Subiectul1

Mastoida, situatie, structura, raporturi, corelatii clinice

Procesul mastoid apartine osului temporal. Este situat posterior de pavilionul urechii unde
se palpeaza: fața laterala si varful procesului mastoid.
Se articuleaza cu scuama osului parietal la nivelul suturii parieto-mastoidiene si se
articuleaza cu scuama osului occipital la nivelul suturii occipito-mastoidiene. Se observa aici
sutura dintre parietal si occipital (sutura lambdoida) care vine fix pana la procesul mastoid.
In pct unde se intalnesc suturile parieto-mastoidiana, occipito-mastoidiana si lambdoida, la
nou nascut se afla fontanela mastoidiana.
Anterior de procesul mastoid se afla meatul acustic extern.
Medial de procesul mastoid se gaseste incizura mastoidoiana unde se insera pantecele
posterior al muschiului digastric.
La extremitatea anterioara a incizurii mastoidiene se gadeste gaura stilo-mastoidiana (intre
procesul stiloid si procesul mastoid cu incizura mastoidiana pst). Prin gaura stilo-
mastoidiana intra artera stilo-mastoidiana care poate fi ramura din artera auriculara
posterioara sau din artera occipitala. Aceste 2 artere sunt rr colat ale carotidei externe. Si
iese n facial din stânca temporalului. N facial circula in stanca temporalului intr-un canal
osos care s.n canalul n facial.
Anterior si medial de procesul mastoid se gaseste procesul stiloid. Procesul stiloid se
desprinde de pe fata inferioara a stancii temporalului. Pe procesul stiloid se insera buchetul
riolan. Buchetul riolan are 2 muschi si 2 ligamente. Mm sunt stilo-glos, stilo-faringian,
stilo-hioidian. Lg sunt stilo-hiodian si stilo-mandibular.
Pe fata laterala a procesului mastoid se insera m sternocleidomastoidian (SCM). Medial de
incizura mastoidiana se gaseste santul arterei occipitale prin care artera occipitala urca spre
regiunea occipitala.
Ca structura, procesul mastoidian e reprezentat de celule osoase tapetate inauntru de
mucoasa si pline cu aer. Daca mucoasa se inflameaza, celulele osoase se umplu cu un lichid.
Procesul mastoid se deschide in urechea medie si ca atare inflamatia urechii medii (otita) se
transmite cu usurinta procesului mastoidian si otita medie se poate complica cu
oto-mastoidia se trateaza cu antibiotice iv sau chirirgical. Complicatia apare la pers care se
apara prost (imunitate deficitara) si la copii pt ca la ei structurile sunt mai mici si
transmiterea inflamatiei se face mai usor.

Subiectul2
Fosa craniana anterioara, definitie, situatie, raporturi, corelatii clinice
Fosa craniana anterioara este etajul anterior al endobazei si e delimitata anterior de scuama
osului frontal iar posterior de marginea posterioata a aripii mici a osului sfenoid.
Pe linia mediana la nivelul osului frontal se gaseste un sant. Acest sant contine sinusul
sagital superior. Sinusul sagital superior e o vena din grosimea durei mater. Venele dintre
cele 2 foite ale durei mater s.n sinusrile durei mater.
Pe linia mediana, acest sant se gaseste la nivelul unei proeminente care s.n creasta osului
frontal. La nivelul crestei frontale avem gaura oarba (foramen cecum) care e inchisa in fund
de sac. Pe creasta frontala si in gaura oarba se insera dura mater.
Creasta frontala are lateral fata orbitala a osului frontal. Formeaza peretele superior al
orbitei. Fata orbitala se articuleaza posterior cu aripa mica a sfenoidului si cu bucata neteda
de sfenoid care s.n jugum sfenoidale.
Medial, fata orbitala a osului frontal se articuleaza cu lama ciuruita a etmoidului. Posterior
lama ciuruita a etmoidului se articuleaza cu jugum sfenoidale.
Pe linia mediana, la nivelul osului etmoid se gazeste o proeminenta care se numeste crista
galli (creasta de cocos). Posterior de lama ciuruita, fosa craniana ant jugum sfenoidale.
La nivelul suturii fronto-etmoidale se gasesc 2 orificii gaura etmoidala anterioara si gaura
etmoidala posterioara. Gaurile etmoidale dau trecere MVN omonime (anterior si posterior).
Dim fosa craniana anterioara mai face parte santul chiasmatic, posterior de jugum
sfenoidale, in care se afla chiasma optica la extremitatile laterale ale santului chiasmatic se
gaseste orificiul canalului optic prin care trece n optic (iese din orbita).
Intre aripa mica si aripa mare a sfenoidului se gaseste fisura orbitala superioara (fosa mijl).
Prin fisura orbitala superioara intra in orbita intra n cranieni 3 4 6 pt mm extrinseci ai globlui
ocular si n oftalmic din 5, cu fb senzitive pt globul ocular.

Subiectul3

Fosa craniana milocie definitie, comunicari, corelatii clinice

Fosa craniana mijlocie este delimitata anterior de aripa mare a sfenoidului si de corpul
sfenoidului si posterior de fata anterioara a stancii temporalului iar lateral e delimitata de
scuama osului temporal.
Corpul sfenoidului prezinta fosa hipofizara care contine hipofiza. Posterior, fosa hipofizara e
delimitata de dorsum sellae (partea dorsala a seii turcesti) avand lateral procesul clinoid
posterior. Uneori procesul clinoid mijl de pe lateralele fosei hipofizare. Uneori procesele
clinoide se unesc rzultand o punte osoasa.
Hipofiza este imbracata de o depen dinta a durei mater care s.n diafragmatica selara (a seii
turcesti)
Anterior de fosa hipofizata se afla santul chiasmatic. In tumorile benigne de hipofiza
(adenoame hipofizare), hipofiza se mareste in volum, uneori atat de mult incat rupe
diafragma selara si comprima chiasma optica si pacientul va avea si tulburari de vedere pe
langa tulburarile endocrine.
Pe laturile corpului sfenoidului se gaseste un sant - santul carotic - in care sta a carotida
interna care, dupa ce strabate stanca temporalului, iese pe la varful ei si se culca in santul
carotic. In stanca temporalului, carotida interna circula in canalul carotic.
In aripa mare a sfenoidului avem niste orificii. Intre aripa mare si mica se gaseste fisura
orbitala superioara
Dinspre anterior spre posterioar si lateral : gaura rotunda, gaura ovala si gaura spinoasa.
Medial de gaura ovala la varful stancii temporalului se afla gaura rupta (foramen lacerum)
Prin gaura rotunda trece n maxilar, dim fosa craniana mijlocie, prin gaura rotinda, intra in
fosa pterigo-palatina.
Prin gaura ovala trec n mandibular care coboara din fosa craniana mijlocie in fosa infra-
temporala, unde n mandibular emite toate ramurile sale. Prin gaura ovala urca din fosa
infra-temporala in fosa craniana mijlocie artera meningee accesorie ram din a maxilara.
Tot prin gaura ovala coboara din fosa craniana mijlocie in fosa infra-temporala n pietros mic
(ramura a n glosofaringian) daca nu are un orificiu propriu prin care sa treaca din fosa
craniana mijl in fosa infratemporala.
Prin gaura spinoasa urca artera meningee medie. Ea este ramura din a maxilara din care se
desprinde in fosa infra-temporala sinurca prin gaura spinoasa si se culca intr-un sant pe
scuama osului temporal.
Implicatii clinice: scuama osului temporal loviturile la acest nivel sunt periculoase pt ca
artera meningee medie poate fi afectata consecinta e hematomul subdural care comprima
lobul temporal si trb operat si evacuat.

Gaura rupta se gaseste la varful stancii. Din stanca iese a carotida interna si se culca in sant.
Ea este inconjurata de plexul nervos pericarotic intern care are fibre simpatice din ggl
sinpatic cervical superior. Din plexul acesta, in aria gaurii rupte se desprinde o ramura care
s.n nerv pietros profund. In aria gaurii rupte, acest nerv pietros profund se uneste cu nervul
pietros mare (ramura a n facial, iese din stanca la nivelul hiatusului n pietros mare).
In aria gaurii rupte n pietros mare se uneste cu n pietros profund, ramura din plexul simpatic
pericarotic intern. Prin unirea lor rezulta n canalului pterigoidian sau vidian. Strabate canalul
pterigoidian si ajunge in fosta pterigo-palatina.
Fata anterioara a stancii temporalului. Pe marginea anteriora/superioara se afla santul
sinusului pietros superior, una din venele situate in grosimea durei mater. Daca am un sinus
pietros.
Fosa craniana mijlocie e reprezentata dim partea osului temporal de scuama osului tempiral
si de fata anterioata a stancii temporalului.
Pe fata anterioara a stancii temporalului se observa: hiatusul nervului pietros mare, santul n
pietros mare care duce spre gaura rupta.
Anterior si inferior de acest sant: hiatusul si santul n pietros mic (r din glosofaringian)
in apropiereamarginii stancii, eminenta arcuata formata de unul din cele 3 canale
semicirculare din urechea interna. Anterior de ea este o depresiune care s.n impresiunea
trigeminala deoarece contine ggl trigeminal Gasser.

Subiectul4
Fosa craniana posterioara, definitie, comunicari, corelatii clinice
Fosa craniana posterioara este formata de portiunea bazilara a osului occipital,
portiunea
scuamoasa a osului occipital, lateral de fata posterioara a stancii temporalului.
Sutura dintre
stanca temporalului si partea bazilara a occipitalului s.n sincondroza pietro-
occipitala. La
nivelul sincondrozei pietro-occipitale coboara, catre gaura jugulara, sinusul pietros
inferior.
Gaura jugulara e delimitata intre stanca temporalului si portiunea bazilara si scuama
osului
occipital. In gaura jugulara se gaseste un pintene osos, tubercul ce imparte gaura
jugulara in
2 compartimente. Prin compartimentul antero-medial al gaurii jugulare coboara/ ies
din
craniu n cranieni 9, 10, 11. In compartimentul postero-lateral al gaurii jugulare se
formeaza
vena jugulara interna si la acest nivel avem sinusul pietros inferior si sinusul
sigmoidian care
se varsa in v jugulara interna. Prin gaura jugulara va urca a meningee posterioara ce
iriga
meningene cerebrale din fosa craniana posterioara. Pe fata posterioata a stancii
temporalului se gadeste un orificiu : porul acustic intern. Prin porul acustic intern se
intra
intr-un canal ce s.n meat acustic intern. Fundul meatului acustic intern e inchis de o
palcuta
osoasa prin care trec:
1. N facia l- intra prin plăcuta osoasa in stanca temporalului in canalul facialului.
2. N acustico-vestibular iese din urechea interna
Fata neteda a portiunii bazilare a osului occipital care privește posterior s.n clivus.
Pe clivus
se sprijina bulbul si puntea. Intre partea bazilara antero-laterala si scuama
occipitalului
posterior se delimiteaza gaura occipitala mare.
Trec:
1. Bulbul rahidian
2. Urca cele 2 aa vertebrale care, dupa ce au trecut prin gaura occipitala mare, se
unesc si
formeaza a bazilara care se culca in santul bazilar pe fata anterioara a puntii.
3. Urca radacinile spinale ale nn acesori.
La nivelul portiunii bazilare a osului occipital, in partea laterala se vede: orificiul
canalului
hipoglosului prin care iese din craniu n hipoglos. Canalul hipoglosului trece la acest
nivel
superior de condilul occipital.
Portiunea scuamoasa a osului occipital: inferior in apropierea gaurii occipitale mare
se
gaseste fosa cerebeloasa in care sta emisfera cerebeloasa. Superior de ea la acest
nivel si in
continuare mergand in sus sunt 2 depresiuni mari in care se odihnesc lobii occilitali.
Intre ele
de gaseste o dependinta a durei mater care s.n cortul cerebelului. In continuarea
santului
transvers se gaseste santul sinusului sigmoid.
De la gaura occipitala mare, in sus pe linia mediana se gaseste creasta occipitala
interna. La
nivelul careia se gaseste santul sinusului occipital al durei mater. Creasta occipitala
interna
tine pana la protuberanta occipitala interna. Superior se gaseste santul sinusului
sagital
superior.
Subiectul5
Stanca temporalului, situatie, structura, raporturi, corelatii
clinice
Stanca temporalului se mai numeste portiunea pietroasa a osului temporal. Are
forma
piramidala prezentând: o fata anterioara (apartine fosei craniene mijlocii), o fata
posterioara
(apartine fosei craniene posterioare), o fata inferioara (este vizibila la nivelul
exobazei), o
margine superioara la nivelul careia se gaseste santul sinusului pietros superior,
conținând
sinusul pietros superior in grosimea durei mater. La varful stancii temporalului se
gaseste
orificiul endocranial al canalului carotic prin care a carotida interna paraseste stanca
temporalului (canalul carotic) pt a se aseza anterior in santul carotic.
Varful stancii este in raport cu gaura rupta in aria careia n pietros mare (din n facial)
se
uneste cu n pietros profund (din plexul simpatic pericarotic intern) si formeaza n
canalului
pterigoidian/ vidian.
Fata anterioara a stancii prezinta urmatoarele elemente: hiatusul n pietros mare
(orificiu
prin care n pietros mare iese din stanca temporalului, luand-o apoi prin santul n
pietros mare
care se afla in continuarea hiatusului, spre anterior si medial). Anterior si inferior de
hiatusul
n pietros mare se gaseste hiatusul si santului n pietros mic (din glosofaringian). Pe
fata
anterioara a stancii se afla o proeminenta numita eminenta arcuata situata in
apropiere de
marginea superioara a stancii temporalului determinata de unul din cele 3 canale
semicirculare ale urechii interne. Anterior de eminenta arcuata se gaseste
impresiunea
trigeminala, conținând ggl trigeminal Gasser. Fata anterioara a stancii temporalului
inferior si
lateral se articuleaza cu portiunea scuamoasa a osului temporal.
Fata posterioara a stancii apartine fosei craniene posterioare, se articuleaza cu
portiunea
bazilara a osului occipital, la nivelul sincondrozei pietro-occipitala. In dreptul aceste
sincondroze, se gaseste sinusul pietros inferior (in santul sinusului pietros inferior)
sinus care
se indreapta spre gaura jugulara pt a se varsa in vena jugilara interna. La acest nivel
gaura
jugulara e delimitata intre stanca temporalului si portiunea bazilara a osului occipital.
In
partea posterioara, la acest nivel stanca se articuleaza cu portiunea scuamoasa a
osului
occipital.
Pe fata posterioara a stancii temporalului se gaseste porul acustic intern prin care
intram in
meatul acustic intern. Fundul meatului e acoperit de o plăcuță osoasa care e
împărțită in 4
cadrane. Printr-unul din aceste cadrane intra in stanca temporalului n facial (dupa ce
strabate placuta, n facial intra in camalul facialului din stamca temporalului). Prin alte
2
cadrane ale placutei osoase iese n acustico-vestibular (părăsește urechea interna,
strabate
meatul acustic intern, porul acustic intern)
Fata inferioara a stancii temporalului se vede pe exobaza. Anterior se articuleaza cu
osul
sfenoid iar posterior se articuleaza cu partea bazilara a a osului occipital si cu
scuama osului
occipital. Pe fata inferioara a stancii se gadeste orificiul exorcanian al canalului
carotic prin
carr intra a carotida interna in stanca temporalului, unde strabate canalul carotic. De
pe fata
inferioara a stancii se desprinde procesul stiloid pe care se insera buchetul riolian.
Posterior
si la baza procesului stiloid se gaseste gaura stilo-mastoidiana prin care n facial iese
din
stanca temporalului.
Lateral si anterior de procesul stiloid se gaseste portiunea timpanica a osului
temporal care

contribuie la delimitarea meatului acustic extern. Intre stanca temporalului si

portiunea
scuamoasa a osului occipital se delimiteaza gaura jugulara. Intre stanca temporalului
si osul
sfenoid se delimiteaza canalul musculo-tubar ce contine:
1. un muschi - tensor timpani (al timpanului/ m ciocanului care prin contractie
diminua
sunetele prea puternice)
2. Tuba auditiva - contine portiunea osoasa a tubei auditive.
Continutul stancii temporalului:
1. Ureche medie
2. Ureche interna
3. Canalul facialului continand n facial
4. Canalul carotic continand artera carotida interna
5. N pietros mare ramura din facial
6. N coarda timoanului ramura din n facial 7 bis intermediar Wrisberg
Intre stanca temporalului si portiunea timpanica a osului temporal se delimiteaza
fisura
pietro-timpanica Glasser prin care iese din urechea medie n coarda timpanului (ac
nerv
strabate efectiv urechea medie si iese prin fisura pietro-timpanica pt ca coboara in
fosa
infratemporala)

Subiectul6
Saua turceasca, definitie, situatie, raporturi, aplicatii clinice
Șaua turceasca se gaseste la nivelul corpului sfenoidului. Corpul sfenoidului prezinta
dinspre
anterior spre posterior jugum sfenoidale, posterior de care se gaseste santul
chiasmatic
conținând chiasma optică. Posterior de santul chiasmatic, pe linia mediana se
gaseste
tuberculul seii turcesti (proeminenta osoasa situara anterior de fosa hipofizara). Fosa
hipofizara este o depresiune de forma aproximativ rotunda un care se gaseste
glanda
hipofiza. Fosa hipofizara e delimitata posterior de dorsum sellae. Dorsum sellae se
continua
la extremitatile laterale cu procesele clinoide posterioare. Glanda hipofizara se
gaseste in
fosa hipofizara si prezinta urmatoarele raporturi:
1. Anterior cu chiasma optica
2. Lateral se gaseste santul carotic continand a carotida interna
3. Inferior corpul sfenoidului are o cavitate numita sinusul sfenoidal (cavitate tapetata
cu
mucoasa si plina cu aer) sinusul sfenoidal reprezinta unul din sinusurile paranazale.
Acest raport este util pt abordul chirurgical trans-sfenoidal al glandei hipofize.

Subiectul7
Sinus cavernos, definitie, situatie, continut, corelatii clinice
Sinusul cavernos e unul din sinusurile durei mater. El se gaseste lateral de corpul
sfenoidului
si de glanda hipofiza. Cele 2 sinusuri cavernoase sunt anastomozate intre ele prin
sinusurile
intercavernoase anterior si posterior.
Continutul sinusului cavernos:
In peretele medial al sinusului cavernos se gaseste artera carotida interna. In
peretele lateral
al sinusului cavernos se afla nervii cranieni 3, 4, oftalmic din 5, maxilar din 5, iar n
abducens
se gaseste mai medial in raport cu artera catotida interna.
In sinusul cavernos dreneaza venele oftamice. Vene oftalmice de anastomozeaza cu
vena
faciala. Vena faciala culege sangele venos al fetei (tesuturi moi) motiv pt care orice
infectie la
nivelul fetei se poate transmite de-a lungul venei faciale, venelor oftalmice si apoi in
sinusul
cavernos cu complicatia majora care s.n tromboflebita de sinus cavernos care are
drept
urmare afectarea nervilor cranieni din sinusul cavernos.
Subiectul8

Orbita, definitie, raporturi, comunicari, corelatii clinice

Orbita este o cavitate osoasa apartinand viscero craniului. Ea are o forma de piramida cu
baza de forma aproximativ patrulatera cu colturile rotunjite. Aceasta baza s.n aditus orbitae
si varful e situat profund si posterior in apropierea orificiului canalului optic.
Orbita are 4 pereti sup inf lat mdl.
Peretele superior este format de fata orbitala a osului frontal si de aripa mica a sfenoidului.
Peretele superior e separat de peretele lateral prin fisura orbitala superioara. Fisura orbitala
suoerioara e delimitata intre aripa mare si aripa mica a sfenoidului. Prin fisura orbitala
superioara trec .. vezi lp 9...
Peretele lateral este format de fata orbitala a osului zigomatic si de aripa mare a sfenoidului
. Peretele lateral este separat de peretele inferior prin fisura orbitala inferioara. Prin aceasta
fisura, orbita comunica posterior cu fosa temporala, posterior si inferior cu fosa
infratemporala si posterior si medial cu fosa pterigo-palatina.
Pererele inferior al orbitei e format de o mica parte din fata orbitala a osului zigomatic. Cea
mai mare parte e reprezentata de fata orbitala a osului maxilar. Posterior avem procesul
orbital al osului palatin.
Peretele inferior e strabatut de santul si canalul infraorbital care se deschide prin gaura
infraorbitala (se desprind din fisura orbitala inferioara)
Prin santul si canalul infraorbital trece MVN infraorbital. N Infraorbital e ramura din n
maxilar. A infraorbitala e ramura din a maxilara.
Peretele medial al orbitei: proces frontal al osului maxilar, osul lacrimal. Intre ele se
delmiteaza fosa sacului lacrimal in care sta sacul lacrimal, in care se aduma lacrimile. Fosa
sacului lacrimal e delimitata anterior de creasta lacrimala anterioara care apartine
procesului frontal al osului maxilar. Posterior e delimitata de creasta lacrimala posterioara
care apartine osului lacrimal. In jos fosa sacului lacrimal se continua inferior cu canalul
lacrimo-nazal si se deschide in meatul nazal inferior (spatiul dintre cornetul nazal inferior si
peretele cavitatii nasale)
Peretele medial al orbitei e format posterior de fata orbitala a osului etmoid. Lama orbitala
a etmoidului se articuleaza cu fata orbitala a osului frontal la nivelul suturii fronto-
etmoidale. La acest nivel de gasesc gaura etmoidala anterioara si gaura etmoidala
posterioara prin care trec MVN omonime.
Prin vf orbitei trece inelul tendinos comun de insertie a msc extrinseci ai gl ocular.
Baza orbitei este delimitata de: superior de marginea supraorbitala, inferior de marginea
infraorbitala.
Marginea supraorbitala e formata de osul frontal. La nivelul acestei margini se gaseste un
orificiu/incizura care s.n orificiu supraorbital/incizura supraorbitala prin care trece MVN
omonim.
Marginea infraorbitala e formata de osul zigomaric si de procesul frontal al osului maxilar.
Inferior de aceasta margine se gaseste orificiul infraorbital prin care trece MVN infraorbital.
In unghiul superolateral al orbitei se gaseste fosa glandei lacrimale ocupata de glanda
lacrimala

In unghiul superomedial al orbitei se gaseste o proeminenta osoasa care s.n trohleea

muschiului oblic superior al globului ocular. Tendonul m oblic superior se serveste de
aceasta trohlee sprijinindu-se pe ea pt a-si schimba direcția in vederea inserarii pe sclerotica
globului ocular.
Comunicarile orbitei:
1. Prin canalul optic cu fosa craniana anterioara.
2. Prin fisura orbitala superioara cu fosa craniana mijlocie
3. Prin fisura orbitala inferioara cu fosa temporala, fosa infratemporala si fosa pterigo-
palatina.
4. Prin gaurile etmoidale anterioara si posterioara orbita comunica cu fosa craniana
anterioara si cu cavitatea nazala. Prin canalul lacrimo-nazal, orbita comunica cu
cavitatea nazala.
5. Prin santul si canalul infraorbital, orbita comunica cu regiunea infraorbitala

