PLAMANII

Plamanii ocupa in cavitatea toracica, regiunea pleuro-pulmonara.

Plamanii prezinta:- fata costala, fata mediala, fata bazala
-margine anterioara, margine inferioara
- varf

FATA COSTALA a plamanilor e in raport cu: pleura parietala costala, fascia

endotoracica si peretele toracic (coaste, spatii intercostale, mm intercostali)
● la cadavru- datorita raportului permanent dintre fata costala a
plamanilor si coaste, acestea vor lasa impresiuni pe fata costala
● la omul viu, datorita miscarilor respiratorii si elasticitatii plamanilor,
coastele NU lasa impresiuni.

FATA MEDIALA a plamanilor are 2 parti: partea vertebrala si partea mediastinala.

1. Partea vertebrala e situata in santul pulmonar (spatiul situat de o parte si de
alta a coloanei corpurilor vertebrale toracice, capetele si colurile coastelor,
articulate corespunzator cu vertebrele toracice). La acest nivel, portiunea
vertebrala a plamanilor e in raport cu lantul simpatic toracic, vasele
intercostale posterioare, nn intercostali.
2. Partea mediastinala a fetei mediale:

FATA MEDIASTINALA A PLAMANULUI DREPT

Pe mijloc se gaseste hilul pulmonar - locul pe unde intra si ies elementele
pediculului pulmonar (radacina plamanului).
Anterior si inferior de hil se gaseste impresiunea cardiaca, ;lasata de raportul
cu atriul drept. Inferior de impresiunea cardiaca se afla santul lasat de VCI
(care se deschide in A.D.)
Superior si anterior de hil - santul VCS
Superior si posterior de hil - santul venei azygos; deasupra hilului, vena
azygos formeaza o crosa ce lasa o impresiune.
Posterior de hiulul pulmonar drept, anterior de vena azygos - impresiunea
esofagiana.
A subclavie lasa si ea un sant.

FATA MEDIASTINALA A PLAMANULUI STANG

Pe mijloc se gaseste hilul pulmonar.
Anterior si inferior de hil - impresiunea cardiaca, mai mare si mai adanca
datorita raportului cu ventriculul stang.
Superior de hil - -santul lasat de crosa aortei. Din crosa se desprind ACC
stanga si a subclavie stanga, care lasa 2 santuri ce se intind spre varful
plamanului.
Posterior de hilul plamanului stang - santul lasat de aorta descendenta
toracica. Anterior de acest sant, mai jos decat pe dreapta - impresiunea
esofagiana.

FATA BAZALA/INFERIOARA e delimitata de marginea inferioara a

plamanului. Are raport strans cu pleura diafragmatica, diafragma si cu fata
diafragmatica a lobului drept al ficatului, iar pe stanga cu fundul stomacului si
splina.

MARGINEA ANTERIOARA A PLAMANULUI ocupa recesul costo-mediastinal

aproape in intregime. de aceea proiectia marginii anterioare a plamanului
corespunde cu proiectia recesului costo-mediastinal.
Marginea anterioara aplamanului stang prezinta o scobitura - incizura
cardiaca - determinata de raportul cu inima. Inferior se afla o limba de
parenchim pilmonar - lingula.

MARGINEA INFERIOARA A PLAMANULUI ocupa recesul costo-diafragmatic.

Spatiul liber neocupat este mai mare, variaza in inspir si expir si s.n. spatiu
complementar.
 Proiectia marginii inferioare e diferita de proiectia recesului costo-
diafragmatic:
● C6 pe l. medio-claviculara
● C7 l. axilara anterioara
● C8 l. axilara medie
● C9 l. axilara posterioara
● C10 l. scapulara
● C11 l. paravertebrala

VARFUL PLAMANULUI este acoperit de cupula pleurei. impreuna patrund in fosa

supraclaviculara mare, anterior la 2-2,5 cm superior de cartilajul primei coaste/
clavicului iar posterior se afla in dreptul coastei 1, datorita oblicitatii aperturii toracice
superioare.
Varful plamanului este inconjurat ant-lat-pst de coasta 1. Peste varful plamanului se
arcuieste a subclavie, lasand in sant.
Lateral sunt mm scaleni anterior si mijlociu.
Medial- dreapta- vena brahiocefalica dr, VCS, trahee, esofag
-stanga- vena brahiocefalica stg, ACC stg, trahee, esofag
Posterior de varful plamanului si cupula pleurei este spatiul supra-retro-pleural
Sebileau - Thoma Ionescu, care contine 1. ggl simpatic stelat
2. a intercostala superioara
3. primul nerv spinal toracic.

In afectiunile varfului plamanului cu compresiunea ggl stelat, simptomatologia va fi

insotita de manifestari de hipersimpaticotonie prin iritarea ggl stelat (ex. midriaza pe
partea afectata).
PEDICULUL PULMONAR raporturi intrinseci si extrinseci
1. bronhia principala - intra
2. a. pulmonara - intra
3. 2 vv pulmonare - ies
4. a/aa bronșice - intra
5. vv bronsice - ies
6. vase limfatice - ies
7. plexul nervos pulmonar S/PS - intra de.a lungul a pulmonare
8. in hil - ggl limfatici bronho-pulmonari

Raporturi intrinseci:

DR: Elementul cel mai superior si posterior este bronhia principala dreapta, posterior
de care se afla vasele bronsice. Anterior si inferior de bronhia principala dreapta se
afla artera pulmonara dreapta. Inferior de A.P.D. (plan anterior) se afla vena
pulmonara dreapta suparioara. Elementul cel mai posterior si inferior este vena
pilmonara dreapta inferioara. Printre elementele pediculului, in hil exista si ggl
limfatici.

STG: Elementul cel mai superior e artera pulmonara stanga. Posterior si inferior de
ea, bronhia principala stanga si vasele bronsice. Anterior si inferior de BPS se afla
vena pulmonara stanga superioara. Elementul cel mai posterior si inferior in hil,
situat inferior fata de BPS este vena posterioara stanga inferioara. Printre
elementele pediculului se afla ggl limfatici.
Raporturile extrinseci ale pediculului pulmonar sint raporturile pediculului cu
formatiunile din mediastin.
1. Raporturi comune dr-stg:
anterior - coboara n frenic si vasele pericardo-frenice
posterior - coboara n vag
inferior- ligamentele pulmonare
ant-inf - pericardul ce acopera atriul drept (pe dr) si pericardul ce acopera
ventriculul stang (pe stanga)

2. Raporturi diferite dr-stg:

● pediculul pulmonar drept are raport superior cu crosa venei azygos si
antero-superior cu VCS, in care se varsa vena azygos
● pediculul pulmonar stang are raport superior cu crosa aortei si
posterior cu aorta toracica descendenta
Fisurile pulmonare si proiectiile lor

Plamanul drept are 2 fisuri ce selara cei 3 lobi - superior, mijlociu, inferior.

FISURA OBLICA porneste de la fata mediala a plamanului, posterior si superior de

hilul pulmonar. Trece peste partea vertebrala a plamanului, coboara oblic peste fata
costala, incruciseaza marginea inferioara, strabate fata bazala si urca pe fata
mediala a plamanului unde se termina antero-inferior de hil.
● proiectie: incruciseaza coasta 4 pe l. paravertebrala; linia de proiectie coboara
corespunzator spatiului intercostal 5, apoi, la nivelul coastei 6 se termina in
dreptul articulatiei condro-costale 6.

FISURA ORIZONTALA din fisura oblica, pe fata costala a pleurei, pe care o strabate
spre anterior, apoi trece peste margine anterioara a plamanului, ajunge pe fata
mediala, terminandu-se anterior de hilul plamanului.
● proiectie: fisura orizontala corespunde C4 drepte; incepe de la nivel C4 pe
linia axilara posterioara si se termina la nivelul articulatiei condro-costale
drepte.

Plamanii sunt alcatuiti din lobi, segmente, lobuli si acini pulmonari.

Segmentele pulmonare reprezinta unitatea anatomica functionala si clinica a
plamanului, deoarece segmentele pulmonare contin toate elementele structurale
care ii asigura independenta functionala. Acesta e motivul pt care segmentectomia si
lobotomia sunt posibile.
 VASELE PULMONARE
➔ alcatuiesc mica circulatie
➔ circulatia pulmonara are originea in V.D., de unde porneste trunchiul
pulmonar si se termina in A.D., unde se varsa cele 4 vv pulmonare (dr si stg)

ARTERELE PULMONARE
La baza inimii se gasesc 3 vase mari, care de la dr la stg sunt: VCS, aorta
ascendenta si trunchiul pulmonar. Trunchiul pulmonar se imparte in 2 aa pulmonare
sub arcul aortic.

