Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 9 25.11.

2014

Plamanii
Sunt organe proprii zise ale respiratiei, sunt in numar de 2 drept si stang,
asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a mediastinului.

Configuratia externa:

Fiecare plaman are forma asemanatoare cu a unei jumatati de con, prezinta


o baza, un varf, 2 fete si 3 margini.

Baza este concava si este asezata pe muschiul diafragma, este rotunjit si se


gaseste in dreptul orificiului superior al toracelui.

In timpul inspirului profund varful urca profund depasind acest orificiu spre
baza gatului.

Fata laterala este este rotunjita, convexa si vine in raport cu coastele si


oasele si spatiile intercostale de aceea se mai numesc fata sterno-costale.

Fata medial vine in raport cu mediastinul si coloana vertebrala toracica de


aceea se numeste mediastinala.

Putin deasupra centrului acestei fete se gaseste hilul plamanului, este locul
prin care vine in contact cu pediculul sau (pediculul unui organ este format din
totalitatea formatiunilor functionale si nutritive care vin sau pleaca de la acel
organ).

Pentru fiecare plaman pediculul este format din:

-bronhia principala

-1 artera pulmonara

-2 vene pulmonare

-artere si vene bronhice

-nervi
-vase limfatice

Pentru plamanul drept fata mediastinala vine in raport cu:

-inima mai ales atriul drept, care lasa o puternica impresiune anterior si
inferior hilului

-traheea- toracica deasupra hilului

-trunchiul arterial brahio-cefalic si vena brahio-cefalica dreapta, deasupra


hilului

-marginea dreapta a esofagului toracic insotita de nervul vag drept,


deasupra si inapoia hilului

-nervul frenic drept, deasupra si inaintea hilului

-vena azygos - urca pe dinapoia hilului apoi se arcuieste deasupra lui

-lantul ganglionar latero-vertebral pe dinapoia hilului

Pentru plamanul stang, inima, indeosebi, ventriculul stang lasa o


puternica impresiune inaintea si dedesuptul hilului.

-impresiunea cardiaca stanga este mult mai adanca decat cea dreapta

-arcul aortei este deasupra hilului, tot aici plamanul stang vine in raport si
cu artera sub-claviculara stanga si artera carodita comuna stanga, care sunt ramuri
din arcul aortei

-inaintea lor se gaseste vena brahiocefalica stanga, arcul aortei se continua


in aorta descendenta toracica pe dinapoia hilului.

-marginea stanga a esofagului insotita de nervul vag stang se gaseste


deasupra si inapoia hilului

-nervul frenic stang coboara deasupra si inaintea hilului

-tot inapoia hilului se gasesc venele heny-azygos si lantul ganglionar latero-


vertebral.
Marginea anterioara a fiecarui plaman este subtire taioasa, cea a
plamanului stang este curbata de impresiunea cordului.

Marginea posterioara este rotunjita, marginea inferioara este intre fata


costala si baza si este de asemenea subtire.

In timpul inspirului profund marginea interioara si inferioara se extend in


recesiunile pleurei.

Ambii plamani prezinta fisuri, plamanul stang are una singura, fisura
oblica, ea il imparte in 2 lobi superior si inferior; plamanul drept are fisura oblica si
inca una orizontala, astfel e impartit in 3 lobi: superior, inferior si mijlociu.

Configuratia interna a plamanilor:


Plamanul este alcatuit din 2 categorii de formatiuni anatomice distincte:

1.Aborele bronsic este format din totalitatea bronhiilor intra-pulmonare


care sunt rezultate din ramificatiile bronhiilor principale.

Fiecare bronhie principala se imparte in bronhii lobare, cate una pentru


fiecare lob.Astfel bronchia principala dreapta da 3 bronhii lombare, iar cea stanga
numai 2.

Bronhiile lombare se divid la randul lor in bronhii segmentare, care se


distribuie la segmentele pulmonare.

Mai departe bronhiile segmentare se divid in bronhii inter-lombare, iar


acestea din urma in bronhiole intralobulare.

2.Alveolele pulmonare ultimile ramificatii ale arborelui bronsic numite


bronhiole terminale se divid la randul lor in bronhiole respiratorii sau acinoase,
din alveolele respiratorii pleaca mai departe canalele alveonare al caror perete este
format din alveoli.

Alveolele sunt in numar foarte mare, aproximativ 200 de milioane, pentru


ambii plamani la acest nivel se petrec schimburi de gaze, deoarece alveola este
invelita de capilarele olveolare provenite din capilarizarea ramurilor terminale ale
arterei pulmonare.
Vasele pulmonare plamanul are dubla vascularizare:

1.Vascularizatia functionala este reprezentata de vasele pulmonare.