Subiectul9

Cavitatea nazala, definitie, peretele lateral, tavanul si podeaua,

comunicari
Cavitatea nazala apartine viscerocraniului si este primul segment al cailor respiratorii. Cele 2
cavitati nazale sunt separate prin septul nazal. Cavitatea nazala prezinta un orificiu anterior,
care se numeste apertura piriforma prin care cavitatea nazala comunica cu exteriorul.
Apertura piriforma e delimitata de marginea inferioara a osului nazal si de incizura nazala a
osului maxilar. Intre cele 2 aperturi piriforme, inferior si pe linia mediana se afla spina nazala
anterioara.
Peretele superior e format dinspre ant spre post de: osul nazal, spina nazala a osului frontal,
lama ciuruita a osului etmoid, iar cel mai posterior este peretele anterior al corpului
sfenoidului. Intre lama ciuruita si corpul sfenoidului se gaseste recesul sfeno-etmoidal prin
care sinusul sfenoidal se deschide superior si posterior in cavitatea nazala.
Peretele inferior este reprezentat de palatul dur. Palatul dur este delimitat la periferie de
procesul alveolar al osului maxilar. Palatul dur este format anterior de procesul palatin al
osului maxilar, iar posterior de lama orizontala a osului palatin. La nivelul palatului dur
avem sutura palatina mediana si sutura palatina transversala. Cea mediana separa palatul
dur in 2 jumatati simetrice si se intinde de la orificiul canalului incisiv pana la spina nazala
posterioara. Sutura palatina transversala separa procesul palatin al maxilarului de lama
orizontala a palatinului. In partile laterale ale lamei orizontale ale osului palatin se afla gaura
palatina mare si gaurile palatine mici, prin care trec manunchiurile vasculo-nervoase
palatine mare si mici.
Peretele lateral este format in mare parte de osul maxilar (fata nazala a osului maxilar). Posterior
maxilarul se articuleaza a osului lacrimal si cu o parte formata de osul etmoid, nivel la care se gasesc
cornetele nazale superior si mijlociu, si cateodata cel suprem. Profund de cornete, etmoidul
contribuie la formarea peretelui lateral prin peretele medial al labirintului etmoidal. Labirintul e intre
orbita si peretele lateral al cavitatii nazale. Per lateral al cav naz e format de maxilar lacrimal etmoid
palatin si cel mai posterior e lama mediala a procesului pterigoidian. Cornetele nazale sup si mijl
apartin de etmoid, iar cel inferior este aparte. Per lateral al cav naz e format de fata nazala a
maxilarului, a lacrimalului, de fata nazala, mediala a labirintului etmoidal, de fata nazala a lamei
perpendiculare a osului palatin, iar posterior este lama mediala a procesului pterigoidian. La nivelul
peretului lateral osul maxilar se articuleaza cu osul lacrimal si cu cornetul nazal inferior, cu fata
mediala a labirintului etmoidal, inferior cu procesul palatin al maxilarului, iar posterior cu lama
perpendiculara a osului palatin. Lama perpendiculara a osului palatin se articuleaza posterior cu
lama mediala a procesului pterigoidian. Pe peretele lateral sunt dispuse etaja cornetele nazale.
Spatiul dintre fiecare cornet nazal si peretele lateral se afla meaturile nazale (superior, mijlociu si
inferior). La nivelul meaturilor nazale se deschid toate sinusurile paranazale. Posterior de cornetul
nazal superior recesul sfeno-etmoidal, prin care sinusul sfenoidal se deschide in cavitatea nazala. La
nivelul meatului naz superior se deschid celulele etmoidale posterioare. Cornetul nazal mijlociu se
intinde pe toata lungimea labirintului etmoidal, iar la nivelul meatului nazal mijlociu se afla bula
etmoidala, reprezentata de o celula etmoidala voluminoasa. La niv meatului nazal mijlociu se
deschid celule etmoidale anterioare si mijlocii. Anterior de bula etmoidala procesul uncinat al
etmoidului. Intre procesul uncinat si bula etmoidala se delimiteaza hiatusul semilunar, la nivelul
caruia se deschid sinusul maxilar, cateva celule etmoidale si sinusul frontal, prin intermediul
canalului fronto-nazal. La nivelul acestui hiatus semilunar se gaseste infundibulul etmoidal, prin care
se intra in canalul fronto-nazal. Cornetul nazal inferior se articuleaza cu fata nazala a osului maxilar si
de asemenea cu osul lacrimal si cu lama perpendiculara a osului palatin. CNI prezinta procesul
etmoidal, care se articuleaza cu procesul uncinat al osului etmoid, contribuind la delimitarea
hiatusului semilunar. Meatul nazal inferior este cel mai mare dintre cele 3 meaturi nazale si la nivelul
sau se deschide canalul lacrimo-nazal.

Comunicari ale cavitatii nazale:

1. prin apertura piriforma cu exteriorul
2. prin choane cu nazofaringele
3. cu orbita, prin canalul lacrimo nazal, deschis in meatul nazal inferior
4. cu toate sinusurile paranazale, prin orificiile de deschidere ale sinusurilor paranazale la
nivelul meaturilor nazale
5. cu fosa craniana anterioara, prin orificiile lamei ciuruite a etmoidului
6. inferior, cu cavitatea bucala, prin canalul incisiv
7. lateral, cu fosa pterigopalatina, prin gaura sfeno-palatina, delimitata intre corpul
sfenoidului si lama perpendiculara a osului palatin. Prin gaura sfenopalatina, a. maxilara din
fosa pterigopalatina, prin ramura ei terminala, artera sfenopalatina, patrunde in peretele
lateral al cavitatii nazale pe care il iriga.

Subiectul10
 Cavitatea nazala – raporturi, septul nazal, mucoasa nazala, organul
vomero-nazal, corelatii clinice
Raporturile cavitatii nazale: superior strict de cavitatea nazala se afla sinusul frontal in
scuama osului frontal si tavanul orbitei. Superior si lateral se gasesc orbitele, de care cav
nazala e separata prin labirintul etmoidal. Lateral de cavitatea nazala se gaseste sinusul
maxilar. Posterior de cavitatea nazala se afla nazofaringele. Posterior si lateral se gaseste
fosa pterigo-palatina. Inferior de cavitatea nazala se gaseste cavitatea bucala.
Peretele medial (septul nazal osos) este reprezentat de lama perpendiculara a osului etmoid
si de vomer. Lama perpendiculara se articuleaza posterior cu creasta sfenoidului si inferior
cu vomerul, iar superior se articuleaza cu spina nazala a frontalului, iar superior si anterior
cu osul nazal. Vomerul se articuleaza superior cu lama perpendiculara a etmoidului.
Posterior si superior cu creasta sfenoidului si corpul sfenoidului. Posterior cu lama
perpendiculara a palatinului, iar inferior cu palatul dur. Lama perpendiculara si vomerul
formeaza un unghi deschis anterior in care patrunde portiunea cartilaginoasa a septului
nazal. Septul nazal osos si cel cartilaginos sunt acoperite de mucoasa nazala.

Subiectul11

Sinusuri paranazale – frontal, etmoidal si sfenoidal - definitie,

situatie, raporturi, corelatii clinice
Sinusurile paranazale sunt cavitati pneumatice situate in grosimea unor oase tapetate la
interior de mucoasa si pline cu aer. Toate sinusurile paranazale se deschid in cavitatea
nazala, motiv pentru care o inflamatie a mucoasei nazale se transmite mucoasei sinusurilor
paranazale cu sinuzita corespunzatoare. Orice mucoasa nazala secreta, iar acea secretie
umple cavitatea sinusurilor paranazale si trebuie tratata prompt, deoarece se
suprainfecteaza si dreneaza mai greu din sinusurile paranazale. Sinusurile paranazale sunt
frontal, sfenoidal, maxilar si labirintul etmoidal.
Sinusul frontal se gaseste in grosimea osului frontal in unghiul pe care scuama il face cu
partea orbitala si nazala a osului frontal. Sinusul frontal se poate prelungi posterior pe toata
intinderea tavanului orbitei si cele 2 sinusuri frontale sunt deseori inegale fiind separate de
un sept median care nu este mereu pe linia mediana. Peretele posterior al sinusului frontal
corespunde polului frontal al emisferei cerebrale. Sinusul frontal se deschide prin canalul
fronto nazal la nivelul infundibulului etmoidal din meatul nazal mijlociu.
Sinusul sfenoidal se gaseste in grosimea corpului sfenoidului. Se deschide superior si
posterior in cavitatea nazala prin recesul sfeno-etmoidal. Tavanul sinusului este format de
tuberculul seii turcesti si fosa hipofizara. Lateral, sinusul sfenoidal e in raport cu santul
carotic, ocupar de artera caroitda interna. Uneori, un sept median separa sinusul sfenoidal
in 2 portiuni.
Subiectul12

Sinusul maxilar - definitie, situatie, raporturi, corelatii clinice

Sinusul maxilar este situat in grosimea osului maxilar. Este cel mai mare dintre sinusurile
paranazale. Peretele lui superior este reprezentat de podeaua orbitei. Peretele medial este
reprezentat de osul maxilar si in continuare superior ? ? ? de osul palatin si de CNI. In
peretele medial se gaseste si deschiderea sinusului maxilar in meatul nazal mijlociu, la
nivelul hiatusului semilunar. Peretele inferior corespunde alveolar al osului maxilar. Peretele
anterior corespunde regiunii infraorbitale.

Subiectul13

Fontanelele- definitie, localizare, evolutie, implicatii clinice

FONTANELELE sunt niste spatii membranoase prezente la nou nascut, la jonctiunile dintre
suturile craniene. In aria fontanelelor se gaseste dura mater cerebrala.
Cea mai mare este fontanela anterioara/metopica, situata intre sutura frontala/metopica,
sutura sagitala si sutura coronara. Are forma romboidala si se inchide ultima, la varsta de un
an jumatate, maxim 2 ani. In aria fontanelei anterioare, in sens sagital trece sinusul sagital
superior, situat in grosimea durei mater. La acest nivel, nou nascutului i se pot face face
punctii venoase. Deoarece se inchide cel mai tarziu, fontanela anterioara este examinata
clinic de neonatolog si mai tarziu de pediatru pentru a se observa daca fontanela anterioara
se inchide progresiv, asa cum este normal. Lipsa de inchidere a fontanelei anterioare mai
tarziu de 2 ani are 2 cauze: rahitism sau hidrocefalie. (acumularea de LCR in cavitatile
ventriculilor laterali).
Fontanela posterioara are forma triunghiulara, este cea mai mica, este delimitata intre
sutura sagitala si sutura lambdoida. Se inchide intre luna 3 si luna 6 de viata extrauterina.
Fontanela mastoidiana, alaturi de fontanela sfenoidala, se pot observa in vederea laterala a
craniului de nou nascut. Fontanela mastoidiana se gaseste intre sutura lambdoia, sutura
parieto mastoidiana si sutura occipito mastoidiana. Se inchide in a 2a jumatate a primului an
de viata.
Fontanela sfenoidala este de forma aproximativ dreptunghiulara, gasindu-se situata intre
urmatoarele oase: scuama osului parietal (superior), scuama osului temporal (posterior),
aripa mare a sfenoidului (inferior) si fata temporala a osului zigomatic (anterior si inferior) si
fata temporala a osului frontal (anterior si superior). Se inchide in primele 3 luni de viata.
Subiectul14

Fosele temporala, infratemporala si pterigopalatina, definitie si

continut
Fosa temporala se poate observa in vedere laterala a craniului. Superior e delimitata de
liniile temporale superioara si inferioara la nivelul carora se insera m temporal. Inferior este
delimitata de arcada zigomatica reprezentata de procesul zigomatic al osului temporal. Prin
spatiul dintre arcada zigomatica si peretele lateral al craniului, fosa temporala comunica
inferior cu fosa infratemporala.
La formarea fosei temporale participă urmatiarele oase : fata temporala a osului frontal,
scuama osului parietal, scuama osului temporal, fata temporala a aripii mari a sfenoidului,
fata temporala a osului zigomatic. La nivelul acesta se gaseste un orificiu, gaura zigomatico-
temporala prin care trece MVN omonim.
Continutul fosei temporale:
1. M temporal si fascia sa - m masticator cu forma unui evantai si ocupa toata fosa
temporala.
Superficial de m temporal se afla vasele temporale superficiale: a temporala superficiala si
ant de ea v temporala superficiala, n auriculo-temporal (ant de a temp sup). N auriculo-
temporal este ramura din n mandibular. Deoarece a temporala superficiala (ram term a a
carotide externe) este situata superficial ea se palpeaza la acest nivel (ant de tragus prin
comprimarea ei pe planul osos dur reprezentat de arcada zigomatica). Mergand mai sus, ea
se palpeaza si in fosa temporala prin comprimarea ei pe planul osos dur reprezentat de
peretele fosei.
Profund de m temporal se afla vasele temporale profunde si n temporali profunzi. Aa
temporale profunde sunt ramuri din a maxilara, din care se desprind in fosa infratemporala.
Nn temp profunzi sunt rr ale n mandibular, urca profund de m temporal pe care il inerveaza.

Fosa infratemporala este situata inferior de arcada zigomatica. Ea comunica larg cu fosa
temporala prin spatiul dintre arcada zigomatica si peretele lateral al craniului. Peretii fosei
infratemporale:
1. Anterior e reprezentat de tuberozitatea osului maxilar. Tuberozitatea osului maxilar are
niste orificii prin care patrund in canalele alveolare vasele si nervii alveolari superior si
posteriori.
Fosa infratemporala este deschisa inferior si posterior
2. Tavanul (peretele superior) format de fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului. La
acest nivel, in aripa mare se afla : gaura ovala prin care n mandibular intra in fosa
infratemporala ; gaura spinoasa prin care din a maxilara se desprinde a meningee medie si
ea urca prin gaura spinoasa (gaura spinoasa se gaseste in baza spinei sfenoidului,
proeminenta situata pe fata inferioara a aripii mari a sfenoidului) ; posterior de gaura ovala
se gasesfe orificiul Arnold prin care n pietros mic ram din glosofaringian patrunde in fosa
infratemporala (daca nu exista acest orificiu Arnold atunci n pietros mic patrunde un fosa
infratemporala prin gaura ovala).
3. Peretele medial al fosei este format de lama laterala a procesului pterigoidian
4. Peretele lateral este format de procesul coronoid al mandibulei.
Fosa infratemporala NU are perete posterior si inferior.
Peretii anterior si median se intalnesc inferior, la nivelul suturii sfeno-maxilare. In partea
superioara sunt separați prin fisura pterigo-maxilara. Prin aceasta fisura, fosa infratemporala
comunica cu fosa pterigopalatina situata mai profund (medial)
Continutul fosei infratemporale
Avem mm, nn, aa, vv si un ggl parasimpatic periferic numit ggl otic.
Acesti ggl parasimp periferici apartin dpv morfologic unui nerv cranian dar dpv functional
apartin altui n cranian. Ggl otic se gaseste langa n mandibilar. In ggl otic fac sinapsa fb
parasimp preggl ale n pietros mic. Dpv functional ggl otic apartine n 9.

IX -> n pietros mic -> intra in FIT si se duce in ggl otic

Contin fibre preggl parasimpatice cu originea in nucleul salivator inferior din bulb
Fac sinapsa in ggl otic => fb postggl PS -> gl parotida
(Imprumuta calea n auriculo-temporal inerveaza senzitiv
parotida)
Ggl otic apartine dpv morfologic n mandibular dar functional n glosofaringian
Ggl PS periferici: ciliar, pterigo-palatin, otic, submandiular

1. Mm sunt: tnd m temporal, m pterigoidian lateral si m pterigoidian medial (superfic ->

profund)
2. Aa maxilara si ramuri colaterale pe care le emite in fosa infratemporala. A maxilara se
gaseste superficial de m pterigoidian lateral/ profund de m pterigoidian lateral (intre m
pterigoidian lateral si m pterigoidian medial). A maxilara e inconjurata de plexul venos
pterigoidian
3. Nervul mandibular intre m pterigoidian lateral si medial. In fosa infratemporala n
mandibular emite toate ramurile sale. N pietros mic intra in fosa infratemporala prin orificiul
Arnold sau prin gaura ovala, contine fb preggl PS. N choarda timpanului iese din stanca
temporalului prin fisura pietro-timpanica Glasser si intra in fosa infratemporala unde se
anastomozeaza cu n lingual
Fosa pterigo-palatina

N maxilar trece dinspre anterior spre posterior sub tavanul fosei. In mijloc se afla ggl
pterigo-palatin. A maxilara strabate FPP dinspre medial spre lateral (dinspre fisura pterigo-
maxilara trecând anterior de ggl PP si inferior de n maxilar). Din ggl pterigo-palatin ies nn
palatin mare si mici care insotesc aa palatine
FPP este un spatiu ingust de forma piramidala cu baza orientata superior. Peretele posterior
este reprezentat de fata anterioara a procesului pterigoidian. Peretele anterior este
reprezentat de osul maxilar (corp) plus procesul orbital al osului palatin. Peretele medial
este lama perpendiculara a palatinului. La acest nivel,in peretele medial, superior se gaseste
gaura sfeno-palatina delimitata intre corpul sfenoidului si lama perpendiculara a palatinului.
Prin gaura sfeno-palatina, fosa pterigo-palatina comunica cu cavitatea nazala.
Superior si anterior fosa pterigo-palatina comunica cu orbita prin fisura orbitala inferioara.

Inferior de gaura rotunda, pe peretele posterior avem orif de deschidere al canalului

pterigoidian prin care n canalului pterigoidian/ vidian patrunde in fosa pterigo-palatina. Prin
acest canal, fosa pterigo-palatina comunica cu fosa craniana mijlocie a endobazei. Medial de
orificiul canalului pterigoidian se afla orificiul canalului palato-vaginal. Prin acest canal trece
n faringian, ram din ggl pterigo-palatin, se distribuie nazofaringelui. Cel mai medial, aproape
de linia mediala se afla orif canalului vomero.vaginal prim care trece o ramura a arterei
maxilare (ramura chiar din a sfeno.palatina)
Peretele lateral este reprezentat de fisura pterigo-maxilara prin care FPP comunica lateral cu
fosa infratemporala si de sutura pterigo-maxilara
Peretele superior al FPP este reprezentat de aripa mare a sfenoidului, in jurul gaurii rotunde
(ant de ea)
Pererele posterior si peretele anterior si Inferior vor forma canalul palatin mare din care se
desprind canala palatine mici. Aceste canale se descvud la nivelul palatului dur,in oartea
laterala a lamei orizontale a palatinului prin gaura palatina mare si gaurile palatine mici.

Ggl PP apartine morfologic n maxilar. Ggl PP apartune fct n facial deoarece auci fac sinapsa
fb preggl PS le n facial. Fb post ggl iau calea n zigomatic si apoi a n lacrimal pt a ajunge la
glanda lacrimala

Subiectul15

Mandibula – descriere, repere anatomice, bazele anatomice ale

manevrei de reducere a luxatiei de mandibular
MANDIBULA este un os al viscerocraniului. Mandibula are un corp si 2 ramuri.
Corpul prezinta o fata anterioara, una posterioara, o baza si un proces alveolar situat
superior. Anterior si pe linia mediana, corpul prezinta protuberanta mentala alcatuita din 2
tuberculi mentali. Superior si lateral de protuberanta mentala se gaseste gaura mentala prin
care trece MVN mental. Superior si lateral de gaura mentala se afla linia oblica. Pe f
posterioara a corpului mandibulei se gaseste pe linia mediana spina mentala. Aici se prind,
de fiecare parte, 2 muschi: genioglos si geniohioidian.
De la spina mentala, in sus si lateral, urca linia milohioidiana, pe care se insera muschiul
milohioidian. Superior si inferior de linia milohioidiana se afla fosa sublinguala, respectiv
fosa submandibulara, in care se gasesc glandele salivare corespunzatoare. Fata anterioara si
marginea inferioara a corpului mandibulei se palpeaza.
Pe fata posterioara a corpului mandibulei, inferior si lateral de spina mentala, se gaseste
fosa digastrica, in care se insera pantecele anterior al muschiului digastric.
Ramura mandibulei formeaza cu corpul un unghi, palpabil subcutanat. Ramura are o forma
aproximativ patrulatera. Unghiul mandibulei este de aproximativ 120 grade. Ramura
mandibulei prezinta o margine posterioara, palpabila partial, in partea ei inferioara de la
unghi in sus. Marginea superioara a ramurii mandibulei prezinta incizura mandibulara, care
da trecere MVN-ului maseterin. Incizura mandibulei se continua anterior cu procesul
coronoid pe care se insera muschiul temporal. Incizura se continua posterior cu condilul,
care prezinta capul si colul condilului.
Pe fata mediala a condilului se gaseste foseta pterigoidiana, unde se insera muschiul
pterigoidian lateral, muschi masticator. Capul condilului se articuleaza cu fosa mandibulara a
osului temporal, formand articulatia temporo-mandibulara, facuta prin intermediul unui
DISC. Pe fata laterala a unghiului se afla tuberoiztatea maseterina, pe care se insera
muschiul maseterin. Pe fata mediala a unghiului se gaseste tuberozitatea pterigoidiana pe
care se insera muschiul pterigoidian medial. Pe f mediala a ramurii se gaseste o gaura
mandibulara, prin care intra in canalul mandibular nervul alveolar inferior, ramura a nervului
mandibular, formand plexul dentar inferior, inverand dintii inferiori.
De la gaura mandibulara porneste in jos santul milohioidian, prin care coboara nervul
milohioidian, ramura a nervului alveolar inferior, inervand muschiul milohioidian. Gaura
mandibulara e strajuita de o lamela mica osoasa numita lingula sau spina spix. Lingula se
palpeaza si e reper osos pentru anestezia nervului alveolar inferior.

Subiectul16

Mm. mimicii, enumerare, inervatie. Aspectul paraliziei la facial.

Muschii mimicii sunt muschi pielosi pt ca de insera in piele. Insertia in piele inseamna ca
acesti mm trag de piele in diferite direcții a.i pe fata omului sunt zugravite niste stari
sufletesti.
In jurul ochiului si in jurul gurii avem mm ai mimicii cu fibre circulare: m orbicular al ochiului
si m orbicular al gurii.
M orbicular al ochiului are parte orbitala pt ca se prinde pe marginile orbitei si inauntru
acestor fibre este partea palpebrala. Este muschiul care inchide ochiul ca reflex de aparare.
Lateral de m orbicular al gurii , la nivelul comisurii bucale, isi impletesc fibrele mai multi m ai
mimicii (ridicatorul comun al buzei superioare si aripii nasului, ridicatorul buzei superioare,
zigomaticul mic si zigomaticul mare, m. rizorius, m. coborâtor al unghiului gurii) . Medial de
m. coborâtor al unghiului gurii se afla m. coborâtor al buzei inferioare
M mental e in regiunea mentoniera.
Orbicularul gurii apropie buzele.
Alti muschi ai mimicii: m nazal are o parte transversala si una alara. M procerus (m.
piramidal al nasului) -contracție: linii verticale la nivelul rădăcinii nasu
Superior de el se vede m frontal (parte a unui muschi care s.n occipitofrontal, cele 2 pantece
msc se prind pe aponevroza epicraniana). cand se contracta apar niste linii transversale -
mirare.
Pe pavilionul urechii se prind 3 m : auricular superior, anterior, posterior.
Paralizia n facial este periferica si centrala. Cea mai frecventa forma e cea periferica care s.n
paralizia Bell. Aceasta paralizie are drept cauze:
1. Paralizie a frigore (expunere la curenți de aer)
2. De natura virala
3. De natura imunologica
De obicei este afectat unilateral. N facial se inflameaza, paraliza se instaleaza in decurs de
ore pana la zile, debutand cu senzatia de față grea - pareza hemifaciala.
Pacientul nu se poate incrunta, nu poate clipi, nu poate fluiera, suiera, inchide ochiul si ca
atare fanta palpebrala ramane larg deschisa, se usuca conjinctiva oculara si sclerotica.
Lacrimile se scurg pe fata. Comisura bucala poate fi coborata. Comisura palpebrala poate fi
coborata.
Paralizia centrala, este produsa de accidentele vasculare ischemice sau hemoragice
(afectecteaza nucleul motor), Tumori, Traumatisme cranio-cerebrale.
Paralizia centrala produsa de AVC.uri este insotita si de alte manifestati neurologice.
Deosebiri pareza centrala si cea periferica: in centrala sunt afectati doar mm din partea
inferioara a fetei pt ca mm din jurul gl ocular si m frontal primesc fibre din nucleii motori si
drept si stang

Subiectul17

Mm masticatori, enumerare, situatie, notiuni minimale de

biomecanica, inervatie
Mm masticatori sunt cate 4 de fiecare parte
1. Temporal
2. Maseter
3. Pterigoidianul lateral
4. Pterigoidiamul medial
Mm masticatori se insera pe mandibula, deriva din primul arc branhial, sunt inervati se n
mandibular si actioneaza asupra articulatiei temporo-mandibulare.