Daca canalul arterial nu se inchide => persistenta de canal arterial. Presiunea mare
din aorta (>aa pulm) => sangele din crosa aortica intra pe vasele pulmonare a.i.
creaste presiune in vasele pulmonare si se produce hipertensiune pulmonara.
La dreapta ligamentului se afla partea profunda a plexului cardiac.

***A pulmonara dreapta e mai lungă decat a pulmonara stanga. Trece posterior de
aorta ascendenta si de VCS si anterior de bronhia principala dreapta.
In hil se imparte in 3 rr lobare care dau ramuri segmentare.

A.P. -> rr lobare-> rr segmentare->...-> a intralobulara-> retea capilara perialveolara.

Intre reteaua capilara perialveolara si alveole se realizeaza schimburile de gaze

respiratorii.
Schimburile de gaze respiratorii se fac la nivelul mb respiratorii.

Trecerea prin mb respiratorie se realizeaza datorita presiunilor partiale ale gazelor

respiratorii.

***Artera pulmonara stanga incruciseaza anterior esofagul si aorta toracica

descendenta. Va incrucisa si bronhia principala stanga. In hil, se aseaza cel mai
superior. Se ramifica ca APD.

VENELE PULMONARE
Sangele cu O2 e preluat de venulele pulmonare. Distributia venulelor si tributarelor
venoase ale vv pulmonare e particulara - se gasesc intre lobulii si segmentele
pulmonare.

Sangele unui segment dreneaza in mai multe vv intersegmentare. O v

intersegmentara culege sange venos de la mai multe segmente pulmonare.
De la fiecare plaman se formeaza 2 vv pulmonare. Pe dreapta se poate intampla ca
cele 3 vv lobare sa ramana separate si sa se deschida prin 3 orificii diferite in A.S.
Vv pulmonare se deschid in peretele posterior al A.S., trecand anterior de esofag.
Esofagul trece strict posterior de A.S.

*In stenoza mitrala se ingusteaza orificiul atrioventricular stang. In sistola A.S.,

sangele nu e transmis in totalitate in V.S. si ramane sange rezidual. Cu timpul, A.S.
se dilata si impinge posterior esofagul.
cauze: infectia cu streptococ B-hemolitic

VASCULARIZATIA NUTRITIVA e asigurata de vasele bronsice.

● Aa bronsice (dr si stg) sunt ramuri din aorta toracica descendenta. Aa
bronsice iriga parenchimul pulmonar - arborele traheo-brondic, tesutul, peretii
vaselor pulmonare si pleura viscerala.
 ● Vv bronsice sunt superficiale si profunde. Cele profunde se afla de-a lungul
arborelui bronsic. Ceele superficiale se afla sub pleura viscerala. Vv bronsice
se varsa in v azygos (dr) si v hemiazygos (stg)

LIMFATICELE PLAMANULUI
➔ superficiale - subpleural
➔ profunde - de-a lungul arborelui bronsic; dreneaza in ggl pulmonari dispusi
de-a lungul arborelui bronsic.

L superficial si eferentele din ggl pulmonari se varsa in ggl bronhopulmonari din hil.
Eferentele acestora se varsa in ggl traheobronsici - superiori -limf. lob superior
- inferiori- limf. lob inf.
Eferentele ggl traheobronsici se varsa in trunchiurile bronhimediastinale - dr- c limf dr
-stg - duct toracic

INERVATIA PLAMANILOR
➔ vegetativa S/PS
➔ pt pleura parietala- inerv somatosenzitiva - durerea pleurala data de afectiuni
ale pleurei parietale.
➔ plamani - inerv vegetativa - plexurile pulmonare care se impart in:
◆ plex pulmonar anterior
◆ plex pulmonar posterior ant/pst de pedicul.

Simpatic - nucl inter-medio-laterali

T1-T4 fibrele preggl simpatice fac sinapsa in ggl paravertebrali T1/2 - T ⅘ => fb
postggl simpatice ce alcatuiesc plexul pulmonar.
Din ggl simpatici cervicali mijl si inferior pleaca nn cardiaci ce dau fibre ce intra in
plexul pulmonar.

In aclatuire plexului nervos pulmonar intra si fibre preggl vagale cu origine in nucleul
dorsal al vagului din bulb. Sinapsa cu neuronul postggl se face in microganglioni din
peretii arborelui bronsic/ hil.Fb postggl este scurta.

● simpatic - bronhodilatator, vasoconstrictor, inhiba secretia gl bronsice din mc

bronsica
● parasimpatic - bronhoconstrictor, vasodilatator, stimuleaza secretia glandelor
bronsice
Pericardul contine inima si emergentele vaselor mari. Se afla in mediastinul mijlociu. Este o
seroasa alcatuita din 2 foite: pericardul fibros (exterior) pericardul seros (interior).
Pericardul fibros are forma unui sac conoid cu baza varf si 4 fețe: anterioara, posterioara, 2
fete laterale. Vârful ajunge pe vasele mari de la baza cordului si se continua cu adventicea
acestor vase. Baza se sprijina pe centrul tendinos al diafragmei, de care este legata prin
ligamentele freno-pericardice. Menținerea in pozitie a pericardului fibros e datorată:
1. Pediculilor vasculari de la baza inimii
2. Sprijinirii sale pe diafragm
3. Ligamentelor care ancoreaza pericardul fibros de peretii toracelui si de organele vecine:
lig traheo-bronjo-pericardice, lg esofago-pericardice, sterno-pericardice (Luscka fata
anterioara a pericardului fibros de stern), lg vertebro-pericardice dr si stg.

Raporturile pericardului fibros:

Fata ant a pericardului fibros e acoperita in cea mai mare parte de marginile anterioare ale
plamanilor si recesurile costo-mediastinale. O mica parte din fata ant a pericardului fibros
vine in raport direct cu peretele toracic (vezi proiectie)
Fata posterioara a pericardului fibros e in raport cu bronhiile principale, esofagul, plexul
nervos periesofagian, aorta toracica descendenta, partea posterioara a fetei mediastinale a
fiecarui plaman.
Fetele laterale sunt in raport cu pleura mediastinala, la ac niv, de ambele parti intre
pericardul fibros si pleura mediastinala coboara n. frenic si vasele pericardo-frenice.
Baza pericardului fibros e in raport prin intermed diafragmei cu lobul stg al ficatului,pe care
lasa impresiunea cardiaca.
Varful pericardului fibros acopera: o parte din aorta ascendenta, trunchiul pulmonar si o
parte din aa pulmonare dr si stg, o parte din VCS, o parte din vv pulm dr si stg.
Pericardul fibros e rezistent, lipsit de elasticitate, putin extensibil, rol de protectie mecanica
si de fixare a inimii si a vaselor mari.

Pericardul seros are 2 lame, lama parietala si lama viscerala. Lama viscerala s.n. epicard
(parte a inimii, o acopera si vasele mari,la niv vaseor mari se reflecta continuandu-se cu
lama parietala a peric seros)
Lama parietala captuseste fata profunda a pericardului fibros. Intre cele 2 lame se
delimiteaza cavitarea pericardica, un spatiu virtual care contine o lama fina de lichid
pericardic (20ml) favorizeaza miscarile cordului.

Sinusurile peric seros

Pericardul seros form cate o teaca fiecarui pedicul vascular: un pedicul arterial format de
aorta ascendenta si trunchiul pulmonar si separat un pedicul venos, caruia pericardul seros ii
face o teaca.
Pericardul seros inconjoara intai vv pulmonare stg, se insinueaza usor intre ele formand
funduri de sac, dupa care se reflecta la dreapta, inconjoara VCS, vv pulmonare dr, VCI si se
reflecta de partea stanga. Bara orizontala a T e reprezentata de reflexia pericardului seros
intre vv pulmonare stangi si toate venele de pe partea dreapta.

Sinusul transvers al peric seros delimitare:

Anterior fata posterioara a aortei ascenedte si trunchiului pulmonar

Posterior atriul stg si in mai mica masura atriul drept
Superior artera pulm dreapta
Inferior unghiul dintre atriul stg si fata pst a aortei si trunchiului pulmonar
Orificiul stg de comunicare este delim intre tr pulmonar- medial, auriculul stg- lat si a pulm
stg-superior.
Orificiul dr al sinusului transvers estwe delimitat intre aorta ascendentă-medial, VCS si
auriculul dr - lateral, a pulmonara dr - superior.
Sinusul oblic delimitare:

Anterior este fata pst a atriului stâng.

Posterior este fata pst a pericardului fibros, pst de care trece esofagul
Lateral dreapta este VCI
Lateral si inferioa stanga este deschis
Superior este cuta orizontala de reflexie a pericardului seros intre vv pulmonare stg si vv
pulmonare drepte.
Vascularizatia si inervatia pericardului

Sangele venos se varsa in sist azygos si vena toracica internă.

