CONFIGURATIA INTERNA A INIMII SI A VASELOR DE SANGE

Structura inimii
Inima este un organ musculo-cavitar, de forma unui con turtit, cu rol de pompa aspiro-
respingatoare. Ea este asezata in etajul superior al mediastinului, intre cei doi plamani si
deasupra diafragmului, orientata cu varful inainte, la stanga si cu baza inapoi, la dreapta. Este
delimitata in fata de stern, in spate de coloana                      vertebrala, lateral de coaste si
plamani.
Configuratia interna a inimii prezinta o structura tetracamerala, fiind impartita in 4 cavitati: 2
atrii si 2 ventricule, ce sunt separate intre ele prin septurile interventricular si interatrial. Fiecare
atriu comunica numai cu ventriculul de aceeasi parte numai prin orificiul atrio-ventricular. Din
punct de vedere anatomic,fiziologic si patologic, se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima
dreapta.

1
Atriile sunt cavitati dispuse posterior la baza cordului. Sunt separate prin septul interatrial. Sunt
de dimensiuni mai mici decat ventriculele , au peretii subtiri si netezi si primesc sangele din
vene. Ventriculele sunt dispuse la varful inimii , sunt separate prin septul inter-ventricular. Baza
lor este orientata spre atrii si prevazuta cu orificiile atrio-ventriculare. Fiecare orificiu este
prevazut cu valvele atrio-ventriculare care au forma de palnie cu varful spre ventriculi
prezentand o fata atriala neteda si o fata ventriculara pe care se insera cordajele tendinoase. Tot
la baza avem orificiile arteriale care asigura comunicare ventriculului drept cu trunchiul
pulmonar si ventriculului stang cu aorta. Sunt siuate pe un plan mai anterior fata de orificiile
atrio-ventriculare. Sunt mici , circulare si prevazute cu valvulele sigmoide sau in forma de cuib
de randunica orientate cu concavitatea superior (spre artera) si prezinta o margine periferica si o
margine libera cu noduli fibrosi.
Ventriculele prezinta ridicaturi musculare numite trabecule carnoase. Acestea sunt de ordinul
intai (muschi papilari) : forma conica cu baza aderenta si varful liber de care se prind cordajele
tendinoase. De ordinul doi : se insera prin extremitatile lor pe peretii ventriculari, iar in portiunea
lor mijlocie sunt libere. De ordinul trei : adera prin toata suprafata lor de peretii ventriculelor.
Cordajele tendinoase se intind de la muschii papilari la valvele agtrio-ventriculare si sunt de
ordinul intai : cele mai puternice , si se insera pe marginea periferica a valvulei si pe fata ei
parietala. De ordinul doi , mai subtiri care se insera

Configuratia interioara a atriului drept -> Forma cubica cu 6 pereti

Peretele lateral -> este concav si prezinta trabecule carnoase de ordinul 2 si 3orientate
antero-posterior care formeaza muschii pectinati. Peretele medial este reprez de
septul inter-atrial la nivelul caruia se observa fossa ovalis. Aceasta este alungita vertical, fundul
ei este acoperit de o membrana subtire care reprezinta fostul sept prim din viata intrauterina.
Fossa ovala prezinta limbul fosei ovale sau inelul lui viosans care este mai accentuat anterior si
inferior.
Acest limb prezinta un corn posterior situat inaintea tuberculului venos al lui LOWER si un corn
anterior care se continua cu valvula venei cave inferioare (valvula lui Eustachio). In viata
intrauterina la acel nivel se gasea canalul inter-atrial al lui Bottalo.

2
 Peretele superior prezinta orificiul venei cave superioare care este circular , avalvular iar
anterior de acesta , la limita dintre peretii superior anterior si lateral se gaseste orificiul de
comunicare cu urechiusa dreapta. Intre aceste 2 orificii exista o diferenta de nivel , marcata de un
unghi diedru proeminent in cavitatea atriala la nivelul caruia se gaseste nodulul sino-atrial
(sinusal).
Peretele inferior prezinta orificiul venei cave inferioare , situat aproape de septul inter-
atrial la unirea peretelui inferior cu cel posterior. Este circular , mai mare decat al cavei
superioare si este prevazut cu valvula lui Eustachio. Aceasta are aspectul unui corn de vanatoare
cu concavitatea superior , prezenand la randul sau un corn antero-medial care se confunda cu
extremitatea antero-mediala a inelului lu Viosans si un corn postero-lateral, care se prinde pe
peretele posterior al atriului drept. La adul aceasta valvula nu inchide complet orificiul venei
cave inferioare. La fat este foarte bine dezvoltata avand rol in directionarea curentului sangvin
dinspre atriul drept spre atriul stang.
Antero-medial de orificiul venei cave inferioare se gaseste orificiul sinusului venos
coronar. Acesta este situat aproape de septul inter-atrio-ventricular, este circular si este prevazut
cu o valvula care se numeste valva lui Tebesius. De la extremitatea inferioar a valvulei lui
Eustachio pleaca spre peretele medial un fascicul de tesut conjunctiv, numit banda sinusala, in
interiorul caruia se gaseste tendonul lui Todalo. Inferior de tendonul lui Todalo , se gaseste
triunghiul lui KOCH, delimitat : superior- de tendonul lui Todaro
Lateral de tendonul lui tebesius
Inferior de valvula septala a tricuspida ,
in aria triunghiului lui Koch se gaseste nodulul atrio-ventriculului si portiunea initiala a
fasciculului lu Hiss.
Peretele posterior prezinta crista terminalis intinsa intre marginile drepte ale celor 2 vene
cave. Medial de crista terminalis, peretele este neted, corespunzand sinusului venos iar lateral de
acesta este neregulat prezentand numeroase trabecule. Tot pe acest perete, intre orificiile celor 2
vene cave , la limita peretelui posterior cu cel septal se gaseste tuberculul lui LOWER , cu rol in
dirijarea curentului sangvin.
Peretele anterior, prezinta orificiul atrio-ventricular drept prevazut cu valva tricuspida.

