonistl, ci participá nd la acte fiziologice ca: mastica}ie, degluti{ie,

Motctii prevertebrali

Originea pe partea bazilară a occipitalului

Inserția pe uiberculii anteriori ai proceselor ttansvetse C,-C
Inervația: ramuri anterioare din nervii spinali C -C‹
Acțiune: prin contracție unilaterală rotește capul de partea opusă.
Prin contracție bilatemlă face flexia capului.

chiul lun
Originea pe vertebrele C,-T3
Inserția pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse cervicale.
Inervația: trunchiurile de origine ale plexurilor cervical și brahial.
Acțiune: prin contracție unilaterală înclină coloana cervicală de
aceeaşi parte. Prin contracție bilaterală face Cexia coloanei.

cbiut dre t anterior at ca

Originea pe partea bazilară a occipitalului.
e atl
Inervația: ramuri din nervul spinal Ct
<•t iune: prin contracție unilaterală face flcxia laterală a capului.
Prin contracție bilaterală face flexia anterioară a capului.
 VASCULARI T A CAPULUI $1 GÂTULUI

ARTERA SUBCLAVIE

Origine: Artera subclavie dreaptă are originea în trunchiul

brahiofiefalic. Ărtera subclavie stăngă are originea în mediastin, în arcul
aortic.
Limite 1s nivelul gatului:
Î medial - la nivelul articulației sternoclaviculare.
• Lateral - la vă rful axilei.
Artera subclavie stâ ngl ore uri traiect oblic intramediastinal
datorită originii în arcul aortic și are raporturi:
• medial cu esofagul și traheea, iat în unghiul dintre ele cu nervul
laringeu recurent stâ ng;
• ' lateral are raport cu pleura și plă mă nul stâ ng.
• posterior are raporturi cu primele trei vertebre toracice,
canalul toracic, simpaticul toracic și venele intercostale stâ ngi.
• anterior exo mport cu artera carotidiî comunl stă ngh și nervul vag
stâ ng.

Artera subclavie are la nivelul gatului trei segmente, în raport cu

muşchii scaleni

A) tShe c situată medial de scaleni.

Anterior prezintă 3 planuri:
• plan osteomuscular situat s_uperficial și format din:
articulația stemoclaviculard
porțiunea medială a claviculei
m.stemotiroidian și
m.stemocleidomastoidian
» planul venos reprezentat de vena su clavie care se
unește posterior de claviculă cu lena jugulară q internă
pentru a f venabmMoxfsGM.india
dAedesexsn& vena jugfilară anterioare și externe și
âuctul limfatic drept in dreapta și canalul toracic în
stanga.
• '. Planul nervos este format dinspre medial spre lateral dc
nervul X, ansa subclavie formată dc fibrele simpaticulrti
cervical și lateral dc nervul ftenic.
Nervul vag .drept dh pe sub artera subclavie dreapta
nervul laringeu recurent.
 Postero-inferior este așezată pe versantul
pleural, iar între arteră și pleură se află nervul laringeu rccurent, ansa
subclavie gg1. stelat și o anastomozâ frenico-stelat8
Superior își au originea artem vertabrală și trunchiul tirocervical.
Artera subclavie stânga este mai profiindă și are moon la
distanțâ cu nervul vag care o încnicișează în porțiunea ei
intratoracică și dă nervul laringeu recurent stâng cu traioct pe sub
arcul aortei. Artera subclavie stângă e inconjurath de canalul toracic
care se varsă în unghiul dinm vena subclavie și vena jugularh inteml
stăngă.

B) Se mentul interscalenic: este situat intre m.scalen anterior și

Anterior - m.scaIen anterior și prin intennodiul său nervul

frenic Posterior — mușchiul scalen mijlociu.

Inferior — prima coastâ la nivelul căreia lasi șanțul arterei
subclavii.
• Superior și posterior — tiunchiurile plexului brahial

C) Ș g ostscalenic are raporturi anterior ca vena

subclavie și vena jugularâ extemă, iar posrerior cu trunchiurile plexului
biahial care formează un șanț în jurul arterei.
Inferior are raport cu coasta I și prima digitație a mușchiului
dințat anterior, iar antero-superior este acoperită dc piele, platysma și
lama supetficială a fasciei cervicale.

Artam subclavie dă următoarele ramuri:

are originea pe fața
segmentului prescalenic. Are traiect ascendent spre vertebra și are

• Anterior. cu mănunchiul vasculo-nervos al gâtului cuprins în teaca

earotică, artera tiroidiană inferioară și vena vertebrală
are simpaticul cervical mușchiul lung al gâtului și
procesul transvers 7.
Lateral are trunchiul tiro-cervical.
• Medial are trahoea, esofagul și nervul laringeu mcment.
De la nivelul C6 - m ect ascendent și urcă prin ghurile
proceselor transverse împreună cu venă și nervul omonim. Artara se
gâseșie întra muşchii intertransversari anteriori la nivelul
intertransversar, iar între arteră și muşchii intertransversari posteriori trec
și nervii cervicali spinali. Oupă cc treco dc gaura transversară a
atlasului, trece prin șantul arterei vertebrale de pe fața superioară a
arcului posterior
al atlasuliii, perforează membrana atlantoocipitală, intră în craniu prin
gaura occipilală mare și formează , prin anastomoză cu cea de partea
opusă , artera bazilară situată la nivelul c1 ivusului, pe iața anterioară a
punții.

Ramuri:
• ramuri spinale care pă trund prin gă urile intervertebrale
» artera spinală anterîoară cu originea pe fața anterioară a bulbului;
coboară la nivelul fisurii mediane anterioare a mă duvei după ce
s-a unit cu cea de partea opusă .
• artera spinală posterioară se desprinde de pe fața laterală și coboară
în șanțul median posterior.
• arterd cerebeloasă postero-inferioară .

A. cervicala
profunda
A. vertebrala

A. intercostala
suprema

A. carotida

Trurichiul

A. su@avie

( ig. 23 Aiaera subclavie - ramuri

B)frunebiiif tirocervioal are originea de pe fața superioară a

arterei subclavii, în segmentul prescalenic, lateral de artera vertebrală și
acoperit de vena subclavie. Posterior corespunde verantutui anterior al
domului pleural. Are un scurt traiect ascendent și se împarte in 3 ramuri:

46
 I. Artera tiroidiană inferioară : are inițial traiect ascendent și
medial mergâ nd spre procesul transvers al vertebrei C 6. in acest traiect ea
descrie două curburi:
• Cui ăura superioară trece posterior dc artera carotidă comună ,
vena jugulară intemă și nervul vag yi anterior de artera și vena
vertebrală . Uneori poate trece printr-o butonieră a
simpaticului cervical — an,sa Hrâbnivk-lonescu.
• Curbura inferioară concavă superior ajunge la glanda tiroidă.
La acest nivel ramurile aHerei tiroîdiene se gă sesc printre
ramurile nervului laringeu recurent, raport important în
tiroidectomii.
Din artera tiroidiană inferioară se desprind urmă toarele ramuri:
1. artera laringee inferioară urc iraîecl ascendent împreună cu
nervul laringeu recurent, intră pe sub m. eonsirictor inferior al
faringelui și vascularizează fnucoasa laringelui.
2. ramuri glandiilare distribuite lobilor glandei tiroide; se
anastomozează cu ramuri din artera tiroidiană superioară dc-a
lungul lobilor și cu artera tiroidiană inferioară de partea opusă
pe marginea inferioară a istmului.
3. rnmxrifarfogfene pentru partea inferioară a faringelui.
4. ramuri cao/ngfeoe care se desprind in unghiul dintre trahee
și esofag și vascularizează esofagul cervical.
5. ramuri traheale pentru traheea cervicală .
6. artera cervicala ascendentă cu origînea în convexitatea
primei curburi sau în trunehiul tirocervical. Are traiect
ascendent între scalenul anterior și mușchiul lungul gâ tului și
medial de nervul frenic. Pe toată lungimea sa dh ramuri spinale
și se termină la Cj prin ramurî musculare.

II. Artera transversă a găiuliii: are originea în trunchiul

tirocervîcal sau în artera subclavie în poqiunea extrascalenică .
Are traiect:
• postero-lateral peste mușchiiil scalen anterior și nervul frenic
• ajunge la marginea laterală a mușchilor scalen mijlociu și
posterior.
• trece peste sau printre fasciculele plexului brahial și la
unghiul superior al scapulei își schimba directia și coboară
pe marginea medială a scapulei, între mușchiul dințat
postero- superior și muşchii romboizi sub numele de artera
scapulară descendentă. f.a unghiul inferior al scapulei se
anastomozează cu ramuri din artera cireumfiexă a scapulei.

47
 Ramai:
1. Artera cervicald superficială (ramura superficială ) este
situată pe fața latefaiă a mușchilor scaleni și incruciyează
plexul brahial. Intră în trapez pe fața lui profundl.
2. Artera scapulara descendentd continuă artera transversă a
gâ tului dc la unghiul superior al scapulei la unghiul inferior al
acesteia.

III Artera suprascapulară îşi are originea în trunchiul

tirocervical sau uneori în artem transversă a giitului. Are traiect peste
mușchiul scalon anterior și nervul frenic și posterior dc claviculă.
Împreună cu vena omonimă trace peste ligamentul transvers al
scapulei (nervul fiind situat inferior de ligament) și coboară în fosa
supraspinoasă și apoi pe fața posterioră a colului scapulei ajunge în
fosa infraspinoasă. Panicipă la formarea rețelei arteriale a scapulei.

C. firitoclÎiuf corfaeerrieof are origitiea din partea postero-

itiferioară a arterei subclavii, în segmentul pre- sau interscalenic. Are
oaiect posterior și trece lateral dc ganglionul stelat pe fața superioară a
domului pleural. La nivelul Colului primej oaste gg împarte în 2 ttyj;
1. AF fff'Gî €0f'ț't€O(Ă profiindă are traiect ascendent, posterior dc
procesele transverse și vascularizează muşchii cefei și regiunea
nucală.
2. Artera intercostală supremă trece anterior dc colul primei
coaste și posterior dc ganglionul stelat. Are traiect descondent și
dă primele două artere intercostale posterioate, pentru primele
2 spații intercostale.

D. Hmm fororiră i»ferod are originea din artera subclavie

lateral dc ansa subclavie și artera vertebrală și coboară pe fața
intemă a cartilajelor costale, paralel cu marginea laterală a stemului, la
circa 2 cm dc aceasta Ea trece anterior dc domul pleural și este
încnicișată dc nervul freni_c dinspre lateral spre medial. La coasta V£
se împarte in artera epigntrică superioară și artera musculofrenică.
Ramurile eolaterale sunt reprezentate dc:
• ramuri mediastinale,

• raniuri btonșice,
• ramuri pericardofrenice,
• arterele intercostale anterioare
• ramurile pentru glanda mamarl.

48
 ARTERA CAROTIDA COMUNA

Are origine diferită pe dreapta față de stâ nga.

Artera carotidâ comună dreaptă are originca în tninchiul
brahiocefalic posterior dc articulația stemoclaviculară .
Artera carotidâ comunh stâ ngh are origine în punctul cel mai
înalt al arcului aortei, dupl care m traiect intratoracic oblic spre
lateml că tre articu1a;ia stemoclaviculară stlng4.
TraiectuJ aau este vertical ascendent și traversează ța nivelul
gâtului regiunea stemocleidomastoidianâ, regiunea anterioarit a gătalui și
trigonul camtic.

Tninohkil

Fig. 24 Artera carotidă comunâ

49
 Limiteila nivelul g6Nlui:
” - limita inferioară - articulația stemoclavicularh
- limita sN rioord -se află la marginea superioară a
cartilajului tiroid unde se împarte tn artera carotidl

Arteta carotidă comunii Stt ngiî' are traiect iiitratoracic ascendent,

spre articulația stemo-claviculară. La nivelul mediastin uluf ara rapomiri:
• interior cu vena brahiocefalich stângă care o anterior
încnicișează 2i cu iieÙii cardiaci cervicali superiori
din nervul X/
• Posterior cu artera subclavie stăngă și planul mușchilor
prevertebrali;
• Medial cu trunchiul brahiocefalic, traheea, esofagul, nervul
laringeu curent și vena tiroidiana inferioară;
• Lateral cu fața medială_a lobului superior stăng, prin
intermediul pleci, iar sub pleură anterior cu nervul frenic și
posterior cu nervul vag.

Raporttiri la nivelul ggtiilai: ,

• ' Anteriori- este situath profund de m. stemocleidomastoidian și apoi

este încruci$ată de m. omohioidian.
La nivelul trigonului carotic este superficialh, acoperită dc
platysma și încrucișatn de vena tiroidianh superioară și mmura
stemocleidomastoidiani din artem tiroidiana superioară.
n Artera are raport străns cu lobii glandei
tiroide. vag și cu ansa
• Medial prezintă raport cu traheea și laringele într-un plan anterior,
iar posterior cu faringele și și cu nervii cardiaci cervicali
esofagul
 superiori și mcdii. În unghiul dintre trahee și esofag se aflh nervul
laritigeu recurent.
Î) Ifl StÎiflgfl raportul cu esofagul este mai strâns, deoarece la
¿ acest nivel esofagul preZÎRtă un tmiect ușor spre stănga.

lanțul cervical și ctt muşchii prevertebrali. La nivelul C6

vine în raport cu tuberculul interior al procesului transvers
(tuberculul carotic).
La bifurcație, artera carotidă comună prezintă o dilatație
numită sinus carotic Care reprezintă o importantă zonh reflexogenă.

’ 50
 ARTERA CAROTIDA IN'FERNA

Artera camtidh intemă este una dintre ramurile terminale ale arterei
carotide comu e; ea prezintă mai multe segmente:
cervical,- în regiunile gâ tului
intrapietros - in canalul carotic din stâ nca temporalului
intracavemos - tn sinusul cavemos
cerebral — de la ieşirea din sinusul cavomos pâ nă in dreptul
procesului clinoid ariterior, unde se tmparte în ramuri terminale

inferior — marginea superioară a cartilajuiui

tiroid superior — orificiul extern al cana)ului
carotic

Pantece posieriot aI

M. stilofariogian

stilohioidiaii

Fig. 25 Artara carotidă intemă

 Raporturile la nivelul nivelul gâtului:

În trigonul camtic:
• Medial - cu fatingele, fiind situată pe muşchii constrictor inferior
și mijlociu, cu n.laringeu superior și artera faringianh ascendentă ;
• Znmr«f - vena jugular& iiiteml și nervul vag;
• Posterior are raport cu muşchii prevertebrali, lama pnevertebrală
a fascioi cervicale și lanțul simpatic cervical;
• Autero-mcdi f are raport cu artera carotidă extemă
• Autem•tateral în funcție dc pozitia capului, poate fi acoperită
dc mușchiul stemocleidomastoidian sau poate fi superficială ,
acoperită dc platysma și lama suparficială a fasciei cervicale.
Este incrucișată interior dc nervul hipoglos, arterele occipitalh
și auricularh posterioai$ și trunchiul venos tiro-lingo-facial.
Superior dc mușchiul digastric devine profundl, ajungâ nd pentru
un scurt traiect în trigonul submandibular: la limita dintre trigonul
carotic și submandibular artera carotidh inteml trece medial de muşchii
stiloglos și stilofaringian.
În spațiul latero-faringian artera carotidă intemh înconjoară
artem camtidh extemă și ajunge medial dc ea după cc la origine cm
situată postero-lateral. La nivelul spațiului laterofaringian artem
carotidă intemă ocupi o poziție retrostiliană și pNzintă urmă toarele
raporturi:
• Porferior cu muşchii prevertebră li, lama prevertebralh a fasciei
cervicale și ggl simpatic cervical superior;
» 3fedinf cu mușchiul constrictor superior a1 faringelui, vena jugulară
inteml, ggl superior al nervului vag, nervul laringeu superior;
• Postero-fqrerpf, la baza craniului, se afla vena jugulară interriă, iar
intre arteră și venă se afla nervii ! X, X, XI, XÎI.'
Artera carotidă mternh intră în craniu prin canalul carotic,
traverseazl sinusul caverrios și apoi la nivelul proceselor clinoide
anterioare devine ascendentâ și perforează dura mater. Din ea se
desprind: artem oftalmică, arterele cerebrall anterioarl și medie, artera
coroidiană anterioară și artera comunicantă posterioară.

ARTERA CAROTIDÂ EXTERNE

A.carotidl exteml este ramută terminată a a. carotide comune.

Limite:
• inferior: planul orizontal care trece prin marginea superioară a
cartilajului tiroid (C3-C4)
• superior: colul mandibulei

52
 Traiect:
Arteta are traiect ascendent stră bă tă nd dinspre inferior spre
superior trigonul carotic și apoi trigonul submandibular, limita dintre ele
fiitid situatd medial de pâ ntecele posterior al m. digastric. Apoi ea
ajunge profund de glanda partidă și posterior da rolul mandibulei,
unde se va impă rți în cele două ramuri terminam. Are inițial direcție
oblică spre posterior si apoi devine verticală.

Raporturi:
La nivelul trigonulut carotic: ”
• Porierior de arterd se gă sesc:
• procesele transverse ale vertebrelor cervicale,
• mm, prevertebrali,
• lama pruvertebrală a fasciei cervi‹:ale
• lanțul simpatic cervical
• Medial e ahh:
• n. laringeu superior
• mm. constri‹nori mijlociu și inferior ai faringelui
• faringiană asccndentă
• Lateral’ are la <mergenjă mport cu a. carotidă intemă , care o
deoparte dc v. jugulariî intemă
• AntcNor a. carotidh extamă este incrucișată de:
• n. hipoglos
v. linguală
vv. tiroidiene superioare

Vv. linguala, tiroidiene superioara și facialh se pot uni formă nd

trunchiul tim-linguo-fania1, care trece de asemenea interior de a.
carotidâ extemă .
La nivelul trîgonului carotic, a. eamtidâ extamă se
superficial (fiind uşor de descoperit și abordat), acoperită
de:
tegument
m. platisma
fascia cervicalfi
Superior dc trigonul camtic, artera se va situa profund, lateral
da a. carotidă intemă și v. jugulară inteml.
Ea se între stilohioidian (lateral) și
stiloglos și stilofaringian (medial). Medial de ultimii doi mușchi trec a.
carotidă interne și n. glosofaringian.
La acest nivel, artem se găseșta la cca. 1,5 cm. lateral de polul
inferior al tonsilei palatine, existând riscul lezârii sale tn amigdalectomie.
La nivelul glandei parotide artera participi la fonnarea unuia
dintre planurile vasculo-nervoase:
• planul mijlociu (venos): v, jugulară extemă și afluenții săi
• planul profund (arterial): a. carotidă extemă și ramurile sale
Ajunsă la colul mandibulei, a. carOtidă comună se împarte în cele
ramuri terminam:

Fig. 26 Artera carotidă extemă - ramuri

 Artera se dosprinde dc pe fața antnrioard a a. carotide externe, are
traiect descendent, descrilnd o curbă inferior dc cornul mare al
osului hioid și se îndreaptă spm lobul tiroidian de aceeaşi parte. Ea
pă trunde impraunl cu n. laringeu superior pe sub mm. inftahioidieni.

r. infrahioidianh pentru mm. infrahioidieni

r. stemoclelidomastoidiană are traiect postero-inferior pâ nfi pe
fața medială a m. stemocleidomastoidtan unde se împarte în
ir. ascenderite și descendente
laringianh trece ii. laringeu superior
membrana tiro-hioidianâ pe care o vor perfom împreună
sau printt-uri orificiu separat. Ea se anastomozează cu a.
laringiană superioară contralaterală și a. laringiană
inferioară . Ea vascularizeazE:
mucoasa laringelui
epiglota
recesurile pitiforme ale laringofaringelui
mm. laringelui
m. constrictor inferior aI faringelui
r. cricotiroidiană ajunge la nivelul ligamentului cricotiroidian
unde se iainifică , dâ rtd rantuti pentru:
ligamentul cricotiroidian
plicile vocale
cavitatea infraglotich
rnmtzri terminale.
r. anterioard se anastromozează cu cea dc partea
opusă superior dc istmul tiroidian
r. posterioarâ se anastomozeaza cu r. omonimă din
a. titoiditniE infefioarfi.