M temporal
Origine: in fosa temporala pe linia temporala
Imsertie: pe procesul coronoid al mandibulei
Raporturi: superficial se afla n auriculo-temporal si vasele temporale superficiale. In partea
inferioara e acoperit de maseter. In partea superioara, la nivelul regiunii temporale, profund
de el se afla vasele si nervii temporali profunzi. Inferior acopera mm pterigoidieni si m
buccinator. Are forma de evantai, fibrele sale se impart in 3 fascicule: anterior, mijlociu,
posterior.
Actiune: este cel mai puternic ridicator al mandibulei si tractioneaza medial mandibula,
sinergic cu m pterigoidian medial. Fibrele posterioare fac retropulsie.

M maseter are 2 parti superficiala si profunda.

Origine: partea superficiala pe arcada zigomatica, marginea ei inferioara dar in partea
anterioara a acesteia
Insertia: se realizeaza pe fata laterala a ramurii si unghiului mandibulei, la acest nivel se
gaseste tuberozitatea maseterina
Actiune: prin contractie bilaterala ridica mandibula. Partea superficiala face antepulsie
partea profunda face retropulsie. Daca se contracta ambele parti unilateral trage de
mandibula lateral.

M pterigoidian medial
Origine: in fosa pterigoidiana si pe pr piramidal al osului palatin
Insertia: se realizeaza pe fata mediala a ramurii si unghiului mandibulei. Lateral de el se
gaseste m pterigoidian lateral. Intre cei 2 pterigoidieni se gaseste n mandibular si artera
maxilara (traiectul profund, ea mai poate fi situată superficial de pterigoidianul lateral)
Actiune: ridica madibula, trage anterior de mandibula, sinergic cu pterigoidianul lateral,
cand se contracta unilateral actioneaza sinergic cu cel de parte opusa deplasand medial
mandibula (antagonist cu m maseter)

M pterigoidian lateral.
Origine: pe lama laterala a procesului pterigoidian, prin capul inferior. Capul superior pe fata
infratemporala a aripii mari a sfenoidului.
Insertia: se face pe fata me si ala a condulului mandubulei.
Este acoperit de master si acopera pterigoidianul medial intre ei aflandu-se n mandibular si
eventual a maxilara.
A maxilara poate aborda un traiect superficial fata de pterigoidianul lateral sau profund fata
de pterigoidianul lateral
Actiune: daca se contracta bilateral trage in jos de mandibula si o impinge inainte (propulsie)
daca se contracta unilateral trage de mandibula medial.

Subiectul18

Mm. hioidieni, enumerare, inervatie, actiune

Mm hioidieni
Mm infrahioidieni sunt cate 4 de fiecare parte a liniei mediane. Fascia cervicala ii acopera.
Pe mijloc, cand vin fasciile de ambele parti se formeaza linia alba cervicala ( separa pe mijloc
mm infrahioidieni)
Sunt 2 superficiali si 2 profunzi.
Cei superficiali sunt sternohioidian si omohioidian.
Cei profunzi sunt sternotiroidian (se prinde pe cartilajul tiroid al laringelui). De la linia oblica
pana la hioid pleaca m tirohioidian. Ei acopera partial traheea, lobul tiroidian, cartilajul
cricoid si cartilajul tiroid.
Mm infrahioidieni apartin dpv topografic regiunii infrahioidiene si dpv functional apartin
aparatului hioidian.
Sunt inveliti de lama pretraheala a fasciei cervicale (formeaza teci fibroase subtiri, dedicate
m infrahioidieni). Sunt cate 4 de fiecare parte a liniei mediane, separati pe mijloc de linia
alba cervicala.

M sternohioidian:
Origine: pe fata posterioara a manubriului sternal
Insertie: pe marginea inferioara a corpului osului hioid
Raporturi: Sternohioidianul acopera mm profunzi sternotiro si tirohio. Este acoperit de SCM,
lama pretraheala a fasciei cervicale pe care se afla vena jugulara anterioara si n transvers al
gatului.
Acțiune: coboara osul hioid
Inervatie ansa cervicala (ram profund a plexului cervical, din ea se desprind ramuri motorii
pt toti m infrahioidieni mai putin tirohioidian- inervat de ramuri motorii din radacina
superioara a ansei, care vor lua calea n hipoglos pt a ajunge la muschi)

M omohioidian descrie o curbă cu concavitatea orientata anterior si lateral. Are 2 pantecele

superior si inferior separate printr-un tendon intermediar. Strabate pe rand regiunea
infrahioidiana, regiunea SCM, regiuna laterala a gatului.
Origine: pe marginea superioara a scapulei, medial de incizura scapulei.
Insertie: pe marginea inferioara a corpului osului hioid, lateral de sternohioidian
Cand strabate regiunea laterala a gatului o imparte in 2 triunghiuri: trigonul
omotrapezoidian (sus)si trigonul omoclavicular / fosa supraclaviculara mare. Pantecele
superior al omohioidianului contribuie la delimitarea trigonului carotic.
Tendonul intermediar al omohioidianului incruciseaza posterior SCM.ul si anterior MVMul
gatului. La acest nivel, superior de acest tendon intermediar si anterior de vena jugulara
interna se gaseste ansa cervicala.
Actiune: coboara osul hioid
Inervatie: de ansa cervicala

M sternotiroidian
Origine: fata posterioara a manubriului sternal
Insertie: pe linia oblica a cartilajului tiroid al laringelui
Raporturi: e acoperit de m sternohioidian. Acopera la randul sau traheea si lobul tiroidian.
Cei 2 sternotiroidien delimiteaza un unghi cu deschidere superioara unde se gaseste traheea
si istmul glandei tiroide
Actiune: trage in jos de laringe
Inervatie: ansa cervicala
M tirohioidian
Continua m sternotiroidian.
Origine: pe linia oblica a cartilajului tiroid
Insertie: pe marginea inferioara a corpului si pe cornul mare al osului hioid.
Raporturi: este acoperit de sternohioidian si omohioidian. La randul sau acoperă cartilajul
tiroid si membrana tirohioidiana.
Actiune: coboara hioidul, ridica laringele
Inervatie: fibre motorii din radacina superioara a ansei cervicale care iau calea n hipoglos pt
a ajunge la tirohioidian

Mm suprahioidieni
1. Digastric
2. Stilohioidian
3. Milohioidian care se prinde pe rafeul milohioidian face parte si din mm planseului bucal
4. M geniohioidian

Mm suprahioidieni apartin regiunii anterioare a gatului impreuna cu mm infrahioidieni. Sunt

in nr de 4.
Ultimii 2 iau parte si la formarea planseului bucal impreuna cu mm genioglos si hioglos.

M digastric are 2 pantece musculare intre care se afla un tendon intermediar. Pantecul
anterior are insertie in foseta digastrica a mandibulei. Tendonul intermediar este situat
deadupra osului hioid. O parte din fibrele sale se prind pe cornul mare si pe corpul osului
hioid. Pantecele posterior se insera pe incizura mastoidiana a osului temporal.
Raporturi: pantecele anterior acopera inferior m milohioidian. La randul sau este acoperit de
lama superficiala a fasciei cervicale, platysma si piele. Pantecele anterior contribuie
impreuna cu cel posterior si cu mandibula la delimitarea trigonului submandibular ocupat de
glanda submandibulara. Aria trigotrigonului submandibular este formata de m milohioidian.
Pantecul posterior al m digastric contribuie la delimitarea trigonului carotic in care se
gaseste MVNul gatului fiind in raport anterior si lateral cu m SCM si gl parotida. Medial de
pantecele posterior se afla m stilohioidian, MVNul gatului, n 11, 12 si a occipitala
Actiune: masticatie si deglutitie.
Inervatie: pantecul anterior este inervat de n mandibular iar pantecele posterior ca si
stilohioidianul vor fi inervati de nervul 7.

M stilohioidian este situat medial de pantecele posterior al m digastric

Origine: procesul stiloid al osului temporal
Insertie: pe fata anterioara a corpului osului hioid. In apropierea insertiei pe hioid, tendonul
sau se dedubleaza, formeaza un orificiu prin ca trece tendonul intermediar al m digastric.
Actiune: are rol indeglutitie
Inervatie: n facial

M milohioidian
Este un m lat, contribuie la formarea planseului bucal impreuna cu cel de partea opusa si
impreuna cu cei 2 mm geniohioidieni
Origine: pe linia milohioidiana a mandibulei
Insertie: fibrele posterioare se orind pe osul hioid iar fibrele anterioare se prind pe linia alba
suprahioidiana care se intinde de la simfiza mentala la osul hioid.
M milohioidian vine in raport inferior cu pantecele anterior al m digastric iar superior cu m
geniohioidian. Planseul bucal pe care il formeaza separa loja submandibulara situata sub el
de loja sublinguala situata deasupra lui.
Actiune: deglutitie si masticatie
Inervatie: nervul milohioidian, ramură a n alveolar inferior din n mandibular

M geniohioidian este un m ingus orientat antero-posterior. Acopera portiunea mediala a m

milohioidian fata de care e situat superior.
Origine: pe spina mentala
Insertie: pe fata anterioara a corpului osului hioid.
Raporturi: Superior de el se gaseste m genioglos. Vine in contact pe linia mediana cu cel de
parte opusă .
Actiune: deglutitie si masticatie
Inervatie: fibre motorii cu origine in radacina superioara a ansei cervicale, fibre care iau
calea n hipoglos pt a ajunge la mm geniohioidian si tirohioidian

Subiectul19

Mm. SCM – origine, insertie, topografie, raporturi, inervatie,

biomecanica. Baza anatomica a torticolisului.
M. Sternocleidomastoidian este un muschi cranio-motor si inspirator accesor specific
omului. Apartine dpv topografic regiunii SCM.
Origine: sternala si claviculara. Capul sternal se prinde pe fata anterioara a manubriului
sternal iar capul clavicular in treimea mediala a claviculei. Intre cele 2 capete de origine se
delimiteaza fosa supraclaviculara mica.
Inserție: pe fata laterala a procesului mastoidian.
Prin aria fosei supraclaviculare mici trec 2 elemente inportante:
1. Artera carotida comuna (la acest nivel i se simt pulsatiile).
2. N frenic, ramura profunda a plexului cervical
Raporturi: m SCM este acoperit de piele si sub piele/ prins pe piele este m platysma.
1.Fata superficiala a m SCM e acoperită de piele si de m platysma (m al mimicii, inervat de n
facial). Sub platysma, m SCM e acolerit de lama superficiala a fasciei cervicale. Pe lama
superficiala a fasciei cervicale in raport cu m SCM se afla ramurile superficiale ale plexului
cervical. Impreuna cu ramurile superficiale ale plexului cervical, pe SCM coboara vena
jugulara externă.
2. Raporturile fetei profunde a SCM:
In partea inferioara a SCM, la baza gatului, SCM.ul acopera confluentul venos jugulo-
subclavicular. Mai profund de vene se afla planul nervos: n vag, n frenic, ansa subclaviculara.
Cel mai profund se afla planul arterial format de a carotida comuna si a subclavie.
In portiunea mijlocie SCM.ul acopera MVN al gatului si ansa cervicala si tendonul m
omohioidian. Mai profund se afla lantul simpatic cervical.
In portiunea superioara a m SCM, acesta va urca lateral de MVN al gatului, care in trigonul
carotic este superficial situat.
In partea superioara fata profunda a SCM acopera pantecele posterior al m digastric si m
stilohioidian. La acest nivel, tot profund de SCM este vena jugulara interna si ramura externă
a n accesor patrunde pe fata profunda a SCM indervandu-l.

Marginea anterioara a SCM.ului contribuie la delimitarea:

1. Regiunii parotideo-maseterine venind in raport cu glanda parotida
2. Trigonului carotic

Trigonul carotic e delimitat astfel: marg ant a scm, pantecele superior al omohioidianului si
pantecele posterior al digastricului. Aici MVNul gatului e superficial situat iar a carotida
comuna se palpeaza la acest nivel prin comprimarea ei pe planul osos dur reprezentat de
tuberculul carotic Chassaignac (tuberculul anterior al procesului transvers al vertebrei C6).

Marginea anterioara este in raport cu m infrahioidieni si cu lobul glandei tiroide.

Marginea posterioara a SCM delimiteaza impreuna cu m trapez si cu clavicula regiunea

laterala a gatului prin care trec : pantecele inferior al m omohioidian, trunchiurile plexului
brahial, mm scaleni, m levator scapulae, m splenius capitis

La mijlocul marginii posterioare se afla punctul nervos al lui ERB... plex cervical.

Inervatia m SCM e asigurata de ramura externa a n accesor si mai participa si ramuri motorii
din plexul cervical.
Actiune:
1. contractia unilaterala a SCM determina flexie laterala a capului de partea respectiva si
rotatia capului de partea opusa.
2. Contractia bilaterala inseamma flexie anterioara a capului
3. Inspirator auxiliar

Subiectul20

Sindromul de defileu scalenic, bazele anatomice

Mm scaleni
Sunt situatui in planul profund al regiunii laterale a gatului. Masa scalenilor este traversata
de artera subclavie si trunchiurile plexului brahial. Masa scalenilor inchide apertura toracica
superioara prin care patrunde in fosa supraclaviculara mare varful plamanului acoperit de
cupula pleurei. Insertia superioara a fiecarui scalen se face prin mai multe tendoane, in timp
ce insertia inferioara se realizeaza printr-un tendon unic.
Scalenul anterior are origine pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor
C3-C6.
Insertia inferioara se realizeaza pe tubercului mm scalen anterior de pe fata superioara a
primei coaste.
Scalenul mijlociu are origine pe tuberculii anteriori ai pr transverse C2-C6. Insertie pe fata
superioara a primei coaste, posterior de santul arterei subclavii
M scalen posterior origine oe tuberculii posteriori ai proceselor transverse C5 -C7 insertia pe
fata superolaterala a coastei 2, posterior de tuberozitatea m dintat anterior.
In mod inconstant poate exista un m scalen minim

Raporturile mm scaleni:
Anterior se afla plexul cervical si MVN al gatului si SCM.ul. SCM.ul acopera direct m scalen
anterior. M scalen anterior este incrucisat anterior de m omohioidian. Pe fata anterioara a m
scalen anterior coboara n frenic si urca artera cervicala ascendenta ramura din artera
tiroidiana inferioara. Scalenul anterior si n frenic sunt incrucusati transversal de a tranversa
a gatului si de artera suprascapulara care trec in sens transversal prin fosa supraclaviculara
mare.
Lateral m scaleni trec prin regiunea laterala a gatului acoperiti de lama pre-traheala si lama
superficiala ale fasciei cervicale. Medial de scaleni se afla mm prevertebrali iar la baza
gatului se afla vasele vertebrale si ggl stelat. Intre scalenul anterior si SCM trec de jos in sus
vena subclavie, vasele suprascapulare si vasele transverse ale gatului, incrucisand superficial
n frenic. Intre scalenul anterior si scalenul mijlociu se afla a sublcavie si trunchiurile plexului
brahial cuprinse in pensa scalenilor impreuna cu artera subclavie. Intre scalenul mijlociu si
scalenul posterior trec n dorsal al scapulei si n toracic lung.
Posterior de scaleni se afla mm levator scapulae si splenius capitis
Actiune: 1.contractie unilaterala realizeaza flexia laterala a gatului.
2.Prin contractie bilaterala fac flexie anterioara a gatului.
3.Sunt mm respiratori auxiliari

Sindromul de pensa a scalenilor presupune compresia trunchiurilor plexului brahial fie

afectarea inflamatorie a trunchiurilor plexului brahial însotita de dureri care iradiaza in tot
membrul superior.

Subiectul 21

Fascia cervicala, alcatuire si dispozitie generala

Fascia cervicala este o formațiune conjunctiva care inveleste regiunile gatului. Are 3 lame
concentrice: superficiala, pretraheala, prevertebrala.
Lama superficiala este situata sub piele si sub m platysma, in planul mm SCM si trapezi. Aici,
pe linia mediana se gaseste linia alba cervicala care reprezinta ingrosarea formata prin
unirea partii dr si stg a lamei superficiale. Lama superficiala acopera regiunea anterioara a
gatului, ajunge la marginea anterioara a SCM formand teaca SCM ului, la marginea
posterioara a SCM cele 2 foite se reunesc. Apoi lama superficiala strabate regiunea laterala a
gatului, ajunge in dreptul m trapez, se dedubleaza invelind pe ambele fete m trapez si se
fixeaza pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale. In regiunea laterala a gatului, lama
superficiala prezinta orificii prin care trec (pt a deveni superficiale)
1. Venele jugulare externe
2. Ramurile superficiale ale plexului cervical.
In regiunea anterioara a gatului, lama superficiala are 2 orificii prin care trec, devenind
superficiale, venele jugulare anterioare si n transvers al gatului.
Insertia superioara se realizeaza pe protuberanta occipitala externa, pe linia nucala
superioara, coboara pe procesul mastoid, pe arcada zigomatica si la acest nivel formeaza
fascia parotideo-maseterina ce acoperă regiunea parotideo-maseterina si coboara pe
marginea inferioara a mandibulei.
Insertia inferioara pe manubriul sternal, clavicula, acromion si spina scapulei.
Prelungirile lamei superficiale a fasciei cervicale:
1. Teaca m SCM
2. Teaca m trapez
3. Fascia parotideo-maseterina
4. Furnizeaza o fascie similara regiunii submandibulare.
5. De pe fata profunda a lamei superficiale se desprind de-a lg marginii anterioare a mm
trapezi, fasciile mm scaleni
Portiunea corespunzatoare regiuni nucale s.n fascie nucala
In regiunea infra-hioidiana, lama superficiala e in raport strans cu lama pretraheala a fasciei
cervicale. Deasupra manubriului sternal, între lama superficială și lama pretraheală se
delimiteaza spatiul supra sternal, in care se gaseste arcul venos jugular, format de
anastomoza celor 2 vene jugulare anterioare.

Lama pretraheala insertia superioara se face pe osul hioid. Insertia inferioara se realizeaza
pe fata posterioara a manubriului sternal si pe aspectul posterior al claviculelor. Lateral se
opreste in planul mm omohioidieni carora le furnizeaza teaca. Lama pretraheala ocupa un
spatiu triunghiular intre hioid - superior, orificiul superior al toracelui - inferior si
omohioidieni - lateral. Ea trimite prelungiri pe venele mari de la baza gatului si din
mediastinul superior pe care astfel le mentine deschise deci favorizeaza circulatia venoasa.
Ea este situata in planul mm infrahioidieni carora le furnizeaza teci. Pe linia mediana ea
fuzioneaza cu lama superficiala a fasciei cervicale impreuna formand linia alba cervicala.
Lama pretraheala furnizeaza o serie de teci viscerale pt viscerele gatului: gl tiroida, laringe,
trahee, esofag. Ea furnizeaza o teaca vasculara, MVN al gatului care s.n teaca carotica
(vagina carotica vasculorum).
Lama prevertebtala este situata posterior de viscerele gatului si anterior de mm
prevertebrali si coloana vertebrala cervicala. Ea se intinde sub de la exobaza, inferior pana la
vert T3 iar lateral se prinde pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale. Inferior se
continuă cu tesutul conjunctiv al mediastinului superior. Intre lama prevertebrala si viscerele
gatului (faringe, esofag) se gaseste spatiul retrofaringian si mai jos retroesofagian, lateral de
care se afla MVN ale gatului invelite de teaca carotica. Lanțurile simpatice cervicale coboara
posterior si medial de teaca carotica, in raport strans cu lama prevertebrala a fasciei
cervicale

Subiectul22

Lama superficiala a fasciei cervicale si platysma

Lama superficiala este situata sub piele si sub m platysma, in planul mm SCM si trapezi. Aici,
pe linia mediana se gaseste linia alba cervicala care reprezinta ingrosarea formata prin
unirea partii dr si stg a lamei superficiale. Lama superficiala acopera regiunea anterioara a
gatului, ajunge la marginea anterioara a SCM formand teaca SCM ului, la marginea
posterioara a SCM cele 2 foite se reunesc. Apoi lama superficiala strabate regiunea laterala a
gatului, ajunge in dreptul m trapez, se dedubleaza invelind pe ambele fete m trapez si se
fixeaza pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale. In regiunea laterala a gatului, lama
superficiala prezinta orificii prin care trec (pt a deveni superficiale)
1. Venele jugulare externe
2. Ramurile superficiale ale plexului cervical.
In regiunea anterioara a gatului, lama superficiala are 2 orificii prin care trec, devenind
superficiale, venele jugulare anterioare si n transvers al gatului.
Insertia superioara se realizeaza pe protuberanta occipitala externa, pe linia nucala
superioara, coboara pe procesul mastoid, pe arcada zigomatica si la acest nivel formeaza
fascia parotideo-maseterina ce acoperă regiunea parotideo-maseterina si coboara pe
marginea inferioara a mandibulei.
Insertia inferioara pe manubriul sternal, clavicula, acromion si spina scapulei.
Prelungirile lamei superficiale a fasciei cervicale:
1. Teaca m SCM
2. Teaca m trapez
3. Fascia parotideo-maseterina
4. Furnizeaza o fascie similara regiunii submandibulare.
5. De pe fata profunda a lamei superficiale se desprind de-a lg marginii anterioare a mm
trapezi, fasciile mm scaleni
Portiunea corespunzatoare regiuni nucale s.n fascie nucala
In regiunea infra-hioidiana, lama superficiala e in raport strans cu lama pretraheala a fasciei
cervicale. Deasupra manubriului sternal, între lama superficială și lama pretraheală se
delimiteaza spatiul supra sternal, in care se gaseste arcul venos jugular, format de
anastomoza celor 2 vene jugulare anterioare.
M platysma este un muschi superficial, situat sub piele, acoperind partial regiunea
anterioara, partial regiunea SCM si partial regiunea laterala (intre SCM trapez si clavicula).
Sub clavicula se intinde in regiunea infraclaviculara si ft putin acopera regiunea umarului.
M platysma acopera superior mandibula.
M platysma este sub piele, acopera la randul lui lama superficiala a fasciei cervicale. Pe lama
superficiala a fasciei cervicale se afla ramurile superficiale ale plexului cervical si vena
jugulara externa. M platysma pt ca se prinde in piele, prin contractie determina cute
transversale ale pielii din regiunea latero-cervicala.
Toti m mimicii sunt inervati de fibrele somatomotorii ale n facial. Aceste fibre au origine in
nucleul motor al n facial situat in punte. N facial se termină in grosimea gl parotide, într-un
plex nervos din care se desprind ramuri catre toti mm mimici.

Subiectul23
A. subclavie, traiect, raporturi, enumerare ramuri
Artera subclavie
Artera subclavie are origine in dreptul articulatiei sterno-claviculare pe partea dreapta unde
se desprinde din trunchiul brahiocefalic iar pe partea stângă se desprinde in mediastinul
superior din crosa aortei.

