1.

Mastoida – situtatie, structura, raporturi, corelatii clinice

Temporalul are mai multe portiuni care s-au contopit in timpul dezvoltarii intrauterine:
portiunea solzoasa, portiunea timpanica, portiunea pietroasa (stanca temporalului), procesul stiloidian si
mastoida.

Mastoida este situata inapoia meatului acustic extern, mascand baza stancii temporalului.
Prezinta o fata exocraniana, o fata endocraniana si o circumferinta.

1. Fata exocraniana este convexa si se termina in jos printr-o proeminenta numita procesul
mastoidian. Pe procesul mastoidian se insera muschi puternici: SCM, spleniu si lungul capului. Pe fata
mediala a procesului mastoidian se gaseste incizura mastoida in care se insera m. digastric. Medial de
aceasta, se gaseste santul occipital (pentru a. occipitala). Deasupra procesului mastoidian se gaseste
orificiul mastoidian, destinat unei vene emisare de la sinusul sigmoid (santul sinusului sigmoid este pe
fata endocraniana a mastoidei) si o ramura meningee din artera occipitala.

2. Fata endocraniana prezinta santul sinusului sigmoid.

3. Circumferinta este groasa si dintata. Se articuleaza superior cu parietalul si inapoi cu

occipitalul.

In mastoida se gasesc cavitati pneumatice numite celule mastoidiene, care contin aer si sunt
captusite de mucoasa. Celulele mastoidiene comunica cu cavitatea timpanica, ceea ce favorizeaza
inflamatia lor in caz de otita. Sistemul celular mastoidian (format din toate celulele mastoidiene) este
format dintr-o celula mai voluminoasa, antrul mastoidian, ce se deschida in partea superioara a
peretului posterior al urechii medii prin antrul mastoidian. Antrul este situat la baza apofizei, postero-
superior de porul acustic extern si inferior de creasta supramastoida, in profunzimea procesului mastoid.
 Toate celelalte celule mastoidiene sunt situate inferior de antru si se deschid in antru. Prin
antrul mastoidian, mucoasa urechii medii este in continuitate cu cea a antrului si a celulelor
mastoidiene, secretia mucoasei sistemului celular mastoidian evacuandu-se in mod normal in urechea
medie, iar de aici in rinofaringe prin tuba faringotimpanica (a lui Eustachio). Datorita pozitiei superioare
a deschiderii antrului in peretele posterior al urechii medii, drenarea secretiilor e favorizata de
clinostatism.

Mastoidita este un proces inflamator al mucoasei celulelor mastoidiene. Apare mai frecvent la
copii, la care imunitatea inca nu este perfect dezvoltata si la persoane cu tulburari de imunitate.
Mastoida devine sensibila la palpare. Secventa patologica poate fi: rinita (inflamatia mucoasei nazale) →
rinofaringita (inflamatia mucoasei rinofaringelui) → inflamatia tesutului limfoid ce alcatuieste amigdala
tubara Gerlach (ce inconjoara orificiul faringian al tubei lui Eustachio) → onstructia tubei lui Eustachio si
acumularea secretiilor in urechea medie → otita medie seroasa → otita medie supurata → propagarea
infectiei catre celulele mastoidiene → mastoidita. Ca si complicatii, puroiul acumulat poate duce la
necroza si liza lamelelor osoase, iar prin eroziunea peretilor pot afecta zone invecinate (daca ajunge la
polul inferior, se instaleaza durerea in muschii cu originea pe mastoida: SCM, splenius si lungul capului,
cu inhibarea motilitatii; daca se ajunge in urechea interna, rezulta tulburari de echilibru si auz).

Trepanatia mastoidei consta in efectuarea unui orificiu in mastoida, pentru a evacua puroiul din
celulele mastoidiene. Exista riscuri, consecutiv trepanatiei sau mastoidectomiei, sa se lezeze canalul
semicircular lateral sau portiunea mastoidiana a canalului facialului.
 2. Fosa craniana anterioara – definitie, situatie, raporturi, corelatii clinice

Endobaza (aspectul interior al bazei craniului) este împărţită în trei fose craniene: anterioară, mijlocie,
posterioară. Limita dintre fosele craniene anterioară şi mijlocie este reprezentată lateral de marginea
posterioară a aripii mici a osului sfenoid, iar spre medial trece anterior de şanţul chiasmatic. Fosa
craniană posterioară este separată de cea mijlocie pe linia mediană de dorsum sellae, iar lateral de
marginea superioară a stâncii temporalului.