. fort.
Artera se desprinde de pe fața medială a a. camtide externe,
fiind cea mai subțire dintm ramurile acestuia. Artera are traiect
ascendent, fiind situatb triGe a. carotidă internâ (lateral) și faringe
(medial) și dh trei

t tr. faringiene petttrti:

m. stilofaringian
m. ridichtor al vălului palatin
 - mm. constrictori ai faringelui
- tuba auditiviî
- tonsila pa)atină
4 timpaitich inferioară intră împreună cu n. timpanic tn
stâ nca temporalului și vasculatizează :
- peretele medial al cavității timpanice
— promontoriul, fereastra rotundă și cea ovală
t a. meningee posterioară care trece prin canalul
condilian sau prin gnura jugulară vascularizâ nd dura
mater dc la nivelul foselor cerebeloase.

P A. Aiiigr«fd se desprinde dc pe f»;a anterioară a a. carotide

externe, direct sau printr-uri tiunchi comun cu a. facială (trunchiul
linguofacial).
Medial 'de ea se găsesc m. constrictor superior al faringelui și
n. laringeu su r or și este încrucișată lateral de n. hipoglos și v.
linguală. Aceste ultime două elemente o separă de n . stilohioidian și
pântecele posterior al m. digastric. În ttaiectul ei, ea trece pe sub m.
hioglos care o deoparte de n. hipoglos si v. lingualh.

» r. suprahioidiană pentru mm. suprahioidieni

t 'a. sublinguală care vascularizează :
- glanda sublingualh
- mm. suprahioidieni
- mucoasa gingivalh a planșeului bucal
rr. dorsale alo limbii care se distribuie:
- mucoasei rădăcinii limbii
- tonsilei palatine
- epiglotei
- arcului palatoglos
t a. ptofundl a limbii (r. terminată) are un traiect sinuos,
terminându-se la vărful limbii. Ea irigă musculatura și
mucoasa linguală situată anterior do linia terminată.

“ Se desprinde de pe''fata anterioară a a. carotide externe, avifnd

în traiectul s$u urmă toarele raporturi:
- medial: m. constrictor mijlociu al faringelui
- lateml: n. hipoglos, m. stilohioidian, pâ ntecele posterior al m.
digastric
 Artera străbate trigonul submandibular, tnecsnd pe fațn medială a
glandei submandibulare la nivelul căreia lasă un șanț, spre deosebire dc
v. lingulală care se găseşte lateral dc glandă. Ocolește marginea
inferipafă a corpului mandibulei si ajunge aatfel pe fata laterală a
corpului mandibulei, anterior de inserția m. maseter.De aici artera are
traiect oblic spra comisura labială, iar îti apropierea acestuia își
schimbă directia, îtidreptându-se ascendent, spre comisura palpebtală
medialA, unde se termina ca artera angularn.

4 a. palatina ascendentă care vascularizează :

- vllul palatin
- tonsila palatint
- tuba auditivh
- glanda submandibularâ
Din ea porneşte r. tonsilarâ care vascularizează tonsila palatiriă .
4 a. submentală care vascularizează :
- glanda submandibulara
- mm. suprahioidieni
- tegumentul mentonului
+ rr. glandulare pentru glanda submandibularâ
t a. labialh inferioară se anastomozeazâ cu cea contralaterală
vasculariză nd buza inferioarâ
4 a. labială superioară are uri calibru mai mare decă t ptecedenta
și se anastomozează Cu cea da partea opusl, vaculariză nd
buza superioară .
t a. angulară reprezintă ramura tenniiialii a c faciale. Ea
străbate șanțul nnzogenian, ajungiind la nivelul comisurii
palpebrale mediale unde se aiustomozează cu a. dorsalâ a
orasului (ramurâ a
a. ottalmice). În acest mod se realizeazâ una dintre anastoinozele
a, carotide externe cu cea intemă. Ea da ramuri:
- palpebrale
- pentru sacul lacrimal
- pentru tegunientul regiunilor frontală și nazalfi

H A. oerțp’ifo/iÎ i_'
A. occipitalh are originea pe fața posterioară a a. carotide
externe, inferior dc pdntecele posterior al m. digastric, fiind situatâ
astfel, inițial, la nivelul trigonului carotic.
Ea are traiect posterior și ascendent, încnicișă nd anterior :
- nervii X, Xl și XII
-“ v. jugulară intema

57
 Artera determină la nivelul craniului șanțul arterei occipitale,
situat pe fața inferioară a stâncii temporalului, având raporturi laterale
la acest nivel cu m. stemocleidomastoidian și pântacelo posterior a1 m.
digastric.
De la acest nivel ea își schimbă directia, avâ nd traiect pblic
spre protuberanța occipitall extemă, profund dc m. splenius al capului.
Artera perforeazh apoi m. trapez împreună cu n. occipital mare, față de
cate este situatb lateral.

Ramuri.
t r. mastoidiand cara pătrunde în craniu prin gaura
mastoidiană și vascularizeză :
- celulele mastoidienc
- dura mater corespunzâ toare
- cavumul timpanic
t r. auriculară care vascularizeazl:
- tegumentul feței laterale a mastoidei
- fața medială a pavilionului urechii
t r. ineningeala care intră în craniu prin canalul
condilian sau gaura jugulară și vascularizcazâ dura
mater din fosele cerebeloase
r. stemocleidomastoidians pentru mușchiul omonim
t rr. occipitale pentru pâ ntecele posterior a1 m.
occtpitofrontal
4 r. descendentâ pentru mm. oblici și drepți posteriori ai
capulfi

4 A. auriculnră pozterioază
Această rnmură se desprinde dc pe fața posterioară a a.
carotide externe. Ea ace lateral de m. stilohioidian și păntecele
posterior al m. digastric, apoi se așează în șanțul dintre procesul
mastoid si lobul urechii, dând două ramuri tetminale.

Ramuri.’
- a. stilomastoidiană patntnde in craniu impreuna cu
nervul facial prin gaura stilomastoidiana
- a. timpanică posterioară se anastomozeaza cu a.
timpanich anterioară (din a. maxilarii). Din ea se
desprind rr. mastoidienc și r. pentni m. scăriței.
- r. auriculară (r. tarminală) pentru fata medială a lobului
urechii
- r occipitalh (r. tenninalh) pentru tegumentul și mm.
situați superior de procesul mastoid

58
 4 A. u eroii saperfîcialâ
A. temporală superficială continui traiectul a. camtide externe, la
origine fiind situatâ postero-medial de colul mandibulei, în grosimea
glandei parotide și avâ nd urmă toarele raportuti:
- anterior: v. temporală superficială
- lateral: ramurile n. VII
- postero-medial: n. auriculotemporal.
Artem are traiect ascendent devenind superficialh și trecând
printre procesul zigomatic al osului tempoial și porul acustic extem.
La acest nivel ea se poate descoperi și palpa prin comprimare pe
planul osos.
Ramuri:
t rr. paiotidiene pentni glanda partidă
4 transversh a feței se desprinde la nivelul parotidei avă nd traiect
paralel cu arcul zigomatic și vascularizează :
- mm. maseter și buccinator
- mm. superficiali din zona mspectivă
- tegumentul feței
glanda parotidh și ductul parotidian (Stenon)
Ea formează împreună cu v transversh a feței
pediculul anterior al glandei parotide.
4 rr. auriculare anterioare sunt în număr dc trei și vascularizeazl
fața lateralk a pavilionului urechii și conductul auditiv extem
t ' zigomaticoorbitală are traiect paralel cu arcul îigomatic,
superior dc acesta și vascularizeazâ m. orbicular a1 ochiului
t temporală medie se desprinde superior dc arcul zigomatic
și perforează fawia m. temporal, situăndu-se întrn mușchi și
planul osos. Ea vasculaÎizeazâ:
• m. temporal
• articulația tempotomandibulară
• conductul auditiv extern
frontală (r. terminată) pentni mm. și tegumentul regiunii

r. parieaJă (r. terminată) pentru mm. și mgwnentul regitinii

Artera maxilarfi este ramură tarminală a a. carotide externe,

din care se desprinde in unghi drept la nivelul colului mandibulei, în
grosimea glandei parotide. A. maxilară este mai voluminoash decă t a.
temporale superficială , avă nd un traiect sinuos și o lungime de 4-5
cm.

59
 La origine ea are raport superior cu n. auriculotcmporal și apoi se
indreaptă antero-medîal, trecâ nd prin fisura pteriogo-inaxilară pâ nă în
fosa pterigo-palatină ,
De la origine, artera trece printr-un spațiu delimitat astfel :
• Lateral: colul mandibulei
• Medinl: ligamentul sfenoinandibular
Acest spatiu se numeşte butoniera r trocondiliană a lui Juvara,
artera avă nd raporturi cu n. auriculoielnporal și cu plexul format de v.
maxilară.
După ieşirea din acest spațiu, artera poate avea uri traiect
superficiai sau profund.

A. temporaa temporale
supedcaa funde sfenopaîatina

posterioara A. infraorbitala

9oidiana
A. bucala

medie

A. maseterics

carotida

Fii. 27 Artera maxilară

60
 a. Traiecuil superficial. În acest traiect artera are imnltooiele

• 3frdiof: m. pterigoidian lateral

» Postezo-medial (prin intennediul m. pteriogoidian
lateral): n. alveolar inferior și n. lingual
« Pocteriori n. bucal
b. Ttaiectul profund, în care are ca raporturi:
• £oHrnf: m. pterigoidian lateral
• Medial: m. pterigoidian medial
• Posterior: uri. alveolar interior, lingual, coarda
timpanului
Duph ce urmează unul dintre aceste traiecta, artera iese la
marginea inferioarl a m. pterigoidian lateral sau printre capetele lui
dc origine și se îndreaptă spre fisura pterigomaxilară prin care
pă trunde îti fosa pterigopalatină .
La nivelul fosei, artera stabilește urmă toarele raporturi:
• interior: tuberozitatea maxilară
• posterior: gg. pteriogopalatin și procesul pterigoid
• superior: n. maxilar
În tot traiectul să u, artera este tnsoțită de plexul venos pterigoidian.

Omori.
1) a. auriculară profiindd porneşte din grosiniea glandei parotide, are
traiect â sGCnderit și vascularizează :
- afticulația teinporomandibulat8
conductul auditiv extam
- fața extemă a timpanului
2) a. timpanică anterioard se desprinde în grosimea glandei parotide,
avâ nd traiect ascendent, phtninde prin fisura piettotimpanich
în cavumul timpanic și vascularizează mucoasa cavitații
timpanului împreună cii celelalte aa. timpanice.
ola inferioar6 se desprinde la nivelul butoniorei
retrocondiliene a lui Invata, posterior dc ii. omonim.
Mă nunchiul vasculo-nervos alveolar inferior trece printre raniura
mandibulei și
m. pterigoidian medial și phtninde prin gaura mandibulară
canalul mandibular. Inainte de intrarea în canal, din arteră se
desprinda r. milohloÎdianâ pentru m. omonim. La nivelul
canalului artera dă ramuri dentare pentru dinții arcadei
inferioare. Ea ae termină la nivelul ghurii mentoniere prin a.
mentală care iese din canal și vascularizează :
buza infetioată

61
 - regiunea mentonieră
4) a. meningee medie se desprinde din spațiul delimitat
• posterior: lig. sfenomandibular
• anterior: m. pterigoidian medial.
Artera are traiect ascendent, trecând printre rădlcinile n.
nuriculotemporal și intrh în craniu prin gaura spinoasă. Ea ajunge pe
fața intimă a scuaniei tempomlului, urci pe fața intemh a suturii
sfenoscuamoase pănă la intersecția acestuia cu cea sfenoparietală
și scuamoasă unde se împarte îii cele două ramuri terminam:
- r. parietalh
r. frontală
Ramuri colaterale:
- r. pietroasă pentru:
- gg. geniculat
- m.tensor al timpanului
- a. timpanica superioară pentru cavitatea timpanului
- r. anastomotică cu a. lacrimala
5 ) a. meningce occesorie (inconstantă) se poate dcsprinde și din a.
meningee medie. Ea pătrunde fn ctaniu prin gaura ovalh și
vascularizeazit:
- mm. pterigoidieni

6) m mnseiericfi trece prin incizura mandibulei și se distribuie m.

7) rr. pterigoidiene (4-6) pentru mm. omonimi

8) aa. temporale profiinde în număr de trei, situate înm m.
temporal și planul osos, se distribuie in. temporal
9) n. 6ura/ă trece lateral dc m. buccinator, superior de n. bucal și
vascularizează:
- m. buccinator
- corpul adipos al obrazului
- ductul parotidian
10) m alveolard superioară și poeterioară se așe»ză pe fața
posterioară a
tuberozității maxilare și dh:
• rr. dentara care pătnind prin otificiile alveolare și
vascularizeazfi molarii și premolarii arcadei dentare
supenoare
• rr. pentru mucoasa sinusului maxilar
* rr. pentru periost
• rr. gingivale

62
11) a. infraorbitald tteco ptin fisuta orbitală inferioarl inferior și
lateral
de n. omonim. Ea se găseşte apoi in șanțal și ulterior canalul
infraorbital, ieșind prin gaura infraorbitală.
La nivelul canalului infraorbital din ea se desprind aa.
alveolare superioare și anterioare care vascutarizează:

- mucoasa sinusului maxilar

Oupă ieşirea din gaura infraorbitală , artera se împarte în mai
multe ramuri
- palpebrală inferioară
- nazală intemh
nazală externă
- labială superioară
12) a. cooefiifui pterigoidian este prima ramură desprinsă din a.
maxilară
la nivelul fosei pterigopalatine, fiind situată medial de gg.
pterigopalatin. Ea intră in canal și dc distribuie:
- submucoasei nazofaringelui
- tubei auditive
- cavum-ului timpanic
13) m palatină desceWenfo are traiect vertical, descendent, printr-un
canal propriu — canalul palatin mare — îiisoțitâ de n. palatin mare.
La nîvelul canalului, din ea se desprind an palatine mici care
ies prin gaura palatină mică și vascularizează vă lul palatin.
A. palatiriă descendentă iese prin gaura palatină mare, apoi
se îndreaptă interior și vascularizează :
- mucoasa palatului dur
- glandele palatine
- mucoasa gingivală
14) n. efenopalatină (r. terminală ) continuă Waiectul a. maxilare si
pă trunde în cavitatea nazală prin gaura sfenopalatinâ la nivelul
meatului nazal superior, în partea lui posterioară. Ea dh
urmă toarele ramuri:
- aa. nazale postcrioare
aa. nazale laterale pentru peretele lateral al cavită ții
nazale, distribuindu-se mucoasei cometelor și meaturilor
nazale; dintre aceste ramuri, una ajunge la nivelul
canalului nazolacrimal.
- aa. nazale septale pentru sepnil nazal
 VENELE CAPULUI §I GÂTULUI

Venele capului și gâtului se deosebesc de cele de sub planul

inimii prin faptul ch nu prezintă vaivule, circulația sângelut fiind
favorizată atât dc gravitațio cfit și dc presiunea toiacică negativl.
Sângele dc la nivelul capului și gâtului ajunge în vena cavă
superioară prin cele două vene brahiocefalice dreaptă și stângă.
Acestea se formează posterior de articulațiile sternoclaîiculare. Cele
douh vene se găsesc intre stem și planul arteial format de trunchiul
biahiocefalic, artem carotidă comună stângă și artera sut›clavie stângă.
Au raport posterior cu nervii vagi și frenici și lateral cu plcurelc
mediastinale și plămânii. Au ca afluenți colatemli vena tiroidianh
inferioară, vena vertebrală, veria cervicală profundă și vena tomcică
intemă.

VENA JUGULARÀ INTERNE

Vena jugulará intamá colecteazú snngele venos de la nivelul

encefalului çi meningelor precum çi de la regiunile fe¡ei ti gfitului. Se
gá seçte intre baza craniului #i articu1a{ia stemoclaviculará , mide formeazá
vena brahiocefalicá , dupá uiiirea cu vena stibclaVie.
Vena jugulará interno are originen la nivelul gá urií jugulare de
unde continuó sinusul sigmoidian. Vena ara traicct descendent la nivelul
tecii carotice impreunh cu artera carotídá interno fats de care este
situará posterior çi apoi lateral, apoi impreuná cu artera carotidh
comuná phin spa{iul laterofaringian çi trigonul carotic.
La baza ctaniului se afín lateral de laringe çi medial de mutchii
stilieni, iat posterior are raport cu procesele transverse cervicale çi
lan{ul simpatic. Íntre vent çi artera camtidá interno se afla nervul vag,
glosofaringian, accesor çi hipoglos.
In por¡iunea inferioará, dupá ce este intersectath de m. digastric
are raport posteñ or cu mutchii scaleni, plexul cervical çi nervul frenic çi
atitetior are raport cu arterele auriculará gosterioará , occipitalá 5i
stemocleidomastoidianh çi ansa cervicalá . In ultima portiune este
profundă fiind aGoperită de muşchii stemocleidomastoidian și
inftahioidieni și intetsectată dc vena jugulară exiemă .
Ptimește ca afluenți venele:
• venele faringiene cu originea în plexul periesofagjan,
• ' vena linguall fomiată din vena dorsalh a limbii și vena sublinguală ,
• venele tiroidiene superioare și medii,
• vena facială care se formează la comisura palpebralh mediala din
vena angulară și are traiect omonim arterei față dc care se află
posterior pâ nă la marginea iafehoatl a mandibulei, unde trece
lateral de glanda submandibularl, spre deosebire dc arterfi care
 trece medial. anastomoza dintre vena și vena
oitalmică se realizează o ana tomozit intre sistemul venos
intra și extracranian care explică unele embolii septice,
intrscraniene, dupa infecții la nivelul fețci.
vena retromandibulard se formează posterior de_colul mandibulei
din venh temporală superficială și temporalh medie, maxilară și
transversă a feței.
Venele tiroidianh superioară , facialh și linguală se pot vă rsa în vena
jugulară inteniâ separat sau print-uri trunchi comun tiro-linguo-facial

V. auriculera

V. facîala

V. jugulara
interna

Trunchlul venos

Fig. 28 Yenele giitului

 VENA JUGULARĂ EXTERNE

Se formează în glanda parotidă din vena occipitalh și vena

auriculard posterioară și are un calibru invers proporțional cu vena
jugulară intemh. Este inițial profundâ în glanda parotidă apoi coboară pe
fac laterală a mușchiului ocleidomastoidian și ajunge tn fosa
supracaviculară, apoi trnce prin laura superficială a fasciei cervicale și
se varsă în vena subclavie.
Vena jugulară extemă este acoperită dc platysma și dc piele și
este încrucișata dc ramurile superficiale ale plexului cervical. În
această veni, în special la copii, se fac pimcții serioase ce impun o
atenție specială datorită riscului emboliei gazoaw (datorită presiunii
negative poate fi aspimt aer).