Inerv de n vag, n frenic, lantul simpatic toracic (pt pericardul fibros si lama parietala a peric
seros).
Lama viscerala a pericardului seros este inervata din plexul cardiac pt ca e parte a inimii.
Proiectia pericardului fibros pe peretele toracic are forma unui patrulater cu marginile usor
convexe in afara. Acest patrulater uneste 4 puncte:
1.Pct sup dr se afla la niv cartilajului costal 2 drept, la 1 cm de marginea dreapta a sternului.
2.Pct inf dr se afla la niv carilajului 6 costal drept,la 1 cm de marginea dreapta a sternului.
3.Pct sup stg spatiul 1 intercostal stang la 1 cm de marg stg a sternului
4.Pct inf stg in spatiul 5 intercostal stang, pe linia medioclaviculara ( la 2.5 cm de marg stg a
sternului)

Punctia pericardica se face in aria matitatii absolute a inimii, de forma triunghiulară, delim
astfel: la dr marg stg a sternului, linia oblica care uneste articulatia condrosternala 4 stg cu
spatiul 5 intercosal stg pe linia medioclaviculara iar lat inf este portiunea stg a liniei
orizontale care uneste cele 2 puncte inferioare, dr si stg (cart 6 dr la 1 cm de marg dr a
sternului cu pct inf stg)
Punctia se face in spt 4 sau 5 icst stangi fix langa marg stg a sternului.

Config ext a inimii

Inima este orientata cu baza situata superior si la dreapta si cu varful situat inferior si la
stânga. Inima prezinta o fata sterno-costala orientata anterior si superior, o fata
diafragmatica orientata posterior si inferior, o fata pulmonara orientata la stanga, marginea
dreapta ascutita situata inferior si la dreapta, varf orientat inferior si la stg si baza orientata
superior posterior si la dr.

Fata sternocostala a inimii este formata de cele 2 ventricule in 2/3 inferioare si de cele 2 atrii
in treimea superioara a fetei sternocostale.
Cele 2 atrii sunt separate superficial de santul inter-atrial. Cele 2 ventricule sunt separate
superficial de santul inter-ventricular.
Atriile si ventriculele sunt separate superficial de santul coronar sau atrioventricular.
Pe fata sternocostala a inimii santul coronar si partea atriala a fetei sternocostale sunt
mascate de emergenta aortei ascendente si a tr pulmonar

Pe fata sternocostala
Varful auriculului drept acopera partial fata anterioara a aortei ascendente. Varful
auriculului stang acopera partial fata anterioara a trunchiului pulmonar.
Baza fiecarui auricul corespunde santului coronar.
Cea mai mare parte a fetei sternocostale e formata de cele 2 ventricule si in mai mare
masura de ventr drept decat de cel stang.

Continutul santului inter-ventricular anterior:

1.A. inter-ventriculara anterioara ramura a a. coronare stangi si vena mare a inimii
2.Segmentu stg al santului coronar contine vena mare a inimii si ramura circumflexa a a.
coronare stângi
3. In segmentul dr al santului coronar se afla a. coronara dreapta si vena mica a inimii
Santul inter-ventricular anterior se termina pe marg dr a inimii in apropierea vf inimii, unde
se gaseste incizura varfului inimii. Pe fata sternocostala a inimii ventriculul drept prezinta
superior conul arterial sau infundibulul care se continua cu tr pulmonar.

Fata diafragmatica a inimii orientata posterior si inferior si e formata aproape exclusiv de

ventricule. Ventriculul stg contribuie mai mult decat ventriculul drept la formarea fetei
diafragmatice.
Cele 2 ventricule sunt separate superficial de santul inter-venteicular posterior iar cele 2
ventricule sunt separate de baza inimii prin santul coronar.
Continutul santului inter-ventricular pst:
1. A interventriculara pst, ram din a coronara dr si vena medie a inimii.
Continutul santului coronar pe fata diafragmatica din partea dr venind a. coronara dr si vena
mica a inimii. Din partea stg venind, r circumflexa a a. coronare stangi si vena mare a a
inimii. Tot in santul coronar se gaseste sinusul coronar in care se varsa aproape tot sangele
venos al inimii. In sinusul coronar se varsa : vena mare a inimii, v mica a inimii, v medie a
inimii.
Fata pulmonara a inimii:
Este groasa si rotunjita si este formata exclusiv de ventriculul stg si este strabatuta de santul
coronar si formata in mica masura de atriul stang si auriculul stang.
In acest sant coronar se afla r circumflexa a a. coronare stangi si vena mare a inimii
Fata pulmonara lasa impresiunea cardiaca pe fata mediala a plamanului stang. La acest
nivel, acoperit de pericardul fibros coboara n frenic si vase pericardo-frenice, intre
pericardul fibros si pleura mediastinala.

Marginea dreapta a inimii (margo acutus/ dexter)

E formata de ventriculul drept. Se intinde de la vf inimii pana la vărsarea VCI. Strabatuta de
segmentul drept al santului coronar, continuand la acest nivel artera coronara dreapta si
vena cordis parva (v mica a inimii). De-a lungul marginii drepte urca vena marginala dreapta
care se varsa in vena mica a inimii.

Varful inimii este format de ventriculul stang. Se proiectează in spatiul 5 intercostal stg pe
linia medioclaviculara unde se palpeaza bataile vf inimii - socul apexian. La dr vf inimii se
gaseste incizura vf inimii prin care artera inter-ventriculara anterioara trece si apoi urca
putin in santul inter-ventricular pst pe fata diafragmatica pt a se anastomoza cu artera
interventriculara posterioara.

Baza inimii este orietata superior pst si la dreapta. Se continuă fara limita aparenta cu fata
sternocostala dar formeaza un unghi obtuz cu fata diafragmatica. Este abordata de
trunchiurile vasculare ale venelor cave si venelor pulmonare dr si stg. Baza inimii e formata
de fata pst a celor 2 atrii, mai ales de atriul stg. Cele 2 atrii sunt separate superficial de
santul inter-atrial, vizibil la acest nivel. La dr santului inter-atrial, baza e formata de
portiunea neteda a atriului drept, situata intre cele 2 vene cave. Aceasta parte neteda a
atriului dr s.n. parte sinusala a atriului drept ( sinus venarum cavarum) pt ca aici se varsa
venele cave. Aceasta parte s.n. sinusala pt ca provine din sinusul venos al inimii.
La stg santului inter-atrial baza inimii este alcatuita din atriul stang. La nivelul lui, peretele
inimii este putin deprimat in zona de contact cu esofagul. De o parte si de alta a acestui
camp pe partile laterale ale atriului stg se varsa cele 4 vv pulm.
Deasupra fetei pst a atriilor si aproape in contact cu ea, se afla bifurcatia tr pulmonar in aa
pulmonare dr si stg. La acest nivel, artera pulmonara dr trece pst de aorta ascendenta si
apoi de VCS.

Raporturi
Fata sterno-costala este in raport cu peretele anterior al toracelui (plastron sternocostal)
vasele toracice interne, stern, cartilaje costale, spatii intercostale, m transvers toracic.
Raportul e mediat in cea mai mare parte de marg ant a plamanilor si de recesurile
costo-mediast
O mica parte din fata sterno-costala a inimii acoperita de pericardul fibros vine in contact
direct cu peretele toracic.
Fata diafragmatica a inimii este asezata pe centrul tendinos al diafragmei prin intermediul
careia e in raport cu lobul stang al ficatului, pe care lasa impresiunea cardiaca.
.. fundul sromacului ( la varsnici acest raport inima stomac mamcam prea mult, stomacul se
umple apasa pe inima => palpitatii.

Marg dr a inimii este situata intre diafragm si peretele toracic si este repr de ventriculul
drept

Fata pulmonara este formata de ventriculul stg in raport strans cu fata mediastinala a
plamanului stg pe care lasa impresiunea cardiaca larga, adanca si numita patul inimii. La
acest nivel, fata pulmonara vine in raport cu n frenic si vase pericard-.frenice ce coboara
intre pericardul fibros si pleura mediastinala.
Vf inimii se proiecteaza in spatiul 5 intercostal stg pe linia medioclaviculara unde se palpeaza
ca scoc apexian si e acoperit de pleura si plamanul stang.
Baza inimii - partea stanga corespunde atriului stg, priveste pst. Atriul stg prezinta la ac
nivel raport strans cu esofagul si pe langa esofag mai pst si la stg, atriul stg vine in raport cu
aorta toracica desceandenta. Partea dreapta (atriul dr) in raport cu fata mediastinala a
plamanului drept, pe care lasa impresiunea cardiaca. La acest nivel atriul de intra in raport
cu n frenic si vase pericardo-frenice care coboara intre pericardul fibros si pleura
mediastinala.
Baza inimii se proiectează intre T5 si T8 in clinostatism si intre T6 si T9 in ortostatism.
Baza inimii se intinde superior pana la bufurcatia tr pulmonar, inferior e limitata de santul
coronar pe fata pst. Partea atriului stg cuprinsa intre deschiderea vv pulm dr si stg formeaza
peretele anterior al sinusului oblic al pericardului seros.

