Examenul de bacalaureat național 2021

Anatomie și fiziologie umană, genetică și

ecologie umană
SISTEMUL NERVOS
Clasificare
După topografie poate fi:
•Central: encefal și măduva spinării
•Periferic: nervi și ganglioni nervoși
După fiziologie poate fi:
•SN Somatic= al vieții de relație
•SN Vegetativ = coordonează organele interne - poate fi simpatic (in conditii
de stres) și parasimpatic
Asemanare: Ambele SN au arc reflex și act reflex, centri nervoși.
Reflexul rotulian Reflexul de apărare
Efectele parasimpaticului Efectele simpaticului
Funcția reflexă
Actul reflex = raspunsul organismului la un stimul
Arcul reflex= baza anatomică a actului reflex format din receptor, cale
senzitivă (aferentă), centrul nervos, cale motorie (eferentă) și efector.
Funcția reflexa: Este realizată de substanța cenușie care se găsește în
interiorul măduvei spinării și are formă de fluture. Reflexele sunt somatice si
vegetative.
Reflexele somatice sunt monosinaptice (reflex rotulian) și polisinaptice
(reflex de aparare).
Reflexele vegetative sunt simpatice și parasimpatice. Reflexe simpatice sunt:
dilatarea pupilei, înhibarea formării urinei la nivel renal, tahicardie,
bronhodilatare, iar reflexe parasimpatice sunt: stimularea formării urinei și
micțiunii, defecația, reflexe sexuale.
 Funcția de conducere
Funcția de conducere: Este realizată de substanța albă care se găsește la
exteriorul măduvei spinării și e formată din fascicule.
Căile ascendente sunt senzitive, iar cele descendente sunt motorii. Căile
ascendente sunt ale sensibilitatii exteroceptive de la piele (tactilă, termică si
dureroasă), interoceptive de la organe interne și proprioceptive de la organe de
mișcare (oase, mușchi, tendoane, ligamente) Fasciculele spinobulbare conduc
sensibilitatea tactilă fină. Fasciculele spinotalamice anterioare conduc
sensibilitatea tactilă grosieră, iar fasciculele spinotalamice laterale pe cea
termică si dureroasă. Fasciculele spinocerebeloase conduc sensibilitatea
proprioceptivă inconștientă sau simțul tonusului muscular.
Caile descendente sunt piramidale care comandă mișcări voluntare și
extrapiramidale care comanda mișcări automate sau semiautomate (scrisul,
mersul).
Segmentele unui analizator
1. Segmentul periferic=receptorii, care transformă energia unui
stimul în impuls nervos
2. Segmentul intermediar=de conducere, care conduce impulsul
nervos de la receptori la segmentul central(encefal).
3. Segmentul central-cortexul reprezentat de ariile senzoriale unde
se formează senzația specifică
Analizatorul auditiv Analizatorul vizual
Segmentul central-Aria vizuală
Analizatorul cutanat -receptorii
Pielea este un imens câmp
receptor pentru sensibilitatea
exteroceptivă : tactilă, termică și
dureroasă. Receptorii tactili sunt
corpusculii Meissner și corpusculii
Merkel, receptorii termici pentru cald
sunt corpusculii Ruffini iar pentru rece
sunt corpusculii Krause. Receptorii
pentru durere( algoreceptorii) sunt
terminațiuni nervoase libere.
Segmentul de conducere și central
-fasciculul spinotalamic
anterior- conduce
sensibilitate tactilă grosieră,
- fasciculul spinotalamic
lateral conduce sensibilitatea
termică și dureroasă,
-fasciculul spinobulbar
conduce sensibilitatea tactilă
fină. Segmentul central este
girul postcentral.
Topografia
glandelor
endocrine
 Hipofiza-glanda pituitara