GANGLIONII LIMFATICI AI CAPULUI Ș I GÂ TULUI

Prin dispoziția lor, ganglionii formează un cerc limfatic ța baza

craniului.

Ganelionii limfatici ai capnlui:

• ganglionii occipitali sunt situați sub linia nucală inferioară ,
superfiGIal sau profund de mușchiul Ăa Sunt în număr dc 2-5 și
adună limfa de la nivelul regiunii nucale, iar vasele eferente
drenează @ în ggl limfatici ccrvicali ofunzi.
• gnngfionii retroa risulari sau mastoidieni sunt inconstanți și se
gă sesc deasupra inserției m. stemocleidomastoidian și colectează
limfa de la nivelul regiunii parietale și de la tegumentul urechi.
Drenează în ggl parotidieni sau cervicali ofunzi.
• ganglionii parotidieni superficiaÎi și profii zi sunt în raport cu
glanda parotidl și adună limfa dintr-un teritoriu întins: regiune
parietală, temporală , frontală, fBța dorsală a nasului, buza
superioară, pavilionul urechii, conductul auditiv extem precum și dc
la glandele lacrimale, parotîda, cavum-ul timpanic, fose nazale, vIl
palatin și tuba auditivă.
• ganglionii mandibulari și eubmandibulari se aflh în raport cu fața
externh a glandei submandibularae sau între glandă și mușchiul
milohioidian; dreneazâ limfa din glanda submandibulară și
sublinguală , de la dinți și mucoasa gingivalh în ganglionii
cetvicali
 • ganglionii retrofaringieni sunt situați posterior de faringe și
aduni limfa de la cavitatta nazală și sinusurile paranazale, dc la
palatul dur, vă lul palatin.
• gangliooli bucali se gâ sesc superficial pe traiectul vaselor
limfatice care fnsoțesc artera și vena facială .
• ganglionii lingwali se află distribuițÎ dc lungu) venei și arterei
linguale.

Gan
Sunt reprezentați dc gg. cervicaii superficiali și gg. cervicali

lonii cervi5a i eu iciali se gfisesc pe traiectul venei

jugulare externe, superficial de m. stemocleidomastoidian.
Gan se gâ sesc pe traiectul venei
jugulare interne. Sunt în numdr de 10-15 binne care doi sunt mai mari
și prezintă imporianța practică : . gaoglÎâtt l jugvlodigastric situat de
o ntre digastric și vina juguiară
intemă și gariglionu juguloomohioidiati situat deasupra îricrucișări_i
dintra omohioidian și vena jugulU interne Din ganglionii cervicaii
profunzi se fonnel >mcă «f limfatir jugular

INERVAȚIA CAPULUI ȘI GÂTULUI

PLEXUL CERVICAL

Plexul cervical se formează prin anastomoza ramiirilor ventrale

ale nervilor spinali Ci C Ramurile C C sc bifiircă lntr-o ramuiă
ascendentt și una descendenth care se uneâb cu cele supm și
subiacen_te și împreună cu Ci vor forma trei anse suprapuse, dc
origine ale plexului cervical:
. ansa superioară: runura C,îii întregime și ramura superioară din
. ansa mijlocie: ramura inferiomh din 2 Și mm8 rioarh din Ci
. ansa inferioară: iamura inferioară din Ctți mmura superioară din C4
Ramură descendenta Ct}se uneșie_ cu Cj contribuind 1 formma

Ansele dc origine ale plexului și ramurile sale sunt situate profund,

în raport cu procesele transverse cervicale, între două planuri musculăre:
antero-medial: inserțiile mușchilor preverteb f și .scalerr

postero-lateral;m. ridicâtor •! ••apulei i m. leniusp

Anterfor sunt acoperită dc lama ptevertebralt a fasciei cervicate și
prin intermediul să u primele douâ anse au raport cu trunchiul simpatic
ajung la jumă tatea marginii posterioare a m. stemocleidoma stoidian,
unde devin superficiale. Ramurile plexului cetvical se desprind din
tninchiurile dc origine sau din anse și sunt :
• Senzitive, cu originea în ansele mijlocie și inferioară
o Din aflsa mijlocie se desprind:
• nervul oc pital mic

nervul transvers aI
gâ tului oDin ansa inferioară se
desprind
• Nervii supraclaviculari
r1i reprezentate d
ansa cervicală
• Mixte reprezentate de nervul frenic.

Fig. 29 Plexul cervical

 Neri orripifnf mie devine superficial la jumhtatea marginii
posterioare a msiemocleidomastoidian (punctul Etb), apoi urcl paralcl cu
marginea posterioarâ a mușchiului păriă la procesul mastoid, sub lama
superficiali a fasciei cervicale. Ìn partea su oarà a regiunii cervicale
perforeazà fascia ti se ìmparte in:
• rnmuri posterioate, care inerveazà tegumentul
tegiunii occipitale
• ramuri anterioare, pentru pielea procesuhti
mastoidian #i fe{ei mediale a pavilionului
urechii (1f3 supeiioaré).
Nerv l aNZ'Friifar mare devine. superficial in punctul Erb, sub
nervul occipital mie, urch pe fata laterali a m.
sternocleidomastoidian, posterior de vena jugularà externà, pdnà ìn
apropieraa unghiului mandibulei, unde oNazl”%cia cervicala și se
împarte în mmuri:
• tamuri anterioare pontni tegumentul regiunii parmideo-
maseterine
• ramuri posterioare pentru fața medialh a pavilionului urechii,
în 2/3 inferioara și pentru tegumentul concăi și al lobulului
urechii duph ce în prealabil au stră bă tut cartilajul
pavilionului.
Nerviif transvers al eâmlui este cea mai voluminoasă dintre
ramurile cUtanate ale plexului; devine superficial în punctul Erb,
traversează fața latemla a m. stemocleidomastoidian, tncrucișează medial
vena jugulară extemă și are traiect subfascial spre osul hioid. Se
împarte în mmuri superioare și inferioare care înerveazâ tegumentul
regiunii anterioare a gâ tului.
Nervul supraclavicular devine superficial la uri centimetru inferior
dc n.transvers al gâ tului, coboară prin wgiunea lsteralh pe m. scalen
mijlociu și acoperit dc fascia cervicala și platysma. Deasupra claviculei se
împarte în 3 nervi eupraclavicuiari.
-medial cc io#rrrozd tegumentul manubriului sternal și al
fosei supiaclaviculare mici.
-inlermediar coboară anterior de claviculă și iazrveozd
tegumentul lavicular pă niî la coastă a III-a.
-lateral ce iazrrnoză tegumentul postem-superior al regjunii
deltoidiene.
Ansa cervîcală ee î:urmează din uniiea a doua râdâcini,
anterior de vena jugulată intemă și deasupra mușchiului omohioidian.
Râdăcina inferioară, cu originea în ansa mijlocie a plexului și fibre
din C2-C3, coboară lateral de vena jugulară intemă și deasupm
tendonului intennediar al m.omohioidian trece anterior dc vena
jugulară intemă și se unește cu rldficina superioară, cc conține fibre
din Cim2. Rădăcina superioară tși are originea în ansa superioară_ a
plexului si coboară medial de vena jugularà intemà. lii direte cazun
ansa poate fi scurtà inconjuriind
doar artera Carotidă și excepțional ea poate lipsi, Din ansa cervicală
se desprindramu pentru muşchii infrah_ioidieni: căte o ramură pentru
mm. stemohioidUan, stemotiroidian, tiro-hioidian (adush de neivul
hipoglos) și două (căte una pentni fiecare pâ ntece) pentru m.
omohioidian
Sunt descrise și ’ramuri musculare pentru mm. SCM, tratez,
scaleni, lungul capului, lungul gâtului, ridicltor ai scapulei neomologate
în NA.
Nervul Kenic are originea în netvii C 3"C (ră dă cina principală
fiind C4); coboară pe fața anterioară a m.sca1en anterior, avănd raport
medial cu artera cervicală ascendentl și apoi cu mdnunchiul
vasculonervos aI gâtului și trunchiul tiro-cervical. Nervul frenic drept
intră în torace între confluentul jugulosubclavicular (interior) și artera
subclavie (posterior) avă nd raport medial cu nervul vag și ansa
subclavie. Inferior de artera subclavie nervul coboară pe cupola
pleurală încrucișă nd anterior artem toracică intemă. Nervul frenic stăng
este posterior și lateml de terminația ductului totacic, la distanțâ dc
nervul vag și încnicișează posterior artera toracica intemh.
În torace, nervii frenici însoțiti dc vasele pericardicofrenice, din
arterele toracice interne, stră bate mediastinul superior, apoi mijlociu,
trecâ nd anterior față dc pediculul pulmonar, între pleura mediastinală
și pericard. Nervul frenic drept se gâ sește lateral dc vcna
brahiocefalică și apoi dc vena cavă superioară , în timp ce nervul
frenic stâ ng se gă seşte intre artara carotidă comunl și subclavie și
posterior de vena brahiocefalică stdngă și apoi anterior de atcul
aortei și al pediculului pulmonar stâ ng.
În torace nervul frenic dh ramuri pericardice și pleuralc. Apoi
ajunge la nivelul centrului tendinos al diafragmei unde se termină
prin ramuri frenicoabdominate care iazrrr«ză rrmifir diafragma,
pericardul fibros și pleura mediastinală. Una dintre aceste tamuri
frenicosbdominale drepte ajunge în abdomen, în plexul celiac și, prin
ramurile lui, inrri'cazd chile biliare și pancreasul (aceasta explică
iradierea durerii din colecistite in umă rul drept).
Ramiirfe torii inervează partea musculatl a diafragmei și au
un traiect radiar spre periferia acesteia (aspect important atunci că nd
se pr»cticiî seqionarea chinirgicală a diafragmei).
Nevul frenic constituie astfel atâ t catea aferentă că t și cea efhrentă
a sughițului.
Nervii frenici accesorii au originea variata în C, sau C, și în
regiunea cetvicală , pentru uri scurt traiect, sunt separați dc nervul
frenic. Apoi se unesc la baza gâ tului și au acelaşi traiect comun cu
nervul frenic.

70
 > T> L SIMPATIC CERVICAL

Se întinde de la baza ctaniului pánä la orificiul superior al

tomcelui şi este alchtuit din 3 ganglioni nervoşi: supeñ or, (situat la
nivelul proceselor transverse C o-C3). iyijlociu (situat la nivelul
tuberculului carotic Ct), şi stelat (situat pmfund, la limita dintre gfit şi
tomce), uniți între ei prin fibre interganglionare. Este aderent la fața
posterioarä a tecii carotice, care înconjoarâ mã nunchìul vasculonervos
a1 gå tului şi are raport anterior cu carotida internä şi apoi comunã .
Posterior are raport cu muşchii prevertebrali.
Cei trei ganglioni rezultfi prin unirea ganglionilor simpatici
primordiali astfel:
• ggl superior din unirea C,-
C, ggl mijlociu din unirea C
-C
ggl inferior (stelat) din unirea C,-Co şi Ti 1 Itt8 z

I. Gøng1ionitI simpatic cervical superior este cel mai

voluminos, en o lungime de 3-5 cm şi lã țime de 5-1 0 mm. Corespunde
anterior artarei catotide inteme şi este intersectat posterior în partea sa
superioarà de de nervii IX, X, XI, XII. Ggl. inferior al nervului vağ sø
gä seşte anterior și inferior fațä de ggl simpatic şi poate fi diferetițiat
prin faptul sà se aflä in interiorul tecií carotice.
Ramurile gg. simpatic cervical superior:
I) ular urcă pnnã la gaura jugulørå, då ramuri care se
anastomozeazä cu nervii IX şi X, . distribuindu-se apoi prin ramurile
acestom;
2) I rnroiic inrern forineazä , in jurul arterei carotide inteme,
plexul carofic intern, dín care iau naștere mai multe ramuri:
fomiarea
timpanic,
-nervul pietros profiind care se anastomozeazä cu nervul pietros
mare (din n. facial) şi fotmeazğ nervul:canaluțui pterigoidiaț;,
-fibre pentru trohlear, bã
pentru glanda hipofizã, mucoasa sinusului sfenoidal,
- TOf7tMTi care_ i“nsoțesc artera oftalmica care vor merge la
nivelul muşchilor irisului şi corpului ciliør (efect iridodilatator şi de
acomodare a vederii la distanțä ).
3) nervi carotici ex:terni fonneazä în jurul arterei carotide exteme
plesul cnroric extern care se continuä cu plexul carptic_ g mun
plexuri secundare de-a lungul ramurilot arterei carotide exte_me.
4) ten se distribute lariøgelui, faringelui şi
glandei tiroide.
 .tului, mi
inferiori, pătmnd în mediastin prin apertura toracică superioară și ajung la
nivelul plexului cardiac.

Gg. mijlociu
 11.Ganglionul simpatic cervieal mijlociu este inconstant iar
ciind existâ este situat în vecinltatea tubetculului carotic și a atiirei
tiioidiene iiiferioare și acoperit dc mănunchiul vasculonervos al
gâtului.
Uneori mai există uri ggl. vertebral situat în dreptul originii arterei
vertetnele și considerat ca o parte din gg1 cervJcaJ mijlociu.
Ramurile gg. simpatic cervical mijlociu:
I )nervul cardiac cervical mijlociu coboară posterior de artera
caro dă comună și participi la forniaraa pf ftii cardiac
2)fibre care participa la formarea vrei
111.Ganglionc1itelat (eervicoÎ_oracie) este situat profund, la limita
dintre tOMfl §t g§t 8 f1ÎV0lUÎ 0_8eie i • URu -retr_opleurale delimitata astfel:
• Anterior dc mem suprapleural și ligamentele costo-,
vertebro-, și transversopleurale. Artera vertebrală acoperă
complet ggi stelaț.
• ' Lateral - trunchiul costo-cervical.
• Posterior - colul coastei I și procesul transvers C,
• Medial - mușchiul lungul gâ tului.

Ramurile gg. simpatic cervical inferior:

1banca cubclavi« este formată din fibre cu originea în
ganglionul cervicâY mijlociu sau partea superioară a ganglionului
stelat, care thconjoarâ artera subclavie și se întorc la ganglionul
stelat.
2)pervuJ cardiac cervical inferior patticipă la formarea plexului
cardiac.
3 l l s avicu ar insoțește artefa subclavie și se distribuie
riii ramurile acestuia.
4)nervuf vertebral may ln gaura transversară a vertebrei Ct ' și
formeazl plexul vertebral in jurul artetei vertebmle și se distribuie dc-
a lungul ramurilor acestuia.

NERVMCRANIENI
Nervii cranieni sunt în numâi de 12 perechi, nurneroiați cu
cifre romane. Aceşti nervi au o serie dc caracteristici datorită cărora
pot fi asemânaj cu cei spinali și pot fi grupa nsfel:
• nervi motori: CIVII X1 XII-. Aceştia
dorivați din mezodennul extremității cefalice.
• nervi senzoria I, Hei Vlll
• mervi micș@ V{ VIJ lui X ›care inerveazh derivatele
branhiate:

73
 o n. V derivatele arcuiui 1
VI1 d e arcutui 2
n. IX derivatele arciilui 3
o n. X derivatele arcurilor 4,6
Stiidiul nervilor cranieni se poate face dupa o schema generala,
care cuprinde:

fibi-ele actorii - în nucleii motori ai trunchiului cerebral

Coloanele de nucleî motori
, a. mpatica, ormată din:
nucleul dorsal al nervului vag — în bulb
nucleul salivator inferior a1 nervului
bulb
nucleul saliVator superior a1 nervului facial - în
punte nucleul lacrimo muco în punte
nucleul accesor al nervului oculomotor — în mezencefal

Nc. salîvalor inferior

Nc. dorsal al vagului

Nc. ambiguu
h colowa visceiomotorie speciall - inervează musculatura
cu origine în arcurile
branliiale fonnatl din:
rtttcleul atnbiguu — reprezintă originea fibnlor actorii
ale nervilor glosofaringian, vag și qccesor bulbar
nucleul nervului facial — în punte
nucleul motot al trigetnenuhii — în punte
R coloana somatomotorie — inervează musculatura provenith din
somitele cefalice forinată din:
nucleul nervului hipoglos — in bulb
nucleul nervului abducens — în punte
nucleul nervului uohlear — tn mezence(a1
nucleul neivului oculomotor — în mezencefal

k fibrele senzitive - în gg. senzitivi dc pe traiectul nervului

gg. Gasser - pentru n. V
gg. geniculat — pentni n. VII
gg.superior și inferior — pentru nn. IX și X

Nc. senzitiv
trigemen

hlc tractului
solitar

dorsel al

No. tradulu
splnal al n

big. 32 Originile reale ale fibrelor senzitive ale

uri. craniani și nucleii lor tenninali
 Coloanele sensitive din trunchiul cetebral sunt formate din nuclei
senzitivi ce con in deutoneumnul clilor sensitive pentru cap #i gat :
h colonna somatoaferentli genctalà formati din:
• nucleul tractului spinal al nervului V — in bulb
• nucleul senzitiv superior al iiervului V — in punte
• nucleul tractului mezeiicefalic al nervului V — ìn
mezencefal

4 coloana somatoaferentă specială formath din:

• nucleii vestibulari - în bulb și punte
• nucleii cohleari ventrali și dotsali - în punte
4 coloana visceroafcrent4 gericralg £ormatB din:
• nucleii dorsali senzitivi ai nervilor glosofarigian și vag
situați in bulb
P coloana visceroaferentă specială formată din:
• nucleul tractului solitar la care ajung fibre gustative aduse
de nervii facial (VII), glosofaringian (IX) și vag (X).

II. Originen aparentü: reprezint£ locul prin care fibtele nervului intra
sau pàràsesc trunchiul cerebral:
•t• N. oculomotor — fosa interpcduncularè
*z N. trohlear — fama posterioarà a trunchiului cerebral, inferior de
lama cvadrigemina
N. trigemen — fata anterolaterata punții, la unirea 2/3 inferioara
cu 1/3 superioară, lateral de piramidele pontine.
N. abducens — șanțul bulbo-pontin, superior de piramidele
bulbare
N. facial — șanțul bulbo-pontin, în foseta supraolivard
N. acustico-vestibular — șaiițul bulbo-pontin, în foseta
supraolivară
N. glosofaringian — șanțul retro-olivar (lateml dorsal), superior
dc originca aparentă a n. vag
N. vag — șanțul retro-olivar (lateml dorsal), între originile
aparente ale nn.IX și XI

- fibrele cu origine spinală apar pe fața laterală a mă duvei

cervicale. Ele se unesc și formează râ dlcina spinală a
n. aecesor. Ea intră în craniu prin gaura occipitală
mare, după care se unelte cu ră dhcina bulbatiî.
- fibrele cu origine bulbară apar in partea inferioară a
șanțului retro-olivar (lateml dorsal) și formează
ră dă nina bulbară .
N. hipoglos — șanțul pre-olivar (lateral central)
76
 Foea

Mezencefalul
&8MtfÎ §DFItO
peduncular
Puntea

Bulbul rahidian

Saritu
preolivar

Fig. 33 Originile apateate ale uri. cranieni

IV. Oriflciul de ieyire dia craniq

Y. 'EraiectgÎ eztrscrapiaa ți raporturi la aîvelyl regiugîlor cepatui

Yf. Rc›aari și teritorii de iae›•vație

 NERVUL OCULOMOTOR (III)

I. Origine renlă :
-Fibrele somatomotorii: nucleul n. oculomotor din mezencefal.
- Fibrele visceroeferente generale (vegetative parasimpatice):
nucleul accesor al oculomotorului (Edinger Westphal)
II. Origine aparentă :
- Fosa interpeduncularâ
III. TrBiect intrecranian: N. III are traiect intracranian comun cu
uri. IV și Vl, fiind tnvelit într-o teach piala proprie, duramater
formâ nd o teacâ comuriă celor trai nervi.
Nervii se gdsesc inițial pe procesul bazilar al occipitalului,
acoperiți de trunchiul cerebral_. Ei se îndreaptă apoi lateral, urcând pe
fata posterioara a stâncii temporalului și trecând pe sub sinusul
pietros superior. Lor li se alătura nervul oftalmic și pătrund împreună
cu acesta tn

Înainte dc ieşirea din sinus, uri. oculomotor și oftalmic ee tmpart tn

ramurile lor tenninale și apoi pătnind în orbită.
IV. Orificiul de ieşire din craniu:
- Fisura orbitală superioară
V. Traiectul extracraaian esta realizat de ramurile sale
- Rainura superioară trece superior dc inelul tendinos
comun (Zinn) pe care își au originea mm. drep}i ai globului
ocular. Acesta ramura se găsoște intte m. drept superior al
globului ocular și m, ridică tor al pleoapei superioare.
- Ramura infetioară trece inferior de inelul tandinos comun,
avănd traiect anterior și superior dc m. drept inferior al
globului ocular.