Configuratia interna a inimii si proiectii pe peretele toracic.

Inima + oroficii A-V + arteriale

Cavitatile inimii si aparatul valvular

Inima dreapta este situata anterior si la dreapta fata de inima stanga. Atriul drept e separat
de atriul stang prin septul inter-atrial. Fata dreapta a septului inter-atrial priveste si spre
anterior. Fata stanga a septului inter-atrial priveste si spre posterior. V.D e separat de V.S
prin septul inter-ventricular. Fata dreapta a septului inter-ventricular priveste si spre
anterior iar fata stanga priveste si spre posterior.
Septul inter-ventricular are 2 parti partea membranoasa situata superior si partea musculara
situata inferior.
Atriile comunica cu ventricule prin orificiile atrio-ventriculare dr si stg.
Valva atrio-ventriculara e alcatuita din cuspide. Varful cuspidei e orientat spre ventricul,
baza cuspidei adera de inelul fibros care delimitează septul atrio-ventricular.
Miocardul atrial este mai subtire decat miocardul ventricular. Miocardul ventricular drept
are 5 mm grosime, mai subtire decat miocardul ventriclar stg. De 3 ori mai gros vs fata de
vd.

Atriul drept se gaseste anterior si la dreapta atriului stâng si se extinde si mai jos decat atriul
stang. Peretii sai formeaza:
1. Partea dreapta superioata a fetei sternocostale a inimii
2. Fata dreapta a atriului dr s.n. pulmonara, este convexa si este in raport cu fata
mediastinala a plamanului drept
3. Atriul drept formeaza in mica masura partea dreapta a bazei inimii.
VCS se deschide in partea superioara a triului drept. VCS se deschide in partea postero-
inferioara a atriului drept. Auriculul drept are o forma triunghiulară, varful sau acoperă din
fata anterioara a aortei ascendente.

Raporturile atriului drept:

1.Anterior este in raport cu portiunea anterioara a fetei mediastinale a plamanului drept de
care este separat prin pleura mediastinala si pericardul fibros.
2.Lateral, atriul drept este in raport cu fata mediastinala a plamanului drept, dar anterior de
hil. La acest nivel este separat de plaman prin pericardul fibros, n frenic si vase pericardo-
frenice si pleura mediastinala
3. Pst si la stg este septul interatrial.
4.Post si la dreapta se afla venele pulmonare drepte iar medial se afla aorta ascendenta.
Config interna a atriului drept

Atriul dr are 2 parti. Cele 2 parti sunt separate la interior de crista terminalis careia ii
corespunde la suprafata sulcus terminalis. Partea posterioara se numeste parte sinusala
deoarece deriva embriologic din sinusul venos al inimii. Aceasta portiune are peretii netezi.
Se mai numeste sinus venarum cavarum deoarece in portiunea sinusala se deschid cele 2
vene cave.
A 2a parte, partea anterioara se numeste atriu propriu-zis. Deriva embriologic din atriul
primitiv. Se continua anterior si la stg cu auriculul drept. Peretii atriului propriu-zis sunt
formati de mm pectinanti, a caror origine este pe crista terminalis. Mm pectinati se
prelungesc si in peretii auriculului drept.
Sulcus terminalis se intinde intre extremitatile drepte ale orificiilor venelor cave.

La extremitatea superioara a santului terminal,langa orif VCS se afla nodul sinoatrial.

Orificiul VCS nu are valva.
Orif VCI este mai mare, se deschide in partea inferioara a atriului drept, in apropierea
septului inter-atrial si orificiul VCI este prevazut cu o valvula incompleta care s.n. valvula
Eustachio. Lipsa valvei la nivelul ostiului VCS si prezemta unei valvlule incomplete la nivelul
ostiului VCI permit staza retrograda in caz de presiune crescuta in atriul drept.
In atriul drept se mai deschid:
1. Sinusul coronar care se deschide prin ostiul sinusului coronar, prevazut cu valvula
sinusului coronar Thebesius. Orificiul sau de deschidere se gaseste intre orificiul atrio-
ventricular drept si orificiul VCI. Valvula Thebesius se afla in continuitate cu valvula
Eustachio.
Sinusul coronar strange cea mai mare parte a sangelui venos al inimii.
2. Venele mici ale inimii Thebesius (venae cordis minimae Thebesius) se deschid prin orificii
numeroase pe peretele septal. Aceste orificii sunt asa mici incat s.n. foraminule. O mica
parte a sangelui venos al inimii se deschide prin aceste vene, direct in atriul drept.
3. Vena cardiaca anterioara si vena marginală dreapta. Vena cardiaca anterioara urca pe fata
sterno-costala a ventriculului drept. Aceste 2 vene se pot deschide separat in atriul
drept.
Pe peretele septal al atriului drept se afla fosa ovala. Fosa ovala este reminiscenta
embriologica a gaurii ovale Botallo care se inchide. In viata embrionara atriile comunică prin
gaura ovala. Odata ce se separa mica circulatie de marea circulatie, gaura ovala se inchide.
Cand gaura ovala nu se inchide e o malformatie ce de repara chirurgical. 1/3 din populatia
normala prezinta o mica comunicare intre atrii care dpv functional nu pune probleme.
Intre orificiul sinusului coronar si fosa ovala se intinde sinus septum. Exista o formatiune
tendinoasa numita tendonul Todaro care se intinde de la punctul in care valvula Thebesius
se continua cu valvula Eustachio,pana la sinus septum. Tendonul Todaro contribuie la
delimitarea trigonului Koch.
Trigonul Koch este delimitat intre insertia cuspidei septale, marginea antero-mediala a
orificiului sinusului coronar si tendonul Todaro. In trigonul Koch se afla nodul atrio-
ventricular.

Ventriculul drept

La interior ventriculele prezina trabecule carnoase care favorizeaza o golire eficienta a

ventriculului in timpul sistolei.
Mm papilari (3 pt V.D) se prind prin cordaje tendinoase de cuspidele orificiilor atrio-
ventrculare. Mm papilari prin cordajele tendinoase tin cuspidele ca sa nu se deschida inapoi
catre atriu in sistola ventriculara.
Ventriculul drept are o forma piramidala cu baza corespunzand ostiului atrio-ventricular
drept. Se intinde de la orificiul atrio-ventricular drept pana aproape de varful inimii.
Fata lui antero-superioara formeaza o parte a fetei sternocostale.
Fata lui inferioara formeaza o parte a fetei diafragmatice. Peretele stang si posterior este
format de septul inter-ventricular care il separa de ventriculul stang.
Ostiul atrio-venteicular drept este prevazut cu valva tricuspida care are 3 cuspide:
anterioara, posterioara si septala. Cuspidele sunt orientate ca si peretii ventriculului drept.
Cuspida anterioara contribuie la delimitarea dintre conul pulmonar (sau infundibulum) si
ventriculul propriu zis. Conul pulmonar e partea superioara a ventriculului drept din care
pleaca trunchiul pulmonar.
Cuspida posterioara este orientata si inferior.
Cuspida septala e orientata si medial.
De pe peretele anterior al ventriculului drept pleaca m papilar anterior, ale carui cordaje
tendinoase se prind de cuspidele anterioara si posterioara. De pe peretele inferior
(diafragmatic) porneste m papilar posterior care prin cordajele sale tendinoase se prinde pe
cuspidele posterioara si septala. Mm papilari septali mici, subtiri, incostanti. Se prind prin
cordajele tendinoase de cuspida septala.
Orificiul atrio-venteicular drept permite trecerea sangelui din atriul drept in ventriculul
drept. Mm papilari si cordajele tendinoase au rolul de a impiedica rasfrangerea cuspidelor in
A.D in timpul sistolei ventriculare. In timpul sistolei ventriculare sangele loveste fata
parietala a cuspidelor care se apropie si inchid orificiul atrio-ventricular iar sangele va lua
singura cale care ramane, adică trunchiul pulmonar, ale carui valvule semilunare sigmoide se
deschid.

