http://www.umfcluj.ro/Document_Files/Doctorat-Rezumate-Teze-deDoctorat/00000278/unmcn_Microsoft%20Word%20-%20Rezumat%20teza%20Adela%20Matei.

pdf

ANATOMIE ANUL II SEMESTRUL I curs 3 Curs 3 : Dezvoltarea viscerocraniului

CURS 3: DEZVOLTAREA VISCEROCRANIULUI

Elementul caracteristic al dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor faringiene(branhiale). Aceste arcuri apar in S4-S5 de dezvoltare si contribuie la aspectul caracteristic al embrionului. Aceste arcuri faringiene sunt masele mezenchimatoase care apar in regiunea viitorului gat si sunt separate de o serie de fante sau santuri faringiene/branhiale. Dezvoltarea viscerocraniului A. Etapa de inmugurire B. Etapa de coalescenta C. Etapa de compartimentare

A. Etapa de inmugurire La sfarsitul S4, in zona centrala a fetei, se formeaza stomodeumul(gura primitiva) in jurul careia apar cinci muguri faciali formati tin tesut mezenchimatos derivat din crestele neurale. Primul arc faringian delimiteaza inferior stomodeumul. Acest arc este format dintr-o portiune dorsala care este procesul maxilar si una ventrala procesul mandibular. Procesele vor da nastere mugurilor maxilar, respectiv mandibular. Astfel stomodeumul va fi delimitat lateral de mugurii maxilari iar inferior de mugurii mandibulari. Muguriele fronto-nazal care se formeaza prin proliferarea tesutului mezenchimatos situat inaintea veziculelor cerebrale. Acesta delimiteaza superior stomodeumul. Lateral de mugurele fronto-nazal se formeaza, sub influenta inductiva a portiunii ventrale a prozencefalului, doua ingrosari locale ale ectodermului de suprafata placodele nazale(olfactive). In S5 placodele nazale invagineaza si formeaza santurile nazale(olfactive). Apoi tesutul de fiecare parte a santului prolifereaza rapid, ia aspectul unor creste si formeaza mugurii nazali. Cei situati de partea

externa vor fi mugurii nazali externi, cei situati de partea interna a santului vor forma mugurii nazali interni. B. Etapa de coalescenta In aceasta etapa mugurii se dezvolta si fuzioneaza. In urmatoarele doua saptamani mugurii maxilari continua sa creasca. Ei se dezvolta si spre medial comprimand mugurii nazali mediali catre linia mediana. Astfel spatiul dintre mugurele nazal medial si mugurele maxilar dispare treptat iar cei doi mugri fuzioneaza . Asadar la formarea buzei superioare contribuie cei doi muguri nazali mediali si cei doi muguri maxilari. Mugurii maxilari si cei nazali laterali sunt separati initial printr-o depresine adanca numita sant nazolacrimal. Superior acest sant pleaca de la unghiul intern al placodelor optice. Ectodermul care acopera acest sant formeaza un cordon epitelial compact care se desprinde de restul ectodermului. Acest cordon dobandeste lumen si formeaza ductul nazo-lacrimal. In portiunea superiorar acest duct se largeste si formeaza sacul lacrimal. Dupa desprinderea cordonului, cei doi muguri(maxilari si nazal lacrimal) vor fuziona, formeaza asa numitul proces globos care se va uni cu segmentul intermaxilar. Apoi mugurii maxilari vor forma obrajii si oasele maxilare. Mugurii mandibulari se unesc lateral de cei maxilari limitand astfel deschiderea laterala a cavitatii bucale. Apoi mugurii mandibulari cresc, se unesc pe linia mediana, si vor forma buza inferioara si mandibula. La formarea nasului contribuie cinci muguri: mugurele frontal care da nastere priamidei nazale, mugurii nazali mediali care fuzioneaza si formeaza radacina si dosul nasului, mugurii nazali laterali care vor forma aripile nasului. segmentul intermaxilar Ca urmare a dezvoltarii mugurilor maxilari catre medial, cei doi muguri nazali mediali fuzioneaza nu numai la suprafata dar si in profunzime. Prin unirea lor se formeaza segmentul intermaxilar. Acest segment este format din 3 componente: componenta labiala, din care se formeaza filtrumul buzei superioare componenta a osului maxilar, unde se vor dezvolta cei patru incisivi superiori componenta palatina, din care se formeaza palatul primar(de forma triunghiulara) Segmentul intermaxilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal care se formeaza din mugurele frontal. C. Etapa de compartimentare