VI. Teritoriul dc iaervație:

4 Ramura superiota: mm. drept superior a1 globului ocular si
ridică tor al pleoapei superioare
4 Ramura inferiora: mm. drept medial, drept inferior,
oblic inferior ai globului oculat. Diti rarnura pentru m.
oblic inferior porneşte o ramură pentru gg. ciliar.

78
 NL drept

FiBufa orbitala M. obllc superior

Spina trohleara

Punte
M. drept lateral

Btilb

\nJaficaia a n. III

NL drept medial

Fig. 34 Nervii III, lV și V I

Gan lionut cit iar: este un gg. parasimpatic situat în orbita,

lateral dc n. optic de care este legat prin tracturi conjunctive, dar care
apartine funcțional n. oculomotor.
La nivelul său fac sinapsa fibrele parasimpatice pregangÎionare
cu origînea în nucleul accesor al ocuiomotorului care merg în special
prin ramura sa inferioară , cu cele postganglionare. Acestea din urmă
formează nn. cit tari scurți, care inervează mm. circulari ai irisului și
corpului cit iar, realizand astfel mioza și respectiv acomodarea la
apropiere.
araliziei n. oculomotor apar:
4 Strabism divergent
4 Diplopie (vedere dublă)
t Ptoza palpebrală
Pierderea reflexului fotomotor
Midriaza

79
 NERVUL TROHLEAR (IV)

I. Origine realh:
Fibre motorii: nucleul motor al n. IV din mezencefal
* N. tmhlear este singurul nerv cranian ale că nii fibre se încrucișeazâ
. complet în trunchiul cerebral.
II. Origine aparentă :
- Fata posterioafă a trunchiului cerebral, inferior dc _
țama cvadtigemina
IILTraiect intracranian: este comun cu cel al n. III.
IV. Orificiul de ieșire die craniu:
- Pisura orbitală superioară
V. Traiect extracraninn:
Nervul pătrunde în orbita lateral dc inelul tendinos comun și ate
traiect anterior, ascendent și medial, interscctănd ramura superioară a n.
oculomotor si abordă nd apoi fata mediala a m. oblic superior.
VI. Ramuri și teritoriu dc inervație: inerveazâ m. oblic superior
al
globului ocular.
În cand_parhzia ei n. trohlear, este imposibilă orientarea
globului ocular inferior și lateral.

NERVUL ABDUCENS (VI)

I. Origine realh:
- Fibre motorii: nucleul motor al n. VI din punte
II. Origine aparentii:
- Ș anțul bulbo-pontin, superior de pitamidele bulbara
III. Traiect intracrenian: este comun cu cel al n. III.
IV. Orificiul de ieşire din craniu:
misura orbitală superioară
V. Traiect extracranian:
Nervul pătrunde in orbita lateral dc inelul tendinos comun și are
naiect anterior, pe fata mediala a m. drept lateral.
VI. Ramuri și teritoriu de inervație: inervează rn. drept lateral.
În cazul paraliziei n. abducens apar:
t Strabism convergent
4 Diplopie

80
 NERVUL TRIGEMEN (V)

I. Origine reată :
Fibre branhiomotorii (viscero-eferente generale): nucleul
motor al n. V din punte
Pibre somatosenzitivo: ganglionul trigemtna) (Gasser). Acest
gg. se afla pe fata anterioaiă a stă ncii temporalului, la nivelul
impresiunii trigeminale, într-o dedublare a durei matet.

• Fata antero-laterais a puntii, la unirea 2/3 ÍnfeFiO82'E CU

1/3 superioarã, lataml de piramidele pontine-
III. Traiett intrncrenian: Cele dom tipuri de fibre, care vor
formã cele doul rá dâ cirii ale nervtriui, sunt acoperite de o teacü pialh
proprie ii una arahnoidianã comum.

Fie.

Mezaricefalul
Puntea

Bulbul
rahidlan

R. meningee
Fosa
tamp. pterlgopalatina
N.
N. mandibular bucal Rr.
maaetarine, N. linguaf
tampora'
pterigoidiene

Fig. 35 N. trigenien — scheinã

 Fibrele au traiect comun, de la originea aparentă a nervului pâ nă la
nivelul gg. trigeminal Gasser. Astfel, nervul are traiect ascendent fata
ă nd 1 VII VIII
en
trigemenul trece pe sub sinusul pietros superior.
La nivelul gg. trigeminal, nervul se împarte în cele trei ramuri
ftalmic. maxi im
A. NERVUL OFTALMIC (nerv senzitiv)

Traiect intraeraiiian:
Nervul se îndreaptă ' anterior, pătrunză nd în sinusul cavemos
împreună cu nn. III, IV și VI în urmă toarea dispoziție dinspre superior
spre inferior:

Fig. 36 Sinusul cavemos — secțiune frontală

Nn. III și oftalmic se împart la nivelul sinusului în ramfiri,

astfel încat la ieşirea din sinus dispoziția nervilor dinspre superior spre
inferior
,te următoarea
 • n. IV
• n. fiontal
• n. lacrimal
• ram. superioară a n. III
• n. tiazociliar
• ram. inferioară a n.
III Lateral de toți aceştia trece n.
VI.
La nivelul sinusului cavemos n. oftalmic și nn. III, IV și VI
stabilesc raporturi mediale cu a. carotida inteml.

*z Orificiul de ieșire din craniu:

- Fisura orbitală superioară

* Rnmuri și teritorii dc inervațic:

Ramura pentru cortul terebelului se desprinde înainte dc

pă tninderea în sinusul cavemos, are traiect posterior și
inervează cortul cerebelului, partea posterioara a coasei
creierului, sinusurile venoase pietms superior, transvers,
sigmoid și drept.
N. lacrimal pătrunde in orbita superior și lateral de inelul
teridiiios comun și are traiect anterior și lateral spre
glanda lactimNa, pe care o inervează senzitiv. B1 nimiie
ramuri și peotni eonjunctiva pleoapei superioară și
primeşte o ramutl comunicanta de la n. zigomatic (fibre
postganglionare parasimpatice) provenit din n. VII și care
inervează glanda

frontal pă trunde in orbită superior de inelul tendinos

are Gaiect anterior pe sub tavanul orbitei,
împâ rțindu-se în douâ ramuri:
n. supraorbital care se imparte in doua ramuri:
ramura latemlă pentru tegumentul pleoapei
superioară
ramura mediala pentru tegumentul frunțti
pânh la verte›t
n. supratrohlear:. iese .din orbită su or dc spina
rohl inerveazâ tegumentul
superioare și al rădăcinii nasului
N. nazociliar pătrunde în orbita inferior dc inelul tendinos comun
și ate traiect anterior pe peretele medial al orbitei, împărțindu-
se
 nn. ciliari lungi care inerveazä sclerotica, comeea, coroida
ul.
n. etmoidal posterior care părăseşte orbita prin gaura
etmoidalñ posterioarã şi inerveazã riucoasa
sfenoidal, celule etmoidale şi duramater de la øivelul lamei
ciuruite a etmoidului.
n. etmoidal anterior iese din orbită prin gaura
aetmoidala anterioarä şi ajunge la nivelul
etmoidal şi de aici la nlvelul cavității nazale unde
inervează mucoasa acesteia prin ramuri nazale inteme şi
exteme.
n. infratrohlear iese din orbità inferior dc snina trod leer s

H. supra-trohlear
N. supra-orbital
M. drept superior

Gld. lacrimala

N. infra-
trohlear

N. lacrimal

etmoidali
ant. si post. lateral

Chiasma N. nazociliar

N. oftatmic Gg. trigeminal

Fig. 37 N. oftalmic

84
 B. NBRVUL MAXILAR (nerv senzitiv)

Ü Traiect intracranian:
Nervul se îndreaptä anterior, mergä nd pe atipa mare a sfenoidului
nd:
-medial n. oftalmic
-lateral n. mandibular
În acest traiect nervul este acoperit de lobul Rmporal al emisferei
cerebrale
^z Orificiul de i»tirc din craniu: Gaurä rotundä
4• Traioct extracraaian ajunge in fosa pterigopalatina unde este
intersectat petpendicular çi inferior de a. maxilara. Medial de nerv
çi posterior de artera se gä seçte ganglionul ptarigopalatin cara
apartine functional n. facial.

R. pt.
œrtul Fis.
œrebelului
Gg. trigemin•!
Glanda

Nn
ptarioqopalatlnl
Rr. alœoïara

N. maxilar Gg. pterigopalatin supcnoare

Fig. 38 N. maxilar
* Ramuri și teritorii de inervație:
4 Ram. meningee medie se desprinde înainte ca nervul să
treacă prin gaură totundh și Enervează durarnater din fosa
mijlocie a craniului.
4 Nn. pterigopalatini se termina in ganglionul omonim
4 N. zigomatic se desprinde în fosa pterigopalatina și
pătrunde în orbita prin fisura orbitală inferioară.? La
acest nivel are traiect anterior și lateral spm oriUcîuf
zogomatico-orbital. Duph ce dă o ramură comunicanta cu
n. lanrimal, el pătrunde prin orificiul zigomatico-orbital
unde se bifurca:
r. zigomaticotemporala care iese prin gaura
omonima, perforează m. temporal și fascia sa și
inervează tegumentul pă rții anterioare a regiunii
temporale.
- r. zigomaticofacială care iese prin gaura omonimă și
inerveazh tegumentul corespunză tor osului zigomatic.
4 N. infraorbital pă trunde împreună cu vasele omonime în
canalul omonim și iese în etajul mijlocitt al fetei prin
orificiul infraorbital. El dii urmă toarele tamuri:
- uri. alveolari superiori care inerveazh dinții arnadei
superioare prin ramuri:
o alveolare superioare și posterioare
o alveolare superioare și medii
o alveolare superioare și antetioate
Ramurile alveolare superioara si posterioare pă trund
prin prin orificiile dc pe tuberozitatea maxilara si
impreuna cu celelalte ramuri alveolare desprinse de pe
traieciul canalului infraorbital formează un plex dentar
superior din care se desprind rainuti dentare și
gingivale superioare
- rr. palpebrale inferioare pentru pleoapa inferioată
- rr. nazale externe pentru tegumentul aripii orasului
- rr. nazale interne pentru mucoasa aripii orasului
- rr. labiale superioare pentru buza superioariî
4 Rr. comunicante care iau calea ramurilor gg. pterigopalatin și
inervează mucoasa nazală a palatului dur și a valului palatin.

Gg. pterigopalatin este un gg. vegetativ parasimpatic,

apaținănd funcțional n. facial și anexat morfologic n. maxilar; e1 se
găseşte țn fosa pterigopalatină , medial de n. maxilar și posterior de
a. maxilarl.

86
 La nivelul acestui gg. fac sinapsa fibrele pteganglionare cu
origine în nucleul lacrimo-muco-nazal cu cele postganglionate ale
gg. pterigopalatin.

Rr. nazaîe
Rr. nazale
paste upe
infero- laterale
trigeminal
N. maxilar

canalului
ptsrigoidian

palatini mari

Fig. 39 Ramurile gg. pterigopalatin

R 'IuF( Ie gg plerigopalatin.
rr. orbitale pentru mucoasa celulelor etmoidale
rr. nazale postero-superioară si laterale care pă trund prin gaura
sfonopalatina în fosa nazalh și inervoază macoasa celulelor
etmoidale, cometelor nazale superior și mijlociu, meaturilor
nazalo suprem yi superior.
nazale postero-superioare mediale care pă trund de
asemenea prin gaura sfenopalatin în fosa nazală , inervă nd
parțtile posterioare ale peretelui superior al fosei nazale și
septului nazal; q parte din fibrele acestor ramuri formează n.
nazopalatin care ajunge la nivelul septului nazal, inervează J2
inferioarâ a acestuia, apoi ttece prin canalul
distribuie lZ‹ anterioare a mucoasei palatulut dur.
 • n.palatin mare care iese din canalul palatin mare prin
gaura palatinl mare și inerveazl mucoasa din 2/3
posterioare ale paiatuJui; din acesta se despriiid rr. nazaie
poskro-inferioare care inervează mucoasa cometului nazal
inferior și moaturilor nazale mijlociu și inferior
• uri, palatini mici trec prin glurile palatine mici și inervează
mucoasa valului palatin
• r. faringianl care trece împreună cu o ramurd omontrnă din
a. maxilarl și se distribuie mucoasei tubei auditivs și
sinusului sfenoidal

C. NERVUL MANDIBULAR (nerv mixt)

Traiect intracranisn: are traiect spre lateral, peste aripa mare a

sfenoidului, avă nd medial n. maxilar, fiind acoperit de lobul
temporal al emisferei cerabrale.
Orificiul dc ieșire din crgpiu: Gawa ovalh
traiect extrocranian: trece printre cei doi cm. pterigoidieni,
avâ nd raport medial cu!gg. otic:
Ramuri și teritorii de inervație:
4 R. meningee se desprinde imediat sub gaura ovală și teintră
în craniu împreună cu a. meniiigee medie prin gaura
spinoasă. Ea inerveaza durainatet din fosa mijlocie a
craniului.
N. masetefin trece prin incizuia mandibulei și ajunge pe fața
profundă a m. maseter pe care îl inerveazh
Nn. temporali profiinzi anteriori, mijlocii și pnsteriori care
iuerveazfi m. temporat
N. pterigoidian lateml pentru m. omonim
N. pterigoidian medial pentru m. omonim
N. bucal are traiect printre cele două făscicule ale m.
pterigoidian lateral, apoi printre procesul coronoid
mandibulat și tuberozitatea maxilara. El ajunge sub
tegumentul corespunzător m. buccinator și inerveazh
tegumentul, mucoasa obrazului și gingia corespunză toare
primului molar
N. auriculo-temporal ate originea prih douâ ră dă cini de pe
fața posterioară a n. mandibular. El are traiect posterior și
ascendent, intra colul mandibulei (lateral) și lÎg. sfeno-
mandibular (medial) și ajunge la nivelul anului zigomatic
posterior de vasele temporale superficiale și anterior de
meatul acustic extem. El are urmă toarele ramuri:
- n. meatului acustto eztnm pentru meatul acustic extem
și fata extarnă a timpanului
- rr. paro{idiene pentru glanda omonima
 ingual se gă seşte între mm. pterigoidieni, apoi intre m
pterigoidian lateral și ramura mandibulei. El ajunge sub
traiectul u avâ nd terior și

• inferior cu cu n. hipoglos

R. meningas

Fig. 40 N. mandibular

89
 Dă urmă toarele ramuri:
- rr. pentru isthmus faucium care inervează mucoasa
satului palatin amigdala palatina și partea
posterioara a planșeului bucal
- rr. comunicante cu n. hipoglos
.- r. comtinicanta cu n. coarda timpanului
- n. sublirigual pentru fata inferioară și 2/3 antatioare
ale feței doreste a limbii
P N. alveolar inferior se gă seşte posterior și lateral de
precedentul, fiind încrueișat de n. coarda timpanului și a.
maxilara. Nervul pă trunde apoi în canalul alveolar și dă
urmă toarele ramuri:
- r. milohioidianb — se desprinde din nerv înainte ca
acesta sh pltrundd în canalul alveolar și inervează
mm. milohioidian și pă ntecele anterior al muschiului
digastric.
- rr. alveolare care formează plexu[ dentar inferior din
care se desprind rr, dentare și gingivale inferioare
- rr. mentale care ies prin gaura omonima și inervează
tegumentul mentonului
- rr. labiale inferioare pentru buza inferioară

Ganglionul otic este uri gg. vegetativ parasimpatic anexat

morfologic n. mandibular, dar apaJnă nd funcțiorial n. glosofaringian.
El are urmă toarele raporturi:
lateral — n. manibular
- medial — partea cartilaginoasâ a tubei auditive
* interior — m. pterigoidian medial
- r — a. meningee medie
- r — n. coarda timpanului
La nivelul gg. ajung fibre vegetative parasimpatice preganglionare,
cu originea îu nucleul salivator inferior, iar fibrele postganglionate
pomite dc aici ajung la glanda parotidii. '
Gg. scbmandibut»r este un gg. vegetativ_parasimpatic aparținând
fu cțional n.VIt b și anexat mofologic n. man6ibular. El se gâsește
inferior de n. lingual și pe fața superomedialh a glandei salivare
submandibulare.
La nivelul gg. submandibular are loc sinapsa dintre fibrele
pteganglionare cu origines în nucleul salivator superior, fibre care
ajung la acest nivel pe calea ii. eoard8 timpanului și apoi n. lingual,
cu fibrele postganglionate, care prin ramuri comunicante cu n. lingual
se reintorc îti nervul lingual, având ca destinație glandele salivara
submandibularl, sublinguală și lioguale.
 NERVUL FACIAL CVII)

Origine reală :
Fibre branhiomotorii (viscem-efetente genemle): nucleul
motor al n. VII din punte
Fibrele visceroeferente generale (vegetative
parasimpatice): nucleul lacrimo-muco-nazal din punte.
O. Origine aparentă : Ș anțul bulbo-pontin, în foseta supraolivară
JÎ 2'BfBCÎ )fl GIBRIU, VII, VII b
(intermediar) și VIII prezintă o teact piala proprie și una arahnoidianâ
comună . Ei umă pe fața posterioară a 8tâ ncii temporalului și intră în
aceasta prin porul acustic mtem. Teaca arahnoidiană îi urmează și aderă
niarginile acustic intern, acest lucru explică nd otoraea
(scurgerea dc LCR) în cazul fracturilor stâ ncii teniporalului.
Fundul meatului acustic intem este împdrțit dc douh creşte osoase
tn patru arii în care nn. se așează astfel:
antero-superior n. VII și VII bis
antero-inferior fibmle cohleare ale n. VIII
postero-superior fibrele vestibulare ale n.
VIII poster-inferior fibrale vestibulare ale n
VIII

La nivelul stăncii temporalului uri. facial și intermediar au traiect

printr-uri canal propriu care porneşte dc la nivelul ariei atitero-
superioare și ajunge la nivelul găurii stilo-mastoidiene.