Trabecula septo-marginala si marinea libera a cuspidei anterioare si m papilar anterior

delimiteaza in orificiu ce imparte venriculul drept in 2 compartimente:
1. compartimentul de receptie a sangelui din atriul drept ( cavitatea ventriculara propriu
zisa) situat inferior de acest orificiu
2. compartimentul de evacuare a sangelui din vetriculul drept. Superior de acesr orificiu s.n.
infundibulum. Comp de evacuare are peretii netezi.
Infundibulum este delimitat astfel : anterior o parte a fetei sterno-costale, posterior creasta
supra-ventriculata si medial septul interventricular. Lumenul sau se continua superior cu
ostiul tr pulmonar prevazut cu valva pulmonara. Ostiul tr pulmonar este situar superior si la
stanga orificiului atrioventricular drept, situat superior si la stanga de orificiului
atrioventricular drept, adiacent la septul inter-ventricular.

Valva trunchiul pulmonar e alcatuita din e valvule semilunare sau sigmoide in cuib de
randunica. Depresiunea dintre valvula si peretele arterial s.n. sinusul valvulei Valsalva. In
sistola ventriculara valvulele se apropie de peretii tr pulmonar. In diastola, valvulele se
apropie intre ele.

Atriul stang este situat posterior si la stanga atriului dreprt, de care este separat prin septul
inter-atrial. Septul inter-atrial formeaza peretele sau anterior si lateral. Pe peretele
septal a atriului stang, corespunzator fosei ovale se afla valvula gaurii ovale falx septi.
Anterior si la stânga este mascat de emergența aortei (aorta ascendenta si tr pumonarl) fata
ant a atriului stang delimiteaza pertele pst al sinusului transvers Taeile. Fata pst a atriului
stang participa la formarea bazei inimii si este in raport prin intermediul sinusului oblic al
pericardului seros cu esofagul.
Pe peretele posterior al atriului stang se deschid venele pulmonare drepte si stangi. Ostiile
lor nu prezinta valvule dar la jonctiunea cu peretele atrial fibre msc din miocardul atrial
patrund in peretele lor pe o mica distanta formând un fel de sistem sfincterian care
impiedica refluxul sangelui din atriul stang in venele pulmonare in timpul sistolei atriului
stang. Peretii atriului stang sunt netezi ( nu are mm pectinati) si atriul stang se continua
anterior si la dreapta cu auriculul stang. Numai auriculul stang prezinta mm pectinati si este
mai mic decat cel drept.
Per ansamblu are forma cuboidala si formeaza cea mai mare parte a bazei inimii.
Inferior atriul stang comunica cu ventr stg prin orificiul atrio-ventricular stang, prevazut cu
valva bicuspida sau mitrala formata din 2 cuspide, una anterioara si una posterioara.

Ventriculul stang 8-12 mm grosime, de 3 ori mai gros decat VD. Baza sa e reprezentatal;dc
de ostiul atrio-ventricuoar stang. El formeaza anterior o parte a fetei sternocostale a inimii.
Peretele lui inferior formeaza o parte a fetei diafragmatice a inimii. Fata sa laterala formeaza
fata pulmonara a inimii. Peretele anterolateral este format de septul interventricular.
Orificiul atrio-ventricular stang este prevazut cu valva bicuspida / mitrala. Pe cuspida
anterioara se insera cordajele tendinoase ale m papilar anterior. M papilar posterior
prezinta cordaje tendinoase ce se prind pe cuspida anterioara si posterioara. Cuspida
anterioara formeaza impreuna cu septul inter-ventricular un orificiu prin care ventriculul
stang e impartit in 2 compartimente: de receptie a sangelui atrial (cavitatea ventriculara
propriu zisa) situat pst si la stanga cuspidei anterioare, imediat sub ostiul atrio-ventricular.
Al 2.lea este compartimentul de evacuare (conul arterial / vestibulul aortic).
Compartimentul de evacuare e situat anterior si la dreapta. Vestibulul aortic se continua cu
bulbul aortei de unde are origine aorta ascendentă.

Anterior si la dreapta ostiului atrioventeicular stang se afla ostiul aortic care e prevazut cu
valva aortica, formata din 3 valvule semilunare /sigmoide/ in cuib de randunica. 2 valvule
anterioare si una posterioata. Au pe mijloc noduli (nodulii valvulelor demilunare aortice) si
de o parte si de alta a nodulilor avem lunule.
Buzunarasul/ spatiul dintre fiecare valvula si peretele aortic se cheama sinusuri aortice
Valsalva. Originea arterelor coromare din aorta ascendenta este la nivelul sinusurilor aortice
anterioare drept si stang. Partea mai dilatata a peretelui aortic in dreptul sinusurilor aortice
se cheama bulbul aortei.

Proiectia ostiilor pe peretele toracic

Proiectia anatomica a ostiului pulmonar se realizeaza sub forma unei linii orizontale de 2.5
cm lungume, in dr cartilajului 3 costal stang, din care jumatate trece retrosternal.
Orificiul aortic se proiectează sub forma unei linii oblice de 2.5 cm lungime situata in spatiul
3 intercostal stang. Ac linie oblica coboara spre dreapta si jumate din ea e retrosternal
situata.
Orificiul atrio-ventricular stang se proiecteaza sub forma unei linii de 3 cm lungime, langa
marginea stanga a sternului, din spatiul 3 in spatiul 4 intercostale stangi.
Orificiul atrio-ventricular drept se proiecteaza pe o linie oblica care uneste cartilajul coastei
6 drepte cu spațiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara. Proiectia pe aceasta linie se
situeaza in partea dreapta a liniei mediane, corespunzatoare bazei procesului xifoid

!!!!PROIECTIILE ANATOMICE ALE OSTIILOR NU CORESPUND CU FOCARELE DE

AUSCULTATIE!!!!

Singurul orificiu pt care proiectia anatomică si focarul de auscultatie corespund este orificoul
atrio.ventricular drept

Focarul de auscultatie pt orificiul pulmonar in spatiul 2 intercostal langa marginea stg a

sternului
Focarul de auscultatie al orifiului aortic e in spatiul 2 intercostal dr langa marg dr a sternului
Focarul de auscultatie al mitralei e in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
Focarul de auscultatie al tricuspidei corespunde proiecției anatomice si se gaseste la dreapta
planului median pe linia usor oblica care uneste cartilajul 6 drept cu spațiul 5 intercostal
stang pe linia medioclaviculara corespunzator bazei procesului xifoid

Proiectia inimii
Aria matitatii relative a inimii reprezina proiectia fetei sternocostale a inimii pe peretele
toracic. S.n matitate pt ca la percutia peretelui toracic => sunet. S.n relativa pt ca raportul
fetei sternocostale cu peretele toracic este mediat de plamani si pleura.
Aria matitatii relative este un patrulater cu marginile usor convexe in afara,unind 4 puncte
1. Pct superior drept se gaseste la nivelul cartilajului 3 costal drept la 1 cm de marg dr a
sternului
2. Pct inf dr este la nivelul cartilajului 6 costal dr la 1 cm de marg dr a sternului.
3. Pct superior stang este in spatiul 2 intercostal stang la 1 cm de marginea stanga a
sternului.
4. Pct inf stang este in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara.

S.n aria matitatii absolute acea arie de forma triunghiulară care corespunde unei mici zone
din fata sterno-costala si pericard ca vin in raport anterior direct cu peretele toracic.
Aria matitatii absolute are o forma triunghiulara la acest nivel se pot face punctii pericardice
si injecții intra-miocardice. In spatiul 4 sau in spatiul 5 intercostale stangi, langa marginea
stanga a sternului. Delimitarea ariei: la dr marginea stanga a sternului, la stanga linia oblica
care uneste articulatia 4 condro-sternala stanga cu spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara iar latura inferioara corespunde liniei usor oblica ce uneste cartilajul 6
costal drept cu spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara. Ac latura inferioara
corespunde portiunii stangi a liniei oblice amintite de la marg stg a sternului pana in punctul
din sp 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara.

Vertebre Giacomini - proiectia scheleto-topica a inimii

T4 se proiect butonul aortic- crosa aortei
T5 se pr atriile
T6 se pr planul atrioventr
T7 se proiect ventriculele
T8 se proiectează varful inimii

La T4 e bifurcatia traheei
T2 vf plamanului si cupula pleurei

Conturul radiologic al cordului este repr de un profil drepr si un profil stang

Profilul drept are 2 arcuri:

1.Arcul inf dr este dat de atriul dr.
2.Arcul sup dr e dat de aorta ascendenta si VCS.
Profilul stang are 3 arcuri :
1.Arcul sup stang e format de butonul aortic reprezentat de crosa aortei.
2.Arcul mijl stang e format de atriul stg, auriculul stg si tr pulmonar.
3.Arcul inf stg e format de ventriculul stg

Scheletul fibros al inimii

Scheletul fibros al inimii e reprezentat de inelele fibroase care circumscriu orificiile A.V si
cele 2 orificii arteriale pulmonar si aortic, trigonurile fibroase drept si stang, portiunea
membranoasa a septului inter-ventricular.

