Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul I

Anatomia aparatului respirator

Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care au rolul de a asigura preluarea oxigenului din aerul atmosferic si eliminarea bioxidului de carbon din organism.

Caile respiratorii: Cavitatea nazala, este primul segment al cailor respiratorii.Septul nazal desparte cavitatea nazala indoua cavitati simetrice ( fose nazale , cu directie antero-posterioara , sub baza craniului si deasupra cavitatii bucale Comunica cu exteriorul prin orificiilenarine si cu rinofaringele prin coane. Anterior, fosele nazale sunt protejate de piramida nazala. Piramida nazala este o proieminenta situata pe linia mediana a fetei cu rol de a proteja fosele nazale , totodata a dobandit si un rol estetic. Fosele nazale, sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale de la orificiile narinare pana la coane. Distingem, foselor nazale un segment anterior numit vestibul si un segment posterior. Vestibulul nazal este oblic sus si posterior si inapoisi este tapetat de piele care contine glande sebaceesi foliculi pilosi. Faringele, este un segment de legatura ce asigura continuitatea traiectului in organism a alimentelor precum si a curentilor de aer, calea digestiva intersectandu-se la cest nivel cu cea respiratorie. De asemeni prin structura dar si prin latura sa faringele se impune prin functia sa imunologica actionand ca o bariera protectoare restrictionand accesul agentilor patogeniajunsi la acest nivel. Laringele, are forma de piramida triunghiulara trunchita cu baza in sus > baza comunica cu laringo-faringele printr-un orificiu numit aditus laringis, care anterior este delimimitat de epiglota , posterior de cartilaje artenoide si lateral de repliurile epiglotico-aritenoide. Structura laringelui este formata din cartilaje legate intre ele prin ligamente si articulatii. Asupra lor actioniaza muschii laringelui (striati).

Traheea este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la vertebra cervicala (c6) pana la vertebra toracala T4 , unde se imparte in cele doua bronhii.Are o lungimede 10-12 cm si un calibru de 1,6-2 cm prezinta un segment cervicalsi unul toracal. In segmentul cervical vine in raport posterior cu esofagul , anterior cu istmul glandei tiroide . lateral vin in raport cu artera carotida , comunica cu vena jugulara interna nervul vag si lobii laterali ai glandei tiroide .Portiunea toracica este situata in mediastinul superior . Posterior vine in raport cu esofagul anterior cu arcul aortei si cu ramurile desprinse de el, cu timusul si sternul , iar lateral cu plamanii, acoperiti de pleura mediastinala.

Plamanii
Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei . Sunt doi (plamani stang si drept), situati in cavitatea toracica , fiecare fiind acoperiti de pleura viscerala.Plamanii au forma unuei jumatati de con. Greutatea plamanilor este de 700g pentru plamanul drept si 600g pentru cel stang.Capacitatea totala a plamanilor este de 5000 m3.Consistenta lor este elastica buretoasa. Fata externa a plamanilor este concava si vine in raport cu coastele. Pe aceasta fata se gasesc santuri adnaci numite scizuri, care impart plamanii in lobi.Pe fata oblica a plamanului drept se gasesc doua scizuri , una oblica si una orizontala.Aceste doua scizuri impart plamanul drept in trei lobi (superior, mijlociu si inferior). Pe fata externa a plamanului stangse gaseste o singura scizura, care imparte plamanul stang in doi lobi. Fata interna este plana si vine in raport cu organele din mediastin .Pe aceasta fata , aproape de marginea posterioara a plamanului se afla hilul pulmonar , pe unde intra sau ies din plamani vasele, nervii si bronhia principala. Baza plamanilor este concava, si vine in raport cu diafragma. Prin intermediul diafragmului , la dreapta vine in raport cu fata superioara a ficatului, iar la stanga cu fundul stomacului si splina. Plamanii au dubla vascularizatie: -nutritiva; -functionala.

Fiziologia aparatului respirator.

Respiratia reprezinta schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintreorganism si mediu. Din punct de vedere functional, respiratia poate fi impartita in patru etape: -1. Ventilatia pulmonara, adica deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonare si atmosfera; -2.difuziunea O2 si CO2 intre alveole pulmonare si sange; -3. Transportul O2 si Co2prin sange si lichidele organismului catre si de la celule; -4. Reglarea respiratiei.

Ventilatia pulmonara.

Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie, in doua moduri: -prin miscarile de ridicare si coborare ale diafragmului, care alungesc si scurteaza cavitatea toracica; -ridicarea si coborarea coastelor care determina cresterea si descresterea diametrului antero-posterior a cavitatii toracice.

Anatomia aparatului circulator

Inima este organul central al aparatului cardiovascular. Este situata in mediastin si are forma unei piramide triunghiulare, sau a unui con turtit , culcat pe diafrgama. Axul inimii este oblic dirijat in jos, la stangasi inainte, astfel ca 1/3 din inima este situata pe dreapta, si 2/3 la stanga planului mediosagital al corpului.Greutatea inimii este de 250-300g, iar volumul este asemanator pumnului drept.

Cavitatile inimii.

Atriile au forma aproximativ cubica, capacitate mai mica decat a ventriculelor , peretii mai subtiri si prezinta cate o prelungire , numite urechiuse.La nivelul atriului drept se gasesc cinci orificii: -orificiul venei cave superioare; -orificiul venei cave inferioare, prevazut cu valvula lui Eustachio; -orificiul sinusului coronar, prevazut cu valvula Thebesisi;

- orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valvula tricuspida.

Ventriculele au o forma triunghiulara cu baza spre orificiul atrio-ventricular. Peretii lor nu sunt netezi , ci prezinta pe fata interna niste tralecule carnoase. La baza ventriculelor se afla orificiile atrioventriculare drept si stang, fiecare prevazut cu valvula atrioventriculararespectiva cat si orificiile atriale prin care ventriculul stang comunica cu aorta iar cel drept cu trunchiul pulmonar. Fiecare orificiu atrial este prevazut cu trei valvule semilunare sau sigmoide care au aspect de cuib de randunica. Cele doua ventricule sunt separate prin septul interventricular. Structura inimii.

Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din trei tunici, care de la exterior spre interior sunt: -epicardu; -miocardul; -endocardul.

Epicardul, este foita viscerala a pericardului seros si acopera complet esteriorul inimii. Miocardul cuprinde miocardul adult ( contractil) si miocardul embrionar, de comanda. Miocardul adult esteun muschi striat din punct de vedere morfologic, dar are proprietatile muschiului neted, din punct de vedere functional. Muschii atriilor si ventriculelor se insera pe inele fibroase din jurul orificiilor atrioventriculare si atriale.

Endocardul. Incaperile inimii sunt captusite de o foita endoteliala numita endocard.El trece fara intrerupere de la atrii spre ventricule, acoperand valvulele, cordajele tendinoase si muschii papilari.

Vascularizatia si inervatia inimii. Inima este irigata de cele doua artere coronare( stanga si dreapta) cu originea in aorta ascendenta. Coronara stanga , dupa un traiect scurt se imparte in doua ramuri:una numita intraventricularaanterioara, coboara, coboara in santul intraventricular anterior, ceallata artera circumflexa strabate santul coronar stang. Artera coronara dreapta se angajeaza Ia santul coronar drept si apoi coboara prin santul interventricular posterior.Din arterele coronare se despart ramuri colaterale care sunt de tip terminal , irigand anumite teritorii din miocard. Sangele colectat din aceste vene, ajunge in final in colectorul venos principal al inimii, sinusul coronar care se afla in santul atrioventricular stang.

Marea si mica circulatie

In alcatuirea arborelui vascular se afla doua teritorii de ciriculatie: -Circulatia mare(sistemica); Circulatia mica (pulmonara). Circulatia pulmonara, incepe din ventricolul drept prin trunchiul arterei pulmonare care transporta spre plamani sange cu CO2. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare care duc sangele cu CO2 spre reteaua capilara , perialveolara unde il cedeaza alveolelor care il eliminia prin expiratie.. Sangele cu O2 este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman.Cele patru vene pulmonare sfarsesc in atriul stang.

Circulatia mare

Circulatia sistemica incepe in ventriculul stang, prin artera aorta care transporta sangele cu O2si substantele nutritive spre tesuturi si organe.De la nivelul acesta sangele incarcat cu CO2 este preluat de cele doua vene cave care il duc in atriul drept.