Configuratia interioara a ventriculului drept

3
Are forma de piramida triunghiulara, care prezinta : o baza un varf si 3 pretei(fete)
Peretele superior sau anterior -> este concav , si corespunde fetei sterno-costale a inimii.
Prezinta numeroase trabecule carnoase si muschiul papilar sau pilier anterior care pleaca de la
marginea dreapta a inimii, merge superior si da cordajele tendinoase pentru valvula anterioara si
posterioara a tricuspidei.
Peretele inferior sau posterior -> corespunde fetei diafragmatice a inimii , este mai mic
decat anteriorul , concav , prezinta trabecule carnoase de ordinul 2 si 3 si muschiul pilier
posterior sau papilar , din varful caruia pornesc cordaje tendinoase pentru valvulele posterioara si
septala ale tricuspidei.
Peretele medial sau septal este format de septul inter-ventricular. In portiunea lui
superioara este neted, inferior prezinta muschiul papilar septal format din mai multe conuri
musculare, dintre care unul este constant si situat la partea inferioara a conului trunchiului
pulmonar. Tot pe acest perete se gaseste o trabecula carnoasa de ordinul 2 numita trabecula
septo-marginala sau moderator band al lui Tandler se prelungeste pana la baza muschiului
papilar anterior.
Varful corespunde incizurii apicis cordis.
Baza prezinta 2 orificii -> orificiul atrio-ventricular drept si orificiul trunchiului
pulmonar.

Orificiul atrio-ventricular drept -> asigura comunicarea dintre atriul drept si ventriculul drept ,
este circular , dispus in plan frontal si priveste posterior si la dreapta. Este prevazut cu valva
tricuspida formata din trei(valvule) cuspide. Acestea prezinta o baza care se insera pe inelul
fibros al orificiului. Un varf liber, pe care se insera cordajele tendinoase de ordinul 3 , o fata
atriala neteda si o fata ventriculara sau periferica pe care se insera cordajele tendinoase de
ordinul 1 si 2.
Valvula anterioara a tricuspidei -> este cea mai mare , are forma patrulatera si primeste cordaje
tendinoase de la muschiul pilier anterior si posterior.
Valvula septala -> cea mai mica, are forma semi-circulara si primeste cordaje tendinoase de la
muschiul pilier septal sau direct de la peretele septal.

4
Valvula posterioara -> mica, triunghiulara si primeste cordaje tendinoase de la muschii pilieri
anteriori si posteriori.

Orificiul trunchiului pulmonar -> situat anterior, superior si la stanga fata de orifciul atrio-
ventricular drept. Este circular si prevazut cu 3 valvule semi-lunare sau sigmoide sau in forma de
cuib de randunica. Dintre acestrea, una este anterioara si 2 sunt posterioare: dreapta si stanga. Pe
marginea lor libera prezinta niste noduli fibrosi care se numesc nodulii lui Morgagni.
Intre orificiul atrio-ventricular drept si orificiul trunchiului pulmonar, exista o diferenta de nivel,
marcata de creasta supra-ventriculara a lui Hiss , care este un fascicul carnos (trabecula) de 12-15
mm inaltime care pleaca de pe peretele septal, trece deasupra valvulei anterioare a tricuspidei si
se termina pe peretele anterior in partea lui superioara. Portiunea mijlocie a acestei trabecule,
proemina in interiorul ventricolului drept si se numeste pintenelele lui Wolv, sub care se gaseste
gropita sub-infundibulara
Infundibulul pulmonar (conul arterial) -> este portiunea din ventriculul drept cuprinsa
intre orificiul trunchiului pulmonar si creasta lui Hiss. Are forma unui con.
In ansamblu ,
ventriculului drept i se descriu 2 portiuni : portiunea venoasa (atriala) , situata postero-inferior ,
comunica cu atriul drept prin orificiul atrio-ventricular drept, este neregulata si prezinta
numeroase trabecule. A doua portiune, este portiunea arteriala situata antero-superior si formata
de conul arterial. Cele 2 portiuni comunica intre ele prin intermediul unui orificiu delimitat astfel
:
Valvula anterioara a tricuspidei , muschiul papilar anterior , trabecula septo-marginala , muschiul
papilar septal.