Nucleii anteriori ai hipotalamusului secretă 2 hormoni: ADH (vasopresina) și

oxitocina care se depozitează în hipofiza posterioară (neurohipofiza) în care
ajung prin tractul hipotalamo-hipofizar, iar nucleii mijlocii hipotalamici secretă
factorii stimulatori sau inhibitori pentru hormonii adenohipofizei (lobul anterior)
care ajung aici prin sistemul port hipotalamo-hipofizar .
 Lobul anterior secretă:
- Hormonul adenocorticotrop ACTH sau
corticotropina stimulează activitatea glandei
corticosuprarenala;
- Hormonul tireotrop TSH sau tireotropina
stimulează activitatea glandei tiroida;
- Hormonul somatotrop este hormonul de creştere
și intervine în creșterea oaselor și mușchilor.
- Hormonul luteotrop sau prolactina stimulează la
femeie secreţia lactată;
- Hormonii gonadotropi FSH si LH stimulează
.
activitatea gonadelor.
Acromegalia
Hipofuncția hipofizară
Hiposecreția hormonului
de creștere- determină
apariția maladiei numită
nanism hipofizar
caracterizată prin: talie
mică (1.20m- 1.30m),
corp armonios și
dezvoltarea normală a
intelectului.
 Tiroida
Tiroida se găseşte sub
laringe şi anterior de trahee, are 2
lobi uniți prin istm şi are o greutate
de aproximativ 30 de grame.
Hormonii tiroidei sunt
tiroxina şi triiodotironina care
stimulează creşterea şi
diferenţierea celulară, activitatea
SN și metabolismul.
Hiposecreția tiroidiană
la copii determină
maladia nanism tiroidian
caracterizată prin
dezvoltare fizică și psihică
redusă până la cretinism.
• HIPOSECREȚIA
• la adult determină boala
numită mixedem
caracterizată prin:
 metabolism scăzut,
 creștere în greutate,
edem mucos,
 bradicardie,
 mărirea inimii,
 persoana nu suportă
Gușa endemică
Hipersecreția tiroidiană
determină la adult boala
Basedow – Graves caracterizată
prin:
-gușă exoftalmică ,
-exoftalmie (ochi bulbucați)
-nervozitate,
-piele umedă și fierbinte,
-scădere în greutate,
-creșterea frecvenței
contracțiilor inimii și ritmului
respirator, persoana nu suportă
frigul.
 Glandele suprarenale
Glandele suprarenale se
găsesc în partea superioară a rinichilor.
• Zona exterioară a glandei
(corticosuprareanala) secretă trei
categorii de hormoni steroizi:
1. h. mineralocorticoizi implicați în
reglarea metabolismului mineral,
reabsorbţia natriului şi secreția Zona interioară a suprarenalelor
potasiului la nivelul nefronilor; (medulosuprarenala) secretă
2. h. glucocorticoizi sunt reprezentaţi hormonii adrenalina şi
de cortizol (intervine în special în noradrenalina. Efectele acestora
metabolismul glucidelor) sunt similare cu cele ale stimulării
3. h. sexosteroizi contribuie la sistemului nervos vegetativ
diferenţierea dintre sexe (timbrul vocii, simpatic.
pilozitatea etc.).
 Pancreasul endocrin
Pancreasul endocrin este
format din celule răspândite
în interiorul pancreasului
exocrin. Există două tipuri
de celule
1. celule alfa- secretă
hormonul glucagonul
2. celule beta- secretă
hormonul insulina.
• Insulina este singurul hormon care scade nivelul glicemiei din
organism, efect hipoglicemiant. Ea creşte gradul de utilizare a
glucozei în celule şi ajută la transformarea glucidelor în lipide.
Hiposecreţia de insulină produce boala diabetul zaharat.
• Glucagonul are efecte opuse insulinei, determinând hiperglicemie.
Diabetul zaharat
Hiposecreția insulinei se manifestă prin:
1.Hiperglicemie= glicemie mai mare decât
normal ( 65-110mg/100ml sange),
2.Glucozurie (glucoză în urină),
3.Poliurie,
4.Polidipsie (sete),
5.Polifagie (crește pofta de mâncare),
6.Scădere în greutate,
7.Dezechilibru mineral.
 Ovarele
Ovarele produc
hormonii sexuali ai
femeii, incluzând
hormonii steroizi:
1.estrogenul,
2.progesteronul
Estrogenul şi progesteronul reglează funcţiile
ovariene şi dezvoltarea sânilor la pubertate.
Estrogenul ajută la dezvoltarea foliculilor ovarieni.
Progesteronul produce ovulația, stimulează activitatea