Inelele fibroase care delimiteaza orificiile atrio-ventriculare separă miocardul atrial de

miocardul ventricular. Pe aceste inele fibroase se insera cuspidele valvelor A.V.
Inelele fibroase ce delimiteaza orificiile aortic si pulmonar se continua cu tunica medie a
arterelor. Un astfel de inel fibros este alcatuit din 3 arcuri fibroase pe care se inseră cele 3
valvule semilunare.
Suprafata tuturor acestor inele fibroase formeaza planul ventil al inimii. In acest plan,
orificiile atrio-ventriculare si aortic se gasesc dispuse chiar la acelasi nivel iar orificiul
trunchiului pulmonar e putin mai sus, adica este cu 5 mm, mai aproape de baza inimii.
Planul ventil al inimii este mobil: in sistola ventriculara pt ca ventriculul se contracta adica
fibrele musculare se scurteaza ele trag de planul ventil in jos (catre vf inimii). Astfel se
mareste capacitatea atriilor si creste aspiratia sangelui venos in cele 2 atrii. In diastola
ventriculara, planul ventil revine la pozitia initiala.
Orfiv A-V separa dpv electric miocardul atrial de miocardul ventricular. Singura legatura
electrica intre atrii si ventricule e realizata de nodulul A-V si fasciulul His.
Fibrele musculare ale miocardului se insera pe scheletul fibros al inimii.
Trigonul fibros drept este delimitat intre ostiul A.V dr, ostiul A-V stang si orificiul aortic.
Trigonul fibros stang este delimitat intre ostiul aortic si ostiul A-V stang.
Fasciculul atrio-ventricular His strabate trigonul fibros drept.

Miocardul atrial este mai subtire decat miocardul ventricular. Miocardul atrial e separat de
miocardul ventricular prin orificiile atrio-ventriculare. Miocardul atrial este format din fibre
superficiale si profunde.
Fibrele superficiale sunt comune celor 2 atrii. Fibrele superficiale formeaza un fascicul
orizontal care porneste de la marginea posterioara a orificiilor atrio-ventriculare. El trece
peste partea atriilor corespunzator fetei pulmonare a inimii si apoi se dedubleaza in dreptul
auriculelor, inconjoara orificiul VCI si se termina in septul inter-atrial sau pe fata posterioara
a atriului drept. Sunt fibre orizontale care trec de la un atriu la celalalt peste baza inimii,
terminandu-se la nivelul santului coronar.
Fibrele profunde se gasesc in grosimea fiecarui atriu.
In atriul drept, aceste fibre vor intra in alcatuirea crestei terminale si in alcătuirea peretelui
atriului drept, intins intre orificiile celor 2 vene cave. Aceste fibre inconjoara ca un sfincter
orificiile de varsare ale venelor cave in atriul drept si orificiile de varsare ale venelor
pulmonare in atriul stang (impiedica sangele sa reflueze inapoi in vene).

Miocardul ventricular este mai bine dezvoltat decat miocardul atrial. Miocardul V.S (8-15
mm grosime) de 3 ori mai gros decat al VD (3-5 mm grosime). In miocardul ventricular avem
3 straturi: superficial, mijlociu,profund.
Stratul superficial e ceva mai subtire, comun celor 2 ventricule. Este format din fibre
longitudinale care au origine pe scheletul fibros al inimii.
Fibrele care pornesc de pe fata diafragmatica trec peste marginea dreapta, peste fata
sternocostala si ajung la varful inimii. Fibrele care pleaca de pe fata sternocostala trec peste
fata pulmonara si ajung la varful inimii , pe fata diafragmatica, a.i la vf inimii fibrele
superficiale formeaza vortex cordis (vartej). Sunt foarte spiralate la acest nivel, patrund in
profunzime intrand in alcatuirea mm papilari si a trabeculelor carnoase, dupa care se
termina pe inelele fibroase.
Stratul mijlociu si cel profund sunt fibre proprii fiecarui ventricul.
Stratul mijlociu este cel mai gros dintre cele 3 si e alcatuit din fibre dispuse circular. Acest
strat mijlociu e foarte gros in ventriculul stang si este cel mai important in realizarea ejectiei
ventriculare - face propulsie ventriculara.
Pt ventriculul drept, fibrele pornesc din partea posterioara a orificiului atrio-ventricular
drept, trec peste marginea dreapta a inimii, ajung pe fata sternocostala a ventriculului drept
si se opresc in dreptul santului inter-ventricular anterior.
Pt ventriculul stang, fibrele pornesc de pe fata sternocostala a V.S., trec peste fata
pulmonara si ajung pe fata diafragmatica a V.S.. Fibrele acestea circulare se termina in
septul inter-ventricular, in mm papilari si in trabeculele carnoase ale fiecarui ventricul.
Stratul profund inseamna fibre longitudinale. Unele dintre aceste fibre pleaca de pe septul
interventricular si patrund in trabeculele carnoase ale peretilor opusi celor de pe care au
origine.

Trunchiul pulmonar are origine la nivelul orificiului pulmonar din ventriculul drept. El descrie
un arc cu concavitatea la dreapta in care este cuprinsa aorta ascendenta a.i la baza inimii
sunt 3 vase mari care de la dreapta la stanga sunt: VCS, aorta ascendenta, trunchiul
pulmonar. Trunchiul pulmonar si aorta ascendenta sunt răsucite una in jurul celeilalte.
Trunchiul pulmonar se imparte in artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stanga, sub
crosa aortei, la nivelul vertebrei T5.
Pericardul fibros acopera trunchiul pulmonar si putin din arterele pulmonare (originea
arterelor pulminare). La origine, trunchiul pulmonar e acoperit anterior de auriculul stang.
La origine, trunchiul pulmonar este anterior de originea aortei ascendente pt ca inima
dreapta este anterior situata fata de inima stanga. Trunchiul pulmonar si aorta ascendenta
contribuie la delimitarea anterioara a sinusului transvers al pericardului seros.
Artera pulmonara dreapta trece posterior de aorta ascendenta si posterior de VCS si trece
superior de vena pulmonara dreapta superioara si anterior de bronhia principala dreapta.
Delimiteaza superior sinusul transvers al pericardului seros.

Artera pulmonara stanga, la originea ei din trunchiul pulmonar, e conectata cu fata

inferioara a crosei aortei prin ligamentul arterial. Si la dreapta ligamentului arterial se afla
partea superficiala a plexului cardiac, la stanga plexul cardiac n vag stang coboara anterior
de crosa aortei, emite n laringeu recurent stang care inconjoara crosa aortei si urca in
unghiul dintre trahee si esofag. Aorta ascendenta trece anterior de aorta toracica
descendenta superior de VPSS si anterior de bronhia principala stanga.
Artera aorta
Aorta are origine la nivelul orificiului aortic in ventriculul stang. Are 3 parti aorta ascendenta,
crosa aortei, aorta descendenta toracica si abdominala.
Aorta ascendenta se intinde de la orificiul aortic pana la emergența trunchiului brahiocefalic
din crosa aortei. Portiunea ei intra pericarduca e situata in mediastinul mijlociu. Aorta
ascendenta si trunchiul pulmonar delimiteaza anterior sinusul transvers al pericardului
seros. Urca spre dreapta, rasucindu-se in jurul trunchiului pulmonar. Fata ei anterioara e
acoperita de auriculul drept. Posterior de aorta ascendenta se afla mai intai sinusul
transvers si mai posterior atriul stang. La dreapta aortei ascendente se afla VCS. Intre aorta
ascendenta si VCS se delimiteaza orificiul drept de comunicare al sinuslui transvers al
pericardului seros. La stanga aortei ascendente se afla trunchiul pulmonar.
Crosa aortei - intre emergenta trunchiului brahiocefalic si insertia ligamentului arterial.
Ajunge pe flancul stang al vertebrei T4 unde se continua cu aorta descendenta. Fata
anterioara si laterala a arcului aortic e incrucisata de nervul frenic stang, nervi cardiaci din
vag si din simpaticul toracic. N vag stang emite la acest nivel n laringeu recurent stang.
Laringeul recurent stang trece pe sub arcul aortic, posterior de el si apoi urca. Inferior crosa
aortei este in raport cu trunchiul pulmonar si bifurcatia lui. Fata inferioara a crosei e legata
de orig arterei pulmonare stangi prin lig arterial. La dreapta lg arterial este partea
superficiala a plexului cardiac, la stanga n vag stang si n laringeu recurent stang. Fata
posteromediala a crosei aortei este in raport cu traheea, nervul laringeu recurent stang,
esofagul, canalul toracic si partea profunda a plexului cardiac. Fata superioara a crosei aortei
este in raport cu cele 3 ramuri care se desprind din ea
1. Trunchiul arterial brahiocefalic
2. Artera carotida comuna stg
3. Artera subclavie stanga
Toate 3 incrucisate anterior de vena subclavie stanga. Crosa aortei si ramurile ei se gasesc in
medioastinul superior.
Lig arterial rezulta din obliterarea canalului arterial (imd postnatal) daca acest canal arterial
NU se inchide, presiunea mare din aorta impinge sangele in arterele pulmonare stg si dr deci
va fi supralicitata circulatia pulmonara si se face hipertensiume pulmonara ce distruge
reteaua capilara peri alveolara. Corticosteroizii grabesc inchiderea canalului arterial.
Patologic s.n persistenta canaulului arterial.

