Semestru II

1.Osificarea de membrana a craniului : In cazul anumitor oase , cum ar fi

oasele late ale neurocraniului, mezenchimul de la nivelul dermului se diferentiaza
direct in tesut osos , procesul fiind cunoscut sub denumirea de osificare de
membrana . Portiunea membranoasa a cutiei craniene este derivata din celulele
crestei neurale si din mezodermul paraxial. Mezenchimul acestor 2 tesuturi se
dispune in jurul creierului si parcurge procesul de osificare de membrana .
Rezultatul este formarea mai multor oase late , membranoase , care prezinta mai
multe formatiuni osoase acirculare denumite spiculi ososi. Acesti spiculi se extind
radial , progresiv, de la centri primari catre periferie .
2. Osificarea encondrala a craniului : In cazul majoritatii oaselor , celulele
mezenchimale dau nastere unor modele osoase formate din cartilaj hialin , care
apoi se osifica prin procesul de osificare encondrala.
3.Condrificarea : Neurocraniul sau candrocraniul este reprezentat initial de mai
multe cartilaje separate . Cartilajele localizate anterior de la capatul rostral al
notocordului , care se ternima la nivelul glandei pituitare localizate in centrul seii
turcesti , sunt derivate din celulele crestei neurale . Aceste cartilaje formeaza
condrocraniul precordal . Cartilajele localizate posterior de aceasta limita sunt
derivate din sclerotoamele occipitale formate dee mezodermul paraxial si
formeaza craniul cordal.
4.Dezvoltarea viscerocraniului: Viscerocraniul este alcatuit din oasele fetei , se
formeaza in principal din primele 2 arcuri faringiene . Primul arc da nastere a 2
procese : maxilar si mandibular . Din procesul maxilar se formeaza osul maxilar ,
osul mandibular si o parte din osul temporal . Procesul mandibular contine
cartilajul Meckel in jurul caruia mezenchimul se condenseaza si se osifica prin
osificare de membrana dand nastere osului mandibular . Al doilea arc faringian
formeaza ciocanul nicovala si scarita.
5.Arcurile faringiene , santurile faringiene : prezentare generala. Elementul
caracteristic al dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor
faringiene. Aceste arcuri apar in saptamanile 4 si 5 de dezvoltare si contribuie la
aspectul caracteristic al embrionului. Ele sunt alcatuite initial din fragmente de
tesut mezenchimal separate prin spatii profunde numite santuri faringiene . La
embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri faringiene dintre care
numai unul va contribui la structura definitiva a embrionului.
6.Arcul faringian I : derivatele anatomice . Primul arc faringian este alcatuit
dintr-o portiune dorsala-procesul maxilar- si una ventrala-procesul mandibular-.
Arcul I faringian este inervat de nervul V (trigemen-ramurile maxilare si
mandibulare) acesta formand muschi si structurile scheletice. Muschi: temporal ,
maseter , pterigoidian medial si lateral , milohioidian , pantecele ant. al
muschiului digastric , tensor al valului palatin si tensor al timpanului . Structuri

