INIMA

 Inima este un organ muscular, cavitar, de forma unui con turtit ce are baza situata in sus si la dreapta, iar  varful in
jos si la stanga.
 Rolul inimii este al unei pompe aspiro-respingatoare si ea are o mare putere de adaptare la necesitatile metabolice
ale organismului.
 Inima se gaseste situata in etajul inferior al mediastinului anterior(etajului cardiac), intre cei doi plamani si
deasupra diafragmei. Ea este invelita intr-un sac fibro-seros, numit pericard.
 Dimensiunile si capacitatea difera in functie de individ, sex, constitutie si varsta. In medie inima cantareste 250-
300 g si are o capacitate de 500-600 cm3. Planul medio-sagital al corpului lasa la dreapta o treime, iar la stanga
doua treimi din inima.
 IMPARTIREA INIMII
 Inima este impartita in 4 camere: atriul drept
sau anterior, atriul stang sau posterior,
ventricul drept sau anterior, ventricul stang
sau posterior.
 Atriile si ventriculele nu comunica intre ele,
insa atriul drept comunica cu ventriculul
drept, prin orificiul atrio-ventricular
drept(tricuspid), iar atriul stang comunica cu
ventriculul stang prin orificiul atrio-
ventricular stang(bicuspid).
CONSTITUTIA ANATOMICA

 Endocardul: constituie tunica interna, care

captuseste toate cavitatile inimii, pentru a se
continua apoi cu intima arterelor si venelor. Este o
membrana lucioasa, transparenta si constituita din
doua straturi. El are terminatii nervoase si vase
limfatice, dar ii lipsesc vasele sangvine, nutritia
facandu-se prin imbibitie.
 Miocardul: reprezinta stratul de mijloc fiind
constituit din fibre musculare, cu o structura striata,
alcatuind un sincitiu functional.
 Epicardul: constituie stratul de la exterior formand
foita viscerala a pericardului seros.
 PERICARDUL
 Este un sac fibros-seros, care adaposteste inima si
radacinile vaselor mari. El este alcatuit din doua
portiuni: pericardul fibros, de forma unui sac
situat la periferie, cu rol de protectie pentru inima
si alta numita pericardul seros, care se gaseste in
interior, favorizand alunecarea inimii in timpul
activitatii.
 Pericardul fibros are forma unui trunchi de con, cu
baza fixata de diafragma si cu varful la nivelul
vaselor mari, unde se continua cu adventitia
vaselor. El este sustinut de catre ligamentele
pericardice( sterno-pericardice, vertebro-
pericardice si freno-pericardice), precum si de
aderenta la centrul frenic al diafragmei. 
 PERICARDUL SEROS
 Este o seroasa asemanatoare cu
pleura si peritoneul avand si ea
doua foite: una parietala la exterior
si alta viscerala la interior. Ele se
continua una cu cealalta la nivelul
bazei inimii, de-a lungul unei linii
de reflexie. Intre cele doua foite nu
exista un spatiu real, ci unul virtual,
deoarece cele doua foite se aplica
una pe cealalta.
 In cavitatea pericardica formata de
cele doua foite se afla o mica
cantitate de lichid ce usureaza
alunecarea inimii.
 Foita parietala a pericardului seros
inveleste pe dinauntru pericardul
fibros, formand stratul extern.
 Foita viscerala a pericardului
seros(epicardul) inveleste suprafata
exterioara a inimii, iar la nivelul
bazei se continua cu foita parietala.
 Linia de reflexie deseneaza forma
literei T culcat, circumscriind orificiile
venelor cava superioara, cava
inferioara si pulmonare. Se creeaza
astfel un fel de cute, formate fiecare
din cate doua foite, care invelesc
vasele de la baza inimii. 
 Din cauza reflectarii foitelor viscerale
de pe suprafata inimii pe marile vase
se formeaza niste drepresinuni numite
sinusuri (funduri de sac).
 Exista doua sinusuri mai
importante: unul situat intre
artera pulmonara, artera aorta si
vena cava superioara, pe de o
parte, si cuta dintre venele
pulmonare stangi si drepte, pe de
alta parte, numit sinusuil
transvers Theile.
 Sinusul Haller sau sinusul
oblic  se afla pe fata
diafragmatica a inimii, intre cuta
dintre venele pulmonare drepte
si stangi si vena cava inferioara.
Prin acest fund de sac se poate
palpa esofagul, prin intermediul
pericardului fibros.
 La nivelul vaselor mari de la
baza inimii, pericardul se
continua cu adventitia vaselor.
VASCULARIZATIA SI INERVATIA PERICARDULUI
 Arterele pericardului provin din arterele:
a) Grup anterior: origine in a. pericardofrenica,
a. pericardica superioara
- ram lateral oblic- fata laterarala a pericardului,
- ram intermedial- paralel cu marginea sternului ,pana la coastele 3-4- sub acest nivel pericardul este vascularizat de a.
pericardica inferioara( ram din toracica interna),
- ram medial- coboara parallel cu lig. Sterno-pericardic si se termina la niv. Sp. i.c 3-6.
b) Grup posterior: orig. in artrele bronsice, esofagiene, mediastinale, pericardiofrenice.
 Sangele venos se varsa in venele: venele pericardiofrenice- dreneaza in tr. Venos brahiocefalic;