corpului galben și menține sarcina.
 Testiculele
Testiculele produc hormonul bărbătesc
testosteronul care stimulează spermatogeneza și
caracterele sexuale secundare (pilozitate, voce groasă,
dezvoltarea musculaturii).
Scheletul uman, privire generală
Creșterea oaselor
• Creșterea în lungime-prin
cartilajul de creștere
diafizo-epifizar
• Creșterea în grosime-prin
periost
Sistemul muscular
 Tipuri de contracții
După variația lungimii mușchiului și a tensiunii musculare,
contracțiile pot fi de două tipuri: contracții izotonice (aceeași tensiune) și
contracții izometrice (aceeași lungime).
a) Contracțiile izotonice
•Mușchiul se scurtează iar tensiunea musculară rămâne constantă. Realizează
lucru mecanic(mișcare).
b) Contracțiile izometrice
•Mușchiul își modifică tensiunea fără a se scurta. Nu realizează lucru
mecanic(mișcare).
Digestia bucală
În cavitatea bucală, alimentele sunt marunțite cu ajutorul dinților și
limbii-masticația (proces mecanic), dizolvate în salivă (proces fizic) iar
amidonul preparat este atacat de o enzimă - amilaza salivară (proces chimic)
până la maltoză. Rezultă bolul alimentar care trece în faringe, esofag și
stomac, prin procesul numit deglutiție.
Saliva conține apa, electroliți, mucus protector, amilază salivară si
lizozim cu acțiune antibacteriană.
Digestia gastrică
În stomac alimentele sunt mărunțite prin contracția mușchilor netezi ai
stomacului și sunt amestecate cu sucul gastric. Acesta contine apă, mucus
protector, HCl, enzime. Pepsina atacă proteinele, iar labfermentul coagulează
laptele la sugari. Gelatinaza hidrolizează gelatina, iar lipaza atacă lipidele fin
emulsionate ( lapte, frișcă, albuș de ou). Se formează chimul gastric care trece
porționat în duoden.
 Digestia intestinală
În intestinul subțire are loc cea mai
importantă parte a digestiei sub acțiunea sucului
pancreatic secretat de pancreas, bilei secretate
de ficat și sucului intestinal secretat de intestin.
Bila nu are enzime și are rol în digestia lipidelor
prin emulsionarea lor, stimularea lipazelor și
stimularea absorbției acestora. Sucul pancreatic
are enzime : tripsina și chemotripsina care atacă
proteinele, rezultând aminoacizi și peptide,
lipaza care atacă lipidele rezultând acizi grași și
glicerină și amilaza care atacă amidonul până la
maltoză.Sucul intestinal are – lipaza, peptidaze și
dizaharidaze care atacă dizaharidele (maltoza,
lactoza sau zaharoza) rezultând monozaharide.
Absorbția intestinală
Absorbția intestinală = trecerea nutrimentelor în sânge și limfă la
nivelul intestinului subțire.
Absorbția poate fi pasivă, fară consum de energie întalnită la: apă,
fructoză, acizi grași și glicerină , vitamine liposolubile A, D, K, E sau activă
întâlnită în cazul sărurilor minerale, aminoacizilor, glucozei. Calciul se
absoarbe împreună cu vitamina D, iar fierul cu vitamina C. Bila prin sărurile
biliare stimulează absorbția lipidelor.
Bila este secretată de ficat, nu are enzime și are rol în digestia
lipidelor prin emulsionarea lor, stimularea lipazelor și stimularea absorbției
acestora.
Grupe sanguine
Activitatea inimii
Contracțiile se numesc sistole iar relaxările diastole. O sistolă si o
diastolă formează un ciclu cardiac care durează 0,8 sec. Sistola atrială
durează 0.1 sec iar diastola 0,7 sec. Sistola ventriculară durează 0,3 sec iar
diastola 0,5 sec.
Frecvența cardiacă (FC) este de 75 de bătăi /minut iar debitul
sistolic (DS) de 70 ml de sânge.
Debit cardiac = FC X DS = 75 bătăi/min X 70 ml = 5250 ml
sânge/minut .
Tensiunea arterială este presiunea sângelui in artere, crește din
cauza consumului exagerat de sare, alcool sau stres, obezitate.
Pulsul-unda de distensie(dilatare) a aortei în sistolă care se propagă prin
pereții arteriali și poate fi palpat prin apăsarea unei artere pe un os.
 Respirația