Canalul facialului prezintă trei segmente:

8. primul segment este orizontal și perpendicalar pe axul

stăncii temporalului. El are traiect postaro-anterior, pănă la
nivelul hiatusului n. pietros mare, unde Ji schimbi direcția în
unghi drept, formănd aici giinunchiul facialului — unde se
gaseste

11-lea segment este orizontal paralel stâncii

temporalului. El ara uri traiect dinspne medial spre lateral,
determinând pe peretele medial al urechii medii proeminenta
canalului facialului. Acest segnient ajunge la nivelul
antnilui mastoidian, schimbându-și din nou directia în
unghi drept

al III-lea segment este vertical, perpendicalat pe axul

stăncii, având traiect dinspre su}›erior spre inferior, pănâ la
nivelul ghurii stilomastoidiene. In traiectul sau prin acest
segment
91
 ervul este însumi dc a labirinii«a (r. din a • st‘b
stilomastoidiană (r. din a. auriculară posterioară)
Canalul

Pig. 41 N. facial în stânca temporalului

Fig. 42 Stânca temporalului cu canalul n. facial

92
 fV. O rificiul de ieșire din craniu : Gaura stilomastoidiană
V. T raiect extracranian: are lraicct descendent și anterior,
trecâ nd printre pă ntccele posterior al m. digastric (lateral) și m.
stilohioidian (medial) care formează „turca stiliană”. N. facial se gă seşte
apoi în grosimea glandei parotide, unde formeaxă în planul superficial,
plexul parotidian.

aur
anterior

Rr. temporale

R. ¢olli

M. platisma

big. 43 N. facial

93
 VI. Rniriuri și teritorii dc inervație:
Ramurile facialulul se pot împăqi în doul
categorii:

a) Rr. infr ieNoase:

H N. pietros mare are traiect dinspre posterior spre anterior până
la nivelul hiatusului n, pietros mare de pe fata anterioare a
stâncii temporalului, pe unde iese din stă nca. El trece apoi
prin șanțul omonim și ajunge la v8rful stdncii, la nivelul gă urii
rupte. La acest nivel el se unește cu n. pietros profund (ramura
din plexul carotic intem) și formează n. canalului pterigoidian.
Acesta din urmă pă trunde in canalul sau și ajunge în fosa
pterigopalatina la nivelul ee oterigopalatin. (vezi ramuri gg.
pterigopaiatin).
N. scă riței pentru m. scă riței
N. coarda timpanului
âȘ Jtr. exoapietrooee:
N. auricular posterior cara se desprinde în apropierea glurii
stilomastoidiene și merge împreună cu vasele auriculm
posterioare. El se anastomozeazl cu n. auricular mare și cu r.
auticulară _ d_in n. vag și inervează mm. auriculari și
occipital Ram. digastrica pentru pâ ntecele posterior al
digastricului și m.
stilohioidian.
Rr. plexului parotidian:
- rr. temporale pentru mm. mimicii din etajul superior a1 fetei
- rr. zigomatice pentni mm. mimicii din etajul mijlociu al

- rt. bueale pentru pentru mm. orbiGUlar al gurii și buccinator

- r. inarginală a mandibulei pentru inm. bărbiei și buzei
inferioare
- r. colli pentru m. platysma

NERVUL INTERMEDIAR
(Vllbis sau n. lui Wrisberg)

I. Origine reali:
- Pibrele visceroefetente generale (vegetative parasimpadce):
nucleul salivator superior din punte
- Fibrele visceroaferante speciale (gustative): gg.
geniculat IL Origine aparenth: §an{ul bulbo-pontin, in foseta
supraolivatà
IIL Traiect intraeranian: asemà nittor n. facial ,
94
 milohîoidiana

pterigoidian medial

N. lingual

Fig. 44 N. coarda timpanului

IV. Traiect extracranian, ramuri și teritorii de iuervație:

V N. coarda timpanului este principala sa ramură și conține
ambele tipuri de fibre. E1 are traiect comun prin siâ nca
trmpoi ului cH n. facial pă nă deasupra gă urii stilomastoidiene,
de unde are traiect printr-un canalicul propriu. Acest canalicul
ajunge împreună cu nervul la nivelul fisurii pietrotimpanice
Glasser.
Nervul are traiect descendent și se ală tura ii. lingual, cu care
îsi va continua traiectul.
- I’’ibrele visceroeferente parasiinpatice, preganglionare, cu
originea în nucleul salivator superior ajung la nivelul
submandibular unde fac sinapsă cu fibrele
postganglionare care se distribuie
glandelor salivare submandîbulară ,
sublinguală si linguale.
- F ibrele visceroaferente speciale aduna informatii
senzitive, gustative de la nivelul 2/3 anterioare ale
mucoasei linguale.
 NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX)

I. Origine renlk:
- Fibrele branhiomotoyii (viscero-efereiite generale): partea
superioară a nucleului ambiguu
- Fibmle visce erente generale (vegetative i parasimpati ce):
nucleu! salivator inferior din bulb
- Fibtele atoafetente generale: gg. s erior al nervului
glosofaringian
- Fibrele viscen›aferente generale și speciale (gustative): gg.

Gs. superior se gă seşte intracranian, la nivelul gă titii

jugulare
ruj se găseşte în fossula petrosa dc pe fața
inferioră a stâ ncii temporalului.
II. Origine zparentA: Ș anțul retm-olivar (lateral dorsal), superior
dc originea aparentâ a n. vag
III. Traiect intrenrnaian:
Nervii IX, X și XI au traiect intracranian comun între origineile lor
aparente și gata jtigulard.
Ei sunt prevă zuți cu o teach pială proprie șf o tncd arahnoidiană
comunh. În traiectul lor antero-lateral, ei se gă sesc pe tuberculul
occipital și trec lateral dc a. vertebrală .
N. auricuo•
Rr. Ifnguale

Bulbul

sinu4dlu‹ cenatic

Fig. 4S N. giosofatingian— schemă

 IV. Orificiul de ic ire dia craniu: Gaura jugularâ (partea medialã )
V. Traiect extracranian: La ieçirea din craniu, n. IX impreunà cu
nn. X ti XI se gâ seçte in spa{iul laterofaringian, posterior de diaftagmã
stilianà , delimitatü astfel:
- mdiN — faringele
- lateral - m. stemocleidomastoidian
- posterior - lama ptevertebralã a fasciei cervicale
- anterior - diafragma stiliana
In continuarea traiectului, nervul coboarü posterior çi apoi lateral
de a. caroú dâ internâ .
El trece apoi tntre cele douã aa. carotide, ajungã nd lateral de
carotida extemã çi termin8ndu-se in pemtele lateral faringian, unde se

N. timpanic pl ul

supandr

Rr.

faringiana

Rm
stilohioidian

sinusului
miloôu al
carotic
faringelui

Fig. 46 N. glosofaringian — ramuri

97
 VI. Ramuri și teritorii de iaervație:
4 N. timpanic ,se desprinde din n. glosofaringian la nivelul gg.
inferior, apoi pă trunde În canaliculul timpanic și ajunge in
urechea medie unde formează plexul timpanic.
Din acest plex porneşte ,n. nietros mic care iese din
stâ nca temporalului prin hiatusul lui dc pe fața anterioară a
stâ ncii temporalului și trece prin șanțul să u de pe aceeaşi
față . El iese din craniu prin orificiul Arnold sau prin gaum
ovală ajungă nd la baza craniului la nivelul gg. otic. ( vezi
ramuri gg. otic).
Ram. sinusului carotic preia informabi dc la chemo și baro-
receptorii de la nivelul sinusului carotic, realiză nd calea
afereiita a reflexului sinușal.
W. faringiene — formează împreună cu ramuti omonine din n.
X și ramuri din gg.simpatic cervical superior, plexul faringian.
prin intermediul că ruia n. lX inervează :
- mm. constrictori superior și mijlociu ai fă ringelui
- mm. palatoglos, palatofaringian
• mm. ridicător și tensor ai vălului palatin (după
unii autori inervat de n. mandibular)
- mucoasa și glandele nazo și buco- faringelui
În ceea ce priveşte muşchii vă lului palatin, este posibil ca
fibele de origine îi inervează sh aparțină iamurii interne a n. accesor
și care pe calea n. vag ajung tn plexul fariiigian.
4 Ram. stilofariugiană pentru m, ortiofifm
4 Rr. tonsilare pentru mucoasa fosei tonsilei palatine
4 Rr. linguale pentm seusibilitatea generală și specială a mucoasei
din 1/3 posterioarh a limbii.

NERYULVAW )
I. Origine reală :
- Fibrele brnnhiomotorii (viscero-eferente generale): 2/3
illferioare ale nucleului ambiguu din bulb
- Fibtele visceroeferente generale (vegetative parasimpatice):
nucleul dorsal al vagului din bulb
- Fibrele somatoaferente generale: gg. superior al nervului vag
- Fibrelo viscemaferente generale și speciale (gustative): gg.
inferior al uetvului vag
Ge. superior se gă seşte iritracranian, la nivelul gă urii jugulare
Gz. inferior se gâ sește la 1 cm. inferior dc precedentul în teaca
carotică
 II. Origine npareatit:
Șanjul retro-olivar (lateml dorsal), intre originile aparento ale
nn.IX și XI
III. Traiect intracranian: Asemănător n. IX (vezi n. IX).
IV. Orificiul dc ieșire din craiiiu: Gaura jugulară (partea medială)

V. Traiect extrncranian
La ieçirea din craniu, nn. IX, X ti XI se glsesc tn spatiul
laterofaringian (vezi a. IX). De la acest nivel, n. X coboarã in unghiul
diedru dintre a. carotidã intemh §i v. jugularl intemà , apoi intru a.
carotidü comunã çi v. jugulará intemã . El este situat tu vagina
caroticã , ganglionul fui inferior fiind astfel difeten}iat de gg. símpatic
cervical superior.
De la baza cianiului, nervul vag strá bate succesiv spa{iul
laterofaringian (partea retrostilianâ ), trigonul camtic regiunea
infrahioidianã .
La baza gâtului el se gãsette:
tu partna dreapth: anterior de segmentul preacalenic al
a. subclaviculare, avfind lateral ansa subclavie çi n.
frenic.
tn partea stá ngh: este mai profund, in spa{iul dintre
aa. carotidl comunà çi subclavicularà stâ ngl.
phtrundc torace apertura tomcicã superioarâ
strá bãtând in ordine media4tiuul superior çi apoi cel posterior, trecând
posterior de pediculul pulmonar.
In partea inferiorã a toracelui, n. vag drept se açeazá posterior de
esofag, iar cel stâ ng anterior.
La nivelul vertebrei T7, cei doi nn. vagi se raniificã formá nd
lgexul eriesofazian. acest plex se formeazà trunchiurile
vagale
anterior çi posterior care pã trurid in abdomen.
VI. Ramuri çi terltorii de inervatie:
4 Ram. meningealã se desprinde din nerv inainte ca aceita sã
iasã din craniti çi inerveazã meningele fosei craniene
posterioare
4 Rain. auriculará este singurâ ramurâ somatosenzitiVã a n. X.
Ea desprinde nivelul gg. superior, intrã in
mastoidian pã tnirtz:ã nd tn stã nca temporalului. Ulterior el iese
stá ncã prin fisura timpano-mastoidianã. Aceastâ ramurh
inerveazà concha #i meatul acusú c extern (zona Ramsey-
Hunt).
4 Rr. faringiene care formeazà tmpreunã din
gl gg simpatic cervical superior, plexul
faringjan. Prin acesta rr., nervul vag inerveazã :
m. constrictor inferior al
faringelui mucoasa
laringofaringelui
 - tlfOida, paratirOidele și glandele mucoase de la nivelul
laringo faringeliii
Rr. cardiace cervicalc stiperioare carc coboară medial de n. X,
pă trund în torace și participi la forinarea plexului cardiac.

R. meningeala

R. auriculara

N. laringeu
R. pt
supenor

Rr. cardiace

Rr. faringiene

N. laringeu
Rr, hepatice
recurent

Rr. viscerate (gastrice, spelnice, intestinale, renale, etc.)

Fig. 47 N. vag — schemă

î 00
P N. laringeu superior se desprinde tn dreptul gg. inferior, coboară
pe peretele lateral al faringelui șl în dreptul osului hioid se
împarte in doufi ramuri:
- i. externă mixtă - perforeazâ membrana cricotiroidiana
impreuna a. laringiaiih inferioarâ Enervează
cricotiroidian si mucoasa cavità }ii infraglotice.
- r. internà — senzitivB — perforeazg membzana
tirohioidiank, ridïca la nivelul mucoasei laringofaringelui
respectiu reoesul piriform, singura plica mucoasa
ridicatE in organism de un nerv. Ajunsá la nivelul
laríngelui, aceastá ramurá inerveazü mucoasa cavitá}ii
supraglotice.
4 Rr. cardiace cervicale inferioare .cabe cobrará medial de
n. X, pátnind in tonce çi participó la fonnarea plexttliti
cardiac.

aub
dmpta

Fig. 48 N. laringeu tecurent

 N. laringeu recurent:
- în partea stângă se desprinde inferior de crosa aonei
- in partea dreaptfi se desprinde inferior de
a. subclavicularà draaptà
N. laringeu recurant stèng trece inferior ti apoi posterior de
crosa aortei, urcà nd apoi intte esofag (posterior) ti trahee (medial9.
N. laringeu recurent drept trece inferior çi apoi posterior de
a. subclaVÍClllarl, posterior de trahce ti lateral de esofag.
Lateral da el se alta anaa subclavicu1arà _ ti n. frenic, iar
mediai uri. cardiaci inferiori simpatici.
în continuare, la nivelul gâtului, n. larin8eu recurent
urcă anterior dc a. vertebralfi și postero-medial dc lobul lateral al
glandei tiroide, în șanțul dintre trahee și esofag.

- esofagiene
- traheale
- n. laringeu inferior (raniura sa tarminalh), inorveaz topi
mm. laringelui, cu excep{ia m. cricotiroidlan.
h Rr. viscerale: rr. cardiaco toraciGe, rr. brontice, plexul
eS 1itgian• rr. gastrice anterioare, rr. gastrice posterioara, rr.
hepatice, rr. celiaci, rr. renale.

NERVUL ACCESOR (XI)

I. Origine reaII:
- Rădăcina spinală. partea postero-medială a comului anterior
medular CI-C5
- Rădăcina bulb partea inferioară a nucleului ambiguu din
bulb
II. Origine aparentă:
o Fibrele cu origine{spinală ,apar pe fața laterală a
măduvei cervicale. E_le se unesc yi formează rădăcina
spinală a n. accesor. fia intră în craniu prin gaura
occipitalh mare, duph care sc unelte cu tâdlcina
bulbară.
o Pibrele cu origine bulbară apar ln partea inferioară a
șanjului retro-olivar (lateral dorsal) și formează radăcina
bWbwa.
III. Traiect intracranian:
Asemă nă tor n. IX (vezi n. IX).
IV. Oriliciul de ieșire din eraniu: Gaura jugularh (partea
medială ) V.Traiect extracraniaz: La ieşirea din cmniu, nn. lX, X
și Xl se gă sesc în spațiul laterofaringian (vezi n. IX),

102
 M. dlgaatric

.OF8O-
hioidiaan

Fig. 49 N. accesor

VL R•zauri și terîtorii de iaezvație:

R Ramum internâ este fonnatâ dc fibrelo cu origine bulbară. Ea
este eonsiderat£ o aniurâ aberantâ a
 Ramura extemă iese dc sub păntecole posterior al m.
digastric și intră Pe fala intră a m. stemocleidomastoidian
(pe care îl traversează) și după un traiect superficial prin
regiunea laterală a gâtului, intră pe fața internâ a m. trapoz,
inervând acești doi muşchi.

NERVUL HIPOGLOS (XII}

I. Origine mall: Nucleul motor aI hipoglosului din bulb

O. Origine aparent$: Șanțul pre-olivar (lateral central), @rin_ 10-15
filete nervoase care se unesc
III. Traiect intrecranian: De la originea aparentă , nervul ara traiect
anterior și lateral spre orificiul de ieşire din eraniu, fiind situat în spațiul
subarahnoidian, intr-o teacă pialb propri_e. La acest nivel are
următoarele

4 medial: a. vertebrală
posterior: arhicerebelul (lobul floculonodular)
IV. Orificiul de ieşire din cretin: Canalul hipoglosului
V. Traiect extracrani»n: La baza craniului, nervul XII se găseşte
în spațiul latetofaringian (retrostilian) împreună cu:

R gg. simpatic cervical superior

4 a. carotidă interne
4 v. jugularâ interne
De la acest nivel, nervul ate traiect descendent, încrucișă nd dinspre

E1 iese apoi de sub pâritecelc posterior al m. digastric, intrând

apoi îti arta trigonului carotic, unde descrie o curbl orientatâ antem-
supero- medial.
La nivelul trigonului, n. XII participi la delimitarea trigonului
camtidelor al lui Farabeuf:
- superior: n.
XII
- inferior: trunchiiil venos tiro-lingo-facial
- popor: v. jugulară inteniâ*
Nervul trCCfl apoi pe fa@le intenie ale mm. stilohioidian și
piinncelui posterior aI digastricului, intrând în trigonul submandibular.
El ajunge apoi la marginea poaerioară a m. hioglos, dc unde traiectul
său se deoparte de cel al a. linguale:
- artera trece pe fata profundb a m. hioglos
 nervul trece pe fața superficială a m. hioglos, ajungănd apoi
în interstijiul dintre acesta și ni. milohioidian, tnsoțit dc v.
lînguală (inferior) și ductul glandei submandibulare
(superior).
Nervul hipoglos ajunge tn final, împteimâ cu m. gmiogloa la
rădăcina limbii.

M. hiogloa

rnnstoid îTîiÎOÎ'IiO΀ÎÎBfî

N. XI

A. caratlda N. XII

Tr
tirolingofadal

Fig. 50 N. hipoglos și delimitaraa trigonului Farabeuf

VI. Rnz ori și teritorii de inervație:

Nervul hipoglos na dh ramuri colatei»le și inerveeză prin ramuri
linguale mm. limbii, cu excepția nim. stiloglos și palatoglos.

105
 VISCERELE CAPULUI §I GÂTULUI

CAVITATEA BUCALÃ

Cavitatea bucalh reprezintiî prima parte a aparatului digestiv, fiind

situath în etajul inferior a1 feței, inferior de cavitatea riazalfi.
Ea cea impâ rțită dc gingie și arcurile dentare în douâ porțiuni:

Vestibulul bucal (oral) situat intre arcadele dentale #i raspectiv

buze 2i obraji.
El are formìt de potcoavà , fiind o cavitate virtuali care devine
reslà in momentul relaxifrii m. buccinator. Superior ti infarior, intra
buze #i gingia corespurizà toare arnadelor dentara se formeazà
funduri de sac.
Vestibulul comunich cu cavitatea bueall proprio-zish prin spa{iile
intydentare (numite tteme) #i retromolare.
Buzele prezintà pe fara mucoasà (posterioatà ) o plico mucoasiì
sagitalfi care se intinde ìntre giiigie ti mucoass labialà #i care
fonncaziì friiul buzei superioare, iespectiv inferioara.
ìntre incisivii centrali existB uneori un spa{iu mai larg numit
diastenia („strungàrea{a”) #i la nivelul càruia gingia este mai
proeminentà, fomià nd papila incisivil.