- vena azygos si hemiazygos,

- vene toracice interne si frenice sup.

 Nervii pericardului provin din: -parasimpatica: nervii frenici, n. vag si ramuri cardiace din laringeu recurent

- simpatico: gg.simpatici cervicali si toracici sup.

  Inimii ii descriem:

CONFIGURATI 1. Un varf
2. O baza
A EXTERIOARA 3. Doua margini 

SI RAPORTURI 4. Doua fete.

 Varful apartine ventriculului drept.
 Baza este numita si fata posterioara si este
formata in mare parte de atriul stang si pe o
intindere mica de atriul drept. Intre cele doua
atrii se observa un sant putin evident, numit
santul interatrial.
 Marginile sunt: dreapta, mai ascutita, care
este in raport cu diafragma si marginea
stanga, rotunjita, numita si fata pulmonara,
deoarece este in contact cu fata mediastinala a
plamanului stang.
Fata anterioara, convexa sau
sterno-costala, care are raporturi
cu peretele anterior al toracelui, cu
sinusurile pleurale costo-
mediastinale anterioare si cu
plamanii.
Pe aceasta fata se afla doua
santuri: unul interventricular
anterior(longitudinal anterior) care
desparte ventriculul drept de cel
stang, lasand varful inimii la
stanga si un al doilea sant,
transversal, numit santul atrio-
ventricular(coronar) care desparte
atriile de ventricule. Deasupra
santului coronar, fata sterno-
costala a inimii este formata de
doua vase mari: artera aorta si
trunchiul arterei pulmonare,
ambele inconjurate pe laturi de
atrii si prelungirile lor auriculele.
Fata inferioara, plana sau diafragmatica este in
raport cu diafragma, pe care este culcata.
Pe aceasta fata se afla doua santuri: unul
interventricular posterior(longitudinal posterior),
care desparte intre ei ventriculii si cel de-al
doilea, transversal(coronar sau atrio-ventricular)
care reprezinta continuare celui de pe fata
sterno-costala.
  Cavitatile inimii sunt separate intre ele prin septuri-
CONFIGURATIA interatrial si interventricular- care despart inima
dreapta de cea stanga.

INTERNA  Atriul si ventriculul de aceeasi parte comunica intre

ele prin orificiul atrio-ventricular.
 Atriile se caracterizeaza prin: capacitatea mai mica
decat a ventriculilor, forma cuboidala, multitudinea
orificiilor ce se deschid in ele, grosimea mult mai
mica a peretilor si lipsa muschilor papilari.
 Ventriculii se caracterizeaza prin: capacitatea mai
mare decat cea a atriilor, forma piramidala, grosimea
mult mai mare a peretilor si prezenta muschilor
papilari.
ATRIUL DREPT

 Are forma de cub neregulat si

prezinta 6 pereti.
 Peretele anterior prezinta muschii
pectinati, in forma de dinti de
pipetene si foarte subtiri.
 Peretele lateral are o musculatura cu
directie perpendiculara pe cea a
muschilor pectinati, care se numeste
musculatura sinuzala, deoarece acest
perete situat intre cele doua vene
cave, apartine din punct de vedere al
dezvoltarii, de portiunea inimii
numite sinus venos.Limita la exterior
intre aceste doua componente o
formeaza santul terminal, iar in
interior creasta terminala.
 Peretele posterior este septul interatrial si el
prezinta o zona subtire- fosa ovala- rest al
tubului primitiv embrionar, care inchide orificiul
de comunicare interatrial( gaura Botallo) din
viata fetala.
 Peretele inferior prezinta la nivelul sau orificiul
venei cave inferioare, prevazut cu o valva
rudimentara, valva Eustachio.
 Peretele superior are situat pe el orificiul de
deschidere al venei cave superioare.
 Peretele medial prezinta orificiul atrio-
ventricular drept, prevazut cu valvula tricuspida.
TRIUNGHIUL KOCH