Capitolul II

Stopul cardio-respirator
Definitie:

Stopul cardio-respirator se defineste ca fiind abolirea completa a functiei respiratotii si circulatorii. Creierul este un organ complet dependent de metabolismul aerob fiind descrise perioade de timp specifice ce reprezint perioada de timp de la oprirea cardio-respiratorie i pn la instalarea leziunilor ireversibile; acest interval de timp este denumit timp de resuscitare.

Suportul vital de baza. Reusita resuscitarii este determinata nu doar de efectuarea corecta a tehnicilor resuscitrii ci de mult mai multi factori care se afla in interrelatie.Toti factorii care interfera cu reusita resuscitarii sunt cuprinsi in notiunea lantul supravetuirii. Acest lant este format din 4 verigi: 1.Recunoasterea rapida a unei urgente si alarmarea precoce; 2.Inceperea precoce a manevrelor de suport vital de baza (SVB precoce); 3.Defibrilarea precoce; 4.Inceperea rapida a manevrelor de suport vital avansat (SVA precoce).

Cauze de stop cardiorespirator

Cauzele de stop cardio-respirator sunt reprezentate de afectarea primara a cailor aeriene, a functiei respiratorii si a activitatii cardiace.De multe ori deterioarera cardiaca sau respiratorie (prin care se instaleaza SCR) poate fi secundara. Sistemul cardiovascular si respirator interactioneaza frecven.

1.a .Cauze respiratorii ce tin de stopul cardiorespirator. -Fara restabilire promta a oxigenarii tisulare , leziunile celulare devin ireversibile; prin urmare, recunoastera unei cai aeriene compromise si aplicarea tehnicilor de asigurare si mentinere a acesteia reprezinta una din etapele fundamentale ale procesului de resuscitare; fara o cale aeriana patenta orice efort de resuscitare ulterior este, de obicei, lipsit de succes. Obstructia cailor aeriene poate fi completa sau partiala. Obstructia completa a cailor aeriene determina instalarea rapida a SCR, in timp ce obstructia partiala precede de cele mai multe pri obstructie totala. Obstructia cailor aeriene se poate produce prin: -sange; -varsatura; -corpi straini (dinti, resturi alimentare); -traumatisme directe la nivelul fetei si gatului; -aspiratia de continut gastric sau alte substante; -secretii bronsice; -laringospasm; -epiglotite.

1.b.Insuficienta respiratorie. Insuficienta respiratorie poate fi acuta sau cronica, permanenta sau intermitenta, si poate fi atat de severa incat sa produca apnee (starea care determina instalarea rapida a stopului cardiac). Stopul respirator adesea se instaleaza din cauza asocierii unor situatii; de exemplu: la un pacient cu insuficienta respiratorie cronica suprapunerea unei infectii pulmonare, a oboselii musculare sau a fracturilor costale poate duce la epuizare , accesntuand depresia functiei respiratorii. 1.c.Alte afectiuni pulmonare.

Schimbul gazos pulmonar este grav afectat de prezenta unui pneumotorax sau hemotorax, precum si de infectii pulmonare, sindromul de aspiratie bronsica, exacerbarea BPOC si a astmului, embolia pulmonara contuzie pulmonara, edemul pulmonar.

2.Cauze cardiace de stop cardiorespirator.

Pot fi primare si secundare.Stopul cardiac se poate instala brusc sau poate fi precedat de scaderea progresiva a ritmului cardiac. 2.a. Cauze primare de SCR , sunt cele care afecteaza direct cordul. -Boala cardiaca ischemica; -Cardiomiopatii; -Valvulopatii; -Cardiopatii congenitale. Cea mai comuna forma de oprire cardiaca, determinata de aceste afectiuni, este fibrilatia ventriculara (FV) 2.b. Cauzele secundarede SCR, sunt cele in care inima este afectata indirect, originea patologica fiind la nivelul altor organe si sisteme. Aceasta patologie poate avea un efect acut sau cronic asupra cordului.

3.Alte cauze ce pot duce la oprirea cardio - respiratorie.

-Hipotermia /Hipertermia - Acidoza, hipoxia - Electrocuia - Supradozaj - Intoxicaii cu CO - Chirurgia cardiac - Dezechilibre electrolitice i hidrice - Septicemii cu gram negativi.

Capitolul III Suportul vital de baza la adult Suportul vital de baza (svb) reprezinta mentinerea libertatii cailor aeriene, suportul ventilatiei si circulatiei fara ajutorul vreunui echipament cu exceptia dispozitivelor de protectie.