Etapa consta in separarea cavitatii bucale de cavitatea nazala si in terminarea compartimentarii celor doua fose nazale. Compartimentare orizontala si verticala Inceputul compartimentarii orizontale se realizeaza prin procesul intermaxilar care formeaza paltul primar iar desavarsirea compartimentarii se datoreaza palatului secundar. palatul secundar - se formeaza din lamele palatine. Acestea sunt doua procese aplatizate ale mugurilor maxilari.Ele apar in S6. Initial au un traiect oblic descendent de fiecare parte a limbii. In S7 lamele palatine se deplaseaza ascendent, ajung in pozitie orizontala, deasupra limbii, fuzioneaza si vor forma palatul secundar. In partea anterioara lamele fuzioneaza cu palatul primar iar la limita dintre acestea se formeaza gaura incisiva. In ce lamele palatine fuzioneaza fosele nazale se formeaza prin dezvoltarea septului nazal si care in final se va uni cu suprafata superioara a palatului secundar. cavitatile nazale In S6 santurile nazale se adancesc, pe de o parte datorita dezvoltarii mugurilor nazali , pe de alta parte datorita patrunderii lor in mezenchimul subjacent. Initial, depresinile nazale sunt separate de cavitatea orala primitiva prin membrana oro-nazala. Dupa disparitia acesteia cavitatea nazala comunica cu cea orala prin doua orificii nou formate coanele primtiive. Coanele sunt situate de-o parte si de alta a liniei mediene si imediat posterio palatului primar. Ulterior, dupa formarea palatuli secundar si continuarea dezvoltarii cavitatii nazale primitive, coanele definitive se localizeaza la jonctiunea dintre cavitatea nazala si faringe. Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid, frontal si sfenoid. Aceste sinusuri ating dezvoltarea maxima la pubertate si contribuie la aspectul defintiv al regiunii faciale. dintii Dintii apar in urma interactiunii epiteliilor mezenchimale dintre epiteliul cavitatii orale si mezenchimul subjacent derivat din celulele crestei neurale. In S6 stratul bazal al invelisului epitelial formeaza o structura numita lamina dentara situata de-a lungul maxilarului si mandibulei. Din lamina dentara iau nastere mugurii dentari. Din acesti muguri se formeaza primordiile componentelor ectodermice ale dintilor(smaltul). Smaltul(produs de ameloblast) este situat pe un stat gros de dentina produs de odontoblast. Iar cementul este produs de cementoblaste localizate in jurul radacinii dentare.

Primii deciduali(de lapte) apar la 6-24 luni dupa nastere iar dintii definitivi(care inlocuisc pe cei deciduali) se formeaza in luna a treia de viata intrauterina si raman inactivi pana in jurul varstei de 6 ani. Concluzie: Mugurele frontal dezvolta: piramida nazala, portiunea rostrala a septului nazal(spina nazala a frontalului) Mugurii nazali interni dezvolta: radacina si dosul nasului, lama perpendiculara a etmoidului si vomerul, partea mijlocie a buzei superioare(filtrumul) Mugurii nazali externi dezvolta: partea laterala a piramidei nazale(aripa nasului), oasele lacrimale, masele laterale ale etmoidului Mugurii maxilari dezvolta: partile laterale ale buzei superioare, cea mai mare parte a obrazului, solzul temporaliului, malarul, apofiza zigomatica, maxilarul superior si palatinul Mugurii mandibulari dezvolta: mandibula, buza inferioara, partile moi din partea inferioara a fetei, muschii masticatori.