 Valvula sinusului coronar, ostiul atrio-ventricular si

u fascicul conjunctiv, numit triunghiul Todaro, care
pleaca de la valvula sinusului coronar, delimiteaza
triunghiul Koch, la nivelul caruia se afla nodul
atrio- ventricular Aschoff-Tawara.
VENTRICULUL DREPT
 Are 3 pereti: unul anterior(sterno-costal), unul inferior
(diafragmatic) si unul posterior, reprezentat de septul
interventricular.
 Suprafata interna a ventricului drept este neregulata, din cauza
reliefurilor ridicate de miocard, care formeaza muscgii papilari
si trabeculele carnoase. 
 Trabeculele carnoase sunt coloane musculare care, fie  adera pe
toata lungimea lor de perete( cele de gradul 3), fie ca trec ca o
punte, fixandu-se doar prin extremitati( cele de gradul 2).
Muschii papilari( trabecule de gradul 1) se prind cu baza de
perete, iar varful lor, prin intermediul unor fascicule tendinoase,
se leaga de cuspidele valvulei atrio-ventriculare. 
 Muschii papilari ai ventriculului drept sunt in numar de trei,
fiecare corespunde unui perete. Muschiul papilar anterior este
legat de peretele posterior printr-un fascicul carnos, numit
trabecula septo-marginala sau banda moderatoare, prin care
trece o ramura a fasciculului His.
 ORIFICIUL ATRIO-VENTRICULAR DREPT

 Este prevazut cu valva tricuspida care reste

alcatuita din 3 valvule sau cuspide, de forma
triunghiulara, care se insera cu baza lor pe inelul
fibros al acestui orificiu, iar varful este legat de
muschii papilari, prin cordaje tendinoase.
 Cuspidele sunt orientate astfel: una ventrala, una
dorsala si a treia septala. Contractia muschilor
papilari, legati prin cordaje de cuspide,
realizeaza inchiderea orificiului, nelasand
cuspidele lovite de coloana de sange sa fie
impinse in atriu.
 Ruperea cordajelor face ca fluxul sanguin sa
impinga in atriu varful cuspidelor, provocand
tulburari serioase in circulatie
ORIFICIUL ARTEREI
PULMONARE

 Din ventriculul drept pleaca

trunchiul arterei pulmonare, a
carei origine poarta numele de
con arterial. Orificiul
trunchiului arterei pulmonare
este prevazut cu 3 valvule
semilunare sau sigmoide, de
forma unor cuiburi de
randunica, orientate una
anterior si doua posterior. Ele
au o margine fixa care adera la
perete si alta libera, care in
portiunea mijlocie prezinta cate
un nodul numit nodulul
Morgagni.
ATRIUL STANG Atriul stâng (atrium sinistrum) (AS) are formă cuboidală și prezintă
6 pereți:
perete anterior
orificiul atrio-ventricular stâng (ostium atrioventriculare sinistrum)
cu valva atrio-ventriculară stângă (bicuspidă) sau mitrală (valvula
atrioventricularis sinistra sive mitralis).
perete lateral
orificiul de comunicare cu auriculul stâng, la limita cu peretele
anterior.
perete superior și inferior – netezi, fără particularități.
perete medial (septal)
septul interatrial
plica semilunară (valvula foraminis ovalis).
perete posterior
orificiile celor 4 vene pulmonare (ostia venarum pulmonalium) (2
drepte și 2 stângi).
Auricul (urechiușa) stâng (Auricula sinistra)
formă triunghiulară, neregulată;
prelungirea laterală a atriului stâng;
înconjură trunchiul pulmonar.
VENTRICULUL STANG
 Ventricul stâng (ventriculus sinister) are formă de con turtit,
cu bază, vârf, 2 pereți și 2 margini;
 baza
 corespunde septului atrio-ventricular;
 orificiul atrio-ventricular stâng (ostium atrioventriculare
sinistrum), inferior, prevăzut cu valvaatrioventriculară
stângă sau mitrală (valva atrioventricularis
sinistra/mitralis);
 orificiul aortic (ostium aortae), dispus superior, prevăzut cu trei
valve semilunare: dreaptă, stângă şi posterioară (valvula
semilunaris dextra,sinistra et posterior);
 vârful corespunde vârfului cordului;
 perete lateral, concav;
 perete medial (septal), corespunde septului interventricular;
 marginile anterioară și posterioară, prezintă mușchii papilari
anterior și posterior (musculus papillaris anterior/posterior)
 ORIFICIUL ATRIO-
VENTRICULAR STANG