Artera pulmonara aduce de la ventriculul drept al cordului sange


neoxigenat, ea patrunzand in hil si se ramifica impreuna cu ramificatiile bronhiei
principale.

Ultimile ramificatii ale arterei se termina cu capilarele alveolare, aici


sangele cedeaza bioxidului de carbon, aerului din alveola si preia oxigenul.

Din capilarele alveolare se formeaza venele pulmonare care se reunesc


formand in final cate 2 vene pulmonare pentru fiecare plaman.Acestea ies prin hil
si se varsa atriul stang al cordului.

2.Vasele nutritive sunt arterele si venele bronsice, arterele provin de la


aorta descendenta toracica, venele dreneaza catre sistemul venelor azygos.

Inervatia plamanilor este de tip vegetative, simpaticul dilate bronhiile, iar


parasimpaticul le contracta.

Pleurele fiecare plaman este invelit intr-o membrana seroasa, numita


pleura, rolul ei este de a asigura alunecarea plamanului pe peretii cavitatii in care
se gaseste in timp miscarea respiratorie.

Exista 2 pleure, dreapta si stanga, corespunzatoare celor 2 plamani.

Pleurile nu comunica intre ele.

Pleura este formata din 2 foite care se continua una cu cealalta formand un
sac inchis.

Foita care inveleste plamanul se numeste pleura viscelara, ea adera la


plaman invelindu-l in totalitate, cu exceptia hilului, patrunde si in scizuri (taieturi).

Foita care inveleste peretii cavitatii toracice se numeste pleura parietala, ea


inveleste de jur-imprejur toti peretii cavitatii in care se afla plamanul, de aceea i se
descriu pleurei parietale o portiune diafragmatica, una costala si una mediastinala.

La trecerea dintre pleura bazala si cea costala se formeaza un fund de sac


numit reces sau sinus costo-diafragmatic, de asemenea la trecerea dintre pleura
costala si cea mediastinala se formeaza recesul sau sinusul costo-mediastinal, in
aceste recesiuni se expandeaza marginile plamanului in timpul expirului.

Pleura viscerala si cea parietala delimiteaza o cavitate inchisa numita


cavitatea pleurala, ea este virtuala si contine o cantitate foarte mica de lichid care
favorizeaza alunecarea celor 2 foite pleurale.

Presiunea din cavitatea pleurala este negativa, mai mica, decat cea
atmosferica, de aceea daca in cavitatea pleurala patrunde aer, plamanul se
colabeaza in jurul pediculului sau si astfel nu mai poate urmari miscarile
respiratorii.El devine nefunctional pentru respiratie, situatia se numeste
pneumotorax si poate surveni ca urmare a unor accidente cu fracturi costale, ea
poate aparea si la subiecti cu enfizem pulmonar la care se sparge o bula de enfizem
(marii fumatori).

Cavitatea pleurala poate fi inundata si de sange in urma unor accidente cu


fracturi costale si rupturi de vase intercostale, situatia se numeste hemotorax.

In cazul in care pneuma sau hemotoraxul sunt bilateral, ambii plamani


devin nefunctionali, ceea ce este incompatibil cu viata.

Biomecanica respiratiei datorita presiunii negative din cavitatile


pleurale, plamanii au fetele in contact cu peretii cavitatii toracice, urmarind
miscarile cutiei toracice, principalul element in inspir este muschiul diafragma.

Contractia acestuia inseamna aplatizarea lui, ceea ce mareste semnificativ


diametrul vertical al cutiei toracice.

Diafragma asigura 70% din necesarul inspirului, paralizia ei este


incompatibila cu viata, in inspirul profund, muschii inspiratori-accesori ridica
coastele in articulatia lor cu coloana vertebrala; ridicarea coastelor inseamna
marirea diametrelor sagital si transversal ale cutiei toracice, deci marirea
volumului.

In expir se produc fenomene inverse, muschii inspiratori accesori sunt cei


care prin contractia lor ridica coastele:Sterno-cleido-mastoidieni, pectoralii( cu
bratele ridicate), muschii inter-costali externi, muschiul dintat anterior.
Muschii expiratori-accesori sunt cei care coboara coastele si anume:
intercostalii interni si muschii peretilor abdominali.

Inspirul este activ cu consum de energie dar expirul simplu, nefortat, este
pasiv, fara consum de energie, datorita elasticitatii structurilor care au fost intinse
in timpul inspirului.

Inspirul fortat este si el activ.