Diafragm

Inspirație Expirație
(diafragmul se contracta) (diafragmul se relaxeaza)
 Schimbul de gaze

Oxigen difuzeaza in capilar CO2 difuzeaza in alveole

Schimbul de gaze și transportul gazelor
Schema schimbului de gaze la nivel alveolar (pulmonar) :
Alveole pulmonare -------------O2--------->>> capilare sanguine
<<<--------CO2-------

 Schema schimbului de gaze la nivel celular (tisular) :

Țesuturi ---------CO2------------>>> capilare sanguine
<<<-------O2-------------

 Transportul gazelor:
O2- dizolvat în plasmă și combinat cu Hb = oxihemoglobină în hematii 98,5%
CO2- dizolvat în plasmă , combinat cu Hb= carbaminohemoglobină și 90%sub
forma de bicarbonat de Na+ în plasma sanguină.
Volume și capacități respiratorii
CV(capacitate vitala ) = VC (volum curent )+ VIR (volum inspirator de
rezervă) +VER (volum expirator de rezervă)
CPT (capacitate pulmonară totală) = CV (capacitate vitală) + VR
(volum rezidual) = VC (500ml) + VIR (1500ml)+ VER (1500ml)+ VR (1500ml)
FR= frecvența respiratorie= 18/min
Debit respirator= FR X VC =18 X 500ml= 9000ml
Aparat excretor
Etapele formării urinei-Nefronul
Noțiunile specifice sunt: filtrare glomerulară, reabsorbție tubulară, secreție
tubulară, urina primară, urina finală, uree.

Urina se formează în rinichi , la nivelul nefronilor. Se realizează prin 3

procese : filtrare glomerulară, reabsorbție tubulară și secreție tubulară.
Filtrarea glomerulară constă în trecerea din glomerul în capsula
Bowman a plasmei fără proteine.Rezultă filtratul glomerular sau urina
primară(180l/zi,) diluată , care conține apă , uree, acid uric,creatinină,
săruri minerale, aminoacizi, vitamine, glucoză.
Reabsorbția tubulară constă in trecerea din tubul urinifer in capilarele
peritubulare a apei, glucozei, aminoacizilor, vitaminelor, sărurilor minerale .
Rezultă urina finală ( 1,8l/zi) , concentrată , fara glucoză. )
Aparatul reproducător feminin
Ovarul
Aparatul reproducător masculin
Testiculul
Spermatozoidul
Fiziologia aparatului reproducător
Fiziologia aparatului reproducator feminin: OVARELE- sunt glande mixte, situate in bazin ,conțin foliculi ovarieni în
diferite stadii de dezvoltare. Foliculii matuei secretă exocrin ovule iar endocrin hormonii: estrogeni si progesteron .
Ovulația este ruperea ovulului din ovar iar fecundația sau concepția este contopirea ovulului cu spermatozoidul pe
trompele uterine. Nidatia este fixarea proembrionului in peretele uterin iar sarcina perioada de 40 de săptămâni in care
embrionul se dezvolta in uterul mamei.

Fiziologia aparatului reproducator masculin: TESTICULELE- sunt glande mixte, situate in scrot ,au tubi seminiferi
care secreta exocrin spermatozoizi iar celulele interstițiale secretă endocrin hormonul testosteron. Hormonii sexuali au
rol in crestere, diferentierea dintre sexe( voce groasă, pilozitate, dezvoltarea oaselor si mușchilor), stimuleaza formarea
spermatozoizilor. Veziculele seminale sunt glande anexe a caror secreție hranește spermatozoizii iar prostata este o
glanda anexa a carei secreție stimulează mobilitatea spermatozoizilor si fertilitatea lor.
 Contracepția
Planificarea familială

Contracepția : metode de evitare a unei sarcini nedorite : de bariera (diafragma, prezervativ, prezervativ feminin, sterilet),
chimice (pilule anticonceptionale, pilula de a doua zi, plasturi cu hormoni, spermicide), definitive sau chirurgicale
( vasectomia la barbat si legarea trompelor uterine la femeie)
Planificarea familială reprezintă hotărârea unui cuplu de a evita o sarcină nedorită prin folosirea unor metode
contraceptive. Cuplul care dorește un copil va cere sfaturi genetice dacă există posibilitatea ca copilul să aibă o boală
genetică(mama are mai mult de 35 de ani , au o rudă de gradul 1 sau 2 cu o boală genetica, cuplul are un copil cu o boală
genetică etc.) iar părinții fac analize de sănge sau investigații pentru depistatea unor eventuale afecțiuni care ar putea
afecta copilul.
Structura ADN
 ADN/ARN