Pe partea stanga are 2 parti:toracica si cervicala. Partea toracica se intinde de la arcul aortic
pana la articulatia sterno-claviculara stanga. Portiunea cervicala a a subclavii pe ambele
parti se intinde de la articulatia sterno-claviculara corespunzatoare pana la varful axilei unde
se continua cu artera axilara.
A subclavie stanga, partea toracica: medial se gaseste traheea, esofagul si n laringeu
recurent stang. Lateral este fata mediala a plamanului stang si pleura mediastinala.
Posterior este lantul simpatic toracic si canalul toracic, ulterior canalul toracic se aseaza
medial de ea. Anterior si medial de ea se afla ACC stanga. Intre ele coboara n vag stang si
anterior este incrucisata de v brahiocefalica stanga.
Portiunea cervicala a a subclavii:
N frenic trece anterior de a subclavie stanga.
Partea cervicala a a subclavii este impartita de raportul cu m scalen anterior in 3 segmente:
prescalenic, interscalenic, post-scalenic.
Portiunea prescalenica: pe partea dreapta, anterior de ea se afla in ordine dinspre anterior
spre posterior: planul osteo-muscular, planul venos,planul nervos.
Planul osteomuscular inseamna articulatia sternoclaviculara, originile m SCM si originile mm
sterno-hioidian si sternotiroidian.
Planul venos e reprezentat de v subclavie care se unește cu VJI si formeaza v brahiocefalica
dreapta. Planul nervos este alcatuit de 3 anse nervoase pe care le fac in jurul arterei
subclavii laringeul recurent drept, ansa subclaviculara din lantul simpatic cervical si n frenic.
Posterior trece n laringeu recurent drept, superior de a subclavie avem a vertebrala si
trunchiul tiro-cervical (ramuri ale a subclavii). Inferior e varful plamanului si cupula pleurei.
Portiunea prescalenica pe partea stângă are aceleasi raporturi cu urmatoarele deosebiri:
1. pe stanga a subclavie e mai profund situata. La acest nivel ACC stanga e situata
anterior si medial de ea.
2. Initial n vag coboara intre carotida cumuna stanga si subclavia stanga apoi n vag stg
incruciseaza anterior a subclavie stanga.
3. N frenic incruciseaza anterior a subclavie stanga dar se gaseste la distanta mai mare
fata de vagul stang. In rest raporturile sunt la fel.
Portiunea interscalenica la fel stanga si dreapta
A subclavie strabate santul a subclavii situat pe fata superioara a primei coaste. La acest
nivel e intre m scalen anterior si m scalen mijlociu care se insera pe fata superioara a primei
coaste anterior si respectiv posterior de santul a subclavii. Superior si posterior de a
subclavie trec cele 3 trunchiuri ale plexului brahial .
Portiunea post-scalenica
Este inferior si lateral de prima coasta, este superficial situata in fosa supraclaviculara mare
unde se poate palpa. La acest nivel, anterior se ea e v subclavie iar posterior si lateral de ea
trunchiurile plexului brahial. La acest nivel ea este incrucisata transversal de a
suprascapulara. In fosa supraclaviculara mare (trigonul omo-clavicular). La acest nivel artera
e incrucisata si de VJE care coboara pt a se varsa in vena subclavie. Daca e superficial situata
este acoperita de piele, platysma si lama superficiala a fasciei cervicale.
Inferior de ea e prima coasta si prima digitatie de insertie a m dintat anterior.

Ramuri:
1. artera vertebrala
2. trunchiul tiro-cervical
3. trunchiul costo-cervical
 4. artera toracica interna

Subiectul24
A. vertebrala - traiect, raporturi, sursa pentru poligonul arterial

Prima ramura a a subclavii e artera vertebrala. A vertebrala se desprinde din portiunea

prescalenica a a subclavii. Ea urca avand anterior a tiroidiana inferioara si mai anterior a
carotida comuna. Urca prin gaurile transversare de la baza proceselor transverse ale
primelor 6 vertebre cervicale.
Lateral de ea se gasteste mai intai a tiroidiana inferioara, m scalen anterior si n frenic însoțit
de a cervicala ascendenta. A cervicala ascendenta e medial de n frenic.
A vertebrala este insotita de vena vertebrala. Pe partea stanga, crosa pe care o face canalul
toracic se gaseste medial de a vertebrala. In traiectul sau ascendent prin gaurile transversale
ea este însoțită de vena vertebrala, apoi ajungand la nivelul atlasului ocolește masa laterala
a atlasului, urca prin gaura occipitala mare si se uneste cu cea de parte opusa, formeaza a
bazilara situata în santul bazilar pe fata anterioara a puntii. A bazilara se termina impartind-
.se in 2 ramuri terminale: aa cerebrale posterioare care participa la formarea poligonului
arterial Willis de la baza creierului care asigura irigatia creierului.
La gat, a vertebrala da ramuri pt maduva spinarii, pt vertebrele cervicale si pt meningele
spinale. De asemenea din a vertebrala si a bazilara se desprind ramuri pt trunchiul cerebral
si cerebel (iriga madva, trunchi, cerebel). Sistemul vertebro-bazilar vascularizeaza maduva,
trunchiul cerebral si creier (partea posterioara).

Subiectul25
A. toracica interna - traiect, raporturi, importanta clinica

Artera toracica interna se desprinde de pe fata inferioara a a subclavii in portiunea

interscalenica. Coboara pe fata anterioara a cupulei pleurei posterior de vena subclavie. La
acest nivel, ea este incrucisata anterior de n frenic. Ea coboara pe peretele anterior al
toracelui (aspectul posterior) la 1.5 cm lateral de stern, posterior de cartilajele costale. Cand
toracica interna a ajuns pe fata posteriara a celui de-al 6lea cartilaj costal se împarte in 2
ramuri terminale: a musculo-frenica si a epigastrica superioară.
Ramuri colaterale ale a toracice interne: aa intercostale anterioare si a pericardo-frenica.
1. Aa intercostale anterioare vascularizeaza peretele antero-lateral al toracelui
(inclusiv rr pt gl mamara si pielea peretelui antero-lateral).
Aa intercostale anterioare ale spatiilor 7-9 se desprind din a musculo-frenica. Ele iriga si m
diafragm.

2. A pericardo-frenica coboara impreuna cu n frenic intre pleura mediastinala si

pericardul fibros. Iriga pleura mediastinal, pericardul fibros, pleura diafragmatica si m
diagragm.
Ramurile terminale ale a toracice interne:
1. A epigastrica superioara este ramura terminala a a toracice interne. Continua traiectul a
toracice interne de la al 6lea spatiu intercostal, trece prin trigonul sterno-costal si patrunde
in teaca m drept abdominal. In teaca m dr abdominal se anastomozeaza cap la cap
(inosculatie) cu rr din a epigastrica inferioara. Are ramuri care patrund in grosimea m drept
abdominal si iriga si teaca m drept abdominal si pielea regiunii supraombilicale a peretelui
anterior al abdomenului. Da rr care iriga si m transvers abdominal si da si r pt diafragm.
2. A musculo-frenica emite aa intercostale anterioare 7-8-9 care iriga mm intercostali
corespunzatori, diafragma. da ramuri pt mm lati ai peretelui antero-lateral abdominal.

Subiectul26
A. tiroidiana inferioara - traiect, raporturi, importanta clinica

A tiroidiană inferioara are initial un traiect ascendent, situata medial de MVN al gatului si
avand lateral m scalen anterior. Traiectul ascendent tine pana la procesul transvers al
vertebrei C6. Aici descrie o curba spre medial. La acest nivel, trece posterior de a carotida
comuna. De fapt ea trece posterior de tot MVN al gatului. Si trece anterior de a vertebrala si
v vertebrala. Incruciseaza anterior ggl simpatic cervical mijlociu / trece prin ansa nervoasa
pe care o face ggl mijlociu (ansa Drobnik-Ionescu)
A tiroidiana inferioara se indreapta spre baza lobului tiroidian unde se incruciseaza cu n
laringeu recurent. Raport foarte important in tiroidectomie. Lezarea n laringeu recurent la
acest nivel determina tulburări grave de fonatie.
Ramuri:
1.a laringiana inferioara care iriga portiunea inferioara (infraglotica) a laringelui.
2. Rr faringiene pt partea inferioară a faringelui
3. Ramuri esofagiene pt esofagul cervical
4. Rr traheale pt traheea cervicala
5. A cervicala ascendenta care urca pe scalenul anterior,medial de n frenic. Ea da ramuri
spinale pt maduva spinarii, pt vertebrele cervicale si pt meningele spinale.
Ramurile terminale sunt ramuri glandulare pt tiroida si paratiroide. La acest nivel, aceste
ramuri glandulare se anastomozeaza cu rr glandulare din artera tiroidiana superioara. Se
anastomozeaza prin arcada subistmica cu a tiroidiana inferioara de parte opusa. Iriga si gl
paratiroida inferioara mai ales.
Subiectul27

A. carotida comuna
Artera carotida comuna
Artera carotida comuna dreapta are origine impreuna cu artera subclavie dreapta în tr
arterial brahiocefalic din care se desprinde in dreptul articulatiei sterno-claviculare drepte.
Pe partea dreaptă a carotida comuna se afla pe toata lungimea sa la nivelul gatului.
A carotida comuna stanga are origine in arcul aortic astfel prima sa portiune se gaseste in
torace, in mediastinul superior. Portiunea cervicala a a carotide comune stangi incepe tot in
dreptul articulatiei sterno-claviculare (stangi). Partea toracica a a carotide comune stangi se
gaseste in mediastinul superior. Este incrucisata anterior de vena brahiocefalica stanga. Este
in raport cu fata mediastinala a plamanului stang pe care lasa un șanț spre varful
plamanului. Posterior de ea se afla traheea. Pe măsură ce a carotida comuna stanga se duce
lateral, traheea ajunge medial de ea. Tot posterior si medial de trahee se gaseste esofagul.
Posterior de carotida comuna stanga se afla n laringeu recurent stang. Posterior si lateral de
carotida comuna stanga se gaseste a subclavie stanga. Canalul toracic trece intre carotida
comuna stanga si subclavia stanga. Medial de carotida comuna stanga de afla traheea, vv
tiroidiene inferioare. Lateral de carotida comuna stanga este pleura mediastinala, fata
mediastinala a plamanului stang, n frenic stang si vasele toracice interne.

Partea cervicala a a carotide comune (identic dr si stg). De la articulației sterno-claviculare la

marginea superioara a cartilajului tiroid al laringelui unde se imparte in carotida externa si
carotida interna. A carotida comuna strabate succesiv fosa supraclaviculara mica, trigonul
carotic si trigonul submandibular. Impreuna cu n vag (in unghiul diedru posterior dintre ACC
si VJI) si v jugulara interna formeaza MVNul gatului invelit in teaca carotica furnizata de lama
pretraheala a fasciei cervicale. M SCM este m satelit al arterei carotide comune.
Raporturi in fosa supraclaviculara mica delimitata de cele 2 capete de origine ale SCM se
simt pulsatiile ACC. Urcând, este incrucisata anterior de m omohioidian. Apoi iese de sub
marginea anterioara a SCM si intra in trigonul carotic unde este superficial situata, acoperita
de piele platysma si lama superficiala a fasciei cervicale. Lateral de ea se găsește v jugulara
interna si n vag in unghiul diedru posterior dintre carotida comuna si jugulara interna.
Superior de tendonul m omohioidian MVN.ul gatului e încrucișat anterior de ansa cervicala.
Medial de a carotida comuna se gasesc traheea si esofagul in partea inferioară, laringele si
faringele in partea superioara. Medial de carotida comuna se gaseste m constrictor inferior
al faringelui. În unghiul dintre laringe si faringe se găsește n laringeu recurent. Posterior de a
carotida comuna se afla in sens transversal a tiroidiana inferioara si mai posterior urca
paralel cu carotida comuna artera vertebrala. Posterior de ACC mai sunt mm prevertebrali
acoperiti de lama prevertebtala a fasciei cervicale. Posterior se afla lantul simpatic cervical si
mai ales ggl simpatic cervical mijlociu. Posterior de carotida comuna se afla m scalen
anterior pe care se găsesc: n frenic si a cervicala ascendenta.
ACC se palpeaza in trigonul carotic prin comprimarea ei pe planul osos dur reprezentat de
tuberculul carotic Chassignac (procesul transvers al vertebrei C6). In peretele a carotide
comune la bifurcatie se afla 2 formatiuni receptoare (corpii carotidieni): sinusul carotic
continand baro-receptori si glomusul carotic conținând chemoreceptori.

Subiectul28

A. carotida interna
A carotida interna este ramura terminala a a carotide comune si incepe la marginea
superioara a cartilajului tiroid al laringelui. ACI continua traiectul a carotide comune in
cadrul MVN al gatului. Traiectul ei tine de la marginea superioara a cartilajului tiroid pana la
fata inferioara a stancii temporalului unde intra in canalul carotic, apoi iese din canalul
carotic si strabate sinusul cavernos si apoi se termina emitant 4 ramuri terminale: a
cerebrala anterioara, a cerebrala medie, a coroidiana anterioara si a comunicanta
posterioara. Inainte de a le emite, din ACI se desprinde ca ramura colateral si a oftalmica.
In traiectul ei strabate pe rand: trigonul carotic, spatiul retrostilian, canalul carotic si sinusul
cavernos.
In trigonul carotic ACI este superficial situata. Este anterior acoperita de lama superficiala a
fasciei cervicale, platysma si piele. ACI este initial lateral de ACE apoi carotida interna
încrucișează posterior ACE si se aseaza medial de ea. Posterior se afla lantul simpatic
cervical, lama prevertebrala a fasciei cervicale care acopera mm prevertebrali. Medial-
faringele- este culcata pe constrictorul mijlociu si inferior al faringelui. Intre mm si ACI se
afla n laringeu superior si a faringiana ascendenta. Lateral de ACI este VJI. In unghiul
posterior dintre ele, n vag. Anterior, ACI e incrucisata de: trunchiul tiro-linguo-facial si n
hipoglos. Dupa ce paraseste trigonul carotic, carotida interna trece profund de pantecele
posterior al digastricului si stilohioidian devenind profund situata in spatiul latero-faringian
compartimentul retrostilian

La acest nivel este separata de ACE (ramuri) prin mm stiloglos, stilofaringian si

glosofaringian.
In spațiul retrostilian, elementele de dispun astfel: ACI cel mai medial,VJI lateral de ea, n vag
se gaseste in unghiul posterior dintre artera si vena. N 9 se gaseste posterior de artera si
medial de vag, si se indreapta anterior printre artera si vena ca sa ajunga la m stilofaringian.
N 12 se gaseste posterior de vena si lateral de vag. Si el se indreapta anterior intre artera si
vena si pe urma încrucișează anterior ACI ( in trigonul carotic), ramura externa a n 11 se
indreapta lateral. Ggl simpatic cervical superior se gaseste posterior de artera carotida
interna, aderent de lama prevertebrala a fasciei cervicale

Subiectul29

A. carotida externa, traiect, raporturi sistematizate in functie de

regiunile topografice strabatute
Artera carotida externa
Initial a carotida externa se gaseste medial de carotida interna, apoi carotida interna
incruciseaza posterior a carotida externa si se aseaza medial de ea. A carotida externa se
indreapta lateral spre gl parotida. Incepe la marginea superioara a carilajului tiroid
Se termina posterior de colul mandibulei, punctul ei terminus este situat la jumatatea
distantei dintre varful procesului mastoid si unghiul mandibulei. Aici ACE se termina in
grosimea gl parotide unde se imparte in ramurile sale terminale: a temporala superficiala si
a maxilara.
Scade repede in dimensiuni de la origine la punctulterminus pe masura ce emite ramurile
sale colaterale. Aceste ramuri colaterale sunt:
1. A tiroidiana superioara
2. A faringiana ascendenta
3. A linguala
4. a faciala
5. a occipitala
6. A auriculara posterioara
La origine a carotida externa se gaseste un trigonul carotic. Este superficial situata acoperita
de piele, platysma, lama superficiala a fasciei cervicale si teaca carotica. La acest nivel e
incrucisata de n hipoglos, vena linguala si de vena faciala.
Carotida externa paraseste trigonul carotic si este incrucisata de pantecele posterior al m
digastric si de m stilohioidian. Superior de pantecele posterior al m digastric este profund
situara. La acest nivel e situata lateral fata de carotida interna si fata de jugulara interna. La
acest nivel este situata intre n stilohioidian (lateral) si mm stiloglos si stilofaringian situati
medial.
In grosimea glandei parotide ea este cel mai profund situata fata de un plan venos si fata de
un plan nervos reprezentat de n facial si de n auricular posterior. Urmeaza profund de planul
nervos (in plan mijlociu) planul venos format de vena jugulara externa si de venele care se
varsa in ea.
Planul cel mai profund e reprezentat de a carotida externa si ramurile ei terminale: a
temporala superficiala si a maxilara.
1. Daca gl parotida este atat de bogata in elemente vasculare si nervoase, chirurgia parotidei
este complicata. Cel mai important este sa nu se lezeze n facial
2. Cand a carotida externa se gaseste profund de stilohioidian intre stilohuoidian si mm
stiloglos si stilofaringian la 1.5 cm lateral de extremitatea tonsilei palatine. Uneori la acest
nivel catotida externa face o bucla care se apropie foarte tare de tonsila palatina. La
tonsilectomie tonsila palatina trebuie enucleata foarte bine din fosa tonsilara. Se poate leza
peretele faringian prin care urca a faringiana ascendenta, r palatina ascendenta din a faciala,
r palatina descendenta din a maxilara . Hemoragiile determinate de lezarea acestor artere
sunt grave si poate determina decesul.

Subiectul30

A. si vena facial – traiect, raporturi, ramuri, anastomose

A faciala se desprinde din a carotida interna in trigonul carotic superior de originea arterei
linguale cu care se poate desprinde si in trunchi comun (trunchi linguo-facuial). La acest
nivel are raport medial cu m constrictor mijlociu al faringelui si lateral este incrucisata de n
hipoglos, pantecele posterior al m digastric si m stilohioidian. Dupa ce trece profund de
pantecele posterior al muschiului digastric si de muschiul stilohioidian artera trece in
trigonul submandibular, ocoleste gl submandibulara pe fata ei profunda unde lasa un sant si
iese pe fata laterala a corpului mandibulei la marginea anterioara a insertiei m maseter. Aici
e superficial situata si i se simt pulsatiile. La acest nivel se si descopera.
La nivelul fetei are un traiect foarte sinuos, urmarind miscarile care se produc la nivelul
fetei. Urca sinuos spre comisura bucala. Apoi urca spre aripa nasului si urca apoi prin santul
nazogenian pana la comisura palpebrala mediala unde se termina prin artera angulara.
A angulara se palpeaza prin comprimarea ei pe planul osos format de procesul frontal al
osului maxilar. La acest nivel a angulara se anastomozeaza cu artera dorsala a nasului. A
dorsala a nasului e ramura din carotida interna (anastomoza intre carotida interna si
carotida externa).
Are traiect sinuos pt ca se adapteaza la miscarile faringelui in deglutitie si la miscarile fetei
din timpul masticatiei.
Ramurile colaterale ale arterei faciale:
1. La nivelul gatului
2. La nivelul fetei

1. Ramurile arterei faciale nivelul gatului : a palatina ascendenta, a tonsilara, rr glandulare, a

submentala.
A palatina ascendenta are un traiect ascendent pe peretele lateral al faringelui intre mm
stiloglos si stilofaringian avand medial m constrictor superior al faringelui si n glosofaringian.
Lateral de ea se afla m pterigoidian medial. In apropierea m ridicator al vălului palatin se
imparte in 2 ramuri: una care iriga palatul moale si cealalta care strabate constrictorul
superior si iriga tonsila palatina si tuba auditiva. Palatina ascendenta se anastomozeaza cu
faringiana ascendenta si cu a tonsilara.
Artera tonsilara se desprinde din artera faciala, dar se poate desprinde si din artera palatina
ascendenta. Urca pe peretele lateral al faringelui, perforeaza muschiul constrictor superior
al faringelui si iriga tonsila palatina.
Ramuri glandulare pentru glanda submandibulara.

Artera submentala are traiect pe sub marginea inferioara a corpului mandibulei intre intre
pantecele anterior al m digastric si m milohioidian. La acest nivel se anastomozeaza cu
artera sublinguala si se termina incurbandu-se in jurul bazei mandibulei. Iriga gl
submandibulara, mm suprahioidieni si pielea regiunii mentoniere. Se anastomozeaza cu a
labiala inferioara si cu artera mentoniera.

2. Ramurile arterei faciale la nivelul fetei:

1. A labiala superioara si a labiala inferioara, fiecare in grosimea buzei corespunzatoare
avand traiect sinuos adaptat miscarilor buzelor. Labiala superioara e mai mare si da ramura
septala pentru septul nazal; da ramura alara pentru aripa nasului.
Se anast cu cele de partea opusa si formeaza un cerc arterial anastomotic in jurul orificiului
bucal.
2. Ramura nazala laterala se desprinde din a faciala cand aceasta urca prin santul
nazogenian iriga aripa si dosul nasului. Se anastomozeaza cu cea de partea opusa; ramurile
septala si alara din artera labiala superioara, a dorsala a nasului din a oftalmica si artera
infraorbitala din artera maxilara.
Ramura terminala - artera angulara - se palpeaza prin comprimarea ei pe planul osos dur
format de procesul frontal al osului maxilar. Se anastomozeaza cu artera dorsala a nasului -
ramura din artera carotida interna (anastomoza intre artera carotida externa si cea interna).
Da ramuri palpebrale pentru pleoape, iriga sacul lacrimal si pielea care acopera regiunea
frontala si dosul nasului.

Vena faciala spre deosebire de artera faciala este rectilinie / sinuozitatile sunt mult mai slab
reprezentate. E situata posterior de artera la nivelul fetel. In trigonul submandibular vena
faciala coboara pe fata superficiala a gl submandibulare. La marginea anterioara a m
maseter cele 2 vase artera si vena) sunt foarte aproape. Vena faciala coboara in trigonul
carotic unde se anastomozeaza cu vena tiroidiana superioara si cu vena linguala si formeaza
trunchiul venos tiro-linguo-facial. Tributare: vena angulara, vena supratrohleara, v
supraorbitala, vv palpebrale superioare, vv nazale externe, vv palpebrale inferioare, vv
labiale superioara si inferioara.
Vena angulara se anastomozeaza cu vena oftalmica superioara care dreneaza in sinusul
cavernos. Dura mater are in grosimea ei niste vene care s.n sinusuri. Daca ai o infectie la
nivelul fetei nu se traumatizeaza pt a nu se raspandi.

Subiectul31

A. si vena linguala – traiect, raporturi, ramuri, anastomose

A linguala se desprinde din carotida externa intre tiroidiana superioara si a faciala. Se poate
desprinde in trunchi comun cu a faciala (trunchi lingulo-facial). In prima parte ea se gaseste
in trigonul carotic, superficial situata. La acest nivel este acoperita de lama superficiala a
fasciei cervicale, platysma si piele. In trigonul carotic poate fi descoperita si ligaturata.
Medial de ea se afla m constrictor mijlociu al faringelui si n laringeu superior. Urca superior
si medial si apoi face o bucla deasupra cornului mare al osului hioid. Bucla este incrucisata
lateral de vena linguala si n hipoglos. Intra pe sub m hioglos care separa a linguala de n
hipoglos si vena linguala aflate lateral de el. In traiectul sau emite ramuri colaterale dupa
care se continua cu ramura sa terminala numita artera profunda a limbii.
Artera profunda a limbii are traiect sinuos conditionat de miscarile pe care le face limba. A
profunda a limbii are medial de ea m genioglos. In traiectul ei da ramuri pt musculatura
limbii si mucoasa linguala situata anterior de santul terminal.
Ramurile colaterale ale a linguale:
1. suprahioidiana care merge pe marginea superioara a corpului osului hioid anterior de m
hioglos. Iriga muschii suprahioidieni.
2 ramuri dorsale linguale se desprind deasupra cornului mare al hioidului si au traiect
ascendent pe fata dorsala a limbii. Vascularizeaza mucoasa fetei dorsale a limbii, tonsila
palatina, epiglota, arcul palatoglos.
3. A sublinguala are traiect sinuos in planseul bucal. Ea se gaseste intre genioglos situat
medial si milohioidian situat lateral. Trece medial de glanda sublinguala pe care o iriga.
Vascularizeaza mm suprehioidienu, mucoasa planseului bucal, mucoasa gingivala si gl
sublinguala.