MALFORMATIILE CRANIO FACIALE La nivelul neurocraniului cranioschizisul major, cutia craniana nu se formeaza, cand tesutul cerebral vine in contact direct cu lichidulo amniotic si degenereaza, cand se produce anencefalie - sau defecte mici ale craniului prin care herniaza meninge si/sau tesut cerebral, meningocel cranian sau meningo encefalocel cranian craniosinostoza inchiderea prematura a unei sau mai multor suturi scafocefalie acrocefalie, craniu in turn(sutura coronara se sudeaza prematur) plagiocefalie(cand este afectata sutura coronara si lambdoida) microcefalie absenta cresterii creierului si a cresterii in volum a cutiei cranine

Malformatii la nivelul viscerocraniului: cheiloschizis - buza de iepure, despicatura buzei superioare gnatoschizis maxilarul despicatura

Aceste malformatii se datoreaza lipsei fuziunii sau fuziunii incomplete dintre mugurele maxilar si nazal medial. Poate fi uni sau bilaterala. palatoschizis - gura de lup, despicatura palatuloui secundar, determinat de lipsa fuziunii dintre lamele palatine uvuloschizis uvula despicata microstomia sau macrostomia exces de alipire/lipsa fuziunii intre mugurele maxilar si mandibular despicaturile faciale oblice cand ductul nazo-lacrimal este expus la suprafata despicatura mediana a buzei superioare sinoftalmie globii oculari fuzionati proboscis fuzionarea proceselor nazale laterale aprosopia lipsa congenitala a fetei

Studiul morfogenezei neurocraniului Aparitia, dezvoltarea si perfectionarea extremitatii cefalice este rezultatul unui lung proces evolutiv. Apare ca o necesitate in procesul de polarizare al individului cand va rezulta un pol cefalic si un pol caudal. Pentru protectia polului cefalic care va veni primul in contact cu mediul si care contine si elementele nervoase cele mai diferentiate este obligatorie aparitia si perfectionarea unei carcase care va deveni scheletul craniului. In filo- si ontogenie scheletul craniului poate fi fibros, fibrocartilaginos si osos. Dupa continutul si functiile pe care le indeplineste craniul poate fi impartit in: Neurocraniu care adaposteste encefalul si analizatorul stato-acustic Viscerocraniu in care se afla portiunile initiale ale aparatelor de import Elementele scheletice impreuna cu partile moi epischeletice alcatuiesc continatorul. La nivelul neurocraniului scheletul este captusit de formatiuni conjunctive meninge. Continutul este reprezentat de encefal. La nivelul viscerocraniului scheletul este captusit de mucoase, iar continutul este reprezentat de viscerele fetei si segmentele periferice ale analizatorilor. Prin procesul de umanizare, extremitatea cefalica a omului se diferentiaza: net fata de capul celorlalte mamifere:

Neurocraniul este rotunjit si voluminos; Viscerocraniul se afla dedesuptul segmentului anterior al neurocraniului Prin involutia aparatului stomatognat(dento-maxilar) se asista la inlocuirea botului de la animale cu fata la om. \ Acest proces de umanizare este posibil prin adaptarea la conditiile de trai ale omului si anume: Ortostatismul Eliberarea membrelor toracice de a participa la locomotie si folosirea lor pentru aparare si procurarea hranei Locomotia este mai lenta Actiunea gravitatiei Actiunea asupra craniului a muschilor cefei si a celor masticatori Ontogenetic, extremitatea cefalica se dezvolta din mezenchimul derivat din: Mezenchimul paraaxial si lateral Ectomezodermul crestelor neurale Placodele otice, cristaliniene si olfactive(ectodermice) Din mezodermul paraaxial iau nastere peretii si cea mai mare parte a planseului neurocraniului, muschii voluntari cranio-faciali, duramater craniana si tesutul conjunctiv al regiunii dorsale a extremitatii cefalice si respectiv dermul pielii capului Din mezodermul lateral ia nastere o parte din tesutul conjunctiv al gatului si unele cartilagii ale laringelui(cricoid, aritenoide) Din placodele ectodermice ia nastere o parte din scheletul bazei craniului si segmente periferice ale unor analizatori. In ansamblu, in dezvoltarea oaselor craniului intalnim 3 stadii: Stadiul fibros(desmocraniul) Stadiul cartilaginos(condrocraniul) Stadiul osos(osteocraniu) Sunt oase ale craniului care trec direct din stadiul fibros in cel osos(ex: oasele boltii craniului). Din acest punct de vedere osificarea oaselor craniului poate fi:

Osificarea de membrana(desmala, endoconjunctiva) Osificarea endocondrala( sau de substitutie) Osificarea mixta in care portiuni dintr-un os se osifica endoconjunctiv alaturi de alte portiuni cu osificare endocondrala NEUROCRANIU Este alcatuit din bolta craniului(desmocraniul) format din oase membranoase, late, care acopera encefalul si oasele bazei craniului, ce reprezinta condrocraniul, sau partrea cartilaginoasa. Desmocraniul incepe sa se dezvolte de la sf S4 de viata intrauterina. Are forma unei carcase sferoidale din mezenchim, care inveleste vezicula cerebrala si formeaza placa bazilara. Mezenchimul desmocraniului se cliveaza rezultand: superficial oasele boltii craniene, si in interor, meningele. Osificarea oaselor desmale se caracterizeaza prin prezenta spiculilor ososi, formatiuni osoase aciculare care se extind radial, progresiv de la centrii primari de osificare la periferie. Osificarea de membrana parcurge mai multe etape: Faza proteica caract. prin faptul ca tesutul conjunctiv tanar este invadat de celule care se condenseaza in segmentul central al membranei si care va secreta oseina. Faza de mineralizare cand oseina se impregneaza cu saruri minerale din partea centrala spre periferie ca o pata de ulei si se formeaza osul primar Faza de remaniere cand osul primar este invadat de vase sangvine si celule mari(viitoare osteoclaste) care vor definitiva osul secundar functional La nastere oasele boltii craniului sunt separate intre ele prin membrane suturale. Acolo unde se intalnesc mai mult de doua oase aceste membrane acopera spatii mai ample numite fontanele. Cele mai mari si mai persistente sunt: fontanela anterioara(bregmatica) aflata intre cele doua jumatai ale frontalului si oasele parietale si care se inchide in mod normal in a doua jumatate din cel de-al doilea an de viata si fontanele posterioara(lambdoida) situata intre oasele parietale si solzul occipital si care in mod normal se inchide in primele trei luni dupa nastere.( Mai sunt si fontanele mastoidiene si sfenoidale.) Membranele suturale si fontanelele permit suprapunerea partiala a oselor craniului in timpul nasterii facilitand pasajul fatului prin filiera genitala a mamei. Dupa nastere oasele late revin la pozitia initiala. Peristenta fontanelei bregmatidce da informatii asupra osificarii craniului si presiunii intracraniene. Prin urmare osificarea desmala se produce destul de lent dar cresterea si dezvoltarea fatului si ulterior al copilului se face foarte rapid. Deci, este nevoie de un schelet care sa creasca rapid pentru a fi suportul de insertie a muschilor necesari miscarii si pentru fixarea viscerului. Materialul care indeplineste aceste conditii este tesutul cartilaginos. Astfel, embrionul si ulterior fatul, va avea schelet cartilaginos acolo

unde se cere cresterea scheletica rapida si rezistenta mecanica la presiune si tractiune. In final, cartilagiul este distrus si inlocuit de tesutul osos. Osificarea endcondrala prezinta avantajul ca scheletul creste in ritmul cerut de cresterea intregului organism. Tesutul cartilaginos este acoperit de pericondru bogat vascularizat si inervat. Din patura profunda a pericondrului patrund in macheta cartilaginoasa vase sangvine si celule conjunctive care unele vor distruge cartilajul(osteoclaste) iar altele se transforma in osteoblaste(care vor secreta oseina) si o a treia categorie care migreaza spre spatiul central rezultat din actiunea osteoclastelor, generand maduva osoasa. Urmeaza procesul de mineralizare cu formarea osului primar. Apoi pericondrul se transforma in periost. Periostul pastreaza toata viata capacitatea de a forma tesut osos. Apoi, sub aciunea osteolitica si osteoplazica se formeaza, in sfarsit, osul secundar(funcional) Tesutul cartilaginos se pastreaza un timp la extremitatile pieselolr osase pana se termina cresterea scheletului. Condrocraniul este reprezentat de oasele bazei craniului. In jurul extremitatii rostrale a corzii dorsale, in S7, baza fibrocraniului se transforma cartilaginos de la extremitatea craniala a coloanei vertebrale pana in regiunea interorbitara. Se vor diferentia urmatoarele cartilagii: segmentul paracordal situat lateral fata de coarda dorsala, si va fi reprezentat de cartilagiile paracordale si capsulele cartilaginoase otice si optice. segmentul precordal situat rostral de coada dorsala reprezentat de cartilagiile hipofizare si cartilagiile precordale. Se vor uni si vor forma o planca alungita care este placa bazilara. Cartilagiile paracordale fuzioneaza intre ele alcatuind bazio-occipitalul. Apoi prelungirile postero-laterale formeaza exoocipitalul cu condilii occipitali; iar fuzionarea dorsala da nasterea supraoccipitalului(solzul occipitalului). Toate acestea circumscriu gaura occipitala. Capsulele cartilaginoase otice trimit o prelungire petromastoidiana(stanca si mastoida) si una parotica(anterioara, tegmen timpani). Prin perechea de cartilagii hipofizare trece canalul cranio-faringian, ocupat de diverticolul hipofizar, care se va inchide in L3. Ele se vor uni anterior si formeaza: presfenoidul, care la randul sau trimite prelungirea: orbito-sfenoidala(aripile mici ale sfenoidului) sfenoidala anterioara(jugum sphenoidale si crista cribrosa)