Fosa craniană anterioară formează tavanul orbitelor şi al cavităţii nazale; este mărginită anterior
şi lateral de osul frontal. Podeaua fosei craniene anterioare e alcătuită de părţile orbitale ale frontalului,
lama ciuruită a etmoidului, aripile mici şi partea anterioară a corpului sfenoidului (jugum sfenoidale).

Orbita

Are o forma de piramida patrulatera cu o baza, un varf, 4 fete si 4 margini.

Baza orbitei corespunde deschiderii orbitei (aditus orbitae) si este delimitata de marginile
supraorbitala si infraorbitala.

Varful → extremitatea mediala a fisurii orbitale superioare

Peretele superior:

- anterior → lama orbitala a frontalului

- posterior → aripa mica a sfenoidului

Peretele inferior:

- fata orbitala a maxilei

 - procesul orbital al osului zigomatic

- procesul orbital al palatinului

Peretele lateral:

- procesul zigomatic al frontalului

- procesul orbital al osului zigomatic

- aripa mare a sfenoidului

Peretele medial:

- procesul frontal al maxilei

- osul lacrimal

- lama orbitala a labirintului etmoidal

- fata laterala a corpului sfenoidului (e mai tricky)

Marginea superolaterala:

- sutura sfenofrontala (A)

- fisura orbitala superioara (P)

Marginea superomediala:

- suturile frontomaxilara, frontolacrimala si frontoetmoidala

- orificiile etmoidale anterior si posterior

Marginea inferolaterala:

- procesul orbital al osului zigomatic (A)

- fisura orbitala inferioara; comunicari: in partea cea mai laterala, cu fosa temporala, in partea
mijlocie, cu fosa infratemporala in partea mijlocie si cu fosa pterigopalatina in partea cea mai mediala

Marginea inferomediala:

- sutura lacrimomaxilara si etmoidomaxilara

 Fosa temporala

In vederea laterala a craniului, dupa indepartarea mandibulei, se distinge in centru fosa temporala,
limitata superior de 2 linii temporale care au concavitatea inferioara. Linia temporala incepe anterior de
la procesul zigomatic al frontalului si se numeste linia temporala a frontalului, delimitand partea din
frontal care participa la alcatuirea fosei temporale, numita fata temporala. Linia temporala urca spre
posterior, incruciseaza sutura coronara si ajunge pe fata externa a osului parietal. La nivelul parietalului,
linia temporala se dedubleaza intr-o linie temporala superioara si inferioara. Linia temporala inferioara
delimiteaza fosa temporala si coboara pe fata temporala a scuamei temporalului, dupa ce a incrucisat
sutura scuamoasa, continuandu-se cu radacina longitudinala a procesului zigomatic al osului temporal.
Liniile temporale marcheaza limita superioara a insertiei muschiului temporal si a fasciei temporale.

La formarea fosei temporale participa:

- fata temporala a frontalului, inferior de linia temporala (parte din scoama frontalului)

- fata temporala a aripii mari a sfenoidului; aceasta este limitata inferior de creasta infratemporala

- scuama temporalului

- parietalul

- fata temporala a zigomaticului (forma de jgheab deschis posterior); la acest nivel se afla gaura
zigomaticotemporala

Fosa temporala este delimitata inferior de arcul zigomatic. Intre acesta si peretele neurocraniului se afla
o deschidere larga prin care fosa temporala comunica cu fosa infratemporala si care in mare parte este
ocupata de m. temporal. In partea anterioara a fosei temporale se distinge o sutura in forma de ,,H”
numita pterion, unde la nastere la acest nivel se gasea fontanela sfenoidala (pterica).