Vena linguala se formeaza din unirea mai multor tributare:

1) vena sublinguala care insoteste artera sublinguala;
2) vene comitante ale arterei linguale profunde;
3) vena comitanta a nervului hipoglos;
4) vene dorsale linguale care insotesc artera linguala.
Toate aceste vene impreuna formeaza vena linguala. Vena linguala se poate uni cu vena
faciala inainte sa se verse in vena jugulara interna. Vena linguala se poate varsa si separat in
vena jugulara interna. Vena linguala se uneste cu vena faciala si cu vena tiroidiana si
formeaza un trunchi venos tiro-linguo-facial.

Trigonul carotidelor este inclus in trigonul carotic.

Subiectul32

A. temporala superficiala – traiect, raporturi, ramuri

Artera temporala superficiala Este ramura terminala a a carotide externe din care se
desprinde in grosimea gl parotide posterior de colul mandibulei. Arcada zigomatica este
planul osos dur pe care se palpeaza.
A temporala superficiala trece peste procesul zigomatic al osului temporal ( la acest nivel
fiind anterior de porul si meatul acustic extern) la acest nivel se palpeaza prin comprimarea
ei pe planul osos dur reprezentat de procesul zigomatic, dupa care urcand superficial in
regiunea temporala, pulsatiile ei se simt si la acest nivel, mai ales la persoanele in varsta.
In grosimea glandei parotide este in raport cu ramuri ale n facial (ramurile temporale si
zigomatice) . In regiunea temporala este insotita de vena temporala superficiala si de n
auriculo.temporal ramura din n mandibular. A temporala superficiala iriga la originea ei gl
parotida, articulatia temporo-mandibulara si maseterul.
Ramurile colaterale:
1. A transversa a fetei - se desprinde din temporala superficiala in grosimea gl parotide,
strabate parotida, incruciseaza maseterul trecand intre arcada zigomatica situata superior si
ductul parotidian Stenon situat inferior de ea. Este insotita de cateva ramuri ale n facial.
Iriga gl parotida, ductul parotidian, m maseter, pielea ce acopera aceasta regiune. Se
anastomozeaza cu artera faciala si cu artera infraorbitala, din artera maxilara. Cand se afla in
grosimea parotidei de anastomozeaza cu a maseterina din a maxilara.
2. Ramuri auriculare anterioare iriga fata laterala a pavilionului urechii
3. Artera zigomatico-orbitala merge superior de-a lungul arcadei zigomatice printre foitele
fasciei m temporal iriga m orbicular al pleoapelor.
4. A temporala medie care se desprinde deasupra arcadei zigomatice, perforeaza fascia m
temporal si da ramuri pt m temporal si se anastomozeaza cu a temporale profunde care se
desprind din a maxilara si se desprind profund de m temporal.
Ramurile terminale ale a temporale superficiale:
1. Frontala urca sinuos spre regiunea frontala unde iriga m frontal si pielea regiunii frontale.
La acest nivel se anastomozeaza cu a supraorbitala.
2. Parietala urca superfical de fascia m temporal, iriga pielea regiunii parietale si se
anastomozeaza cu a auriculara posterioara si a occipitala.

Subiectul33

A. occipital – traiect, raporturi, ramuri

Artera occipitala ia naștere de pe fata posterioara a arterei carotide externe opus arterei
faciale. Merge pe fata profunda a pantecelui posterior al m digastric. La origine e incrucisata
de n hipoglos care o inconjoara dinspre posterior spre anterior. Urcand posterior si superior
a occipitala incruciseaza a carotida interna v jugulara interna si n cranieni 9, 10, 11. Ajunge
in spatiul dintre procesul transvers al atlasului si procesul mastoidian . La acest nivel vine in
contact cu marginea laterala a m drept lateral al capului. Strabate santul arterei occipitale
medial de incizura mastoidiana. Acest sant e situat medial de procesul mastoid si incizura
mastoidiana,medial de SCM, medial de splenius capitis si de pantecele posterior al m
digastric. Se aseaza succesiv pe m drept lateral al capului si oblic superior al capului. Urca
sinuos im regiune occipitala, perforeaza originea trapezului si se termina vascularizand
scalpul regiunii occipitale.
Ramurile arterei occipitale:
1. R SCM
2. R mastoidiana care iriga procesul mastoid
3. A stilo-mastoidiana este mai frecvent ramura din artera auriculara posterioara. Iriga
cavitatea timpanica, nervul facial, procesul mastoid, si canalele semicirculare.
4. Ramura auriculara este pt pielea care acopera regiunea mastoudiana si pt pielea fetei
mediale a pavilionului urechii.
5. Rr musculare stilohioidian, splenius capitis, oblic superior al capului, pantecele posterior
al m digastric, dreptul lateral al capului
6. R descendenta se imparte in 2: o ramura superficială si o ramura profunda. Superficială se
anastomozeaza cu a transversa a gatului din trunchiul tiro-cervical (din subclavie) =
anastomoza carotida externa - subclavie. R profunda se anastomozeaza cu a cervicala
profunda din trunchiul costo-cervical (din subclavie) si cu a vertebrala (din subclavie)
7. Rr meningeale care patrund in craniu prin gaura jugulara si iriga dura mater din fosa
craniana posterioara
8. Ramurile terminale - occipitale pt scalpul regiunii occipitale sunt sinuoase si se
anastomozeaza cu ramuri din a auriculara posterioara si r din a temporala superficiala.

Subiectul34

Vv. Jugulare si subclavii.

Venele jugulare
Venele capului si gatului se deosebesc de venele situate sub nivelul inimii prin faptul ca nu
au valvule venoase.
Vena jugulara interna colecteaza sangele venos de la nivelul encefalului, meningelor
cerebrale si regiunilor fetei si gatului.
Se intinde de la baza craniului pana in dreptul articulatiei sterno-claviculare unde se uneste
cu vena subclavie si formeaza v brahiocefalica. Superior se formeaza imediat sub gaura
jugulara prin deschiderea sinusului sigmoidian si sinusului pietros inferior la nivelul sau.
Vena jugulara internă aduna sangele venos si din sinusurile durei mater.
La origine pe fata inferioara a stancii temporalului, in fosa jugulara ea prezintă o dilatatie
care s.n bulbul superior al venei jugulare interne. Inferior inainte de unirea cu vena subclavie
ea prezinta bulbul inferior al venei jugulare interne.
Pe masura ce coboara insoteste mai intai carotida interna si apoi a carotida comuna invelite
inpreuna in teaca catotica si in unghiul diadru posterior dintre ele se afla n vag
MVN al gatului : intai carotida interna, vag, jugulara interna si mai jos carotida comuna, vag,
jugulara interna.
. La origine, sub baza craniului, ea se gaseste in spatiul latero-faringian, in compartimentul
retro-stilian al acestui spatiu, situat inapoia mm stiloglos si stilofaringian. In spatiul
laterofaringian, posterior de VJI se afla lantul simpatic cervical, medial de vena se afla ACI si
ultimii 4 nn cranieni., intre vena si artera.
Anterior, VJI este incrucisata mai jos de pantecele posterior al m digastric. Mai jos VJI e
incrucisata de m omohioidian si mai jos avem tendonul intermediar al m omohioidian
deasupra căruia ansa cervicala încrucișează anterior VJI.
Posterior de VJI se afla mm scaleni, plexul cervical si n frenic care coboara pe m scalen
anterior.
Medial de VJI este a carotida comuna si intre ele n vag.
M SCM incruciseaza anterior VJI
Inferior de raportul cu m omohioidian, VJI are medial m scalen anterior
Medial de VJI e ACC si intre ele este n vag. Muschiul SCM incruciseaza anterior VJI. Inferior
de raportul cu muschiul omohioidian, VJI are medial si mai jos, mm infrahioidieni, iar
posterior se afla artera subclavie si trunchiul tirocervical.
Afluentii VJI: in mare sinusurile durei mater, venele ce aduna sange din regiunile superficiale
ale capului si gatului si de la viscerele capului si gatului.
1. Vv faringiene aduna sg venos din peretii faringelui prin plexul venos faringian. Vene
faringiene se pot varsa si in vena linguala sau in vena faciala.
2. V linguala se formeaza din mai multi afluenti: v dorsale ale limbii, v sublinguala, v
profunda a limbii si v comitanta a n hipoglos.
3. V tiroidiana superioara se formeaza la varful lobului tiroidian. In traiectul ei incruciseaza
anterior a carotida comuna. Se varsa separat sau impreuna cu v linguala si faciala (trunchi
tiro-linguo-facial) in VJI.
4. Vv tiroidiene mijlocii se varsa direct in VJI
5. V SCM dreneaza sg venos al SCM si se deschide direct
6. V faciala . Afluenti : vv palpebrale, vv nazale externe, vv labiale v faciala profunda vv
parotidiene, v palatina externa si v submentala si v angulara care se anastomozeaza cu v
oftalmica superioara.
7. V retromandibulara se formeaza inapoia colului mandibulei din vv temp superficiale si vv
maxilare. V retromandibulara se poate varsa si direct in VJI sau se uneste intai cu vena
faciala. Face anastomoza cu VJE. Se formează in grosimea gl parotide si e situata intre
carotida externa situara profund si n facial situat superficial. V temporala superficiala se
gaseste in regiunea tempoarala, colecteaza sangele din regiunile superficiale ale craniului si
primeste ca afluenti vena temporala medie si v transversa a fetei.
8. Vv maxilare se formeaza din plexul venos pterigoidian. El insoteste in traiectul ei a
maxilara. In acest plex se formeaza vv maxilare. Se varsa: vv meningee medii, vv temporale
profunde, v canalului pterigoidian, vv auriculare anterioare, vv parotidiene, vv timpanice si v
stilomastoidiana. Prin plexul pterigoidian se stabileste o anastomoza intre vv superficiale si
sinusurile durei mater: al comunica cu v faciala prin v faciala profunda si cu sinusul cavernos
prin afluentii sai.

Vena jugulara externa se formeaza in grosimea glandei parotide din v auriculara posterioara
si v occipitala. VJE se proiecteaza pe o linie intinsa intre unghiul mandibulei si jumatatea
claviculei. Initial este profund situata in grosimea gl parotide.
Devine superficiala. Apare pe m SCM, acoperita la acest nivel de piele,platysma si incrucisata
de rr superficiale ale plexului cervical: n transvers al gatului si n supraclaviculari. In traiectul
ei adera de fascia cervicala. Strabate fosa supraclaviculara mare unde devine iar profunda si
perforeaza lama superficiala a fasciei cervicale si se varsa in unghiul dintre v subvlavie si VJI
sau se varsa direct în v subclavie. In traiectul ei adera de lama superficiala a fasciei cervicale.
Inainte se a se varsa in v subclavie primeste ca afluenti vena suprascapulara si vena
transversa a gatului.
Traumatismele VJE datorită presiunii negative a sangelui deschiderea accidentala a VJE
aspira aer si se moare prin embolie gazoasa.
Vena jugulara anterioara se formează in regiunea suprahioidiana, coboara vertical de-o
parte si de alta a liniei mediane. Deasupra incizurii jugulare a manubriului sternal se
anastomozeaza cu cea de parte opusa si formeaza arcul venos jugular. Deasupra sternului se
indreapta lateral si se varsa un v subclavie.

Vena subclavie continua vena axilara la trecerea acesteia prin varful axilei. V subclavie are
un traiect intre prima coasta si clavicula cand trece in raport cu fata superioara a primei
coaste ea se găsește in santul venei subclavii situat pe fata superioara a primei coaste. La
acest nivel, posterior de vena subclavie se afla insertia m scalen anterior pe tuberculul m
scalen anterior. Insertia m scalen anterior pe prima coasta separa v subclavie de a subclavie
situata intre scalenul anterior si scalenul mijlociu.
Vena subclavie se gaseste la baza gatului in planul ANTERIOR. Deasupra primei coaste, ea
trece printr-un sant de pe f sup a primei coaste, denumit santul venei subclavii. La acest
nivel, in spatele venei subclavii se afla insertia muschiului scalenul anterior, care separa vena
subclavie anterior de artera subclavie posterior, care are si trunchiurile plexului brahial
deasupra.
Vena sublcavie strabate fosa supraclaviculara mare, avand anterior de ea m subclavicular,
clavicula si insertia claviculara a m SCM. Planul venos reprezentat de v subclavie si VJI se
gaseste anterior de planul nervos reprezentat de n frenic si n vag. Posterior de planul nervos
se gaseste planul arterial reprezentat de a subclavie. V subclavie se uneste cu VJI in dreptul
articulatiei sterno-claviculare in confluentul venos jugulo-subclavicular se varsa canalul
toracic pe stanga si canalul limfatic drept pe dreapta. V subclavie, fiind superficial situata în
fosa supraclaviculara mare, poate fi descoperita si punctionata un scopul perfuziilor,
transfuziilor sau recoltarilor de sange la pacienți care sunt in stare grava si au nevoie de
abord venos continuu. In vena subclavie se varsa v toracica interna.

Subiectul35

Limfaticele capului si gatului

Limfaticele capului formeaza un cerc pericervical.
1. Ggl occipitali asezati sub linia nucala inferioara. Ei colecteaza limfaticele regiunii nucale.
2. Ggl retroauriculari (mastoidieni) se gasesc pe fata laterala a mastoidei, superficial de
insertia m SCM. Ei aduca limfa de la regiunea temporala, parietala si de la pavilionul urechii
3. Ggl parotidieni sunt superficiali si profunzi. Cei superficiali se gasesc intre gl si fascia
parotidiana de-a lg vaselor temporale superficiale
Aduna limfa de la regiunea parietala, temporala, frontala pavilionul urechii si conductul
auditiv extern, pleoape si de la buza superioara si nas.
Ggl parotidieni profunzi se gasesc in grosimea gl parotide intre planul nervos si venos.
Aduna limfa de la gl parotida, tuba auditiva, cavitatea timpanica, cavitatea nazala si de la
valul palatin.
4. Ggl submandibulari care sunt superficiali si profunzi
Cei superficiali sunt pe fata ext a gl SM
Cei profunzi sunt intre glanda si m ...
Ei aduna limfa de la cavitatea bucala, de la limba, de la gingii, de la dinti, buze, obraji.
5. Ggl limfatici submentali se gadesc intre pantecele anterioare ale celor 2 digastrici,
superficiali de m milohiodian.
Aduna limfa de la reg mentoniera, buza inferioara, incisivii inf si gingia corespunzătoare,
planseul bucal, o parte din limfaticele limbii.
Limfaticele ggl capului se varsa in ggl cervicali profunzi.

In int cercului limfatic avem:

1. ggl retrofaringieni (intre faringe si lama.prevertebrala a fasciei cervicale) aduna limfa de la
cavit nazala, sinusurile paranazale, valul palatin, urechea medie si de la portiunea nazala si
orala a faringelui. Drenează tot in ggl cervicali profunzi. Inflamatia ggl retrofaringieni sau
infectii ale lor pot migra in mediastinul posterior.
2. Ggl bucali se gasesc la nivelul fetei, pe calea vaselor faciale. Sunt inconstanti si se varsa de
obivei in ggl submandibulari
3. Ggl linguali pe calea vadelor linguale si de asemenea sunt inconstanti, primesc limfatice
de la limba si dreneqza in ggl submandibulari sau direct in ggl cervicali profunzi.

Ggl limfatici cervicali sunt superficiali si profunzi.

Cei superficiali se gasesc de-a lg VJE, pe fata superficiala a m SCM. Ei colecteaza limfa
regiunilor superficiale ale gatului si se varsa in cei profunzi.
Ggl cervicali profunzi se gasesc de-a lg VJI. Ei reprezinta statie centrala ( in ei de varsa toate
limfaticele capului si gatului, direct sau indirect). Primesc toate limfaticele capului, ale ggl
cerv superficiali si limfativele de la viscerele gatului.
Acest lanț ggl se intinde de la locul unde VJI e i crucisafa de pantecele pist al digastricului
pana inde VJI e incrucisata anterior de omohioidian. Dintre acesti ggl profunzi, 2 sunt
constanți: ggl jugulo.digastrix (intre pantecele post al digastticului si VJI) si ggl
jugulo.omohioidian (deasupra incrucisarii VJI de omohioidian).
Unii sunt superiori unii inferiori.
Cei superiori sunt de.a lg ram ext a n accesor (profund de SCM). Cei inferiori sunt sitiati in
reg supraclaviculara de.a lg vaselor transverse ale gatului.
Un ggl din acest gr inferior s.n Wirchoff-Troisier. Este prins de metastazele unui cancer
gastric.

Subiectul36

Plexul cervical ramuri sensitive

Plexul cervical

Se formeaza din anastomoza rr ventrale C1-C4. Din anastomoza lor rezulta 3 anse: ansa
atlasului (superioară C1-C2), ansa axisului (mijlocie C2-C3), ansa tirohioidiana (inferioara C3
C4).
Aceste 3 anse sunt situate profund de lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Este situat in dreptul primelor 4 vertebre cervicale, anterior de mm levator scapulae si
scalen mijlociu.
Ramurile sale sunt superficiale - senzitive si profunde - motorii.
Rr superficiale senzitive inerveaza pielea. Ele se desprind din ansele mijlocie si inferioara.
Aceste ramuri devin vizibile la mijlocul marginii posterioare a SCM în pct nervos Erb. Acest
pct e folosit ca reper pt anestezie. Sunt: n occipital mic, n auricular mare, n transvers al
gatului, cei 3 nn supraclaviculari.
1. N occipital mic se desprinde din ansa mijlocie. Are de obicei fb din C2. Din pct Erb urca
paralel cu marginea posterioara a SCM. Ajunge la nivelul regiunii occipitale unde perforeaza
lama superficiala a fasciei cervicale si da 2 ramuri: mediala pt pielea regiunii occipitale si
laterala pt pielea fetei mediale a pavilionului urechii.
2. N auricular mare se desprinde din ansa mijlocie deci are fb din r ventrale C2 C3. Din pct
Erb urca pe fata superficiala a SCM spre unghiul mandibulei unde perforeaza lama
superficiala a fasciei cervicale si da 2 ramuri: anterioara pt pielea regiunii parotideo-
maseterina si posterioara pt pielea ce acopera fața mediala a pavilionului si lobulul urechii.
3. N transvers al gatului din ansa mijlocie. Din pct Erb merge anterior pe fata externa a SCM.
ramurile lui ascendente si descendente inerveaza pielea regiunii anterioare a gatului si
pielea regiunii SCM.
4. Nn supraclaviculari provin din ansa inferioară. Sunt 3: medial, intermediar si lateral. Din
pct Erb coboara prin regiunea laterala a gatului. Sub forma unui trunchi comun si superior
de clavicula se separa cele 3 formatiuni mediala, intermediară si laterela. Cel medial
inerveaza pielea ce acopera manubriul sternal. Cel intermediar inerveaza pielea regiunii
infraclaviculare iar cel lateral e pt pielea regiunii superioare si anterioare a umarului.

Subiectul37

Plexul cervical ramuri motorii

Plexul cervical

Se formeaza din anastomoza rr ventrale C1-C4. Din anastomoza lor rezulta 3 anse: ansa
atlasului (superioară C1-C2), ansa axisului (mijlocie C2-C3), ansa tirohioidiana (inferioara C3
C4).
Aceste 3 anse sunt situate profund de lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Este situat in dreptul primelor 4 vertebre cervicale, anterior de mm levator scapulae si
scalen mijlociu.
Ramurile sale sunt superficiale - senzitive si profunde - motorii.
Ramurile motorii ale plexului cervical sunt ramuri profunde. Sunt ansa cervicala si n frenic.
Fb motorii din plexul cervical se mai desprind pt SCM, trapez, scaleni, mm prevertebrali si fb
motorii ale radacinii superioare ale ansei cervicale pe calea hipoglosului spre mm
geniohioidian si tirohioidian.
Ansa cervicala se formeaza din rr ventrale C1-C2, este situata anterior de MVN al gatului.
Anterior de v jugulara interna situata superior de tendonul intermediar al m omohioidian. Se
formeaza din 2 radacini: radacina inferioara e din C2-C3. Radacina superioara are fibre din
C1 dominant si mai putin C2 pe care de la baza craniului iau calea n hipoglos apoi se
desprind din n hipoglos la locul unde hipoglosul încrucișează artera carotida interna si apoi
radacina superioara coboară pe langa carotida interna si apoi pe langa carotida comuna, la
acestnivel fiind intre ACC si VJI

Rădăcina inferioara are fibre C2-C3 si coboara lateral de vena jugulara interna.
Ansa cervicala inerveaza mm infrahioidieni cu exceptia tirohioidianului pt ca tirohioidianul si
geniohioidianul sunt inervati prin fibre din radacina superioara ce merg pe calea n hipoglos.

N frenic origine C3-C5 in principal C4 (3, 5 n frenici accesori)

N frenici accesori se alătură radacinii principale. N frenic la gat coboara pe fata anterioara a
m scalen anterior. Medial de el este a cervicala ascendenta (din a tiroidiana inferioara). Este
incrucisat de m omohioidian. Inferior de incrucisare n frenic este incrucisat de vasele
transverse ale gatului si vasele suprascapulare. Medial de n frenic se gaseste MVNul gatului
si trunchiului tiro-cervical si a subclavie.
La baza gatului n frenic drept trece posterior de confluentul nervos jugulo-subclavicular.
Trece anterior de a subclavie unde fomeaza o buclă nervoasa in jurul a subclavii.

Pe dreapta în jurul a subclavii drepte sunt 3 bucle nervoase facute de frenic, lantul simpatic
cervical si laringeul recurent din vagul drept. Ansa frenicului are medial de el 2 bucle
nervoase ansa subclavie (lantul simpatic)
La baza gatului, n frenic stang se afla la distanta lateral de n vag stang. Încrucișeaza posterior
a toracica interna. Trece posterior si lateral de varsarea canalului toracic in confluentul
jugulo-subclavicular.
N frenic in torace insotit de vasele pericardo-frenice strabate mediastinul superior si
coboara intre pericardul fibros si pleura mediastinala. M frenic drept trece lateral de v
brahiocefalica dreapta si de VCS, ant de radacina plamanului drept. Intre pleura
mediastinala si pericardul fibros coboara impreuna cu vasele pericardo-frenice în raport cu
atriul drept pana la diafragm.
N frenic stang trece posterior de v brahiocefalica stanga între a carotida comuna si a
subclavie anterior de arcul aortic, anterior de radacina plamanului stang. Coboara apoi
împreuna cu vasele pericardo-frenice intre pleura mediastinala si pericardul fibros in raport
cu ventricului stang pana la diafragm.
Ramurile n frenic sunt senzitive: perdicardice si pt pleura mediastinala. Pt diaftagm -
motorii.
Frenicul emite ramuri frenicoa-bdominale. Inerveaza motor diafragma iar unele dintre ele
intră in cavitatea abdominala dupa ce trec prin diafragm si se opresc anastomozandu-se in
plexul celiac (plex vegetativ mare in jurul trunchiului celiac).
Loviturile in regiunea hipogastrica sunt interzise in artele martiale pt ca se pot declansa
reflexe ce pot omori persoana respectiva.
Din plexul celiac (vegetativ simpatic si parasimpatic) se desprinde plexul hepatic care ajunge
la ficat si vezica biliara. Pe calea plexului hepatic n frenic ajunge la caile biliare extrahepatice
si ficat. Durerile in pct colecistic (hipocondrul drept) iradiaza in sus, spre umar, in regiunea
scapulara si la baza gatului datorita originii n frenic in plexul cervical. Este singura durere
abdominala care iradaza in sus.
N frenic prin fibre senzitive inerveaza pleura mediastinala, pericardul fibros,pleura
diafragmatica.