Aorta toracica descendenta este situata in mediastinul posterior. Continua crosa aortei de la
T4 pana la T12, unde se afla orificiul aortic al diafragmei prin care trec aorta anterior si
canalul toracic urcand posterior de aortă. Medial si posterior de ea se afla coloana
vertebrala, lantul simpatic toracic stang si vena hemiazygos. Anterior de ea se afla radacina
plamanului stang (pediculul) . Lasa un sant pe fata mediastinala a plamanului stang,
posterior de hil. Intre vertebrele T7 si T10 aorta toracica descendenta se afla posterior de
esofag. Posterior de aorta si apoi pe flancul ei stang urca canalul toracic. Esofagul trece
progresiv din dreapta aortei descendente spre stanga ei, in plan anterior ei. Lateral de aorta
pleura mediastinala se insimueaza intre aorta si esofag si rezulta recesul pleural inter-
aortico-esofagian.
Ramurile aortei descendente toracice sunr parietale si viscerale. Parietale sunt aa
intercostale pst 3-11, aa subcostale si aa frenice superioare. Viscerale sunt aa pericardice,
bronsice, esofagiene si mediastinale.

Vena cava superioara strange sg venos de la jumatatea supradiafragmatica a corpului si de

la o mica parte a peretelui posterior abdominal prin sistemul venelor azygos.

VCS prezinta localizare in mediastinul superior,portiunea extra-pericardica,in mediast

mijlociu portiunea intra-pericardica. Dupa formare coboara paralel cu marginea dreapta a
sternului si se varsa in atriul drept. Portiunea extra-pericardica are anterior cartilajele
costale 2 si 3 si vasele toracice interne dreapte si recesul pleural costomediastinal drept.
Posterior si medial se afla traheea, bronhia principala dreapta, n vag drept. Postero-lateral si
apoi lateral de cava superioara se afla pleura mediastinala, fata mediastinala a plamanului
drept si n frenic drept iar medial de ea e aorta ascendenta
Porțiunea intrapericardica: anterior auriculul dr, posteriora artera pulmonara dreapta, vv
pulmonare drepte, medial aorta ascendenta, lateral pleura mediastinala, fata mediastinala a
plamanului drept, n frenic si vase pericardo-frenice drepte

Sistemul azygos
Limfaticele toracelui
Esofagul in torace

Sistemul azygos aduna cea mai mare parte a sângelui venos al toracelui si o mica parte din
sangele venos al cavitatii abdominale, prin venele lombare ascendente. Sistemul azygos
aduna sangele venos din plexurile venoase vertebrale intern si extern.
Plexul venos vertebral intern se gaseste in interiorul canalului vertebral.Plexul venos
vertebral intern aduna sangele venos de la vertebre, maduva spinarii si meningele spinal.

Plexul venos vertebral extern este in jurul coloanei vertebrale.

Plexul venos vertebral extern aduna sangele venos de la vertebre si mm jgheaburilor
intervertebrale (erectori spinali).

Plexurile venoase vertebrale

Vena azygos urca anterior si la dreapta coloanei vertebrale.
Raporturile portiunii ascendente a venei azygos:

Anterior cu esofagul de care e separata prin recesul pleural inter-azygo-esofagian.

Posterior se gasesc arterele intercostale posterioare drepte si ultimele 8 vertebre toracice.
Medial avem canalul toracic si aorta toracica descendenta.
Lateral avem n splanhnic mare (ram al simpaticului toracic), pleura,plamanul drept.
Crosa venei azygos. Este un arc cu concavitatea orientata inferior si se gaseste superior de
pediculul pulmonar drept.

Medial avem esofagul, traheea si n vag

Lateral avem pleura mediastinala si fata mediastinala a plamanului drept, pe care crosa lasa
un sant superior de hil.

Venele intercostale drepte 4-11 se deschid individual in vena azygos. Vena intercostala
posterioara dreapta 1 (v intercostala dreapta suprema, se varsa in vena brahiocefalica)
Vv intercostale posterioare drepte 2, 3 se unesc si rezulta vena intercostala dreapta
superioara. Afluentii venei azygos:
1. Vv intercostale posterioare drepte
2. Vv esofagiene, bronsice drepte, pericardice, mediastinale.
3. V hemiazygos
4. V hemiazygos accesorie.

Vena hemiazygos raporturi: urca anterior de coloana vertebrala pana la vertebra T8.
Incruciseaza transversal anterior coloana si segmentul transversal trece posterior de aorta
descendenta toracica, posterior de canalul toracic si esofag.

Afluentii venei hemiazygos :

1. Vv icst pst stangi 8-11
2. Vv esofagiene
3. Vv mediastinale
Vena hemiazygos se anastomozeaza la origine cu vena renala stanga.

Vena hemiazygos accesorie se gaseste anterior si la stanga de coloanei vertebrale. In dreptul

vert T7 trece transversal anterior de corpul vertebrei T7 si se varsa in vena azygos. Uneori se
deschide in vena hemiazygos, formeaza un trunchi comun care se varsa in vena azygos.
Afluentii venei hemiazygos accesorie:
1. Vv icst posterioare stangi 4-5-6-7 se deschid individual in v hemiazygos accesorie (V icst
posterioara stanga 1 (suprema) care se varsa in vena brcf stg)
2. Vv icst pst stangi 2 si 3 care fie se unesc si formaza vena icst superioara stanga care fie se
varsa in vena hemiazygos accesorie fie se varsa in vena brahiocefalica stanga sau raman
separat si se deschid individual in vena hemiazygos accesorie.
3. Vv esofagiene, pericardice, mediastinale si bronsice stangi.
Importanta clinică a sistemului azygos: stabileste anastomoze cu diferite sisteme venoase.
Prin aceste anastomoze se va asigura circulatie de derivatie.
Ex:
1. Prin venele esofagiene se realizeaza anastomoze cu sistemul venos port hepatic, cale
utilizata in sindromul de hipertensiune portala (ciroza hepatica, cancer hepatic, hepatita
cronica). Anastomozele porto-cave sunt supralicitate, se dilata si apar varicele esofagiene.
2. VCS este comprimata/metastazata de o tumora mediastinala. Atunci apare edemul in
pelerina. Edem in jumatatea superioara a corpului, teritoriul de drenaj al VCS. In acest caz
intra in functiune anastomozele cavo-cave (VCS - VCI) prin intermediul plexurilor venoase
vertebrale, sistemul azygos, vv toracice interne, vv epigastrice.

Ggl limfatici in torace

Sunt parietali si viscerali.

Parietali sunt: intercostali, diafragmatici, parasternali.
1. Intercostalii sunt situati de-a lungul MVN intercostale. Sunt mici, inconstanti in partea
anterioara a spatiului intercostal dar mai mari si mai constanti in partea posterioara a
spatiului intercostal. Primesc aferente de la spatiul intercostal si de la pleura parietala.
Eferentele se varsa in canalul toracic.
2. Ggl diafragmatici se gasesc pe fata superioara, convexa a diaframei, impartiti in : grup
anterior (pre-pericardic, retroxifoidian); grup lateral (dr stg de pericard); grup posterior
(inclus in gr ggl viscerali mediastinali pst).
Grupul anterior pre-pericardic primeste aferente de la partea anterioara si superioara a
ficatului si de la portiunea supraombilicala epigastrica a peretelui anterior abdominal.
Grupul latero-pericardic primeste aferente de la pericard, pleura, diafragm. Eferentele se
varsa in ggl mediastinali anterior si posterior.
3. Ggl parasternali se gasesc de-a lungul vaselor toracice interne. Primesc aferente de la
partea superioara a peretelui anterior al abdomenului si de la peretele antero-lateral toracic
si glanda mamara. Intre ggl dr si stg se stabilesc amastomoze transversale (astfel
metastazele de la sanul de o parte trec la sanul de partea opusa)

Ggl limfatici viscerali sunt mediastinali anteriori si mediastinali posteriori.