Continut:

- tegument, vase temporale superficiale (artera si vena temporala superficiala), n. auriculotemporal,

aponevroza epicraniana, fascia temporala, m. temporal, planul vasculo-nervos (vasele si nervii temporali
profunzi – artera temporala medie)

Fosa infratemporala

Este situata sub fosa temporala, inferior de arcul zigomatic si posterior de maxilar. Fosa infratemporala
comunica larg cu fosa temporala situata superior. Are 6 pereti, asemanator unui cub:

1. Peretele lateral este format de fata mediala a osului zigomatic si de fata mediala a ramurii mandibulei

2. Peretele anterior este format de fata posterioara (infratemporala) a corpului maxilei. In Ranga, aici
este data si tuberozitatea maxilei. In orice caz, tuberozitatea maxilarului este o proeminenta a fetei
infratemporale a maxilarului. Pe ea se gasesc cateva orificii, foramina alveolaria prin care intra in
canalele alveolare ramuri vasculo-nervoase alveolare superioare posterioare.

3. Peretele medial este format de lama laterala a procesului pterigoidian si de tuberozitatea maxilei. Pe
peretele median se gaseste o fisura ce conduce in fosa pterigopalatina

4. Peretele superior este format medial de fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului, delimitata de
fata temporala a aripii mari de catre creasta infratemporala. La baza aripii mari se gasesc: gaura ovala,
strabatuta de nervul mandibular, a. meningee acesorie si n. pietros mic (inconstant, cateodata are un
canal propriu, canalul Arnold) si gaura spinoasa, prin care trece artera si vena meningee medie si ramura
meningeala a nervului mandibular. In rest, peretele superior este un orificiu mare prin care se comunica
cu fosa temporala.

5. Peretii inferior si posterior lipsesc, astfel ca inferior si posterior fosa este larg deschisa.

Peretii anterior si medial se intalnesc in partea inferioara la nivelul suturii sfenomandibulare, dar sunt
separati in partea superioara prin fisura pterigomaxilara prin care se patrunde in fosa pterigopalatina.

Continut:

- partea inferioara a m. temporal, in drumul sau catre procesul coronoid al mandibulei pe care se insera

- muschii pterigoidian lateral si medial

- artera maxilara si ramurile ei

- nervul mandibular, care iesit prin gaura ovala, se desprinde aici in ramurile sale

- nervul coarda timpanului, care iese din craniu prin fisura pietrotimpanica si patrunde in fosa
infratemporala, indreptandu-se anterior si inferior pentru a se anastomoza cu nervul lingual

- ggl. otic

Comunicari:

- cu craniul prin gaura ovala si spinoasa

- cu fosa temporala prin spatiul larg, delimitat de arcada zigomatica

- cu fosa pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara de pe peretele medial al ei

- cu orbita prin fisura orbitala inferioara, in partea ei mijlocie

- cu canalul mandibulei prin gaura mandibulei

Fosa pterigopalatina
Fosa pterigopalatina este situata intre tuberozitatea maxilei, procesul pterigoidian (al osului sfenoid) si
lama perpendiculara a palatinului. Este de fapt o anexa a fosei infratemporale, in fundul acesteia.

In fosta pterigopalatina este situat nervul maxilar, ganglionul pterigopalatin, nervul canalului
pterigoidian (nervul pietros mare, ramura din facial, iese de pe fata anterioara a stancii temporalului
prin orificiul si canalul omonim si se indreapta catre foramen lacerum unde se uneste la acest nivel cu
nervul pietros profund, ramura a plexului carotic intern, pentru a forma nervul canalului pterigoidian-
nervul vidian, care patrunde prin canalul pterigoidian si ajunge in fosa pterigopalatina, patrunzand in
polul posterior al ganglionului pterigopalatin), artera canalului pterigoidian (artera Vidiana) si terminatia
arterei maxilare. De la nervul maxilar, ganglionul pterigopalatin si artera maxilara pleaca multe ramuri,
care strabat orificiile acestei fose si se raspandesc in regiunile invecinate.

Fosa pterigopalatina este comparata cu o piramida patrulatera care prezinta o baza, un varf si
patru pereti.

Baza este indreptata in sus. Este formata din fata maxilara a aripii mari a sfenoidului si de fata
inferioara a corpului acestuia. Prezinta gaura rotunda, prin care nervul maxilar patrunde in aceasta fosa
si fisura orbitala inferioara, prin care iese nervul maxilar si artera infraorbitala.