Subiectul38

Sinusul carotic – definitie, situatie, structura, inervatie, raporturi,

corelatii clinice.
Sinusul carotic
Sunt 2 formatiuni reflexogene situate in peretele a carotide comune la bifurcatia ei in
carotida interna si externa. Sinusul carotic contine baro-receptori (receptori sensibili la
modificările de presiune; va fi stimulat de cresteri ale presiunii arteriale si la presiune/
lovire/ masaj extern).
In artele marțiale este interzisa lovirea regiunilor gatului pt ca presiunea/masajul/lovirea
sinusului carotic declanseaza reflex cardiac depresor. Acest reflex are ca urmare scaderea
presiunii arteriale, frecventei cardiace si pana la oprirea activitatii cordului. Acest reflex s.n
reflex sinusal. Calea aferenta este reprezentata de fibrele viscerosenzitive ale n
glosofaringian (r carotica). Calea eferenta a reflexului sinusal este formata de vag. Vagul este
deprimant al activitatii inimii.

Subiectul39

Glomusul carotic – definitie, situatie, structura, inervatie, raporturi,

corelatii clinice. Alte formariuni glomice – enumerare.
Glomusul carotic este o formatiunea reflexogena receptoare de 5-7 mm lungime, de 2.5-4
mm latime, inconjurat de o capsula. Acesta capsula trimite septuri conjunctive care separa
lobulii glomusului carotic. Acesti lobuli contin celule glomice si celule de sustinere. Celulele
glomice contin o serie de peptide precum enkefalina, bombesina, neurotensina. Contin si
amine dopamina serotonina catecolamine.
Glomusul carotic contine chemoreceptori stimulati de modificări ale concentratiilor
sangvine ale diverselor substante din sangele care circula in carotida comuna. Este stimulat
de hipoxie. E stimulat de hipercapnie, cresterea concentratiei de CO2, scaderea pH.ului.
Aceste modificari declanseaza reflexul care determina cresterea ratei si volumului
ventilatiei. Acest glomus carotic are dimensiuni mai mari la copii, scade in dimensiuni la
batrani si creste in dimensiuni la persoanele cu afectiuni pulmonare cronice. De asemenea
creste la persoanele care traiesc la altitudine crescuta.
Glomusul caroric este inervat de ramura carotica a n glosofaringian si de n vag (amandoua
formatiunile receptoare sunt vascularizate de ramuri fine din carotida externa si mai
primesc si fibre simpatice postggl din ggl simpatic cervical superior care ajung la aceste
formațiuni receptoare dupa ce s-au desprins din plexul simpatic pericarotic.

Subiectul40
Nn. III, IV si VI, origini, traiect, raporturi, teritorii de inervatie
Nervii 3 4 6 sunt n somatomotori.

Nervul oculomotor are:

Origine reala: a fb somatomotorii in nucleul n oculomotor din mezencefal. Langa el, foarte
aproape, este nucleul accesor al oculomotorului Edinger-Westphal (fb preggl parasimpatice).
Originea aparentă: se gaseste pe fata anterioara a mezencefalului, in santul peduncular
medial.
Dupa ce n oculomotor iese din encefal este invelit intr-o teaca formata de dura mater, teaca
comuna pt n cranieni 3 4 6. Impreuna cu n trohlear si abducens se intreapta in raport cu fata
posterioara a stancii temporalului si strabat peretele lateral al sinusului cavernos. Traiectul
prin sinusul cavernos explica paralizia lor totala sau partiala in tromboflebita de sinus
cavernos
N 3 4 6 impreuna cu n oftalmic din 5 intra in orbita prin fisura orbitala superioară.
N oculomotor se imparte in 2 ramuri (superioara si inferioara). Ramura superioara trece
superior de inelul tendinos comun (tendonul de pe care pleaca toti mm extrinseci) lateral si
apoi superior de a oftalmica si n optic, lipit de m drept superior. Inerveaza m drept superior
si ridicătorul pleoapei superioare. Inerveaza dreptul superior si ridicatorul pleoapei
superioare. Ramura inf trece pe sub inelul tendinos comun si inerveaza mm drept medial,
oblic inferior si drept inferior al gl ocular.
Fibrele parasimpatice ale oculomotorului fac sinspsa in ggl ciliar. Ggl ciliar este un ggl
parasimpatic periferic situat in orbita, lateral de n optic si medial de m drept lateral. Fibrele
postggl parasimpatice ajung pe calea n ciliari scurti si se duc la m ciliar si m irisului. Fb
circulare ale acestora, răspunzătoare de mioza si acomodarea la aproape.

N trohlear: originea reala in nucl n trohlear din mezencefal.

Orig aparenta pe fata posterioara sub coliculul cvadrigemen inferior.
El inconjoara lateral mezencefalul, trece inferior de corpul cerebelului, ajunge in raport cu
fata anterioara a pedunculului cerebral, inferior de tractul optic si superior de pedunculii
cerebelosi mijlocii.
Invelit impreuna cu 3 si 6 de o teaca comuna a durei mater trece pe fata posterioara a
stancii temporalului, strabate sinusul cavernos. Patrunde in orbita prin fisura orbitala
superioara. In orbita el încrucișează ramura superiara a n oculomotor si se distribuie m oblic
superior. N trohlear trece superior de inelul tendinos comun.

N abducens are origine reala in nucleul somatomotor din tegmentul pontin.

Originea aparenta in santul bulbo-pontin superior de piramida bulbara. Impreuna cu n 3 si 4
trece pe fata posterioara a stancii temporalului. Strabate sinusul cavernos unde se gaseste
aproape de ACI. Si trece prin fisura orbitala superioara, medial de m drept lateral pe care il
inerveaza.

Subiectul41

N. V, origini, traiect, raporturi, ramuri, teritorii de inervatie

N trigemen e un n mixt cu fb somato-senzitive si fb branhiomotorii pt ca inervează mm

derivati din arcurile branhiale.
Fibrele senzitive au origine in ggl trigeminal Gasser care se gaseste in cavumul trigeminal la
nivelul impresiunii trigeminale de pe fata anterioara stancii temporalului. Fb senzitive ale n
trigemen sunt somato-senzitive si inerveaza piele si mucoase.
Oftalmicul din treimea superioara a fetei pana la la comisura palpebrala laterala, maxilarul in
treimea mijlocie intre comisura palpebrala lat si comisura bucala iar n mandibular in treimea
inferioara a fetei.
Are 3 rr
1. N oftalmic strabate sinusul cavernos, in raport cu peretele lateral al acestuia, dupa care
intra un orbita prin fisura orbitala superioara.
Ramurile n oftalmic:
1. N lacrimal
2. N frontal da supratrohlear, supraorbital,
3. N nazo.ciliar
N oftalmic emite 3 ramuri.
1. N lacrimal inerveaza senzitiv gl lacrimala, conjunctiva pleoapei superioare si pielea partii
laterale a pleoapei superioare. N lacrimal se anastomozeaza (da ram comunicanta) cu n
zigomatic care e ramura a n maxilar.
2. N frontal se aseaza pe m ridicator al pleoapei superioare. Din el se desprind: n
supraorbital si n supratrohlear. N supraorbital iese prin gaura supraorbitala, inerveaza
conjunctiva pleoapei superioare, piele pleoapei superioare, sinusul frontal si pielea fruntii. N
supratrohlear este cea mai mediala ramura a oftalmicului. N supratrohlear inerveaza pielea
frunții si pielea de la rădăcina nasului
3. N nazo-ciliar cea mai mediala ramura a n oftalmic. Se afla la început sub m drept superior.
Trece intre oblicul superior si m drept medial. Da 5 ramuri:
1. N ETMOIDAL POSTERIOR strabate gaura etmoidala posterioara si inerveaza celulele
etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal
2. N ETMOIDAL ANTERIOR strabate gaura etmoidala anterioara si prin lama ciuruita
ajunge in cavitatea nazala. Da rr nazale interne pt mc nazala situata anterior de
cornetele nazale si pt partea anterioara a septului nazal osos.
3. RR NAZALE:
a. laterale pt partea anterioara a peretelui lateral al cavitatii nazale.
b. mediale pt partea anterioara a septului nazal
c. rr nazale externe pt vf si aripa nasului.

4. N INFRATROHLEAR - are traiect pe sub bucla pe care o face m oblic superior si se

indreapta spre unghiul intern al ochiului, inervand: sacul lacrimal, caruncula
lacrimala, da rr palpebrale pt pleoapa superioara si inferioara.

2. N maxilar - strabate sinusul cavernos in raport cu peretele lateral al acestuia, trece prin
gaura rotunda si ajunge in fosa pterigo-palatina pe care o strabate dinspre posterior spre
anterior si patrunde in orbita prin fisura orbitala inferioara
Ramurile n maxilar:
1. meningee medie pt dura mater din fosa craniana mijlocie
2. nn pterigo-palatini ce strabat ggl pterigo-palatin
3. N ZIGOMATIC din n maxilar in fosa pterigo-palatina. Trece prin fisura orbitala inferioara,
pe peretele lateral al orbitei. Se anast cu n lacrimal si da ramuri: n zigomatico-temporal
trece prin gaura omonima si se distribuie la pielea reg tempotale. N zigomaticofacial trece
prin gaura omonima si inerveaza pielea situata superior de osul zigomatic.
4. N INFRAORBITAL ce strabate santul si canalul infraorbital, gaura infraorbitala prin care
iese si inerveaza pielea pleoapei inferioare, a nasului, piele buzei superiare, pielea obrazului.
Rr sale s.n nervi alveolari superiori: post, mijl, ant, pt dintii superiori. Se anast si formeaza
plex dentar superior.
Rr nazale externe pt fata laterala a nasului si aripa nasului. rr nazale interne pt pielrea
vestibulului nazal
Rr labiale superioare pt pielea si mucoasa buzei superioare.
N mandibular trece prin gaura ovala in fosa infratemporala. Contine fb senzitive si fb
branhiomotorii pt : mm masticatori, pantecele anterior al digastricului, mm milohioidian,
tensorul valului palatin si tensor timpani. Ramurile n mandibular:
1. r meningeala ce trece prin gaura spinoasa cu a meningee medie si inerveaza dura
mater din fosa craniana mijlocie, sinusul sfenoidal si celule mastoidiene.
2. n maseterin strabate incizura mandibulara cu vasele maseterine (a maseterina r din a
maxilara) si inerveaza m maseter.
3. nn temporali profunzi urca profund de m temporal
4. n pterigoidian lateral
5. n pterigoidian medial
6. N BUCAL trece printre cele 2 capete de origine ale m pterigigoidian lateral, insotit de
a bucala. Ajunge lateral de m buccinator prin care trece si inerveaza prin fb senzitive
pielea si mucoasa obrazului
7. N AURICULO-TEMPORAL trece intre colul mandibuleisi ligamentul sfeno-mandibular.
Ajunge in regiunea parotideo-maseterina. Prin radacinile sale inconjoara a meningee
medie. N total senzitiv, da rr pt articulatia temporo-mandibulara, pt meatul acustic
extern si pt membrana timpanului, r parotidiana pt parotida. Urca in regiunea
temporala unde insoteste vasele temporale superficiale si inerveaza prin r temporale
superficiale pielea regiunii temporale. Mai da n auriculari anteriori pt pielea
pavilionului urechii.
8. N LINGUAL trece printre cei 2 mm pterigoidieni, lateral si medial, anterior si medial
de n alveolar inferior. Se arcuieste spre planseul bucal si se termina cu ramuri pt
limba si pt planseul bucal. In planseul bucal se incrucis cu ductul gl submandibulare.
Da rr linguale pt mucoasa celor ⅔ ant ale limbii dar inerveaza senzitiv toata mucoasa
fetei inferioare a limbii si mucoasa planseului bucal.
In planseul bucal de rr senzitive pt gl sublinguala si senz pt submandibulara. El
stabileste anast importanta cu n choarda timpanului, a.i fb PS din n choarda
 timpanulului vor insoti n lungual in planseul bucal pt a face sinapsa in ggl PS periferic
submandibular sau sublingual.
!!! fb senzitive gustative din ⅔ anterioare ale limbii vor urma traseul invers (de la
limba intra in rr linguale ale n lingual si apoi invers se duc pe n choarda timpanului,
se indreapta catre bulb, la nivelul trunchiului solitar din bulb unde e al 2lea neuron.
N choarda timpanului conduce 2 tipuri de fb PS pt glandele salivare si senzoriale
gustative pt ⅔ ant ale limbii. N lingual da o ramura care merge catre mucoasa
planseului bucal - n sublingual- destinat gl si mucoasei sublinguale. N lingual vine
dinspre posterior si da rr pt mucoasa valului palatin si pt tonsila palatina.
9. N ALVEOLAR INFERIOR contine fb senzitive si branhiomotorii. Intra prin gaura
mandibulara in canalul mandibular impreuna cu a alveolara inferioara. Aici formeaza
un plex dentar inferior pt dintii inferiori. El emite si rr gingivale inferioare si emite n
milohioidian ce strabate santul omonim si inerveaza prin fb branhiomotorii m
milohioidian si pantecele anterior al digastricului.
10. N MENTAL - r terminala din alveolar inferior- iese prin gaura mentala sub al 2lea
premolar si inerveaza pielea mentonului si pielea si mucoasa buzei inferoare. Este
excluziv senzitiv. Inerveaza pielea mentonului, pielea si mucoasa buzei inferioare.

Subiectul42
N. VII origini, traiect, raporturi, teritoriu de inervatie

Nervul facial este un nerv mixt.

Componenta fibrilara:
1. Fibre viscerale eferente speciale. Ele se cheama branhiomotorii (pt mm derivati din arcul
2 branhial). Au origine reala in nucleul motor al n facial, in punte. Aceste fb motorii
inerveaza pantecele posterior al digastricului si m stilohioidian, In urechea medie, m scaritei
si mm mimicii (toti inclusiv mm pavilionului urechii, platysma).
2. Fb viscerale eferente generale preggl parasimpatice pt gl exocrine: toate gl capului, cu
exceptia gl parotide si gl exocrine din pielea capului (sudoripare, sebacee). Se duc la gl
lacrimala, gl mucoasei nazale, palatine, bucale, faringiene(origine in nucleul lacrimo-muco-
nazal din punte, iau calea n pietros mare din facial si apoi calea n canalului pterigoidian cu
care intra in fosa pterigo-palatina pt a face sinapsa in ggl pterigo-palatin)
Fb preggl PS vegetative generale ....
Aceste fibre au origine in nucleul salivator superior din punte. Aceste fibre merg prin n
choarda timpanului (7 bis intermediar Wrisberg care formeaza radacina senzitiva a n facial
desi are si fb PS motorii)
N 7 simplu se considera radacina motorie prin fb branhiomotorii.
Cea mai importanta ramura a n 7 bis intermediar Wrisberg este n choarda timpanului. Pe
calea lui merg fb preggl PS cu origine in nucleul salivator superior . N choarda timpanului
intra prin fisura pietro-timpanica Glasser in fosa infratemporala pt ca se anastomozeaza cu n
lingual. Imprumuta calea n lingual pt a ajunge in planseul bucal. Fac sinapsa in ggl PS
periferic SM/SL. Dupa sinapsa rezulta fibre postggl PS scurte care inerveaza secretomotor gl
salivare submandibulara si sublinguala.
3. Fb viscerale aferente speciale - pt gust. Inerveaza 2/3 ant limba si mucpasa palatina.
Aceste fibre iau calea n choarda timpanului (radacina senzitiva). Originea reala a fb
senzoriale gustative (senzitive speciale) este in ggl geniculat. Al doilea neuron se afla in
nucleul tractului solitar din bulb.
4. Fibre somatice aferente generale - exteroceptive de la o mica arie cutanata a pavilionului
urechii. Au origine reala in ggl geniculat si ele merg tot pe calea n choarda timpanului.
Originea aparenta

Traiectul n7:
N 7 si 7 bis se indreapta spre fata postero-superioara a stancii temporalului, prin porul
acustic intern prin care n 7 trece catre/ de la meatul acustic intern. Fundul meatului e
impartit de o placuta osoasa

In stanca, prin cadranul antero-superior, n facial intra prin canalul n facial Fallopio. Canalul n
facial are 3 parti: labirintica, timpanica si mastoidiana.
Partea labirintică trece intre melcul osos si vestibulul osos. Este orizontală,perpendiculara
pe axul stancii temporalului.
 Dupa partea labirintica este primul genunchi unde se gaseste ggl geniculat.
Partea timpanica corespunde peretelui medial al cavitatii timpanice. Urmează al 2lea
genunchi (cel inferior).
Partea mastoidiana este verticala, situata profund in mastoida si aceasta portiune paraseste
craniul prin gaura stilo-mastoidiana. Apoi intra in gl parotida unde se gaseste ca cel mai
superficial intre elementele vasculo-nervoase. Aici se termina formand plexul parotidian din
care se vor desprinde rr sale terminale, destinate mm mimicii.
Re colaterale sunt intrapietroase si extrapietroase.
Ramurile intrapietroase:
1. N pietros mare
2. N scaritei
3. N choarda timpanului
1. N pietros mare iese din stâncă pe fata anterioara a stancii, prin hiatusul n pietros mare,
apoi strabate canalul n pietros mare de pe fata anterioara a stancii. Ajunge in aria gaurii
rupte unde se uneste cu n pietros profund, formeaza n canalului pterigoidian (vidian). Acest
nerv strabate canalul cu acelasi nume. Canalul se deschide in peretele posterior al fostei
pterigo-palatine. Fibrele preggl PS ale n pietros mare fac sinapsa in ggl pterigo-palatin
Fb postggl PS iau calea n zigomatic. Apoi n zigomatic se anastomozeaza cu n lacrimal si astfel
fb postggl PS din 7 ajung la gl lacrimala.
Pe nervii palatini mare si mici, coboara prin canalele palatine mare si mici si ajung la
mucoasa palatului dur si moale, unde inerveaza gl mucoasei palatine (gl ale mucoasei
bucale).
O parte din fb postggl iau calea n faringian si se duc la gl mucoasei faringiene.
2. N scaritei se desprinde din n facial si patrunde in urechea medie si inerveaza prin fb
branhiomotorii m scaritei (m stapedius)
3. N choarda timpanului se desprinde din n facial deasupra gauroo stilo.mastoidiene,
patrunde in canaliculul corzii timpanului, ajunge pe peretele posterior al urechii medii
(cavitatii timpanice) apoi descrie o curba si ajunge pe peretele anterior al cavitatii timpanice,
intre ciocan si nicovala, iese din craniu prin fisura pietro-timpanica Glasser. Intra in fosa
infratemporala. Aici se anastomozeaza cu n lingual si ajunge impreuna cu n lingual in
planseul bucal. N choarda timpanului contine :
1. Fb gustative viscerale aferente speciale 2/3 anterioare ale limbii cu orig in ggl geniculat
2. Fb preggl PS pt gl salivare (SM si SL) cu orig in nc salivator superior.
....
Ramurile extrapietroase:
1. Ramura digastrica cu fb branhiomotorii pt pantecele posterior al digastricului
2. Ramura stilo-hioidiana ce contine fb branhiomotorii pt m stilohioidian.
3. Fb somatice aferente generale pt pielea urechii externe (o zona a pielii urechii externe -
Ramsay Hunt). Merg pe calea n choarda timpanului.

Ramurile terminale iau nastere in grosimea gl parotide (plex parotidian)

1. Rr temporale pt mm mimicii din etajul superior al fetei (eg pantecele frontal al m occipito-
temporal, orbicular al pleoapelor, mm auriculari)
2. Rr zigomatice destinate mm mimicii din etajul mijlociu al fetei
3. Rr bucale pt m buccinator, rizorius, m orbicular al gurii, m nazal
4. R marginala a mandibulei pt mm regiunii mentoniere si mm mimicii ai buzei inferioare.
5. R cervicala (ramus colli) pt m platysma.
Aceste r terminale contin fb branhiomotorii .

Subiectul43

Nn. IX origini, traiect, raporturi, teritorii de inervatie.

N glosofaringian
COMPONENTA FIBRILARA
1. Fb viscerale eferente speciale (branhiomotorii) cu origine reala in nucleul ambiguu din
bulb. Aceste fibre inerveaza m stilofaringian.
2. Fb viscerale eferente generale parasimpatice cu origine in nucl salivator inferior din bulb,
destinate gl parotide.
3. Fb senzitive viscerale aferente speciale (gustative) de la mucoasa 1/3 posterioare a limbii.
Originea reala a acestor fibre e in ggl inferior de pe traiectul n glosofaringian iar
deutoneuronul e in nucleul tractului solitar din bulb.
4. Fb sezitive somatice aferente generale exteroceptive pt urmatoarele mucoase: mucoasa
nazo- si oro-faringelui, mucoasa palatului moale (a valului palatin), mucoasa 1/3 posterioare
a limbii. Originea reala este in ggl superior de pe traiectul n glosofaringian. Da ramuri si pt
mucoasa tubei auditive, mucoasa cavitatii timpanice si mucoasa tonsilei palatine.
Deutoneuronul e in nucleul tractului spinal al n trigemen.
5. Fb interoceptive (viscerale aferente generale) care conduc sensibilitatea interoceptiva de
la sinusul carotic si glomusul carotic. Originea reala e in ggl inferior iar deutoneuronul este in
nucleul dorsal senzitiv al glosofaringianului din bulb.
Originea aparenta a n glosofaringian este in santul colateral dorsal sau retroolivar.
TRAIECT, RAPORTURI
N glosofaringian iese din craniu prin compartimentul antero-medial al gaurii jugulare
impreuna cu 10 si 11. Coboara in spatiul laterofaringian, in compartimentul retrostilian ( se
gasesc ACI, VJI, ultimii 4 nn cranieni si ggl simpatic cervical superior).
La acest nivel coboara intre ACI si VJI adica lateral de ACI. Încrucișează ACI si trece pe fata
profunda a m stilo-faringian,de-a lungul caruia coboara (mare parte din traiect e aproape de
m stilofatingian pe care il si inerveaza). Trece pe fata profunda a stiloglosului, intre stiloglos
si constrictorul superior al faringelui si patrunde in peretele faringian prin constrictorul
superior si se îndreaptă spre rădăcina limbii unde se termina.