Configuratia interioara a atriului stang

Este situat mai posterior si la stanga fata de cel drept , are forma cubica prezentand 6 pereti.
Peretele lateral (stang) -> prezinta orificiul de patrundere in urechiusa stanga si trabecule
carnoase ce formeaza muschii pectinati.
Peretele medial (drept) -> format de septul inter-atrial si prezinta corespunzator fosei ovale o
zona deprimata care in fata sa antero-superioara, prezinta coasa septului al lui Parchappe care

5
corespunde marginii libere a fostului sept prim. Anterior de aceasta zona, se gaseste foseta pre-
septala prevazuta cu numeroase orificii vasculare.
Peretele superior -> neted si fara detalii
Peretele inferior -> concav ingust si fara detalii
Peretele posterior -> prezinta orificiile venelor pulmonare, 2 drepte si 2 stangi. Cele stangi fiind
pe un plan mai posterior. Au forma circulara , sub-avalvulare iar portiunea din peretele posterior
al atriului stang situata intre orificiile venelor pulmonare este neteda si se numeste vestibul sau
portiune sinusala.
Peretele anterior -> Este prevazut cu orificiul atrio-ventricular stang (valva bicuspida)
Configuratia interioara a ventriculului stang

Situat la stanga si pe un plan mai posterior de cel drept, are musculatura foarte dezvoltata (pereti
de 3x mai grosi ca ventriculului drept) , are forma unui con turtit transversal prezentand 2 pereti,
2 margini, o baza si un varf.
Peretele medial sau drept -> reprezentat de septul inter-ventricular , este concav, in 1/3
anterioara este neregulat cu numeroase trabecule carnoase si in 2/3 posterioare este neted.
Peretele lateral sau stang -> concav, si prezinta: muschii pilieri sau papilari anterior si
posterior a caror baza se prinde pe peretele lateral si pe marginile stangi anterioara si posterioara,
iar din varful lor pleaca cordajele tendinoase pentru valvulele bicuspidei sau mitrale.
Marginile nu sunt prezente pe toata lungimea acestuia, sunt rotunjite, ce anterioara se
vede mai bine in portiunea ei superioara iar cea posterioara se vede mai bine in portiunea
inferioara.
!!La nivelul marginilor stangi se insera muschii pilieri(papilari) anterior si posterior
Varful ventriculului corespunde varfului inimii si are un aspect anfractuos datorita
numeroaselor trabecule de ordinul 2 si 3.
Baza ventriculului prezinta 2 orificii: orificiul atrio-ventricular stang sau mitral, circular,
dispus posterior si la stanga fata de orificiul aortic.
Este prevazut cu valva atrio-ventriculara stanga sau mitrala cu 2 valvule : Valvula antero-
septala, mare , forma triunghiulara , baza ei se prinde pe portiunea antero-mediala a orificiului,
iar varful coboara spre stanga. Valvula posterioara, mica, de forma patrulatera, baza ei, se prinde

6
pe portiunea postero laterala stanga a orificiului. Ambele valvule primesc cordaje tendinoase de
la muschii pilieri anterior si posterior.
Valvula anterioara primeste cordaje tendinoase de ordinul 3 (cele mai fine) motiv pentru care
frecvent se rup si astfel apare => Boala: prolaps de valva mitrala (nu mai inchide orificiul ->
sangele reflueaza in atriu -> in vene pulmonare -> in circulatia pulmonara )
Valvula posterioara primeste cordaje de toate tipurile

Orificiul aortic -> Situat anterior si la dreapta orificiului mitral, este la acelasi nivel cu acesta,
forma circulara, priveste posterior superior si la dreapta si este prevazut cu 3 valvule sigmoide
dintre care una posterioara si 2 anterioare dreapta si stanga, pe marginile libere se gasesc nodulii
fibrosi a lui Arantius.
Septul cordului
Separa cele 2 jum atrio-ventriculare
Corespunde fetelor septale ale celor 2 atrii , este membranos si patrulater.

Septul inter-ventricular -> se intinde de la fata sterno-costala la fata diafragmatica si are aspectul
unui segment de cilindru, care spre dreapta (spre ventriculul drept) este convex, iar spre stanga
este concav. Prezinta 2 portiuni : 1. Musculara -> dispusa antero-inferior , groasa , si care
formeaza cea mai mare parte dinperetele inter-ventricular
2. Membranoasa -> redusa ca intindere , semi-eliptica , dispusa postero-superior

Septul inter-atrio-ventricular -> este portiunea situata intre septul inter-atrial si cel inter-
ventricular, este oblic de sus in jos, de la dreapta la stanga, si dinspre posterior spre anterior
( urmeaza inclinatia inimii ). Astfel, fata lui stanga este ventriculara, privind spre ventriculul
stang, si mascata de
valvula septala a mitralei, iar fata dreapta este atriala privind spre atriul drept.