ADN- Nucleotida contine

a)Baze azotate- A,G,C,T
b)Monozaharid- Deoxiriboza
c)Rest fosfat
ARN- Nucleotida contine
•Baze azotate- A,G,C,U
•Monozaharid- Riboza
•Rest fosfat
 Genetica
Comparație ADN/ARN
Asemănari: ambele au A,C,G,rest fosfat
Deosebire: ADN are dezoxiriboză si Timină iar ARN- riboză si Uracil
Comparație ARNm/ARNt
Asemănari: ambele au A,C,G,,U,rest fosfat
Deosebire: ARNt are formă de frunza de trifoi: are 3 bucle ( zone monocatenare) si zone bicatenare, ciot si
anticodon . Funcțiile : ARNt- transportă un aminoacid la locul sintezei proteice iar ARNm- copiază o gena ADN si
contine informația penru sinteza unei proteine sau polipeptid.
Comparatie material genetic virusuri /procariote (bacterii)
Ambele au 1 cromozom si numar mic de gene dar virusurile au doar ADN(adenovirusurile) - virusul herpesului
sau ARN (ribovirusurile) ca HIV, virusul gripei, in timp ce bacteriile au ADN, ARN si proteine. `
Comparatie material genetic procariote (bacterii) /eucariote (protiste, ciuperci, plante, animale, om)
Asemănare: ambele au ADN, ARN, proteine
Deosebire: procariotele nu au nucleu, eucariotele au nucleu; procariotele au 1 cromozom circular iar eucariotele
au mai mulți cromozomi formați din doua cromatide unite prin centromer.
 Noțiuni de igienă și patologie
MENINGITA: Meningita este o inflamatie a MENINGELOR care
inconjoara creierul și maduva spinării.
CAUZĂ: virală, bacteriană, fungică
MANIFESTĂRI: febră mare (38 grade Celsius sau mai mult), durere de
cap severă, rigiditate a gâtului, respirație rapidă, somnolență, sensibilitate
oculară la lumină (fotofobie), stări de greață și vărsături, dureri musculare sau
articulare, stări de confuzie, dificultăți de concentrare, convulsii
METODE DE PREVENIRE SAU TRATAMENT: Respectarea regulilor
de igienă, spălarea mâinilor înainte de masă și după folosirea toaletei, după
folosirea mijloacelor de transport în comun sau dacă am pus mâna pe animale.
AV
C
Noțiuni de igienă și patologie- Analizatori
Conjunctivita- Cataracta
infectarea conjunctivei - opacifierea cristalinului
Glaucom
Cauza - vîrsta, diabet,
hipertensiune
Manifestări- crește
TO(tensiune oculară), pete
oarbe, vedere neclară
periferică, orbire, fără
simptome deseori.
Prevenire sau tratament-
măsurarea presiunii oculare,
picături care scad PO,
tratament chirurgical.
Herpes Otită

Cauza-virusul herpesului Cauza-virusuri, bacterii

Manifestări- prurit, vezicule roșii Manifestări- durere, febră, auz
pline cu lichid și ulcerații diminuat,
Prevenire- igiena mâinilor, spălarea Prevenire- igiena mâinilor,
fructelor și legumelor evitarea persoanelor bolnave
Noțiuni de igienă și patologie-sistemul osos
Deformări ale coloanei vertebrale
Luxația Fractura
Noțiuni de igienă și patologie-sistemul digestiv
Stomatita- Candida albicans Carii dentare
Ciroza hepatică Pancreatita
 Noțiuni de igienă și patologie-sistem
circulator
Cardiopatia ischemică
Cauza – stres, obezitate, sedentarism,
consum de alimente bogate în grăsimi de
natură animală, fumat, alcool.
Manifestări - durere în torace, oboseală,
respirație greoaie.
Prevenire - mișcare, alimentație bogată
în fructe și legume, evitarea alcoolului,
fumatului.
Hemoragii externe și interne

Hemoragie
internă
 Anemia
Cauza- carențe de vitamine B12, C, acid folic, fier, proteine, hemoragii, leucemie
Manifestări- paloare, oboseală, aritmie, amețeli, cefalee, durere în piept
Prevenire-alimentație bogată în proteine, fructe și legume
Noțiuni Emfizem
de igienă și patologie-sistemul
Fibroză pulmonară
respirator
Noțiuni de igienă și patologie-sistemul excretor
Nefrita și glomerulonefrita
Cauza - virusuri, bacterii, frig,
îmbrăcăminte necorespunzătoare
Manifestări - urinări dese, usturime la
urinare, febră, dureri lombare, urină
cu sânge(hematurie)
Prevenire - evitarea frigului,
îmbrăcăminte corespunzătoare,
igiena aparatului excretor, consum
corespunzător de lichide
Noțiuni de igienă și patologie-sistemul
reproducător
Anexita Adenomul de prostată