RAMURILE M GLOSOFARINGIAN
1. N timpanic Jacobson ~ se desprinde din ggl inferior al glosofaringianului, trece prin
camalul timpanic in cavitatea timpanica unde formeaza plexul nervos timpanic. Din pl nerv
timp se desprind:
1. N pietros mic
2. Nn carotico.timpanici
3. Ramura tubara pt mucoasa tubei auditive
1. N pietros mic contine fb PS ale glosofaringianului. Iese din stanca temporalului
prin hiatusul n pietros mic. Merge prin santul n pietros mic, de pe fata anterioara a stancii
temporalului. Prin gaura ovala intra in fosa infratemporala. Aici fb sala PS fac sinapsa in ggl
otic iar fb postggl iau calea n auriculo-temporal pt a ajunge la gl parotida pe care o inerveaza
secretomotor

2. Nn carotico-timpanici reprezinta componenta simpatica a plexului timpanic. Sunt

destinati mucoasei cavitatii timpanice si s.n carotico-timpanici pt ca sunt destinati peretelui
carotidei interne (vasomotorii)

3. Ramura tubara pt mucoasa tubei auditive.

2. Ramura carotidiana coboara pe ACI, contine fibre viscero-senzitive si se distribuie

sinusului carotic si glomusului carotic.
3. Rr faringiene se anastomozeaza in peretele faringelui cu ramurile faringiene din vag si cu
ramurile laringo-faringiene ale simpaticului cervical si impreuna formeaza ,in peretele
faringelui, plexul nervos faringian. Prin rr sale faringiene care sunt senzitive, glosofaringianul
inerveaza mucoasa nazo- si oro-faringelui si mucoasa valului palatin. Prin rr sale faringiene
vagul inerveaza m constrictor.
4. Ramura pt mm stilofaringian care contine fb branhiomotorii
5. Rr tonsilare pt mucoasa tonsilelor palatine si contribuie la formarea plexului amigdalian
prin anastomoza cu rr tonsilare din n palatini mici. Inerveaza si mc palatului moale si a
istmului oro-faringian (reg dintre arcurile palatine si radacina limbii)
6. Rr linguale care contin fb senzitive generale si fb senzoriale gustative pt mc 1/3 post a
limbii.
Subiectul44

Nn. X origini, traiect, raporturi, teritorii de inervatie

Nervul vag
COMPONENTA FIBRILARA
1. Fb viscerale eferente speciale (branhiomotorii ) cu origine reala in nucleul ambiguu din
bulb. Sunt destinate mm constrictori ai faringelui, mm intrinseci ai laringelui, mm palatului
moale (exceptie: tensorul valului palatin, din trigemen, n mandibular)
2. Fb viscerale eferente generale preggl PS cu origine in nucleul dorsal al vagului din bulb de
unde pleaca fb destinate musculaturii netede din peretii organelor din torace si tubul
digestiv, pana la 2/3 dreapta cu 1/3 stanga a colonului transvers plus ficat, pancreas, cai
biliare extrahepatice, splina, rinichi si ureter si tot felul de gl exocrine care se gasesc in
mucoase (arborele bronsic, mc tubului digestiv si gl exocrine din peretele laringelui si
faringelui).
3. Fb somatomsenzitive care conduc sensibilitate somatica generala exteroceptiva. Au
origine reala in ggl superior de pe traiectul vagului si se distribuie la o mica zona a
pavilionului urechii externe. Se mai distribuie mucoasei de la radacina limbii, apoi mucoasa
laringo-faringelui si mucoasa laringelui in întregime.
4. Fb viscerale aferente generale (interoceptivitate) cu origine reala in ggl inferior al vagului
care culeg sensibilitatea interoceptivă de la toate organele pe care le inerveaza
visceromotor. Vagul are fibre si pt glomusul si sinusul carotic. Se desprinde din vag si se
alatura ramurii carotice a glosofaringianului.
5. Fb viscerale aferente speciale culeg sensibilitatea gustativa de la rădăcina limbii, epiglota
si valecule epiglotice. Au origine reala tot in ggl inferior al n vag.

TRAIECT, RAPORTURI
N vag iese din craniu prin gaura jugulara. El se gaseste in unghiul diedru posterior dintre ACI
si VJI , impreuna cu care formeaza MVN al gatului. La nivelul gaurii jugulare, vagul prezinta
ggl superior iar ggl inferior e imediat sub gaura jugulara. Împreună cu carotida si jugulara e
invelit in teaca carotica. In spatiul retrostilian glosofaringianul se gaseste medial de vag, n 11
lateral de vag si hipoglosul posterior de vag.
Din spatiul retrostilian el va cobori alaturi de jugulara interna si alaturi de ACC in trigonul
carotic unde de afla tot in unghiul diedru posterior intre cele 2 vase formand MVNul gatului.
La acest nivel MVNul gatului se gaseste anterior de m scalen anterior si medial de n frenic. N
vag, impreuna cu vasele, coboara in regiunea SCM. La acest nivel, impreuna cu carotida
comuna si jugulara interna, sunt acoperite de m SCM. Lantul simpatic cervical se gaseste
posterior de MVNul gatului.

De la baza gatului raporturile celor 2 nn vagi difera:

• N vag drept incruciseaza anterior artera subclavie. La acest nivel emite n laringeu
recurent drept. La acest nivel anterior de vag se gaseste vena sublcavie. Vagul cand a trecut
anterior de a subclavie si a emis n laringeu recurent dr. Lateral de vag si laringeu mai sunt 2
anse nervoase: subclaviculara formata de lantul simpatic si ansa formata de n frenic. Apoi n
vag drept coboara in mediastinul superior, in contact cu pleura mediastinala dreapta.
Incruciseaza posterior vena brahiocefalica dreapta si coboara posterior si de VCS.
Incruciseaza si crosa venei azygos fata de care trece medial. Trece posterior de pediculul
pulmonar drept si ajunge lateral de esofag. Cand cei 2 vagi ajung lateral de esofag, in
mediastinul posterior ei se anastomozeaza in jurul esofagului si formeaza plexul
periesofagian, care se va imparti in cele 2 trunchiuri vagale anterior si posterior care trec
împreuna cu esofagul prin hiatusul esofagian al diafragmei.
• N vag stang in torace: la baza gatului se gaseste intre ACC si a subclavie stanga.
Coboara in mediastinul superior intre cele 2 artere. Trece posterior de vena brahiocefalica
stanga. Coboara in contact cu pleura mediastinala stanga si apoi coboara anterior de arcul
aortic unde enite n laringeu recurent stang apoi trece posterior de pediculul pulmonar stang
si in mediastinul posterior ajunge lateral de esofag. Aici se anastomozeaza cu vagul drept
formand plexul periesofagian, care mai jos se imparte in cele 2 trunchiuri vagale, care trec
impreuna cu esofagul prin hiatusul esofagian.

RAMURILE N VAG
La gât , in torace, tr vagale
I. LA GÂT:
1. R meningeala pt dura mater din fosa craniana posterioara
2. R auriculara ~ singura ramura cutanata a vagului care inerveaza o mica zona din pielea
pavilionului urechii.
3. Ramuri faringiene participa la formarea plexului faringian situat in peretele faringelui.
Ramura faringiana a vagului contine fibre branhiomotorii pt msc constrictori ai faringelui, pt
mm palatului moale cu excepția tensorului valului palatin, fibre senzitive pt mucoasa partii
laringiene a faringelui si fb parasimpatice pt glandele mucoasei faringiene
4. Rr cardiace cervicale superioare si inferioare care intra in alcatuirea plexului cardiac.
5. N laringeu superior se gaseste medial de artera carotida interna. El coboara intre faringe
si MVNul gatului. Da 2 ramuri: una externa si una interna.
● Ramura externa inerveaza m cricotiroidian al laringelui.
● Ramura interna perforeaza mb tirohioidiana si inerveaza mucoasa portiunii
supraglotice a laringelui (deasupra plicilor vocale). Ramura interna ridica mucoasa si
formeaza plica n laringeu superior.
6. N laringeu recurent
● Drept se desprinde din vag cand acesta trece anterior de a subclavie. La acest nivel,
ansa pe care o formează in jurul a subclavii are urmatoarele raporturi: lateral e ansa
sublcaviculara si ansa n frenic. Medial trec n cardiaci cervicali inferiori. Inferior e
cupula pleurei . N laringeu recurent drept urca si se aseaza posterior de trahee si
lateral de esofag. Urca până la baza lobului tiroidian unde se incruciseaza cu a
tiroidiana inferioara.
● N laringeu recurent stang se desprinde din n vag in mediastinul superior, cand vagul
trece anterior de arcul aortei. Urca in unghiul dintre trahee si esofag, pana la baza
 lobului tiroidian unde se incruciseaza cu artera tiroidiana inferioara. Da ramuri pt
trahee si esofag. Da n laringeu inferior *ram terminal si inerveaza: toti mm laringelui
cu exceptia cricotiroidianului, mc cavitatii infraglotice a laringelui*
II. IN TORACE
Sunt ramuri bronsice, cardiace, esofagiene.
1. Ramurile bronsice intra in alcatuirea plexului nervos pulmonar, organizat in 2 componente
anr si pst
2. Rr cardiace intra in alcatuirea plexului cadiac.
3. Rr esofagiene formeaza plexul periesofagian

III. TRUNCHIURILE VAGALE

Tot in torace, mai jos din plexul periesofagian se formeaza trunchiurile vagale anterior si
posterior. Coboara impreuna cu esofagul prin hiatusul esofagian al diafragmei. Tr vagale vor
da nastere rr gastrice ant si pst, rr hepatice pt ficat si cai biliare, rr celiace ce intra in
alcatuirea plexului celiac, rr renale pt rinichi.

IMPLICATII CLINICE
1. Sincopa vago-vagala este un incident care apare la punctia pleurala sau peritoneala. Prin
stimularea terminatiilor senzitive vagale ale foitei viscerale a seroaselor respective.
Sincopa = scaderea brusca a frecventei cardiace si a tens arteriale, deseori cu pierderea
starii de constienta.
2. Reflexul depresor cardiac la lovirea/stimularea sinusului carotic
3. Leziunea unilaterala de nblaringeu recurent determina disfonie, bilateral etermina afonie
si dispnee.

Subiectul45

Nn. XI si XII, origini, traiect, raporturi, teritorii de inervatie.

Nervul accesor

Radacina spinala a n accesor se formeaza sin fibre din coarnele anterioare C1-C5 ce urca
impreuna cu aa vertebrale prin gaura ocipitala mare.
Radacina bulbara provine din nucleul ambiguu, fiind formata din fibre branhiomotorii.
Nucleul ambiguu este un nucleu branhiomotor deoarece fibrele inerveaza mm derivati din
arcurile branhiale.
Cele 2 radacini se unesc si ies prin gaura jugulara, apoi se separa. Fibrele din radacina
spinala dau ramuri externe ce inerveaza mm SCM si trapez. Fibrele din radacina bulbara
intra in n vag (n accesor e accesor al vagului) si se distribuie mm laringelui.

N hipoglos e un n cranian cu fibre somatomotorii.

Originea reala a fb sale somatomotorii se gaseste in nucleul motor al n hipoglos din bulb.
Acest nucleu se gaseste superficial pe fata posterioara a bulbului. Aceste fibre
somatomotorii inerveaza mm limbii. Mm limbii sunt intrinseci (in limba) si extrinseci
(ancoreaza limba de alte structuri).
1.Genioglosul pleaca de la spina mentala in limba.
2. Hioglosul
3. Stiloglos pr stiloid- limba
4. Palatoglos
Mm limbii sunt intrinseci si extrinseci. Cei extrinseci sunt genioglos, hioglos, stiloglos si
palatoglos.
M palatoglos e m al palatului moale.
N hipoglos inerveaza toti mm limbii cu o exceptie: palatoglosul (impreuna cu mm valului
palatin sunt inervati de vag, cu o exceptie - tensorul valului palatin). Asta datorita originii
embriologice diferite. Pe calea n hipoglos merg fibrele somatomotorii ale radacinii
superioare a ansei cervicale destinate mm geniohioidian si tirohioidian.
Originea aparenta e in santul preolivar (sant colateral ventral al bulbului).
In spatiul retrostilian se gaseste posterior de VJI si lateral de n vag. Se indreapta anterior
intre ACI si VJI. Încrucișează anterior ACI. In trigonul carotic el descrie o bucla cu
concavitatea superior. Aceasta ansa incruciseaza anterior ACI si ACE.
Iese din trigonul carotic si trece pe sub pantecele posterior al digastricului si m stilohioidian
si ajunge in trigonul submandibular. Aici se gaseste pe fata laterala externa a m hioglos
insotit de vena comitanta a n hipoglos. Hioglosul separa n hipoglos de a linguala. In
continuare hipoglosul trece printre mm hioglos si m milohioidian,ajunge in planseul bucal
unde se termina inervand musculatura limbii.
Implicatii clinice: leziuni ale n hipoglos determina devierea limbii spre partea lezata cand
pacientul este rugat sa scoata limba deoarece m genioglos isi pierde capacitatea de a
determina protruzia limbii.

Subiectul46
Glanda parotida, definitie, situatie, raporturi, inervatie
Gl parotida este cea mai mare gl salivara. Este situata in regiunea parotideo-maseterina si
acopera partial maseterul.
Ca sa se deschida in cavitatea bucala in dr molarului 2 superior in vestibulul bucal.
Gl parotida se gaseste in regiunea parotideo.maseterina. Acopera partial maseterul
Are 2 parti superficiala si profunda, unite la marginea posterioara a ramurii mandibulei pe
card o inconjoara.
Partea superficiala este acoperita la suprafata de piele, platysma si fascia parotidiana. Ea se
intinde superior pana la arcada zigomatica iar inferior pana la unghiul mandibulei. De pe fata
ei profunda pleaca ductul parotidian. Superior de care avem vasele transverse ale fetei si
inferior de care avem ramurile zigomatica si bucala ale n facial. Partea superficiala acopera
partial m maseter si fascia lui.
Partea profunda a glandei ocupa loja parotidiana.
Loja parotidiana:
Peretele posterior si medial este un perete musculo ligamentar format de pr mastoid pe care
se insera SCM si pantecele posterior al digastricului, pr stiloid cu insertia buchetului riolan.
Acest perete se intinde pana la fascia m pterigoidian medial, pana la ramura madibulei si la
lg sfeno-mandibular.
Peretele anterior- marginea posterioara a ramurii mandubulei acoperita de m maseter si m
perigoidian medial profund.
Peretele lateral e intins de la SCM si ramura mandibulei si e format de fascia parotidiana,
piele si intre fascie si piele avem rr din n auricular mare si ggl limfatici parotidieni
superficiali.
Superior, este artic temporo-mandibulara, m pterigoidian lateral si conductul auditiv extern.
Superior comunica cu regiunea infratemporala.
Peretele inferior al lojei este separat de loja submandibulara printr-o dependinta a lamei
superficiale a fasciei cervicale.
Partea profunda a glandei e invelita de o capsula fibroasa. Aceasta capsula este mai groasă
si mai rezistenta inferior si lateral si mai subtire posterior si medial.
Pt ca aici este mai subtire, ea trimite niste prelungiri:
1. O prelungire faringiana - profunda, spre peretele lateral al faringelui, trece intre lg
stilo-mandibular si sfeno-mandibular.
2. O prelungire superficiala intre SCM di digastric.
Raporturile partii profunde a gl parotide sunt raporturi extrinseci si intrinseci.
Raporturile extrinseci cele mai importante se realizeaza cu formațiunile situate postero-
medial: formatiunile din spatiul latero-faringian.
Raporturile intrinseci inseamna raporturi dintre elemente situate in grosimea gl parotide:
planul arterial, planul venos, planul nervos.
1. Planul arterial este format din a carotida externa si originile celor 2 ramuri terminale, a
temporala superficiala si a maxilara plus a auriculara posterioara.
2. Planul venos inseamna VJE, si cele 2 vv din care se formează (auriculara posterioara si
retromandibulara)
3. Planul nervos inseamna n facial si plexul parotidian al n facial si n auriculo-temporal si rr
din n auricular mare.
Aceste elemente vasculare si nervoase se grupeaza la periferia glandei in manunchiuri,
formand pediculio vasculeri si nervosi.
1. Pediculul posterior (stilo-mastoidian) este alcatuit din n facial si a stilomastoidiana (r din a
auriculara posterioara) si plexul parotidian. N facial e cel mai superficial element al
formațiunilor din gl parotida. El sta “ca un semn de carte” intre cele 2 parti ale parotidei.
2. Pediculul superior are a si v temporala superficiala si n auriculo-temporal. Artera si nervul
urca in regiunea temporala.
3. Pediculii inferiori sunt venosi. Reprezentati de vena retrimandibulara si VJE. V
retromandibulara se from din v maxilara si v temporala superficiala . VJE se form din vena
occipitala si v auriculara posterioara. La acest nivel, VJE perforeaza peretele inferior al lojei
parotidiene. Apoi VJE devine superficiala aparand pe SCM.
4. Pedicului medial carotidian format din a carotida externa si diviziunea ei in a temporala
superficiala și a maxilara. In acest pedicul intra si artera auriculara posteriora.
Artera auriculara posterioara impreuna cu venele auriculare posterioare mai formeaza un
alt pedicul posterior.
Un alt pedicul medial, situat profund de pediculul medial amintit mai sus este reprezentat
de artera si vena maxilara.
5. Pediculul anterior este reprezentat de vasele transverse ale fetei, de ductul parotidian si
de rr zigomatice si bucale ale n facial.

Ductul parotidian strabate gl parotida, se aseaza pe fata profunda a partii superficiale a

glandei,trece superficial de maseter, paralel cu arcul zigomatic,avand superior de el vasele
transverse ale fetei. Perforeaza m buccinator si se deschide in vestibulul bucal in dr
molarului 2 superior. Comunicare loja parotidiana loja paraamigdaliana.
Vascularizatie: rr parotidiene din a temporala superficiala, rr din a transversa a fetei de rr
din a auriculara posterioara.
Venele dreneaza in vena retromandibulara si vena jugulara externa.
Limfaticele dreneaza in ggl parotidieni care sunt superficiali si profunzi
Inervatia: simpatica, senzitiva si PS. Ca la submandibulara.

Subiectul47
Glandele salivare SM si SL - definitie, situatie, raporturi, inervatie
Glanda sublinguala se găsește pe planseul bucal, este o glanda tubulo-acinoasa si e de fapt
formata dintr-un pachet de glande, fiecare cu canalul ei excretor.
Aceasta glanda ridica mucoasa sublinguala formand plica sublinguala care incepe la nivelul
carunculei sublinguale. Aici se deschide canalul excretor al portiunii cele mai
reprezentatieve a gl sublinguale (cea mai mediala). La nivelul plicii sublinguale se deschid
canalele excretorii ale gl mici sublinguale. Spre deosebire de celelate gl salivare, gl
sublinguala nu are loja proprie. Este situata medial de corpul mandibulei, lateral de m
genioglos si superior de milohioidian.
Medial de glanda sublinguala, se afla ductul gl submandibulare si n lingual. La acest nivel n
lingual incruciseaza canalul excretor al gl submandibulare.
Posterior de gl sublinguala se afla ggl submandibular sau sublingual, parasimpatic atasat
morfologic n lingual dar atasat functional n facial.
Aceasta gl e vascularizata de a sublinguala, r din a linguala. Venele dreneaza in v linguala iar
limfaticele se varsa in ggl limfatici submandibulari. Aceste glande salivare (sublinguala si
submandibulara) primesc fibre senzitive din n mandibular dar au si inervatie parasimpatica
asigurata de fibre parasimpatice din n 7 bis intermediar Wrisberg, ramura lui cea mai
importantă, n choarda timpanului. Fibrele parasimpatice preggl au originea in nucleul
salivator superior din punte. Iau calea n choarda timpanului (7 bis intermediar Wrisberg) ai
trec in fosa infratemporala sunde se anastomozeaza cu n lingual. Fibrele parasimpatice din n
choarda timpanului iau calea n lingual pt a ajunge in planseul bucal. La ggl parasimpatic
periferic submandibular/sublingual fac sinapsa cu fibrele PS postggl ce inerveaza gl
submandibulara si sublinguala.

Gl submandibulara se gaseste in trigonul submandibular. Ea ocupa loja submandibulara.

Posterior comunica cu regiunea parotideo-maseterina.
Loja submandibulara e delimitata astfel:
1. Perete medial format de mm suprahioidieni si m hioglos, dispuși în 2 planuri. Superficial e
pantecele anterior al m digastric iar profund e m milohioidian si m hioglos.
2. Peretele inferior si lateral esteosos, corespunde fosei glandei submandibulare de pe
corpul mandibulei.
3. Peretele inferior si lateral - cel superficial- e alcatuit din piele, platysma si lama
superficiala a fasciei cervicale si ramuri din n transvers al gatului, ram superficisle din n facial
(fibre care inerveaza platysma) si vase superficiale.
Extremitatea posterioara a glandei ajunge in portiunea anterioara a regiunii parotideo-
maseterine. Cele 2 loji comunica. M milohioidian separa loja submandibulara de loja
sublinguala.
Raporturi:
Fata superficiala: superior in raport cu corpul mandibulei. Este acoperita de piele,platysma
si lama superficiala a fasciei cervicale. Pe lama superficiala se afla ramuri din n facial si
ramuri din n transvers al gatului iar intre gl submandibulara si lama superficiala se afla: ggl
limfatici submandibulari superficiali si vase submentale (din a faciala). Tot fata superficiala
are raport cu vena faciala.
Fata profunda a gl submandibulare este in raport cu n hipoglos, vasele linguale cu ggl
submandibulari profunzi si cu a faciala care urca pe fata profunda a gl. Aceasta porțiune
profunda e situata superior de m milohioidan, anterior in raport cu n lingual si cu gl
sublinguala. Medial de ea e m genioglos.

Anterior de ea are loc incrucisarea dintre ductul gl submandibulare si n lingual. La acest

nivel ea se gaseste in planseul bucal si aici m hioglos e medial (mai profund).

Ductul gl submandibulare s.n ductul Wharton. Pleaca de pe fata mediala a glandei, insoteste
partea profunda ( cea din planseul bucal) fiind situat lateral de ea. Ductul e medial fata de gl
sublinguala. Se incruciseaza fata n lingual ("n lingual ia la brat ductul") si se deschide la
nivelul carunculei sublinguale.
Structura: gl tubulo-acinoasa, sero-mucoasa, din capsula se desprind spre interior septuri
conjunctive care separa glanda in lobi, lobuli, acini.

Vascularizatia e asigurata de vasele faciale. Limfaticele dreneaza in ggl submandibulari iar

inervatia e senzitiva din n mandibular. Pt toate gl salivare din lantul simpatic cervical.
Inervatia PS *vezi sublinguala*

Subiectul48

Glanda tiroida, definitie, situatie, structura, raporturi, vascularizatie.

Implicatii clinice.
Glanda tiroida e o gl endocrina, gl cu secretie interna care secreta h tiroidieni deversati
direct in sangele care iriga aceasta glanda.
Apartine dpv topografic regiunii infra-hioidiene care este partea inferioara a regiunii
anterioare a gatului. Este de culoare rosie-bruna datorita vascularizatiei bogate. Are o
greutate de 25-30g, organ median, impar, situata anterior si pe laturile conductului laringo-
traheal.
Are forma literei H cu 2 lobi drept si stang intre care se gaseste istmul gl tiroide. Lobul
piramidal la louette este un lob inconstant care se desprinde de pe marginea superioara a
istmului si varful lui ajunge la nivelul cartilajului tiroid iar uneori pana la osul hioid.
Tiroida are o concavitate orientata posterior in care se afla traheea si laringele iar in spatele
acestora esofagul si faringele. Este moale, mulata pe organele vecine. Raporturile glandei
tiroide: istmul tiroidian se gaseste in dreptul inelelor traheale, primele 2 maxim 3 inele
traheale.
Raporturile istmului tiroidian
Fata anterioara a istmului e acoperita de mm infrahioidieni, lama pretraheala a fasciei
cervicale, lama superficiala a fasciei cervicale, vene jugulare anterioare, n transvers al
gatului, platysma, piele.
Fata posterioara se afla in raport anterior cu primele inele traheale.
Marginea superioara e in raport cu arcada vasculara supra.istmica reprezentand
anastomoza intre rr supraistmice ale celor 2 aa tiroidiene superioare. De le marginea sup a
istmului se desprinde lobul piramidal.
Marginea inferioara e in rap cu vv tiroidiene inferioare, arcada vasculara subistmica pe care
o formeaza anastomoza intre cele 2 artere tiroidiene . La marg inf a istmului coboara un plex
venos tiroidian impar care se varsa in v brahiocefalica stg. La acest nivel, urcand catre istm
avem a tiroidea ima (fara nume). Ea se desprinde fie direct din arcul aortic fie din trunchiul
arterial brahiocefalic.

In jurul gl tiroide, lama pretraheala a fasciei cervicale form o teaca cate s.n capsula
peritiroidiana. Aceasta capsula este intarita de ligamente tiroidiene care ancoreaza sau
solidarizeaza lobii tiroidieni de cartilajului cricoid, primele inele ale traheei si de tecile
carotice. Tiroida va urma miscarile conductului laringo-traheal.
Asa se examineaza clinic tiroida punand pacienrul sa inghita. In deglutitie tiroida urca si apoi
coboara inpreuna cu conductul laringo-traheal.
Capsula peritiroidiana s.n fascie peritiroidiana. N larimgeu recurent se gaseste in afara
capsulei peritiroidiene in timp ce vasele tiroidiene si glandele paratiroide se gasesc in spatiul
dintre caosula peritiroidiana si capsula proprie a gl tiroide.