Cavitatea bncalù (oralà} propriu-zisii situati intre arcadele

detitare ti isthmus faucium prin intermediul càruia comuni& posterior
cu bucofaringele. Cavitatea bucalh prezintà urmàtorii pereti:

• perefefe anterior este format de buze, care delimiteazã o fnntü

transversalã numitü orificiul bucal (rima oralã ).
Cele douã buze se unesc lateral la nivelul comisurii bucale (labiale)
— unde se formeazâ unghiurilo gutii — la nivelul cãreia se gáseçte
nodulul
comisumJ detemiinat do tncniciçarea fibrelor musciiJare.
Fiecare buza prczintá trei por{iiini:
- cutanatü
- intermediará (roçul buzelor) cu dimensiuni diterite
mucoasâ
Buza superioar£ se in’tinde superior pânà la nivolul p i}ului
nazolabial çi prezintã pe linia mediana un dan; vertical — filtrum — cale
se termina la nivelul pãr{ii intemiediare, po marginca libera, printr-un
tubercul. De la nivelul acestuia pânã la scptul nazal se gã seçte rafeul
buzei supcrioare deterniinat de fuziunea mugurilor nazali mediali.
Buza infetioarã este delimitatà inferior de tan{ul mentolabial.
 peretele Îater«f este teprezentat dc obms. Acesta are utmătoatele
li
linia cc prelungește inferior șanțul naznlabial și
șanțul nientonolabial
posterior: marginilc anterioare ale ramurii mandibulei și in.
maseter
inferior: marginea inferioarâ a mandibulei
superior: regiunile zigoniaticâ și infraorbitalfi
Stratigrafia obrazului este urtnatoaraa:
- tegument
m. buccinator
tunica mucoasă
In grosimea obrazului, între mm. maseter, pterigoidian medial
și buccinator se gdsește corpul adipos al obrazului ( bula lui Bichat),
mai dezvoltat la copii și persoane obeze. El se poate micșora,
pâna la dispariție în stâri dc inanițic prelungitâ și caJexie.

peretele r«perior (termini) este teptezent t dc bolta palatinâ ,

fonnată de palatul dur și palatul moale (vâ lul palatin). Pe lfnia
niedîanâ a palatului dur se formează rafeul palatiri, care se întinde
anterior pâ nh la nivelul papilei incisive. La nivelul mucoasei
palatului dur, în partea anterioartî, se gă sesc o serie dc plici
perpendiculare pe direcția rafeului palatin — plicile palatine
transverse.

peretele inferior ala cui) este format dintr-o serie dc mușchi care st
întind între hioid și mandibulă:
m. milohioidian
- inm. geniohioidieni
pdntecele anterior al m. digastric
La nivelul acestui perete se gâsesc limba și glanda sublinguall.

La nivelul cavitâ ții bucalo se deschid ductele glandelor salivare mari:

canaltd excretor al glandei sublinguale sn deschide împreună cu
ductul submandibular sau separat de acesta, la nivelul
caninculei sublinguale. Aceasta reprazentatfi dc o
proeminențâ mucoasei sublinguale situată
lateral dc fă ul limbii
o ductul glandei submandibulare sc deschide la vâ rful caninculei
sublinguale
o ductul parotidian (Stenon) se deschide în vestibulul bucal, în
dreptul molanilui doi superior
 LIMBA

Limba este un organ muscular cu rol în masticație, deglutitie

în elaborarea seiizației gustative și în limbajul articulat.

Configurație externă:

Limba prezintă trei părți și două fețe.

Părfile limbii sunt în numă r de trei:

o corpul limbii care reprezintă partaa orizontală și mobilă
o vă rful limbii — continuă corpul în partea anterioară
Piîrțile lateialh ale corpului și vâ rfului reprezintă marginile laterale ale
limbii.
o ră dăcina limbii care este partea verticală , situatl superior de hioid
și laringe

NeJefe limbii sunt:

o fața dorsală — este dc fapt fața superioară a limbii
o fata inferioară care pe lina mediane prezintă frdul lingual, dc o
parte și de alta a câruia se găsesc douâ plici — plicile
fimbriate. Lateral de frâu se gâsesc carunculcle sublinguale la
nivelul cărora se deschid ductele glandelor sub iandibulara.

Limba este formată dintr-un schelet ftbtos și o parte musculară.

Shelet l fibros este format dc doul elemente:

o septul limbii, situat in plan medio-sagital, cu margini neregulate
o aponevroza limbii, situată tntre mușchi și rnucoasa linguall.

M chit limbii pot fi impărțiți tn două categorii:

o mm. intrinseci, cara se inseth la nivelul ei cu ambele capete
o mm. extrinseci, cu origine pe oasele apropiate

Muşchii intrinseci, pot fi împărțiți duph direcția fibnelot:

• M. longitudinal superior, este situat superficial, sub
mucoasa linguală. El se tntinda între vârful și tâdâcina
limbii
• M. longitudinal inferior, este pereche și se găseşte între
mm. geniogJos și stiloglos în partea anterioară și între
mm. hioglos și gcnioglos în partea posterioarâ
 • M. transvets al limbii se gă seşte întru aponevroza lingualfi și
septul limbii.
• M. vertical a1 limbii situat tntre mucoasa feței inferioare și
8tt]2flfÎO8f .
Muşchii extrinseci:
• M. genioglos are fibrele orientate în mai multe dirccții.
Partea sa anterioarâ se inseră în partea superioară a
spinei mentoniere, iar de aici direcția fibralor este
urmă toarea:
- fibrele anterioare ajung la vâ rful limbii
- fibiele posterioare ajung la aponevroza lingualh
• M. hiogltn are otiginea pe corpul și coarnele mari ale
hioidului, iar de aici se îndreaptă fn urmă toarele direcții:
- latmal pâ nl la nivelul mucoasoi
- superior și anterior spre fața dorsală
• M. condroglos are originea pe coarnele mlci ale hioidului.
El ale aoelași traiect ca m. hioglos și se termină la nivelul
m. longituditial superior.
• qM. stiloglos are originea pe procesul stiloid și pe ligamentul
silohioidiati și se împarte tn douâ fascicule:
- lateral cu diracție spre marginile laterale are limbii și
cara se unește cu fasciculul contralateial la vâ rfiil
limbii
- medial care se tmparte în doua — o parte cu
direcție sagitala și una cu direcție transversalh

3fucoaxa linguald
Mucoasa este mai bine dezvoltatà pe fara dorsali.
La nivelul mucoasei, pe fata dinah e limbii, In panca
posterioara, se gà sc#ta tan{ul terminal care delimiteazà corpul de
rld6cin8. La và rful acezWa se g£seJte o depresiune — gatlra oarbà
(forameo caacum) care reprezintfi lociil de invaginare al canalului
tireoglos.
La nivclul fetei dorsale se g8sette tan{ul median, care imparte
valate: sunt 7-12aceasta farà rotunde,
forma{iuni in douà jumà tà {isub
situata — dreapt8
forma #i stà ngà .
Mucoasa lingualh prezintà maì multe tipurt de papile gustative:
literei V, deschis aiiterior
foliatc: cu aspectul unor lame verticale, care se gEsesc tu partea posterioarè a marginilor laterale linguale
fungiforme: cu extremitatea superioarà dilatatà ti care sunt localizate la niveliil v8rfului limbii
filifornie: lipaite de muguri gusiativi ti care se g4aesc anterior de V-ul lingual
 - conice: sunt o varietate dc papile filiforme, mai lungi și
mai voluminoase comparativ cu precedentele.
Ittei vnție:
Sensibilitatea tactild, termic6 și dmeroas6 este asigurată de n.
lingual (2f3 anterioare), ° 8 ••faringian (regiunea V-ului lingual și
parțial a ridăcinii) i n, vag ( estul)
Sensibilitatea g stativă este asi8 *> 6e n. coarda timpanului prin
intemiediul n. lingual (2/3 anterioare), n. gloiofaringian (partea
posterioarâ) și n. vag (restul)
InervaJia motorie este walizată de n. hipoglos

Y8eculaztzație:
SuFse arteriale sitnt reprezentate de :
a. lingualh

- a. faf Îllgjană ascetidentfi

- r. hioidianh a a. tiroidiene suparioare

- v. linguală care sc varsl tn modul timlinguofanial

Drenaj limfatic:
Limfa este drenau spra unu soarele g«ipuri ganglionar»:
- gg. submentali
- gg. linguali
- gg. jugulodigastrici
- gg. cervicali profunzi
- gg. juguloomohioidieni

FARINGELE

B ‹ ‹< m Orggll muscul0-caVitaf — cale comună ,

respiratone și digestivh.
Limite:
- superior: baza Tfgniului — procesul bazilar a1 osului occipital
- inferior: planul cc trece la marginea inferioara a
cartilajului cricoid — G4 la copii, respectiv C5-C6 la
adulți
Pereții faringelui delimitează la interior cavitatea feringiană.
Ace t* est° mai l®rg în P superioară unde formează fornixul

110
 Coafigyrntia fariagetai

Datorità comunicà rflor sale, faringcfe este ò apà r{it iii trei p8rJi:
4 nazell (nazofnrigele)

4 larfiigianit (laringofsriagele)

Cinusul sinusul T st@

lubel
auditive

’cu
palstofadnglan

Tonsila

Rica vestibulara

Cartilajul

Fig. 51 Faringele — sectiutte sagitalà

1. Nazofnriiigele (epifrinofaringele)
t comunică anterior prin choanc cu fosele nazale
t coraspunde posterior procesului bazilar al osulai occipital și
membranei atlantooccipitale anterioare
t este despărțit de bucofaringe prin vâlul palatin
t pe peietele lui lateral se gàseçte ostiul tubei auditive (trompa
lui Eustachio)
4 superior çi inferior de ostiul tubei auditive se glsesc donà
proeminen{e :
- torusul tubar — determinat dc partea cartilaginoasl a tubei
auditive
- torusul levatorului — determinat de m. ridic$tor al
vdlului palatin
t în jurul ostiului tubar, la nivelul mucoasei faringelui se
găseşte tonsila (amigdala) tubară
T din dreptul ostiului coboară două plici mucoase:
- plica salpingopalatÎRl (anterior)
- plica salpingofaringiană (posterior)
4 posterior dc plica salpingofaringianh se delimiteaază
o depresiune numită ieces faringian (foseta
Rosenmtlller)
¥ pe tavanul nazofarigelui se gâse§te toinilă faringiană

2. Bucofaringele (orofmczofnringele}
0 COIRlJ1l)Câ dftterior prin isthmus faucium cu cavitatea bucall
4 corespunde posterior prinielor trai vertebre cervieale
t pe peretele lui lateral, în partea anterioară, se dcosebesc douh
plici mucoase care pleach dc la baza uvulei (luetei) valului

- arcul palatoglos care ajunge la nivelul ră dă cinii limbii

- arcul palatofaringian care se pierde la nivelul peretelui

înne cele doufi arcuri dc aceeaşi parte se delimitează fosa

tonsilară la nivelul căreia so găseşte cea mai mare parte a
tonsilei palatine
4 superior dc tonsila palatinâ se formează o depresiune — foseta
supratonsilară

3. Laringofariagele (hipofaringele)
4 comunica anterior prin aditusuJ laringian, cu laringele
4 corespunde posterior vertebrelorG4-C6.
4 intrarea in laringo este m6rginità antern-superior de epiglot
{ue aspect de frunzà)
112
 4 lume rpigJoiă și rădăcifia Jimbii se formeaxă trei păi ci mucoase —
glosoepigloticc:
- una inediană
donna laterale
Între aceste plicî se delimitează două șanțuri numite
valeculc.
t peretele lateral prezinlă o depresiune numită reces pirîform.
Acesta prezintă o pt ică mucoasă oblică — plica n. laringeu
superior (singura plică ridicată în organism dc uri qerv).

Ostiul faringian al tubei auditive

Sepul
nszal

Plica salpingo- far

Lueta

palatofaringian

Recesul

Pica n. lageu supenor

Fig. 52 Faringele — aspect interior

113
 Cunoașterea pmzcntei tonsilelor (faringiană, tubară și palatină),
și localizării lor, prezintă o mare importanțâ practică, inflamația
tonsilelor fiind foarte frecvent întălnitâ, mai ales la copii.
Inflamația și hipeitrofierea tonsilelor faringianl și tubară duce
la apariția vegetațiilor adenoide care se manifestă prin tulburări
respiratorii, audttive și complicații locale cum ar fi otita medie.
Aceasta este mai des întâlnită la copii, unde tuba auditivă este mai
scurtă, mai groash și mai orizontall.

Structura faringelui

Faringele este format din urmă toarele tunici: mucoasă ,

submucoasă, musculară și adventice.

» Mucoasa chptușește cavitatea faringelui, fiind de tip respirator la

nivelul nazofarigelui și dc tip digestiv în rest. Ea prezintă
glande dc tip mucos la nivelul nazofaringelui și mixte în rest. La
nivelul ei se găseşte țesut limfoid — foliculi limfatici dispersați
omogen pe toată suprafata, dat mai ales la nivelul tottsilelor.

• Submucoasa este o membmnă fibroasa care asigură inserția

mm. faringelui și care fomază aponevmza intarfaringiană . Ea
este mai groasă în partea supoerioara unde formează membrana
faringobazilară prin care faringele se inseră pe oasele bazei
craniului.

» Musculara faringelui este formată din două grupe de muşchi:

o mm. constrictoti care prin contracție îngustează lumenul
faringian și care sunt formați din fibre musculare oblice.
o mm. dilatatori care prin contracție lilrgesc luinenul
faringian și cara sunt formați din fibre musculare
verticale.

M an cons •ictori ai faringelni

Mm. constrictori ai faringelui sunt în numă r dc trei și
sunt așezați unul peste altul și unul în altul, asemenea unor
pahare suprnpuse.
Ei prezintă părți musculare care prin unine cu cele de partea
opush formează pc linia mediană a peretelui posterior fatingian,
rafeul faringian.

4 consfrictor sperăm are patru pfirți cu următoarele

ori i:
 medială a pmcesului

bucofaringianh — rafeul
pterigomandibular miloferingianà
pattea posteriori
milohioidiene
glosofatingianè — gmsimea limbii

fiofeflng an gbsgferngtsn)

Fig. 53 Muşchii constrictori ai faringelui

condrofaringiană — coamele mici ale hioidului

ceratofaringiană — coamele mari ale hioidului
 - tirofaringianl — linia oblic8 a cartilajului tiroid
- cricofaringianà — cartilajul cricoid i primul inel

Ma dilatofori ai foringefui sunt in numèt de trei:

Palatul moale (vălul palatin) continuă in partea posterioară

palatul dur. În repaus, poziția sa oste verticală, iar în deglutiție este
împins de rèdRina limbii #i prin contrac{ia mm. proptii se ridicà §i se

'ufuf palatin:
originea: fosa scafoidà a lampi mediale a procesulul
pterigoi

Acest mucchi, dupt ce ocolette carligul pterigoidului ì#i

schimbl direc{ia, devine orizontal ti capittà asQeGt aponevrotic.

116
 Raporturile fgringelui

posterior delimitează împreună

cervicală, mm. prevertebrali și lama prevertebrală a fanciei
cervicale, spațiul retrofaringian. Acesta conține țesut
conjunctiv fax, nmuri ale a. faringiene ascendente și gg.
limfatici.
Acest spațiu poate fi sediul unor procese iriflamatorii — abcese sau
ftegmoane retrofaringiene — care pot migta spre mediastin.
lautal nazo- și buco-faringele delimitazâ împreună cii ramura
mandibulei uri laterofaringian
(maxilofaringlan). are complex, fiind
traversat de diafragma stiliană.

Cevtetee

Fig. 54 Spațiul laterofaringian

 Diafragma stilianiî este formată dintr-o serie dc mușchi și
ligamente care se întind între baza ctaniului (procese stiloid si mastoid)
si faringe, limbă și mandibulă .
Ei sunt așezațf dÎnpte posterior spre anterior în urmă toarea ordine:
- m. stilofaringjan
- lig. stilomandibular
- m. stiloglos
- lig. stilohioidian
- m. stilohioidian
- m. digastric (pâ ntecele posterior)
Diafragma stiliană împarta spațiul laterofaringjan în doul regiuni mai
mici:
o spațiul retrostilian — conținut:
a. carotidă internii
- a. carotidă externă (capătul terminal)
- v. jugular£ intertiâ
- nn. IX, X, XI și XII
- gg. simpatic cervical superior

o spațiulprestilian — coiiținut:

a. facialh
- a. faiingianh ascendentă
- a. palatină ascendentă

- n. coarda timpanului

Spațiul laterofaringian poata fi invadat de tumori dinspre

medial (faringiene) sau dinspre lateral (parotidiene).
Spațiul prestilian corespunde bucofaringelui, la nivelul că ruia
se gă seşte fosa tonsilară cu tonsila omonirnă , care vine tn raport prin
intermediul pereților faringelui cu aa. carotida externă , facialiî și
faringiana ascendenth și palatina ascendenth care trebuie evitate în
aniigdalectomii.
Laringofaringele are raporturi laterale cu lobii tiroidieni și
conținutul trigonului carotic — m carotide comună , interne ti ext«ma,
v. jugulara intem£ și n. X.
 - n. faringiana ascendenti
- a. palatina ascendenti
- a. tiroidian asuperioara
- a. pterigopalatirià
Tonsila palatin8 este vascularizatà de:
- a. tonsilarà — mmum a a. palatine ascendente

- a. palatin£ descendontè
- a. faririgianà ascendenti

» Dranaj venos: Faringele dteneaz4 sà ngele in v, jugulara

intenià prin doufi plexuri:
- subniucos

- gg. retrofaringieni (nazofarìnge)

- gg. jugulari (buco- i laringo-faringe)

Inerva{ia:
• motorie: nn. IX, X, #i XI

- simpatici: fibre din gg. simpatia ccrvical superior

- parasimpatich: n. X

LARINGELE

Laringele apaqine cailor aeriene superioare, avànd #i rol in fona{ie, datoritiì corzilor vocale.

Lizaite:
upeC3-C4, nivelul laringian(aditusul
laringelui), prin care comunica cu faringele
inferior:CSla copil,C6la adult,C7labètr£ni,
continuàndu-ac cu traheea
 Mu es de tip nespirato
pseudostrtificat ciliat, cilii bă tâ nd sincron spre faringe.

Configuratie interne:
avitate laringelui
perechi de plici
mucoase:
o superioară — plicile vestibulare (ventriculare)
care dcli ciu
numit estib lară. E1 ridicate de către ligameritele
omonime
o inferioare — plicile vocaie care delimitează uri
orificiu numit glota (rima glotică). Ele sunt ridicate
dc către lig tel ommi ( iroari noidiait in

Tubemulul comîculat

Fig. 55 Laringele — aspect intem

Cele două perechi do plici împart cavitatea laringelui în trei emje:

1. etajul superior (vestibulul laringian) situat superior dc
pl e vestibulare
2. etajul mijlociu (ventriculul laringian) situat între plicile
tibuiare și cc e v
 etajul inferior (cavitatea infraglotică) situat inferior dc
plicile vocale și care se continuă cu lumenul traheal

Suboiucossa laringelui estn o membrană fibroelastfca

și prezintă două părți:
superioară (membrana cvadrangulara) situath superior dc
plicile vestibulare
inferioarâ (conul elastic) situată inferior de plicile vocale
Aceste menibrane dau inserție mm. laringelui, iar întra ele și
mucoash sc găsesc foliculi limfatici care alcătuiesc „amigdala laringianh”,

• Scheletnl fibre-cartilaginoa
Pentru mcnținerea deschisă a lumenului cailor repiratorii acestea
prezintă uri schelet cartilaginos.
Cartilajele laringelui sunt:
neperechi. tiroid, cricofd, epiglots
perechi. ariteaoid, coraicalate, cizaeiforœe

aju are aspectul unei câ rți deschise posterior.