Anteriorii sunt localizati in mediastinul superior, anterior de inima si de vasele mari de la
baza inimii: pe dreapta sunt ant de VCS si de v brahiocefalica dr, de-a lungul marginii drepte
a resturilor de timus. Pe stanga sunt anterior de aorta si de originea carotidei comune
stangi, pe marginea stanga a timusului.
Exista un ggl mare si constant in dr ligamentului arterial.
Gr mediastinal anterior primeste aferente de la inima, pericard, plamani,timus. Cele 2 grupe
dr si stg prezinta anastomoze intre ele prin vase limfatice transversale si ggl situati de-a
lungul lor. In ggl situati de-a lungul venei brahiocefalice stg se varsa eferente de la timus,
tiroida, trahee.
Ggl mediastinali posteriori se gasesc situați in jurul esofagului si aortei descendente. Ei
primesc aferente de la partea posterioara a diafragmului, de la pleura diafragmatica
posterioara, pericard, esofag si lobii inferiori ai plamanilor. Eferentele se varsa in ggl traheo-
bronsici inferiori.
Ggl traheo-bronsici sunt asezati in centrul mediastinului, intre esofag si pericard. Primesc
aferente de la diafragm, inima, pericard, esofag, trahee, bronhii principale si plamani.
Eferentele dreneza in ggl traheali.
Ggl traheali se gasesc in unghiul dintre trahee si esofag, de-a lg n laringeu recurent. Primesc
aferente de la trahee, esofag, tiroida, timus precum si limfaticele eferente ale ggl traheo-
bronsici ce dreneaza cea mai mare parte a plamanilor. Ggl traheali se impart in para-traheali
drepti si stangi. Eferentele lor de varsa in canalul toracic pe stanga si in canalul limfatic
drept.
Din ggl traheali eferenrele se duc in tr bronho-mediastinal dr si stg. Cel stang se varsa in
canalul toracic iar cel drept in ductul limfatic drept.

Canalul toracic aduna limfa toata de la diafragm, jumatatea stanga cap, gat, torace. Are o
lungime de 25-30 cm, calibru neuniform. Situat profund anterior de coloana vertebrala.
Originea canalului toracic sub diafragm T12-L3/2. Orig canalului toracic e acpperita de aorta
si flancata dr si stg de pilierii diafragmatici. Canalul toracic urca prin orif aortic al
diarfagmului, posterior de aorta.

Raporturi

C.T inf de T4 situat intre v. azygos la dreapta si aorta descendenta toracica la stanga. C.T este
situat la acest nivel, posterior de esofag si anterior de coloana vertebrala si anterior de acel
segment transversal al venelor hemiazygos
La niv T4 ocupa unghiul dintre esofag si aorta descendenta toracica.
Superior de T4 s.n segmentul supra aortic cand el se gaseste posterior de artera subclavie
stanga si de pleura stanga, posterior de carotida comuna stanga si n vag stang. La acest nivel
medial de canalul toracic se gaseste esofagul si n laringeu recurent stang .
La baza gatului, canalul toracic descrie un arc. Este posterior de artera subclavie. Se varsa la
originea v. brahiocefalice stg. In CT, superior de T4 si la baza gâtului, se varsa trunchiul
jugular, trunchiul subclavicular si trunchiul bronho-mediastinal stangi.
Ductul limfatic drept aduna limfa de la jumatatea dreapta a toracelui si jumatatea dreapta
cap si gat. Are 5-10 mm lungime. Se varsa la originea v brahiocefalice drepte. In el se varsa 3
trunchiuri limfatice: jugular, subclavicular si bronho-mediastinal drepte.

Subiect 45.

Granița toracocervicală - topografie, descriere, comunicări între

regiuni, regimul limfatic
Apertura toracica superioara este delimitata de:
1. anterior de incizura jugulara a manubriului sternal
2. lateral de marginile mediale ale primei perechi de coaste
3. posterior de corpul primei vertebre toracice.
Este orientata oblic, dinspre superior spre inferior si dinspre posterior spre anterior.
Prin apertura toracica superioara urca si coboara elemente vasculare, nervoase si o serie de
organe.
Datorita oblicitatii aperturii toracice superioare, varful plamanului, acoperit de cupula
pleurei, se proiecteaza la 2 cm superior de clavicula in partea anterioara iar posterior, varful
plamanului si cupula pleurei se gasesc in dreptul primei coaste.
Peste varful plamanului se arcuieste artera subclavie, lasand un sant la acest nivel.
Elementele care urca prin apertura toracica superioara:
Trunchiul arterial brahiocefalic- din arcul aortic, din care se desprinde in mediiastinul
superior. Urca la articulatia sterno-claviculara in dreptul ap. tor. sup. Si de imparte in 2
ramuri terminale: a. carotida comuna dreapta si a. subclavie dreapta.
Pe stanga urca prin ap. tor. sup. a carotida comuna stanga si a. subclavie stanga, desprinde
din crosa aortei in mediastinul superior.
Pe partea dreapta, canalul limfatic drept si pe stanga canalul toracicurca, trecand posterior
de a. subclavie corespunzatoare, fac o crosa ce trece superior de a. subclavie pt a se varsa in
confluentul venos jugulo-subclavicular corespunzator.
Elementele care coboara prin aperture toracica superioara:
La baza gatului, vena jugulara interna se uneste cu subclavia si formeaza vena
brahiocefalica. Cele 2 vene brahiocefalice coboara in apertura, in mediastinul superior si se
unesc, rezultand vena cava superioara.
Prin aperture coboara n. vagi, n. frenici, lanturile simpatice, traheea, esofagul.
De la baza istmului tiroidian coboara plexul venos tiroidian care se varsa in vena
brahiocefalica stanga.
N. laringeu recurent stang- ram din n. vag stang, din care se desprinde cand n. vag stg. Trece
anterior de crosa aortei. Inconjoara arcul aortei dinspre anterior spre posterior si apoi urca
in unghiul dintre trahee si esofag prin ap. tor. sup. , pana la baza lobului tiroidian. Se termina
inervand laringele. Laringeul recurent stg urca prim ap. tor. sup.

Subiect44

. Granița toracoabdominală - topografie, descriere, comunicări între

regiuni, regimul limfatic.
Diafragma- formatiune musculo-aponevrotica de forma unei cupole cu convexitatea
superior.
Anterior se prinde pe procesul xifoid iar posterior coboara mult ptin partea sa lombara,
prinzandu-se de corpurile vertebrelor L1-L4. Lateral, diafragma se insera pe ultimele 6
coaste.
Este cel mai important muschi respirator.
Orice alt msc care se prinde pe coaste (ai peretelui toracic/ lati ai abdomenului) s.n msc
respiratori auxiliari.
Msc diafragm are o parte cantrala tendinoasa formala din 3 foliole:

Partea tendinoasa e inconjurata de partea musculara a diafragmei, care are 3 zone:

1. pt sternala- pe procesul xifoid
2. pt costala- pe ultimele 6 coaste
3. pt lombara- pe vertebrele lombare sub forma pilierilor diafragmatici dr si stg si a
ligamentelor arcuate mdl si lat.
Intre portiunile sternala si costala a diafragmei se delimiteaza trigonul sterno-costal
Intre port lomb sicostala se delim trigonul lombo-costal Bochdalecque, in raport strans cu
fata posterioara a rinichiului. Prin acest spatiu, fata pst a rinichiului stg intra in raport direct
cu recesul pleural costo-diafragmatic.
Prin aceste 2 trigpnuri, cavitatea toracicacomunica cu cavitatea abdominala.
Comunicarea cav toracice cu cav abdominala se realizeaza prin orificiile mari si mici ale
diafragmei
Mari- hiatusuri- 3- al V.C.I. – vertT8
- Esofagian – vert T10- coboara esofagul si trunchiurile vagale ant si pst
- Aortic – vert T12 – coboara aorta descendenta si urca canalul toracic

Orificiile mici ale diafragmei dau trecere:- lanturilor simpatice toracice

- Ramurilor lanturilor simpatice toracice (n splanhnici, orif. Sep)
- N frenici
Urca venele lombare ascendente, drenand sangele venos al peretelui posterior abdominal,
urca prin diafragm pt a se uni cu vena subcostala corespunzatoare, formand originile venei
azygos (dr) si hemiazygos (stg)

Punctele slabe in diafragm sunt considerate pcte slabe ale peretelui anterior abdominal-
trigonul sterno-costal, trigonul lombo-costal, hiatusurile. Prin aceste puncte slabe se pot
produce hernii.
Cea mai frecventa hernie- cea de la nivelul orificiului esofagian. Ascensiunea esofagului
abdominal in torace + dureri eoigastrice, arsuri retrosternale datorate refluxului gastro-
esofagian.
Forme grave- fundul stomacului aluneca pe langa esofag in torace. Trb operat.