Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA
Suprafete articulare:
- incizura claviculara (de la nivelul unghiului superior al manubriului sternal); este
concava in plan frontal si convexa in plan sagital; diametrul sagital este mai mic decat
cel al fetei articulare corespunzatoare de pe clavicula.
- fata articulara claviculara, ea este alcatuita din doua mici suprafete, una orizontala,
corespunzatoare unei fete articulare aflate pe marginea superioara a cartilajului primei
coaste si alta verticala, corespunzatoare manubriului.
Suprafetele articulare sunt incongruente
Pentru restabilirea congruentei apare discul articular; este de natura
fibrocartilaginoasa. Este mai gros la periferie, unde adera de capsula si mai subtire
central. Este asezat in plan sagital, impartind cavitatea articulara in doua segmente:
- medial si lateral.
Mijloace de unire
- capsula articulara; are forma de manson si este intarita de ligamente.
- ligamentul sterno-clavicular anterior (intre extremitatea mediala a claviculei si fata
anterioara a manubriului sternal).
- ligamentul sterno-clavicular posterior.
- ligamentul interclavicular (alcatuit din fibre asezate intre clavicula si incizura
jugulara a manubriului si din fibre ce unesc intre ele extremitatile mediale ale
claviculelor).
- ligamentul transvers superior al scapulei este situat intre baza procesului coracoid
si partea superioara a incizurii scapulare (pe care o transforma in orificiu).
Prin orificiul realizat trece nervul suprascapular, iar superior de ligament trece artera
suprascapulara (insotita de vena satelita).
- ligamentul transvers inferior al scapulei este situat intre marginea laterala a
scapulei si marginea posterioara a cavitatii glenoide. Pe sub el trec nervul muschiului
infraspinos si o ramura a arterei suprascapulare.
- ligamentul coraco-acromial are forma triunghiulara, cu baza spre fata laterala a
procesului coracoid si varful spre acromion.
Sinoviala (poate fi simpla sau dubla, cand articulatia este separata de discul articular).
Articulatia acromio-claviculara este o artrodie ce permite miscari de alunecare; axul
miscarilor este reprezentat de ligamentele extrinseci (coracoclaviculare). Ligamentul
trapezoid are rol in limitarea miscarilor claviculei in sus si inainte, iar ligamentul
conoid limiteaza miscarile claviculei in sus si inapoi.
ARTICULATIA SCAPULO-TORACICA
Nu este o articula]ie propriu-zisa dar, datorita importantei functionale a zonei, este
considerata o articulatie. Intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si
fata externa a coastelor (si muschii intercostali) se realizeaza asa-zisa articulatie.
Intre aceste suprafete articulare se afla muschiul dintat anterior, care delimiteaza doua
spatii:
spatiul interserato-scapular, intre muschiul subscapular si dintatul
anterior;
spatiul interseratotoracic, intre grilajul costal si dintatul anterior. (acesta
confera de fapt mobilitatea articulatiei).
Ambele spatii sunt umplute cu tesut celular lax, care are rolul de a facilita alunecarea
scapulei fata de peretele toracic, in timpul miscarii de bascula a omoplatului.
miscare de ridicare/coborare
miscarea de rotatie
Mijloacele de unire
capsula articular` - se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa
a labrului glenoidal si pe colul anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, insertia
capsulei sare peste tendonul capului lung al bicepsului si se insera pe baza
procesului coracoid). Este o capsula subtire si laxa, permitand miscari ample.
Prezinta o serie de orificii pe unde ies recesuri sinoviale. La exterior se gasesc
fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele fibre oblice. Muschii
supraspinos si subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea ei intre
fetele articulare, in timpul diferitelor miscari. Capsula articulara este intarita de
ligamente.
ligamentele glenohumerale - sunt situate intre glena si epifiza proximala a
humerusului si au rolul de a intari capsula in zona anterioara. Ele sunt in numar
de 3: superior, mijlociu si inferior. Cel superior se insera pe tuberculul mic, cel
mijlociu se insera inferior de cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior
se insera pe colul chirurgical.
ligamentul coraco-humeral - se afla intre apofiza coracoida si tuberculul mare
al humerusului. Un fascicul al acestui ligament ajunge la labrul glenoidal.
Ligamentul coraco-humeral este situat superior de ligamentele glenohumerale.
Este puternic si bine individualizat. Are rol de a limita flexia umarului.
sinoviala - intareste capsula pe fat interna, fiind bine reprezentata. Ea are multe
recesuri, cele mai importante formand burse pentru muschi.
Capsula articulara este laxa, permite un grad mare de mobilitate dar si aparitia
luxatiilor. Ea este intarita, superior, de ligamentul coracohumeral, iar anterior, de
ligamentele gleno-humerale (supra, pre si subhumeral).
Dintre toate, ligamentul coracohumeral este cel mai puternic si are rolul de a sustine
capul humeral. El este intarit de tendonul capului lung al bicepsului brahial.
In miscarea de abductie, epifiza distala humerala urca iar cea proximala coboara;
miscarea se face pana cand tuberculul mare humeral se blocheaza in portiunea
superioara a bureletului glenoidian; capul humeral, in acest moment, intra in contact
cu portiunea inferioara a capsulei articulare.
Muschiul supraspinos este cel ce are rol principal in miscarile de mai sus.
Activitatea acestui muschi in cursul abductiei este extrem de importanta in primele
10 de abductie (de aici si denumirea de starter al abductiei), apoi miscarea este
continuata de deltoid. Alt muschi ce intervine in miscarea de abductie este bicepsul
brahial (portiunea lunga - doar secundar).
In miscarea de adductie, in ortostatism, un rol important revine greutatii membrului
superior si actiunii gravitatii. Centrul de greutate al membrului superior in miscarea de
abductie/adductie se afla imediat deasupra cotului; fortele gravitationale ce actioneaza
asupra centrului de greutate vor fi echilibrate si invinse de forta de actiune a
deltoidului.
La randul ei, forta de actiune a deltoidului se descompune ntr-o forta perpendiculara
pe axul lung al humerusului si o alta, ce actioneaza in lungul axului lung al
humerusului. Aceasta ultima componenta, se va descompune la randul ei intr-o forta
ce va aplica capul humeral in cavitatea glenoida (atinge maxim la 90 abductie) si o
alta forta care impinge capul humeral in sus si inainte (atinge maxim la 60 abductie).
Muschi adductori: pectoral mare, latisimus dorsi, rotunzi, subscapular, coracobrahial,
biceps brahial (portiunea scurta), triceps brahial.
Rotatia externa/ rotatia interna
Axul miscarii este longitudinal, trecand prin capul humeral.
In cadrul miscarii de rotatie externa, capul humerusului aluneca dinapoi-inainte pe
suprafata cavitatii glenoide; miscarea este limitata de punerea in tensiune a partii
anterioare a capsulei articulare. Miscarea este efectuata de infraspinos, deltoid si
rotundul mic.
Amplitudinea miscarii ajunge la 80. Marirea amplitudinii se face prin interventia
centurii scapulare.
BIBLIOGRAFIE :