El este format din două lanie, dreaptă și stâ ngă , care se
unele anterior, fomiiind proeminența laringiank
Aceanl proeminențâ este mai bine dezvoltatd la bă rbați
și mai este cunoscuta sub numele de „mă tul lui Adam”

Hioid
Cartilaje
trîtiœ
Lig. tirohioidian
Membrane
brohioidiana

tiroidiana
8U{ÆfîOBfB

Membrana
cricotiroidi8na
Cai1Jlaje si
lig. trahesle

Fig. 56 Caftilajele laringelui — vedere anterioare

 irfer
Pe fața extemă a lamelor cartilajului tiroid se gă sesc douâ
creste — liniile oblice — pe care se inseră trei mușchi: stemo-
tiroidian, tiro-hioidian și constrictorul inferior al faringelui.
Cele două 1 .zinth la .;ttreinitIți tubercul — superinr
și

cartilajul cricoid este asemănător unui „inel cu pecete”. El

doul părț
- arcul cartilajului cricoid (anterior)
- lama cartilajului cricoid (pmterior). La nivelul ei se

coamele inferiore ale cartilajului tiroid (pe fațs

lateralh)

cartilajele aritettoide sunt cele mai mari cartilaje dintre

cartilajele pereche ale laringelui. Ele au fomiă dc
piramidă triunghi lară
entatâ inferior, cars prezintă o față
articulară cotnplemen.tară pentru fata articularâ a
femei cartilajului cricoid. Baza prezintă două
prelungiri:
anterio pmcesul vocal p inseră lig
m. vocal. La baza acesttti ptoces se insera și lig.
.tibul
 Articulația crico-aritenoidianh are ortan re
pentru fonație, la nivelul ei aritenoidul mișcăndu-se pe
lama cricoidutui în două moduri:
rotație (antero-posterior)
nanslație (aluiiecare)

cArtilajele corziiculete sunt mici, se gBsasc pe vgrful

cartilajelor aritenoide ti dau inserire lig. ariepiglotice.
Aceste liganiente ridicd plicile omonime care
delimiteazà aditusul laringian.

cartikjele cuneiforine sunt cele mai mici cartilaje,

fiind inconstante. Ele se gdsesc în grosimea lig.
ariepiglotice și deterniină formarea la nivelul plicilor
ariepiglotice a tuberculilor cuneiformi.

Epiglota

Hloid

Comul superlor

hieepi9lotie

Comul inferlor

Fig. 57. Cartilajele #i articula{iile laringelui — vedere laterali

Fasciile ti ligmentele laringelui

In afara membranei fibroelastice din grosimea submucoasei
laringiene, cartilajele acestuia sunt unite prin membrane
fibroase și ligamente. Acestea au rol dublu:
 reprezintă mijloace de unire ale articulațiilor
- asigură mobilitatea acestora

membrana tirohioidiană leagă corpul și coamele mari ale

hioidului de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
și cornul suprior al acestuia. Ea este mai groasă anterior și
posterior unde fo ează li tirohi

a cricotiroidiana și une
cricoid cu comul tnferior al caitilajului tiroid.

aritenoid dc cartilajul tiroid.

o lig. hiaepiglotic se întinde intre corpul hioidului și pețiolul

Muşchii laringelui sunt m.ușchi striați și se pot împărți în douh

ou pă rți: anterioară (verticala) și

laterală (oblich) și se gă seşte între arcul cartilajului cricoid și
marginea
artilajului tiroid
M. este inervat dc r. extemâ a n. laringeu superior (ramură a
n. X), iar secționarea acestui nerv nu deteintina afonie.
 M. intrinseci:

4 m. cricoaritenoidian unește lama cartilajului cricoid de

procesul muscular a1 cartilajului aritenoid. El are douh pârți
— laterală și posterioară — fiind singurul m. dilatator a1
laringelui.

4 mm. aritenoizi uncsc cele două cartilaje aritenoide pe fețele lor

posterioare. Ei sunt fonnați din fibre:
- traiisverse — m. aritanoid transvers
- oblice — m. aritenoid oblic

P m. ariepiglotîc se întinde între vărful cartilajului aritenoid,

cartilajul comiculat și marginea laterală a laniei epiglotei. El
însoțește lig. omonim, iar prin contracție ingusteazâ orificiul
laringian.

4 m. vocal (iiroaritenoid) însoțește lig. omonim și determfnh

formarea plicii mucnse vocale, avâ nd o specializare maximă la
specia umană . El are două pă rți:
- tirovocală — porneşte dc pe cartilajul tiroid
arivocall — porneşte de pe procesul vocal al
cartilajului aritenoid
Cele doul pă rți se întreplnund la mijloc sub forma unor
dinți de pieptene.
lnervația tuturor mm. itittinseci ai laringelui este asigurată de
n. laringeu inferior, ramură a n. laringeu recurent.

Raporturi:
Laringele este uri organ median, nepereche, care se
proiectează în partea infrahioidian a wgiunii anterioare a gdtultii,
fiind situat superficial.

4 naRrior el este acoperit dc:

tegunient
lama supraficialà tt pre-traliealh a fasciei cervicale
-mm. infrahioidioni
Are de asemenea aritarior v. jugularà externiì.
4posterior — laringofaringele
mănunchiul vasculo-nervos al gâtului
mănunchiurilc laringieno inferior și superior
Vasculariznția:

• Surse arteriale:
- a. laringianh superioară, ramura din a. tiroidiana superioara
- r. cricotiroidiană, ramura din a. tiroidiana superioara
a. laringiană inferioară, ramura din a. tiroidiana inferioara

» Drenaj venos: Venele dreneazd sâ ngele în trunchiurile venoase

tiroidiene.

• Drenaj limfatic:
- regiunea situată superior de plicile vocale drenează spre gg.
cervicali ptofknzi situați de-a lungul v. jugulare interne și în
dreptul cartilajului tiroid
- regiunea glotică și infraglotică drenează spre gg. cervicali
pmfunzi situați dc-a lungul vaselor laringiene infeioare.

Inervația este asigurată dc n. X prin ramurile sale — n.laringeu

superior și inferior (vezi capitolul dc nn. cranieni).

TRAHEEI

Este uri segment tubular al căilor respiratorii superioare, situat

median, în partea inferioară a gâtului și în mediastin. De la
origine, tnheea are traiect descendent spre apertum tomcică
superioară, apoi străbate mediastinul superior, bifurcația ei găsindu-se
la limita dintre mediastinul superior și inferior.

Limita:
• Superior: un plan orizontal coresptinzdtor vertebrei Ci la adult,
Cs- C, la femeie și copil și C7 la bă trâ ni. Este unitd superior de
laringe prin intermediul ligamentului cricotraheal.
• Inferior la nivelul vettebrei Ti-T„ unde so bifurch în cele două
brnnhii principale, dreaptă și stâ nga.
Ditnensiiini: la adult dimensiunea medie este de 12-13 cm.
Aceste dimensiuni sunt orientative deoarece există diferențe
semnificative dc sex (la femeie este mai lungă datorită poziției tnalte
a laringelui), de vâ rstă (la bhtră ni laringele e coborâ t la nivelul C,), de
talie etc. În plus ttaheea are o smictură elastică care permite
modifică ri de

126
dimensiune legate de deglutiție, fonație, inspir profund precum și în
extensia capului și a coloanei cervicale.
Are o formă aproximativ cilindrică , cu o porțiune posterioră ușor
aplatizata, iar în partea superioară turtită lateral, mai ales pe stâ nga
unde are raport cu glanda tiroidă. lnferior, arcul aortei turtește traheea
în sens sagita1.
T raheea cervicală , deși nu este prevă zută in Nomina Anatomica,
corespunde regiunii infrahioidiene și are circa 5-6 cm. Se întinde de la
cartilajul cricoid la apertura toracică superioară .
Raporturi: Este înconjurată de țesut conjunctiv fax care îi asigură
un grad de mobilitate crescut.
Anterior este acoperită de piele, lama superficială a fasciei
cervicale, de muşchii stemotiroidieni și stemohioidieni înveliți de
lama pretraheaJă . Pe linia mediană cele două lame ale fasciei
cervicale formează linia albă . Inelele II-III sunt acoperite de istmul
glandei tiroide înconjurat de rețelele anastomotice ale arterelor
tiroidiene. Artera tiroidiană ima și ramurile de origine ale venelor
tiroidiene se află inlcrior de istin. La copil, vena brahiocefalică
stă ngă și timusul pot ajunge la nivelul spațiului suprastemal și
pot acoperi ultimele inele ale lraheî cervicale.
• Posterior traheea are raport cu esofagul, nervul laringeu recurent
și artera laringiană inferioară . In stâ nga, esofagul depă șește
traheea, iar în unghiul diedru ‹dintre cele două se gă seşte nervul
laringeu recurent stă ng și artera laringiană inferîoară .
+ Lateral are rapofturi cu lobi i glandei tiroide, cu arterele tiroidiene
Anterioare, cu vasele vertebrale și cu mă nunchiul vasculonervos al
gâ tuluî.

Structura traheei

Peretele traheei este format din:

l. schelet fibrocartilaginos, aÎcă tuit din 16-20 de inele cartilaginoase
incomplete, în formă de poicoavă, cu deschiderea către posterior,
numite ineie traheaie. dle sunt completate posterior de o membraiiă
fibroelastică numită membrană traheală , ce pRrmite progresia
bolului alirnentar prin esofag. În grosimea ei se gă seşte
m.traheal, alcătuit din fibre longitudinale în strat discontinuu și
fibre trnnsversale care unesc capetele inelelor carilaginoase și
formează un strat continuu. Â ntre inelele carilaginoase se gă sesc
ligamentele inelate, alcă tuite din țesut fibroelastic.
2. submucoasa cu structură elastică
3. mucoasă formală din epiteliu cilindric pseudostratificat ciliat,
bogată în glande traheale.
127
 Vasciilsrizația traheei cervicale este asigurată dc arterele și venele
tiroidiene inferioare.
Liinfgtfcele dreneuză în ggl. prelaringieni, în spapul suprastemal și
pe traiectul nervilor recurenți.
Inervatia parasimpatică este asigurată de nervii vagi și de nervii
recurenți, iar cea simpatică de tiunchiul simpatic cervical.

ESOFAGUL CERVICAL

Esofagul are traiect descendent, aproape vartical, între faringe

și stomac, cu o lungime dc 25-30 cm, variabilă în funcție dc tipul
constituțional.
Esofagului i se descrie trej pă fți: partea cervicală , partea toracală ,
și partea abdominală . Esofagul ate uri calibru inegal, prezentâ nd trei
stră mtori Gare, deşi nu sunt omologate în NA, au mare importantă
practică:
• Str4nitoarea superioară sau cricotiroidianl situatâ în dreptul
cartilajului cricoid
• Strfimtoarea mijlocie sau bronboaorticl la intersecția cu bronhia
principală stâ ngă și arcul aortei
• Strâ mtoarea inferioard sau diafragmatie$ la trecerea prin hiatusul
esofagian.
Esofagul cervical ara o lungime dc circa 5 cm și prezintă
urmă toarele limite:
• Superior: marginea infierioară a cartilajului cricoid
• Inferiori planul cc Gece prin incizura jugulatl a manubriului
stemal Tt-Tt

• Postezioz prin interniediul lamei prevertebrale și a mușchilor

prevertebraii are taport cu corpurile vertebrelor cervicale.
Retroesofagian se gă seşte țesut conjunctiv lax care comunică
superior cu țesutul conjvnctiv tetiofaririgi»n, iar inferior cu
ml

• Antenor esofagul are raport cu partea membranoash a traheei,

cu lobul stâ ng al glandei tiroide inferior de C 7 u Rde esofagul
depâ șește la stă nga traheea, cu nervul laringeu recurent și
artem tiroidianh inferioarâ .
 • Lafrref ara raport cu mănunchiul vaeulonervos principal al
gfitului. cu lanțul simpatic cervical și cu aiterele tiroidiene
inferioare. ln dreapta nervul laringeu recunnt trece pe fața
lateralh a esofagului, iar în stânga trece in unghiul diedni dintre
trahea și esofag.
Vascularizațin esofagului cervical și celui tomcal, până
deasupra bifurcației traheei, este asigurare dc ramuri ale arterei
tiroidiene inferioare. Venele esofagiene își au originea în plexul
submucos și periesofagian și dreneazd în venele tiroidiene infetioare
și brahiocefalice.
Limfa esofagului cervical este drenaiă in ggl. cervicali profunzi.
Inervatia esofagului este asiguiată de ramuri ale nervilor vagi și
din trunchiul simpatic.

Structura esofagului
Peretele esofagian este alcatuit din patru tunici:
L aa'vemfir este fonnatâ din țesut conjunctiv. Ea este mai bine
reprezentată la nivel cervical, unde se continuă superior cu
adventieea faringelui, iar inferior se continuiî cu țesutul conjunctiv
al mediastinului; acest țesut eonjunctiv permite defomiarea
esofagului la trecerea bolului alimentar, precum și disecția fecilh in
timpul intervențiilor chirurgicale.
2. cimcuforă este forinată dintr-un strat longitudinal extem și un
astrat circiilar intem. In porțiuiiea superioară csta formată din
țesut muscular striat, iar in cea infetioară din țesut museular
neted. Stratul muscular longitudinal se continuă inferior cu cel
al stomacului, iar superior formează două benzi longitudinale ce
se inseră pe cartilajul cricoid formănd mtendonul crieoesofagian.
Prin spațiul dintre cele două benzi se pot forma divertieuli dc
pulsiune. Întrn cele două straturi ale musculatei so gâ sește plexul
mienteric Auerbach;
3. eubmucoasâ esta formată din țesut conjunctiv dens, fiind punctul
de rezistență al suturilor chirurgicale pe esofag. Ea conține
vase mgvine, limfatice, plexul submucos Meissner, glande
esofagiene (sectetț mucus);
4. muconsfi prezintă uri epiteliu pavimentos stratificat keratinizat,
adaptat funcției de transport al bolului alimentat pe care o are
esofagul. Chorionul mucoasei este alchtuit din țesat conjunctiv
lax și străbătut dc canalcle eKcrei:oae ale glandelor esofagiene.
Musculara mucoasei este alcătuită din două straturi, longitudinal
extem și circulat intem, determintnd formarea pliurilor mucoasei
osofagiene.

129
 Explorarea esofagului se poate face endoscopic sau prin tranzit
baritat. Radiologic esofagul cervicai apare turtit antero-posterior și are
forma unei fante transversale, iar cel toracic prezintă, datorită aspitației
toracice, un lumen întredeschis. La examenul mdioscopic acesta lă siî
impresia că bariu1„cade ca într-o cascadă ”.
Esofagul cervical depiîșește traheei la stâ nga, inferior de C 7.
abordul chirurgical se face pe această parte, printr-o incizie dc-a
lungul
marginii anterioare a mușchiului stemocleidomastoidian și după ligatuta
venei jugulare anterioare. Abordul chirurgical al esofagului cervical este
necesar mai ales în esofagoplastii pentiu anastomoza cu bontul restant
sau cu faringele.

GLANDA TIROIDÁ

Atezare: Tiroida este o glandñ cu func{ie endocrinit , situatá

in partaa iniiahioidianh a regiunii anterioare a gatului. Se
proiecteazá la nivelul vertebrelor C, — T,. Este formato din doi lobi,
drept çi etáng unió intre ci printr-o lamh de tesut numit istm. Pe
marginea superioará a istmului se aflá, inconstant, lobul piramidal,
cate ajunge adesea paul la hioid, de imde se continuó cu ligamentul
rezultat prin obliterarea canalului tireoglos. Lobii titoidieni ajung
superior pá ná la nivelul matginii posterioare a cartilajului tiroid.
Dinnensiuni: Cei doi lobi sunt mai voluminoçi inferior çi prezintá o
variabilite in func{ie de vá rstá çi sex. De obicei, este mai voluininoast la
femei in perioadele menstruale çi in timpul sarcinii.
• Lungime 5-6 cm
• Lá time S cm
• Grosime 2 cm
Istmul prezintá o iná ltime de 1-1,5 cm çi grosime de cd{iva
milimetri. Glanda tiroid8 cá iitá rette in medie 25-30 g.
Reporturi: ea este situatá in partea infraliioidianá a regiunii
anterioare a gá tului, inconjuratá de {esut conjuncú v fax, la nivelul
unui spatiu numit “teaca tiroidei” delimitat anterior çi lateral de
mutchii infrahioidieni și lama pretraheală a fasciei cervicale și
posterior de laringe, trahee, esofag și lateral dc tecile camtice. fronuf
glandei tiroide este așezat peste inelele tmheale și are raport
anterior cu planurile musculare și cu lamele superficială și
pretraheală ale f»sciei cervicale.
Tiroida prezintă urmă toarele raportiiri:

130
 Posterior are raport cu muşGhiul constrictor inferior al faringelui,
muşchiul cricotiroidian, en vasele tiroidiene superioare şi nervul
laringeu superior.
• Nnrerípr şi lateral se aflä cele douä planuri ale muşchilor
infrahioidieni şi lama pretrahealä a fasciei cervicalo, apoi
marginea anterioarä a mușchiului stomocleidomastoidian şi Íania
superficialh a fasciei cervicale.
• Mediat se afll lama lateralä a cartìlajului tiroid, cartilajul cricoid
şi primele 4-5 inele traheale, de care este solidarizata prin
numemase tractuti fibroase care formeazä ligamentelo
tirnidiene mediate. Posterior de trahee se aflå esofagul, iar in
unghiul dintre trahee şi esofag se află nervul laringeu inferior
însoțit de rømuri ale arterei tiroidiene inferioara.
• Posfezo-щediet se Mä glandele paratiroide (sub capsulä , în
pørenchim) şi mänunchiuríle vasculo-nervoase ale gâ tului. Nervul
laringeu recurent lncrucișeazã anterior sau posterior ramurile
arterei tiroidiene inferioare, iar uneori trece printre ele.

Vaseularizație: Glanda tiroids este vasculatizatä de artarele

tiroidianh superioarä şi inferioarä şi inconstant do artera tiroidianä ima.
Artern tiroidiaaă superionrñ , ramurü a a. carotide exteme se
divide la niveIu1 extremitä ții superíoare a lobilor tiroidieni in cfite o
mmurá anterioara şi una posterioarä .
• finmxrô anterioarä se anastomozeazñ cu cea de partea opusä pe
marginea superioarh a istmului şi vascularizeazä partea
anterioarä şi lateralã a lobului.
» fiamiirô posterioarä se gäseşte pe partaa postero-medialã a lobului
şi se anastomozeazä en o ramurã din artera tiroidianä
inferioarB. Artera tiroidiana inferioară , ramura a trtinchiului
tirocervical,
din a. subclavie se ramificä in dreptul extremită ții inferioare şi dä tamuri:
viscerale pentru viscerele din vecìnätate
glandulare pentru tiroidä şi paratimidă
O ramurå dintre acestea se anastomozeazä cu ramura
omonimä pe mørginea inferioară a istmului.
Unøori glanda timidä mai primeşte şi o arterä timidianã Ima cu
originea in trunchiul brahiocefalic sau tn arcul aortic.
Vønele formează un plen superficial din care se desprind
vena tiroidianä superioatä, mijlocie și inferioarã . Venele tiroidianä
superioarä şi mijlocie se vor vä rsa ïn vena jugularä interns in timp ce
vena tíroidianä inferioarä coboarå pe fața anterioarä a traheei şi se
varsã in vcna brahiocefølica stä nga.
 Liinfatic»le dc la nivelul capilarelor perifoliculare formează un
plex superficial și este drenată în ganglionii cervicali profunzi,
suprastemali, și prelaringieni.
•• •tia este vegetativh și provine dc la cei trei ganglioni
simpatici cervicali, fie direct, fie prin intennediul nervilor laringei
superiori, laringei recuranți sau a plexurilor periarteriale.