Lobul tiroidian - raporturi-

Are o fata antero-laterala, postero-Laterala si o fata mediala, o baza si un varf. Fata antero-
laterala e acop de mm infrahioidieni inveliti de lama pretraheala a fasciei cervicale si
incrucisata de m SCM invelit de lama superficiala a fasciei cervicale. De asemenea este in
raport cu vena jugulara anterioara, n transvers al gatului, platysma si piele. Fata postero-
laterala e in raport cu teaca carotica si cu MVN al gatului si gl paratiroide. Posterior de MVN
al gatului coboara si lantul simpatic cervical. Fata mediala e in raport cu primele 4-5 inele
traheale si cart cricoid si tiroid ale laringelui, cu esofagul si cu m constrictor inferior al
faringelui si in unghiul dintre trahee si esofag cu n laringeu recurent. Baza lobului tiroidian
ajunge in dreptul inelului traheal 4 sau 5, la acest nivel baza este in raport strans cu artera si
vena tiriroidiana inferioara si cu n laringeu recurent care se incruciseaza strans cu ramurile
tiroidiene inferioare. Varful lobului tiroidian ajunge in dreptul cartilajului tiroid, la nivelul
varfului e in raport strans cu vasele tiroidiene superioare si cu n laringeu superior (din vag) si
el inerveaza acel muschi cricotiroidianul. Varful e in raport cu m constrictor inferio si cu mb
crico-tiroidiana.
Structura: e învelită de o capsula conjunctiva care trimite septuri care separa parenchimul
glandular în lobulii glandei tiroide alcătuiți din foliculi tiroidieni . Intre foliculii tiroidieni se
gasesc celule parafoliculare "C" care secreta calcitonina (localizate in septuri)
Vascularizatia: a tiroidiana superficiala, a tiroidiana inferioara, a tiroidea ima.
A tiroidiana superioara e ramura din a carotida externa. In traiectul ei descrie o curba cu
concavitatea orientata inferior se află în raport cu n. laringeu superior – ram din n. vag. fata
posterolaterala. La vârful lobului tiroidian se împarte în ram anterioară – ce coboară pe fața
antero-laterală – și ram posterioară – ce coboară pe fața postero-laterală a lobului. Aceasta
ramura anterioara va cobori pe marginea superioara a istmului unde se anastomozeaza cu
cea de partea opusa formand arcada supra istmica. Ramura posterioara se anastomozeaza
cu o ramura din a tiroidiana inferioara pe fata postero-laterala a lobului tiroidian.
A tiroidiana inferioara este ramura din trunchiul tiro-cervical care se desprinde din a
subclavie. Ea urca si apoi urca de-a lg MVN gâtului pe care il incrucis transversal. Când
încrucișează posterior a. carotidă comună, va fi încrucișată posterior de a. vertebrală – ram
din a. Subclavie.
- 3 artere din față în spate: a. carotidă comună, a. tiroidiană inf, a. vertebrală
A tiroidiana Inferioara are raport strâns cu ggl simpatic cervical; poate trimite fibre care să
înconjoare artera, revenind apoi în ganglion = ansa nervoasă (inconstantă) – descrisă de
Thoma Ionescu și Drobnik (ansa nervoasa Drobnik-Ionescu).
La baza lobului tiroidian, a tiroidana inferioara vine in raport cu n laringeu revurent de
partea respectiva.
A tiroidea ima se desprinde din trunchiul arterial brahiocefalic sau direct din arcul aortic si
urca pana la marginea inferioara a istmului tiroidian unde se anastomozeaza in arcada
subistmica pe care o formeaza cele 2 a tiroidiene inferioare.
Venele gl tiroide: v tiroidiana superioara care se varsa in jugulara interna , vv tiroidiene
mijlocii tot in v jugulara interna, v tiroidiana inferioara se varsa in v brahiocefalica, plexul
venos tiroidan impar care se varsa in v brahiocefalica stanga.

Inervatia: simpatica din ggl simpatici cervicali mijlocii

parasimpatifa provine din n vag prin n laringei recurenți si superiori

Limfaticele dreneaza in ggl laterocervicali profunzi si cei din spatiul suprasternal

Exista gl tiroide accesorii sunt aberante daca sunt situate la nivelul gatului si ectopice daca
sunt in torace in mediastinul superior.

IMPLICAȚII CLINICE:
Examenul clinic al tiroidei se realizează astfel: pacientul este pus să înghită, întrucât în
deglutiție tiroida urcă și coboară împreună cu conductul laringo-traheal.
Capsula peritiroidiană este importantă din punct de vedere chirurgical, deoarece nervul
laringeu recurent se găsește în afara capsulei peritiroidiene, în timp ce vasele și glandele
tiroidiene se găsesc în spațiul dintre capsula peritiroidiană și capsula proprie a glandei
tiroide.

Subiectul49

Glandele paratiroide, definitie, situatie, structura, raporturi,

vasularizatie. Implicatii clinice.
Gl paratiroide sunt glande endocrine situate pe fata postero-laterala a lobului tiroidian. Sunt
in numar de 4, 2 superioare si 2 inferioare. Sunt situate intre capsula peritiroidiana formata
de lama pretraheala a fasciei cervicale si capsula proprie fibroasa a gl tiroide. Sunt situate pe
fata posterioara a lobului tiroidian, usor medial, in apropierea esofagului, de-a lungul
anastomozei pe care o stabilesc a tiroidiana superioara si inferioara pe fata posterioara a
lobului tiroidian. De asemenea cele 2 glande superioara si inferioara au raport medial cu n
laringeu recurent.
Gl paratiroide superioare sunt mai mici. Gl paratiroide inferioare sunt de forma ovoidala si
sunt mai mari.
Paratiroidele superioare sunt situate in treimea superioara a lobului tiroidian. Paratiroida
inferioara e situata in treimea inferioara a lobului tiroidan. Localizarea paratiroidelor inf
variaza foarte mult. Variatiile de poziție ale gl paratiroide si mai ales ale paratiroidelor
inferioare se explica prin originea lor embriologica.
Paratiroidele inferioare se dezvolta din punga a 3a branhiala, paratiroidele superioare din
punga a 4a branhiala. Paratiroidele inferioare insotesc timusul in coborarea lui spre
mediastin.
Pot exista paratiroide supranumerare rezultate din fragmentarea tesutului paratiroidian
primitiv. Gl paratiroide supranumerare sunt numite si paratiroide accesorii si se pot gasi
astfel: in contact cu lobii gl tiroide, ant de trahee sau in mediastinul superior. Acestea care
ajung in mediastiul superior sunt considerate insule de tesut glandular mobilizate de timus
in coborarea lui.
Structura: invelita de o capsula conjunctiva subțire, din care se desprind septuri conjunctive
care compartimenteaza parenchimul glandular. In aceste septuri conjunctive se gasesc fb
nervoase si vase de sange. Parenchimul glandular este dispus sub forma de cordoane
celulare. Cel endocrine ale paratiroidelor secreta 2 hormoni: parathormonul si calcitonina.
Implicati in metabolismul fosfo-calcic. Paratiroidele sunt esentiale pt supravietuire si
extirparea gl tiroide se face a.i sa ramana pe loc o lama de țesut tiroidian de care sa fie
atasate si gl paratiroide cat mai multe posibil.
Vascularizatia: ramuri din aa tiroidiene superioare si inferioare. Venele paratiroidelor se
varsa într-un plex venos peritiroidian si apoi in venele tiroidiene.
Limfaticele dreneaza in ggl latero-cervicali profunzi.
Inervatia: vegetativa simpatica si parasimpatica. Simpatica din lantul cervical. Parasimpatică
din n laringei recurenti.

Subiectul50
Lantul simpatic cervical - definitie, situatie, raporturi

Lanțul simpatic cervical se intinde de la baza craniului pana la orificiul superior al toracelui.
Este alcatuit din 3 ggl simpatici cervicali uniti prin ramuri interganglionare. Din lantul
simpatic cervical pornesc fibre destinate viscerelor capului si pt inima. Si mai pornesc fibre
postganglionare ce iau calea ramurilor comunicante cenusii alaturandu-se nn spinali.
Lantul simpatic cervical este situat profund si strabate pe rand spatiul retrostilian, trigonul
carotic si regiunea SCM. Anterior de lantul simpatic cervical se găsește MVN al gatului in
care intra ACI iar mai jos ACC. La baza gatului, intre lantul simpatic cervical si MVN se
interpune a vertebrala. In spatiul retrostilian, ggl simpatic cervical superior se gaseste post
de ACI si medial de n vag pe care il incruciseaza posterior si se aseaza lateral de el si
posterior de VJI.

Subiectul51
Ganglionii cervicali superior si mijlociu - situatie, raporturi, ramuri
1. Ggl simp sup:
Ggl simppatic cervical superior este cel mai mare,se gaseste în dreptul proceselor transverse
C2-C3, anterior de lama prevertebrala a fasciei cervicale. Langa el e n vag. La acest nivel se
gaseste in spatiul retrostilian. Polul sau inferior ajunge in partea superioara a trigonului
carotic. Anterior de el se gasesc intai ACI si apoi VJI.
Ramuri:
1. N carotic intern pleaca din polul superior al ggl si formeaza in jurul a carotide
interne plexul carotic intern. Acest plex inconjoara carotida interna si se prelungeste pe
ramurile ei. Din plexul pericarotic intern se desprind:
a. N carotico-timpanici (contribuie la formarea plexului timpanic)
b. N pietros profund (se uneste cu n pietros mare si formeaza n canalului
pterigoidian)
c. Rr din plexul carotic intern insotesc n cranieni 3 4 6 si oftalmicul din 5 in
orbita. Trec prin ggl ciliar si apoi pe calea nn ciliari scurti se distribuie m neted al irisului si m
ciliar pt midriaza si pt acomodare la departare

2. Nn carotici externi: formeaza plexul carotic extern in jurul ACE si ramurilor ei. Pe
calea acestor ramuri fb simpatice ajung la gl salivare si la gl tiroida si paratiroide.
3. Rr laringifaringiene se alatura n 9 si 10 distribuindu-se tiroidei, laringelui, faringelui
4. N cardiac cervical superior: intră în alcatuirea plexului cardiac. El e situat posterior
de ACC , incruciseaza a tiroidiana inferioara si n laringeu recurent. Pe dreapta trece
posterior de a subclavie dreapta si postero-lateral de trunchiul arterial brahiocefalic si intra
in alcatuirea plexului cardiac profund. Pe stânga n cardiac cervical superior trece anterior de
ACC, încrucișează lateral arcul aortic si intra în plexul cardiac superficial.

2. Ggl mijlociu:
Ggl simpatic cervical mijlociu este situat profund in regiunea SCM, ant de procesul transvers
al vert C6. Este in raport strans cu a tiroidiana inferioara si cu tuberculul carotic Chassaignac.
Uneori din ggl simpatic cervical mijlociu se desprind fibre care inconjoara a tiroidiana
inferioara si se reintorc in ggl. Aceasta ansa nervoasă s.n ansa Drobnik-Ionescu. La acest
nivel ggl cervical mijlociu e acoperit de MVN al gatului.
Ramuri:
1. N cardiac cervical mijlociu care intra in alcatuirea plexului cardiac profund
Pe dreapta coboara post de carotida comuna de-a lg traheei. Pe stanga coboara intre ACC si
subclavia stanga. Intra in plexul cardiac.
2. Rr pt gl tiroida

Subiectul52
Ganglionul stelat - definitie, asezare, raporturi, ramuri, corelatii
clinice
Ggl cervico-toracic / stelat (cel inferior fuzioneaza cu primul ggl timpatic toracal) este situat
profund in foseta supra-retro-pleurala Sebileau- Thoma Ionescu. Intre procesele transverse
ale vertebrei C7 si colul primei coaste. Anterior de el se afla vasele vertebrale. Lateral de el
se gaseste trunchiul costo-cervical, ramura din a subclavie.
Ramuri:
1. Ansa subclaviculara / stelo-stelata in jurul a subclavii
2. N cardiac cervical inferior. El intra in alcatuirea plexului cardiac profund, trece
posterior de a subclavie si coboară de-a lg traheei.
3. Plexul subclavicular se gaseste in jurul a subclavii si axilare si conține fb
vasomotorii.
4. N vertebral formeaza un plex in jurul a vertebrale si a bazilare. Contine fb
vasomotorii.
5. Pt toti cei 3 ggl se mai pot desprinde ramuri musculare, vasculare si comunicante.

Subiectul53

Cavitatea bucala,alcatuire, continut, corelatii clinice

Cavitatea bucala este impartita de arcadele dentare si gingie in vestibul bucal si cavitate
bucala propriu-zisă.
Cavitatea bucala propriu-zisa se întinde intre arcadele bucale si gingie anterior si pana la
istmul orofaringian (isthmus Faucium). Peretele anterior e reprezentat de buze. Lateral cele
3 buze sunt unite la nivelul comisurilor bucale.
Peretii laterali sunt obrajii. Se intind anterior pana la prelungirea inferioara a santului nazo-
labial si santului mento-labial iar posterior ajung la marginea anterioara a mandibulei si m
maseter. Superior pana la regiunea infraorbitala iar inferior pana la marginea inferioara a
mandibulei. In grosimea obrazului se afla m buccinator acoperit de corpul adipos al
obrazului (bine dezvoltat la bebelusi). Buccinatorul este perforat de ductul parotidian care
se deschide in vestibulul bucal in dreptul molarului 2 superior.
Peretele superior al cavitatii bucale este format de palatul dur si palatul moale. Palatul dur
inseamna os acoperit de mucoasa, palatul moale inseamna mm acoperiti de mucoasa. La
nivelul palatului, mucoasa formeaza plici palatine transversale iar in mucoasa palatului se
gasesc gl palatine. Mucoasa palatina are si receptori gustativi si receptori pt sensibilitatea
generala (tactil, termic, dureros, presiune)
Mm palatului moale sunt m palatoglos, m palatofaringian, m tensor al valului palatin, m
ridicator al valului palatin, si m uvulei. Mm palatului moale sunt inervati de fibrele
branhiomotorii ale vagului care trec prin plexul faringian,cu o excepție: m tensor al valului
palatin inervat de n mandibular.
Peretele inferior al cavitatii bucale s.n plansei bucal. Pe planseul bucal sta limba. Mm
planseului bucal sunt: milohioidian, geniohioidian, genioglos, hioglos. In mucoasa planseului
bucal se afla n hipoglos si vena comitanta a n hipoglos, merg pe fata laterala a m hioglos. pe
fata mediala a hioglosului trece artera linguala, insotita de o vena. In planseul bucal, ductul
gl submandibulare e incrucisat de n lingual. De asemena, in planseul bucal avem si ggl PS
periferic submandibular unde fac sinapsa fb PS din n choarda timpanului destinate gl
salivare submandibulara si sublinguala. Prin planseul bucal avem si vasele sublinguale.
Vascularizatia cavitatii bucale e asigurata de ramuri ale ACE: buzele din aa labiale superioara
si inferioara din faciala. Tot din faciala avem a submentala care da rr pt gl submandibulara si
pt mm planseului bucal si ea se anastomozeaza cu rr din a mentala si labiala inferioara. A
mentala este r term din a alveolara inferioara. In regiunea submandibulara ajung rr si din a
palatina ascendenta a facialei. Artera alveolară inferioara pt dintii inferiori. A linguala
vascularizeaza limba si planseul bucal. Obrajii sunt vascularizati de rr din a temporala
superficială (din a transversa a fetei) anastomozata cu rr din a faciala. A maxilara prin
ramura ei ~ a bucala, a infraorbitala, a maseterina.
Peretele superior e vascularizat de a palatina descendenta, ramura din a maxilara.
Sangele venos e strans de VJI
Limfaticele cavitatii bucale dreneaza in ggl limfatici cervicali profunzi.
Inervatia senzitiva somanica aferenta generala e asigurata se trigemen: maxilar si
mandibular ( mucoase).
Limba in 2/3 ant e n lingual pr sensibilitatea generala iar in 1/3 pst e glosofaringianul
Sens gustativa 2/3 ant facial, 1/3 pst glosofaringian.

Subiectul54
 Inelul Waldayer, amigdala palatina - definitie, aspect, raporturi,
structura, functie, corelatii clinice, localizare

INELUL LIMFATIC WALDAYER

La nivelul faringelui se gaseste un ansamblu de formatiuni de tesut limfoid care s.n tonsile/
amigdale. Pe peretele superior al nazofaringelui este tonsila faringiana. Pe peretii laterali
sunt tonsilele tubare (langa orificiul faringian de deschidere al tubei auditive). Tonsilele
palatine sunt pe peretii laterali ai orofaringelui.
Tonsila linguala e la radacina limbii.
Fiind tesut limfoid protejeaza. Infectiile se opresc la nivelul lor.
Se pot inflama, suprainfecta si aceasta inflamatie inseamna marirea lor de volum. Cand
tonsilele tubare se maresc de volum (hipertrofie), ele pot astupa orificiul faringian al tubei
auditive si se complica cu otita medie. ORListii le zic vegetatii adenoide.
Tonsilectomia se face impreuna sau separat de tonsilectomia palatina.
De obicei, dupa tonsilectonie, celelate tonsile ramase se hipertrofiaza compensator.
In peretele faringelui pe langa tonsila palatina trece un trepied anastomotic foarte
important, format din faringiana ascendenta, a palatina ascendenta din faciala si a palatina
descendenta din a maxilara. Acest trepied arterial anastomotic are raport foarte strans cu
tonsila palatina. Enucleerea tonsilei palatine trebuie facuta cu mare atemtie pt a nu intra in
peretele faringian.

Subiectul55

Trahee. Bazele anatomice ale traheostomiei.

Traheea cervicala este segment al cailor respiratorii, situata in partea inferioara a gatului si
apoi coborand in mediastinul superior. Primul inel traheal este legat de laringe prin
ligamentul crico-traheal. Intre cricoid si primul inel traheal avem ligamentul crico-traheal.
Limita laringe-trahee e reprezentata de un plan orizontal care trece prin vertebra C6 la
adult. Traheea se termina in mediastin la nivelul vertebrei T4.
Pe masura ce coboara ea devine mai profund situata. La gat este mai superficial situata, in
mediastin bifurcatia ei se gaseste la limita dintre mediastinul mijlociu si cel posterior. Are o
forma cilindrică dar peretele posterior este plat.
Traheea e alcatuita din inele cartilaginoase incomplete posterior. Posterior, traheea este
completata de o structura ce contine fibre elastice si fibre musculare care alcatuiesc m
traheal. A.i bolul alimentar coborand prin esofag va impinge peretele posterior al traheei,
calibrul traheei scade cand inghitim. Traheea cervicala are 5-6 cm si se întinde de la cartilajul
cricoid pana la orificiul superior al toracelui. La nivelul gatului se gaseste in regiunea
infrahioidiana.
Raporturi:
Anterior: piele, platysma, lama superficiala a fasciei cervicale, mm infrahioidieni. Pe linia
mediana e linia alba cervicala. Deasupra incizurii jugulare, anterior de trahee, se gaseste
arcul venos jugular. Tot anterior de trahee avem istmul gl tiroide care acoperă primele inele
traheale. Anterior de trahee, superior si inferior de istm se gasesc arcadele vasculare supra-
si sub istmica. Tot anterior a tiroidea ima si plexul tiroidian impar.
Posterior: de trahee: esofagul, nn laringei recurenti si aa laringiene inferioare. De la C7 in
jos, esofagul ramane posterior de trahee dar o depaseste la stanga a.i pe stanga laringeul
recurent si a laringiana inferioară se afla in santul dintre trahee si esofag.
Lateral: de trahee se afla lobii glandei tiroide, aa tiroidiene inferioare, vasele vertebrale si
MVNul gatului. Lateral de trahee avsm lobul glandei tiroide, MVN gatului si a tiroidiana
inferioara.
Structura: 3/4 anterior si lateral inele fibro-cartilaginoase. Posterior peretele traheal e
completat de o membrana fibto-musculara din m traheal neted si fb elastice.
Intre inelele traheale se gasesc ligamente inelare. Mucoasa este reprezentata de un epiteliu
cilindric ciliat care sta pe corion (bogat in gl mucoase).
Vascularizatie: aa si vv tiroidiene inferioare.
Limfaticele traheei cervicale dreneaza in ggl latero-cervicali profunzi
Inervatia e asigurata de lantul simpatic cervical si de nn laringei recurenti (nn vagi).

Subiectul56

Esofag – structura peretelui, raporturi

Esofagul cervical
Limite: superior continua faringele de la planul care trece prin margina inferioara a
cartilajului cricoid (de la C6). Inferior planul care trece prin incizura jugulara.
Daca este gol are aspectul unei fante transversale turtite antero-posterior. Calibrul
esofagului este neuniform. Are 3 zone unde calibrul e mai mic stramtorile:
1. Superioara / cricoidiana - in dreptul cartilajului cricoid
2. Stramtoarea mijlocie/ bronho-aortica - dat incrucisarii esofagului cu arcul aortic si
bronhia principala stanga
3. Stramtoarea inferioara a esofagului / diafragmatica (la trecerea prin orificiul esofagian al
diafragmei.
Are o lungime de 5 cm
Raporturi:
Posterior: mm prevertebrali acoperiti de lama prevertebrala. Intre pertele posterior si lama
prevertebtala se gaseste spatiul retro-esofagian care conține tesut conjunctiv care se
continua superior cu tesutul conjunctiv al spațiului retrofaringian iar inferior cu tesut
conjunctiv din mediastinul sup. Infectiile din spatiul retroesofagian se propaga in sus si in jos
in mediastin.
Anterior: traheea. Incepand de la C7 esofagul depășește la stanga traheea a.i in partea
inferioara a gatului esofagul va avea anterior de el lobul stang al gl tiroide, n laringeu
recurent stang si a tiroidana inferioara.
Lateral dreapta: este n laringeu recurent drept. Stânga: n laringeu recurent stang si si a
laringiana inferioara trec pe fata anterioara a esofagului in unghiul dintre trahee si esofag.
Tot lateral avem lanțurile simpatice cervicale, arterele tiroidiene inferioare si lateral la
distanta MVNul gâtului.
Structura: de la ext spre int:
1. Adventice
2. Tunica musculara cu 2 straturi: longitudinal extern, circular intern
Superior, stratul longitudinal se condenseaza si formeaza 2 benzi longitudinale care se
insera pe cricoid. Intre cele 2 benzi musculare, peretele esofagian e mai subtire, deci are un
punct slab pe unde pot apare hernii ale mucoasei si submucoasei esofagiene care s.n
diverticuli esofgieni de pulsiune (cresc in timpul deglutitiei)
3. Submucoasa - vase sanguine, vase limfatice, plex nervos vegetative, gl esofagiene de tip
mucos.
Mucoasa esofagiana formeaza pliuri longitudinale. Mucoasa inseamna epiteliu așezat pe
corion. Epitelul este stratificat pavimentos nekeratinizat. Prin corion trec canalele excretorii
ale glandelor esofagiene pt a se deschide la suprafata mucoasei. Intre corion si submucoasa
se gaseste un strat subțire numit musculara mucoasei.
Vascularizatia esofagului: partea de esofag situata deasupra bifurcatiei traheei este
vascularizata de vasele tiroidiene inferioare.
Limfaticele dreneaza in ggl limfatici latero.cervicali profunzi.
Inervatia e asigurata de lantul simpatic cervical si de ramuri esofagiene din cei 2 nn vagi.
Esofagul este investigat paraclinic fie endoscopic (esofagoscopie) si radiologic se face tranzit
baritat