scheletice : premaxilar , maxilar , osul zigomatic , o parte din osul temporal ,

cartilajul Meckel , mandibula , ciocanul , nicovala , ligamentul anterior al
ciocanului si ligamentul sfenomandibular.
7.Arcul faringian II : derivatele anatomice . Cartilajul celui de-a doilea arc
faringian arcul hioid (cartilajul lui Reichert) da nastere scaritei , procesului
stiloid al osului temporal si ligamentului stilohioidian , iar in partea ventrala da
nastere cornului mic si portiunii superioare a corpului osului hioid. Muschii
derivati din arcul hioid sunt : m. stapedius , stilohioidian pantecele posterior al
muschiului digastric , auricular , mimicii. Inervatia acestor muschi este asigurata
de nervul facial (VII).
8.Arcul faringian III : derivate anatomice . Din cartilajul celui de-al treilea arc
faringian se dezvolta cornul mare si partea inferioara a corpului osului hioid.
Musculatura arcului 3 este reprezentata numai de muschii stilofaringieni. Acesti
muschi sunt inervati de de nervul Glosofaringian(IX)
9.Arcul faringian IV : derivate anatomice. Componentele cartilaginoase ale
arcurilor faringiene 4 si 6 fuzioneaza si formeaza cartilajele tiroid , cricoid ,
aritenoide , corniculate si cuneiforme ale laringelui . Muschii derivati din arcul 4
faringian sunt cricotiroidian , ridicator al valului palatin si constrictori ai faringelui
si sunt inervati de ramura laringiana superioara a nervului vag (X)
10.Derivatele pungilor faringiene :Embrionul uman prezinta 5 perechi de pungi
faringiene . Ultima dintre acestea este atipica si adeseori este considerata ca
fiind parte integra celei de-a patra . Din prima punga faringiana deriva : meantul
auditiv extern , cavitatea timpanica primitiva , trompa lui Eustachio , membrana
timpanica (timpanul).A doua punga formeaza primordiul amigdalei (tonsilei)
palatine . O parte din punga persista si la adult formeaza fosa amigdaliana. A
treia punga formeaza glanda parotida inferioara si timusul. A patra punga
formeaza glanda parotida superioara iar a 5 a da nastere corpului ultimobrahial .
11.Derivatele santurilor faringiene: La embrionul de 5 saptamani se observa
prezenta a 4 santuri faringiene , dintre care numai unul va contribui la structura
definitiva a embrionului. Portiunea dorsala a primului sant patrunde in
mezenchimul adiacent si formeaza meantul auditiv extern. Invelisul epitelial care
acopera capatul inter al meantului participa la formarea timpanului. Din cauza
proliferarii mezenchimului celui de-al doilea arc faringian sunt acoperite arcurile 3
si 4 , din acest motiv santurile 2 ,3 si 4 pierd contactul cu spatiul extern formand
o cavitate numita sinus cervical.
12.Anomalii de dezvoltare craniofaciale : Celulele crestei neurale , care au
originea la nivelul neuroectodermului , formeaza scheletul facial si cea mai mare
parte a craniului. Aceste celule sunt foarte vulnerabile atunci cand parasesc
neuroectodermul si sunt afectate frecvent de agentii teratogeni. Aceasta explica
frecventa ridicata a malformatiilor craniofaciale. Numeroasele anomalii ale