REGIUNI TOPOGRAFICE ALE CAPULUI ȘI GÂTULUI

Capul și gă tul sunt despă rțite printr-o linie, numită linie cranio-
cervicală , fonnată din trei porțiuni: două orizontale și una verticalfi.
- partea orizontală — între protuberanța occipitală extemâ și
masioidă
- partea verticală — dc-a lungul marginii anterioare a m.
stemocleidomastoidian
- partea orizontală — continuă marginea inferioară a
mandibulei, pfină la întâ lnirea cu m. stemocleidomastoidian
La nivelul capului se descriu doul porțiuni despă ijite prin linia
craniofacială :
calvaria
- fața
Acesta linie are urnihtoatele repera:
ră dăcina nasului
- mmginwsumdo aorbiei
- sutura ftontozigomatic£
- marginea posterioră a procesului al osului zigomatic
până la marginea inferioarl a arcului zigomatic
- marginea inferioarl a arcului zigomatic
- marginea anterioară a m. stemocleidomastoidian.
Regiunea cervicală este despărțită de torace prin
linia cervicotoracală care corespunde:
- incizurii jugulara a manubriului sternal
claviculei
acromionului
spinei scapulei

132
 REGIUNILE CAPULUI SI GATULUI

13 .

20

16

11.bucala
1.frontala 12.oraIa
2.parielala 13.mentoniera
3 1ą.iaterala a gatului
temporala 15.trigonuI carotic
4.occip&la 16,fosa supraclaviculara
5, nfratemporala mare
6.zigomatica 17,fasa supraclaviculara
7.orbitaIa mica
B,infraorbitala 48.f’rifr8 h ÎoİÒ İdfia
9.nazaIa 19.suprahioidiana
10 paratideoma9etarina

Fig. 58 Regiunile topografice ale capului şi gåtulul

 REGIUNEA TEMPORALE

marginea inferioară a arcuiui zigomaic

anterior: șanțul format de procesul zigomatic a1 frontalului și
procesul frontal al

M. pterigoidian

Fig. 59 Secțiune frontală la nivelul foselor

temporală și infraiemporală

nică ri
- inferior: cu fosa infratemporală prin orificiul delimitat de
arcul zigomatic și craniu n acest l
temporal
 m. temporal
planul vasculo-nervos format dc vasele și

planul osos al regiunii

Denuniirea regiunii — are legătură cu timpul — „temporar” — la

acest nivel apar primele fire albe dc păr și sclorozarea arterei
tempomle supcrficiale care poata fi descoperită printr-o incizie
verticall, anterior de tragus.

REGIUNEA INFRATEMPORALA

Deliniitare:
superior: marginea inferioară a arcului zigomaic
inferior: incizura mandibulei
lateral: planul cotespunzător iamurii mandibulei
medial: lama laterală a procesului pterigoid
anterior: tuberozitatca maxilard
postero-inferior: comunică liber cu regiunile inconjură toare
Comunicitri:
superior:
regiunea temporală
cerebtală mijlocie — prin ghurile ovalh
spinoasiî, precum și otificiile Arnold și vesale

- orbita — prin fisura orbitalh inferioară

regiunea infraotbitalh — prin canalul iiifraorbital
o medial:
foaa pterigopalatinâ — prin fisura pterigomaxilară

regiunea parotidao-maseterinâ
o posterior și medial:
spațiul laterofatingian
Conținut:
m. pterigoidian lateral
m. temporal la inserție
a. maxilară și rr. ei, cu excepția celor desprinde la nivelul fosai
pteriogpalatine
n. mandibular

. OtiG
 Elementele Tegiunii sunt cuprinse într-o masă de țesut
conjunctiv- adipos care se continuă cu cel din regiunile înveciriata
astfel încăt procesele infiamatorii sau tumorale se pot propaga cu
ușurinț din acesta regiune la cele din jur și invers.

REGIUNEA PAROTIDEO — MASETERINĂ

- superior: marginea inferioară a arcului zigomatic

- inferior: linia orizontală care prelungește posterior marginea
inferioarâ a corpului mandibulei
- posterior: marginea anterionă a m. stemocleidomastoidian
- anterior: marginea anterioară a m. maseter
Planul frontal care trece prin marginea posterioară a ramurii
mandibulei împarta regiunea patotideo — maseterinh în douâ părți:
ÂFCuI ZÎ@Df¥lEtÎC

M. maceter

M. etemocleido-
mastoidian
Fig. 60 Delimitarea regiunii parotideo-maseterine

# partea posterioard (glandulară).’

o delimitare:
- superior și inferior: aceleaşi ca la regiunea pamtideo —
maseterina
- anterior: ramura mandibulei pe care se afli lateral
m. maseter și medial m. pterigoidian medial
- posterior: m. stemocleidomastoidian
- medial: diafragma stiliană
- lateral: planuri superficiale: tegument, fascia
pamtdiană — care se ptezintt ca un șanț
136
 superior: regiunea infratemporală
inferior: Eigonul submandibular
medial: spațiul laterofaringian
antreior: partea anterioară a regiunii parotideo —
masetetine

Ramura
mandibulei

M. maaater

Ductul

Glanda

Fig. 61 Planurile vasculonervoase dc la nivelul glandei parotide

Partea principală a glandei pamtide este traversath

de formațiuni vasculo-nervoase care pot
fi sistematizate în trai

superficial (nervos): (plexul parotidian),

auriculotnmporal
mijlociu (venos): v. jugulară externâ cu afluenții ei (vv.
occipitală, auriculată posterioară)
profund (arterial): a. carotidh externe și rr. ei terminale (z
maxilară și a. temporală supetficială)
 # partea anlerioară.-
o conținut:
m. maseter
- partea superficială a glandei parotide
- ductul parotidian (Stenon)
- vaselele transverse ale feței
- rr. bucale și zigomatice ale n. VII
Totalitatea forma iunilor care traversează regiunea parotideo

maseterină formează în jurul glandei cinci pediculi:

- pediculul inferior: v. jugulard internă
- pediculul superior: mănunchiul vasculonervos temporal
superficial
- pediculul posterior: n. vH
pediculul anterior: dttctul pamtidian, vasele transverse ale
feței, rr. zigomatice și bucale ale n, VII
- pediculul modial: a. carotidă externh
lmportnnțâ practică :
lnvazia regiunilor din jur în cazul tumorilor parotidiene.
- Invazia spațiului laterofatingian: sindromul Villaret caiacterizat
prin: hemipareză , anestezie velopalatină , faringiană , lagritigiană
(nn. IX, X), torticolis (n. XI), hemipareza limbii (n. XU).
Prezertța plexului parotidian în grosimea glandei impune
păstrarea rr. temporale ale plexului, cara inerveazâ mm.
orbicular al pleoapei (lezarea acestor fibre determină
lagoftalmie cu leziuni grave corneene ulterior).
- Litiaza parotidiană — descoperirea ti incizia ductului parotidian
la nivelul regiunii.

TRIGONUL SUBMANDIBULAR

- posterior: pă ntecele posterior al m.

digastric anterior: pântecele anterior al m.
digastric
- superior: baza mandibulei
Acest trigon reprezintă proiecția la suprafațâ a unei regiuni
mai complexe dc formh prismatic triunghiulafă, regiunea
submandibulară , cu urmă torii pereți:
- peretele superomedial:
- planul superficial: mm. digastric și stilohioidian
- planul profund: mm. milohioidian și hioglos

138
 peretele superolateral: corpul mandibulei, inferior dc linia
milohioidiană
peretele infetolateral: tegumentul,
superficialh a fasciei cervicaie

Glanda sublinguala

Mandibula

M. mileljioidietî
A. faciala
M.hiog1on
A.
V. faciala

Fig. 62 Trigonul submandibular — conținut

superior: regiunea pnotideo — maseterinâ

inferior: trigonul carotic
anterior: cu structurile găsite pe planșeul bucal, prin interstițiul
dintre mm. milohioidian și hioglos

- glanda saiivară submandibulară

vasele faciale (v. aituată superficial și a. situatâ profund)
între mm. milohioidian și hioglos, dinspre superior spre
inferior se gifsesc: ductul submandibular, n. Xlf și v. linguală
a. liiiguala situată pe fața profundh a m. hioglos

Litiaza submandibulară (rară) — descoperirea și incizia

ductului submandibular la nivelul regiunii sublingiiale.
 TRIGONU L CAROTIC

Trigonul carotic este o regiune topografici foarte importantă,

datorită elemenlelor vasculare și nervoase ce se gă sesc la acest nivel.
Ea reprezintă o regiune reflexogenă , la nivelul ei alUandu-se
musul și sinusul carotic.

ocleidomastoidian
- superior: pfintecele posterior al m. digastric çi m.
stilohioidian inferior: m omohioidian

Trigonul

M. digaatric

Fig. 63 Trigonul carotic - delimitare

Comunică ri:
Trigonul carotic comunică cu toate regiuniie din jur:
- trigonul submandibuJar
- regiunea infrahioidiană
ragiunea laterală a gâ tului
- fosa supraclaviculară
mare Stratigrafie și conțin iit:
- tegument
- m. platysma
- lama superficială a fasciei cetvicate
- aa. carotide comună , intemă și extemă
v. jugulară intemă
- nn. X, XI și X I
- ansa cervicală
- lanțul simpatic cervical
- ganglioni i limfatici cervicaii profiinzi
- lama prevertebrală a faseiei cervicale
- mm. prevertebral i
Importanță practică :
- aa. carotide comună , intemă și externă precum și sinusul carotic,
pni fi descoperire și abordate la nivelul trigonului.

141
 TEHNICI DE EVACUARE RADIOLOGICĂ
A CAPULUI ȘI GÂTULUI

Radiologia conven}ionalè:
Imaginile radiologice standard ale craniului constau in
incidentale: anteroposterioar$ sau ò ontalà , laterali ti
submentoverticall bazald.

Incidenfa anteroposterioară permite vizualizarea sinusului frontai

și în mai mich mă swă a sinusurilor sfenoidal și etmoidale ale că ror
imagini sunt parțial suprapuse, precum și a sinusurilor maxilare, care
sunt acoperite dc stâ ncă temporalului, zigomatic și occipital.
Alte structuri osoase vizibfle tn incidența anteroposterioatt sunt
aripile mari și miii ale sfenoidului, marginea superioaiti a siă ocii
temporalului, crista galli, septul nazal.

IncidenJa lateralâ permite vizualizarea sinusurilor ftontal,

maxilar și sfenoidal. Siiiusurile sfenoidale și șaua turceasca sunt cel
mai bine vizualizate în această incidență.
Sinusurile frontal, etinoidal și maxilar sunt suprapuse unele peste
altele.
Alte structuri care pot fi vizualizate incliid aripile mari și mici ale
sfenoidului, procesele clinoide anterioare și posterioare.

lncidența ubmentoverticală sau bazald este obținută prin trecerea

razei centrala în unghi prin baza craniului.
Această incidențfi asigură cea mai bună vizualizare a sinusului
sfenoidal și a peieților postetioii ai sinusurilot ftontale.
Alte structuri vizualizate în această iiicidență sunt arcurile
zigomatice, sinusurile maxilare, gaura occipitall mare, palatul dur și
pereții orbitelor.

142
 Fig. ò4 Vederea anterioară a craniului

Smuü

Fig. 65 Sinusurile paranazale — secțiune frontalä (schemä)

 g Fi . 66Vederea laterala a ct aøiului

Fig. fi7 Sinusurile paranazale — secJiune sașitala (schein'a)

 Sînus honîal

h4argineinîaozbtxta

Condil

Fig. 68 Craniu — masivul facial

rPccsu Saua turccasca

Procesul clinoid posterior

Dorsiim scllac
Sinusul sfenoidel
Clivus

Fig. 69 Șaua turcească — detaliu pe radiografie dc profil

Angiografia clasică :
Deși frec 'est înlociiită cci rncttidelc tle vizualizare neinvazivă a
eria as standardul d liză ri
lor si vehelor
Metodele actuale cc folosesc substracția digitală permit astă zi o
țic a în tructuri tat

Fii. 70 Aspect angios rafic a1 arterelor cartitide cointlne

Anpiografia este o îiisuinare de imagini radiograiice înregistratc p

toat°a durata trecerii unei substanțe dc contrast iodate, prin sectorul
tat, artcrial,
Dezvtiltarea extrqordînar de rapid"a a tchliicilor aiigiografice este o
l‹› i d os ce ciz nd
nomialc și palologicc ale ‹i bnrelui arterial.
Tehrticile angiografice pot fi considerate ca examene de rutină
nufnai în laboratoarele echipaie cu aparaturâ specifică, și acolo unde
procedura este asistată de uri iiiedic angiogralist și de uri anestczist.
 Computer Tomografia (C.T.) este o inetodä imagisticã, care
utilizeazä un fascicul ingust de raze X emis de catre uii tub special.
Uî/erior, ii captate e de preJucrate
transformate in semnal digital și apoi afişate pe un monitor sub forma
unor nuanțe diferite de gri. Aceste nuanțe de gri corespund unor
densitäți diferite ale ¡esuturilor strä bã tute, densitatea maxímä fiind
considerată cca osoasa, iar densitatea niiniiriä, cea a aerului. Intre acestc
valori niaximä şi iriiniiø'a se considerä cä densitatea medie este cea a
apei, care are valoare zero.
Toate organele inteme se pot siudia prin metoda CT, datoritã
deflsitä ;ilor diferite pc care le au, şi deci datoritä gradelor diferite de
absorbție a radiației Rö ntgen.
Densitatea diferitelor organs se mä soará in unit°ați Hunsfield.
Pentru a putea identifiCa precis liniitele unor strricturi, este
necesar ca diferența de densitate dintre acestea sa łie de minim 4-6 U.H.
— rrzoluția dc densitate.

Fig. 7 I fividențierea şi masurarea sinusului frontal prim C.T.

Dintre structurile anatoinice, cea mai complexă şi mai greu de

evidențiat şî interpretat este baza craniiilui.
Progresele to convenționale apariția computer-
tomografiei ofera dintre anatomie clinicä, anatomia
neinaiputând łi privitä ca o ştiință staiică. Coinputertomografia este
invesiigația de elecție pentru examinarea sinusurilor paranazale și a
structurilor adiacente.
Fig. 72 Sinusul frontal — reconstrucțic CT îti plan sașital

Fig. 73 Sin usnl maxilar

 Fig. 74 Sinusul sfenoidal

Examinarea CT a reg›unii cerviraJe se poate efectua nativ sau

cu subsianța de contrast.
Vizualizarea nativă , permite evidențierea exactitate
forinațiunilor vasculare, fariiigelui, traheei, esofagului și
ela/ dulare.
Formațiunile greu de identificat printr-o examinare nativă sunt:
gg. liiiifatici și formațiunile ner 'oase cum sunt nn.vagî și frenici sau
lanțurile sinipatioe toracale.
Examinarea suplimentsră presupune și reexamînarea cu substanța
de contrast, care prin capacitatea mare de a absorbi raza X față dc
structurile examînate riativ
Substanța dc contrast se evidenJază ca o pată albă evidenta,
care deinarca clar locul în care ea a penetrat, față de țesuturile din
jur, care fiirtd slab vascularizate, rămâ n palide în contrast. Pot fi
diferențiate astfel țesuturile și formațiunile avănd grade diferite, astfel
țesutul adipos, slab vasciilarizat nu își modifica substanțial densitatea și
ră mane principalul factor ce ajută la delimîtarea formațiunilor între
ele.

Pe lângă metodele de investigație imagistice descrise, mai

pot fi amintite ecografla și rezonarițe magneti • avantsje eerte în
exarninarea regiunilor cranlo-cervicale.

149
 C7

Fig. 75 CT contrast efectuat la ni e1 cervical (C7)

T1

Fig. 7fi CT contrast efectuat la nivel toracal (T1)

150
BIBLIOGRAFIE:

ANDRON£SCU ARMAND, Anatoniia dezvoltării omului, Embriologie

medicale, Ed. Medicală, București, 1987
2. BURUIAN M., CODOREAN I., MIHAI I., SFRANGEU S., Tratat de
lomografie computerizată - cap, cnloans vertebralh — voI. 1, Ed.
Univereity Pmss, Tg. Mureș, 2006
3. CARPENTER B. MALCOLM, Cere text of aeurnaoatniny; Third Edition,
1985, Baltimore, lvtD 21202, U.S.A.
4. FRANK H. NRTTER, Atlas of Human Anaiomy, 4th Edition,
2006 GRAY H., Gray’s Anatomy, Ed. PRC, Londnn , 1994
6. KRRTSCHMANN M, WEINRICH W, Heumanatomy and Cranial
Conipuied Tomogapby, Stuttgart/New York, Georg Thieme Verlag, 1986
LANG J.: Clinical anatoniy of the head, Berlin/Heidelberg/New York,
Spriger Verlag, 1983
8. LUPU G., CRISTEA B. M., TERTELIU F., sub redacpa A. T. ISPAS,
Anatomia omului — Sistemul nervos cennal — lucrăm practica, Ed.
Universitarâ Carol Davila, Bucureșii, 2005
9. MOORE K. L., Clinically Orienied Anatomy, 3rd Edition,1992
10. PAPILIAN V., Anatomia omului, Ed. Didactică și Pedagogict, București,
1979
11. PATURET G., Traite d'anatomie humaine, Masson 1951
RANGA V., Anatomia omului, Ed. Medicală, Btlcurești,
1994
SfNELNIKOV R. D., Atlas of Human Anatomy, Mir Publislims, 1989
14. TAVERAS J.M., Neuroradiology and Radiology of the Head and Neck, vol 3.,
J.P. Lippincoti Company, Philadelphia, 1989
15. TERMINOLOGIA ANATOMICA, FCAT, Thieme Stutgart New York, 1998
l6. TESTUT L., Traim d’aoatoniie bumaine, Ed. Gaston Doin & C™, Paris,
1931
17. TESTUT L., Trait6 d’anaiomie tnpographique, Ed Gaston Doin & C",
Paris, 1929
18. UFLACKER RENAN, Atlas of Vancular Anatomy: An angiogtepliic
Approach, 2“‘ Edition, Lippincett Williams & Wilkins, 2007
 Director: Dr. Ing. V. L. Porchrea
Secretar $tiințific: Cont. Dr. Bodan
Voicutescu
Redactare: actorii
Tehnoredactnre: Bogdan Cristea, Bogdan Diaconescu, Inura Stroiel,
Consuela-Mădkliua Gheorgbo
Copertă: Ing. Gteorghe Dodu Petrescu

Format: A4
Bun dc tipar: aprilie 21110, Apărut: aprilie
2ttl0 & Copyright 20111

Toate drepturile aparțin Editurii Universitare „Carol Davila"

152