Varful este indreptat in jos si este format prin intalnirea procesului pterigoidian cu tuberozitatea
maxilei. Varful se continua cu canalul palatin mare (format intre mandibula si fata inferioara a lamei
orizontale a palatinului) prin care iese din fosa nervul palatin mare, si cele doua canale palatine mici,
pentru nervii omonimi.

Peretele anterior este format de tuberozitatea maxilei; prezinta gaurile si canalele alveolare
pentru trecerea nervilor si arterelor alveolare posterosuperioare.

Peretele posterior este format de procesul pterigoidian. Aici se gaseste canalul pterigoidian prin
care nervul canalului pterigoidian intra in fosa.

Peretele medial este format de lama perpendiculara a palatinului. Aici se gaseste gaura
sfenopalatina pentru trecerea arterei sfenopalatine si a nervilor nazopalatini catre cavitatea nazala.

Peretele lateral lipseste, intrarea in fosa pterigopalatina din fosa infratemporala facandu-se
prin fisura pterigomaxilara.

Comunicari:

- prin gaura rotunda, cu craniul

- prin fisura orbitala inferioara, cu orbita (partea cea mai mediala a fisurii)

- prin gaura sfenopalatina, cu cavitatea nazala

- prin canalul pterigoidian, cu exobaza

- prin canalul palatin mare si canalele palatine mici, cu palatus osos

- prin orificiile si canalele alveolare de pe tuberozitatea maxilei, cu alveolele dentare

Paralizia de facial

Muschii masticatori

1. Muschiul temporal are o suprafata de origine foarte intinsa: pe intreaga fosa temporala, pana la linia
temporala inferioara (ce delimiteaza aceasta fosa: linia temporala inferioara se continua cu radacina
longitudinala a procesului zigomatic) . De aici toate fasciculele converg catre un tendon care cuprinde
din toate partile procesul coronoidian al mandibulei. Dupa directie, actiune si inervatie, se pot distinge
trei fascicule:

- fasciculul anterior, cu directie aproape verticala, inervat de nervul temporal anterior; trage mandibula
in sus

- fasciculul mijlociu, cu fibre usor oblice de sus in jos si inainte; e inervat de nervul temporal mijlociu si
trange mandibula in sus si posterior

- fasciculul posterior e aproape orizontal si este inervat de nervul temporal posterior; trage mandibula
posterior

Toti acesti nervi sunt nervii temporali profunzi, intre os si m. temporal, fiind ramuri ale nervului
mandibular.

2. Muschiul maseter are 2 portiuni: superficiala si profunda. Portiunea superficiala se prinde pe

marginea inferioara a arcadei zigomatice si se insera pe tuberozitatea maseterina de pe fata laterala a
mandibulei, langa unghiul ei. Portiunea profunda are originea tot pe marginea inferioara a arcadei
zigomatice, insa mai posterior de prima, si se insera pe fata laterala a ramurii mandibulei, avand fibre
musculare mai scurte. Raportul m. maseter cu glanda parotida determina stoarcerea ei in timpul
masticatiei. Inervatie: n. maseterin din mandibular.
3. Muschiul pterigoidian medial isi are originea in fosa pterigoida si insertia pe tuberozitatea
pterigoidiana de pe fata mediala a ramurii mandibulei (aproape de unghiul ei). Este inervat de nervul
muschiului pterigoidian medial din n. mandibular (practic o ramura motorie din V3).

4. Muschiul pterigoidian lateral este format din 2 portiuni: fasciculul superior si inferior.

Fasciculul superior (sfenoidal) ia nastere pe fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului, iar celalalt cap
se insera pe capsula si pe meniscul articular din articulatia temporo-mandibulara (determina
deschiderea mandibulei prin tragerea spre anterior a meniscului articular, care ajunge sub tuberculul
articular).

Fasciculul inferior (pterigoidian) are originea pe fata laterala a lamei pterigoide, iar originea pe foseta
pterigoida a procesului condilar al mandibulei. Este inervat de o ramura a nervului mandibular (nervul
muschiului pterigoidian lateral).

Artera subclavie – Artera vertebrala

Trigonul submandibular – regiunea submandibulara
Trigemenul