bazisfenoidul(partea dorsala a corpului sfenoidului) trimite si el o prelungire alisfenoidul(aripile mari si aripile pterigoide ale sfenoidului). Si in partea rostrala are loc transformarea cartilaginoasa a capsulelor olfactive si optice. Din capsulele olfactive vor lua nastere: septul interorbito-nazal, labirintul etmoidal cu cornetele sale si cornetul nazal inferior. In L3 placa bazilara cartilaginoasa inglobeaza si capsulele organelor de simt, ramanand in stadiul fibros doar calota. Oasele late pereche prezinta cate un punct de osificare iar cele mediene simetrice cel putin doua. Oasele cu osificare endcondrala prezinta de obicei mai multi centri de osificare. Occipitalul : portiunea solzului occipital de deasupra liniei nucale superioare prezinta doua centre.Aceasta portiune poate ramane separata de restul osului ca un rest os interparietal. Sub linia nucala superiora solzul prezinta alte doua centre de osificare. Sfenoidul: pana in luna a 7-a, a 8-a corpul sfenoidului are doua parti: una presfenoidala, anterior de tuberculul pituitar( si care se continua cu aripile mici) si un postsfenoidala care cuprinde seaua turceasca, aripile mari si apofizele pterigoidiene, dorsum sallae. In partea presfenoidala apare cate un centru in fiecare aripa lateral de canalul optic. In partea postsfenoidala apara mai intai cate un centru in aripile mari dupa care mai apar inca doua centre care sunt de o parte si de alta a seii turcesti dupa care se vor uni. Temporalele: Stanca temporalului are 14 centre. Portiunea timpanica prezinta un singur centru. Iar solzul temporalului prezinta un singur centru situat in vecinatatea radacinelor apofizei zigomatice. Parietale: prezinta fiecare cate 2 centre de osificare. Frontalul: are si el tot doua centre situate in vecinatatea boselor frontale Etmoidul: prezinta 3 centre unul in lama perpendiculara, celalalte doua , cate unul in fiecare masa laterala.

Cresterea neurocraniului se realizeaza in sens anterioposterior si in sens transversal. Cresterea anteroposteriora a oasele bazei se face pe seama cartilajelor de crestere. Iar la nivelul boltii la nivelul suturilor coronare si lambdoide. Cresterea transversala, la nivelul bazei se datoreaza inglobarii capsulelor organelor de simt la nivelul boltii mai ales pe seama suturilor scuamoase si a suturii sagitale Cresterea dimensiunii continatorului determina cresterea capacitatii neurocraniului in concordanta cu continutul sau si implicit cu varsta. In primii 4 ani creste foarte rapid reprezentand 80% din dimensiunea craniului, apoi mai are loc o crestere cu ritm lent pana la 20 de ani si apoi insesizabil pana la 45 de ani.

Dupa varsta de 45 de ani cresterea nu mai este posibila datorita sinostozelor rezultate ca urmare a osificarii suturilor si sincondrozelor