sistemului scheletic include malformatii craniene precum cranioschizis si

craniosinostoza , faciale (palatoschizis)
13.Dezvoltarea fetei : Structurile care contribuie la dezvoltarea regiunii faciale
sunt mugurii : frontonazal , maxilar, nazal medial, nazal lateral, mandibula.
Mugurele frontonazal formeaza fruntea ,piramida nazala si mugurii nazali mediali
si laterali. Mugurele maxilar formeaza obrajii si portiunea laterala a buzei
superioare . Mugurele nazal medial formeaza depresiunea infranazala , creasta
nazala si varful nasului. Mugurele nazal lateral formeaza aripile nazale iar cel
mandibular buza inferioara
14.Formarea cavitatii bucale : : Formarea cav bucale si nazale este dependent
de arcul faringian 1 si de procesul fronto-nazal; ac fenomen se desfasoara in
sapt 3-8.
15.Formarea foselor nazale . Dezvoltarea sinusurilor paranazale : In
saptamana a 6 a adancimea depresiunilor nazale creste marcat , datorita
dezvoltarii mugurilor nazali inconjuratori si partial datorita patrunderii lor in
mezenchimul subdiacent. Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor
diverticuli ai peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid,
frontal si sfenoid.
16.Dezvoltarea limbii : Limba apare la embrionul de aproximativ 4 saptamani
sub forma a 2 muguri linguali laterali si unul medial numit tubercul impar. Acesti 3
muguri au originea la nivelul primului arc faringian. Pe masura ce mugurii linguali
laterali cresc in dimensiuni ei acopera tuberculul impar si fuzioneaza formand
cele 2 treimi anterioare ale limbii.Portiunea posterioara a limbii are originea la
nivelul arcurilor faringiene 2,3 si o aprte a arcului 4
17.Dezvoltarea glandei tiroide : Glanda tiroida se formeaza intre tuberculul
impar si copula prin proliferarea tesutului epitelial de la nivelul planseului
faringian : acestei regiuni ii corespunde ulterior foramen cecum.Pe parcursul
dezvoltarii glanda tiroida coboara anterior de osul hioid si cartilajele laringiene.In
saptamana a 7 a ajunge in pozitia finala, anterior de trahee. In timpul migrarii
glanda tiroida comunica cu limba printr-un canal denumit duct tireoglos
18.Dezvoltarea dintior : Dintii se dezvolta prin interactiuni epiteliomezenchimale intre epiteliul oral si mezenchimul derivat din creasta neurala.
Smaltul este sintetizat de ameoblaste. Acesta este situat pe un strat gros de
dentina produs de odontoblaste , care se formeaza din celulele crestei neurale.
Cementul este produs de cementoblaste, acestea fiind celule formate din
mezenchim si localizate in jurul radacinii dentare.
19.Eruptia dentara : Odata cu alungirea treptata a radacinii dintelui, coroana
dentara este inpinsa prin straturile tisulare subiacente si ajunge in cavitatea orala
. Eruptia dintilor deciduali se produce la 6-24 de luni dupa nastere. Mugurii

dintilor permanenti , care sunt localizati pe fata mediana a dintilor deciduali , se

formeaza in a 3 a luna de dezvoltare si raman inactivi pana in jurul varstei de 6
ani.
20.Anomalii de dezvoltare dentara : La nastere dintii deciduali pot fi prezenti in
cavitatea orala . Acestia sunt reprezentati de obicei de incisivii mandibulari, care
pot avea forma anormala si o cantitate redusa de smalt. Anomaliile dentare pot fi
numerice , de forma , si de dimensiune. Dintii pot fi decolorati din cauza actiunii
unor substante exogene, cum ar fi tetraciclinele, sau pot avea o cantitate
insuficienta de smalt ,actiune cauzata de deficitul de vitamina D
21.Dezvoltarea tonsilelor:Incepe in luna a 3 a cand epiteliul pungii faringiene 2
prolifereaza si formeaza 2 muguri endodermali care cresc in mezodermul
adiacent formand stroma tonsilara.Celulele centrale ale mugurilor mor ulterior a.i.
mugurii solizi initiali se transforma in criptele tonsilare initial goale care vor fi
ulterior infiltrate cu tesut limfoid;foliculii limfatici ai tonsilei se vor definitiva in
ultimul trimestru de sarcina .In asociere cu glandele mucoase faringiene, se
dezvolta si restul tonsilelor, precum si tesutul limfatic submucos, toate acestea
impreuna formand cercul limfatic a lui Waltaya
22.Dezvoltarea gandelor salivare: Glandele parotide se dezvolta intr-o
invaginatie ectodermala formata din mugurele maxilar si mandibular din aceeasi
parte; aceasta invaginatie se diferentiaza intr-un duct tubular aflat in
mezenchimul inconjurator si mentine o comunicare ventrala cu comisura gurii
primitive.Cand portiunile obrajilor corespunzatoare mugurilor maxilari si
mandibulari fuzioneaza ,aceasta deschidere este transferata suprafetei interne a
obrajilor. Extremitatea dorsala se diferentiaza formand parotida, in timp ce ductul
primitiv devine canalul parotidian (stenon). Invaginatiile similare ale endodermului
in podeaua cavitatii orale si in santul para lingual pe ambele laturi ale limbii
formeaza gl sublinguale si submaxilare.