 Orificiul atrio-ventricular stang este

prevazuta cu valva mitrala sau
bicuspida, alcatuita din doua cuspide ,
una anterioara si alta posterioara,
legate de muschii papilari prin
cordaje.
ORIFICIUL AORTEI

 Din ventriculul stang pleaca

orificiul aortei, prevazut cu 3
valve semilunare sau sigmoide,
orientate astfel: doua anterioare
si una posterioara. Ele sunt mai
mari si mai groase decat ale
triunchiului arterei pulmonare;
pe marginea lor se
gasesc nodulii Arantius.
 Intre peretele aortic si valvule
se gasesc o portiune mai
dilatata, numita sinusul
Valsalva; de la acest nivel
pleaca arterele coronare.
  Legat de tesutul muscular este sistemul de conducere al stimulilor contractili
sau sistemul cardiorector; acesta a pastrat capacitatea de a se contracta
ritmic. El reprezinta resturile tubului cardiac primitiv embrionar, din care la
APARATUL DE adult raman zone care poarta numele de regiuni nodale.
 Nodulul sino-atrial Keith-Flack, situat intre cele doua vene cave, de-a lungul
CONDUCERE santului terminal al atriului drept.
 Nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara situat in atriul drept, in partea
inferioara a septului interatrial. De la aceasta pleaca fasciculul
atrioventricular (His), care coboara in septul interventricular(portiunea
membranoasa) si se imparte in doua ramuri.
 Ramura dreapta merge la ventriculul drept, trecand prin muschul papilar
anterior.
 Ramura stanga merge la ventriculul stang.
 Fasciculul His se continua cu o retea de fibre, numita reteaua Purkinje,
situata sub endocardul ventricular.
VASCULARIZATIA CORDULUI
ARTERIALA

 Inima este hranita de cee doua artere coronare.

 Artera coronara stanga ia nastere din aorta la nivelul valvulei
semilunare stangi si de divide, dupa un traiect de 1 cm, in doua
ramuri: artera interventriculara anterioara si artera
circumflexa. Teritoriul de irigare al acestei artere este atriul
stang, cea mai mare parte a ventriculului stang, doua treimi din
septul interventricular.
 Artera coronara dreapta pleaca tot din aorta de la nivelul
valvei semilunare drepte, merge in santul coronar, apoi in
santul interventricular posterior, pana aproape de varful inimii.
Teritoriul ei este: atriul si ventriculul drept, treimea posterioara
a septului interventricular si o parte a fetei diafragmatice a
ventriculului stang.
 ARTERA CORONARA DREAPTA
RAMURI:
PRIMUL SEGMENT:
a) a. conala dreapta- orig. din sinusul aortic ant,
- traiect antero- inferior,
- se anastomozaeaza cu ramul ant.
Descendent al a. coronare stg= inelul lui Vieussens in jurul
tractului de ejectie al VD.
b) Ramuri ant. Atriale si ventriculare:
 Artera nodului sino- atrial- orig. variabila in jurul venei
cave sup. Si vascularizeaza miocardul atrial drept,
 Artera nodala – traverseaza nodul sino- atrial.
c) Artera marginala dreapta- voluminoasa, ajunge pana la
apexul cardiac.
AL DOILEA SEGMENT:
a) 1-3 ramuri posterioare( inferioare)
ventriculare- vascularizeaza portiunea
diafragmatica a VD,
b) 0-3 mici ramuri posterioare( inferioare)
interventriculare,
c) Artera interventriculara
inferioara( descendenta)- poate fi ram din a.
coronara stg. si da ramuri perforante septale
posterioare- ramul principal vascularizeaza
nodulul atrio- ventricular,
d) Ramuri atriale posterioare si laterale pentru
AD si/sau AS
 ARTERA CORONARA STANGA
 RAMURI:

A) RAMURI ATRIALE SAU ARTERA NODULUI SINO- ATRIAL,

B) 2 RAMURI PRINCIPALE IN SANTUL ATRIO-VENTRICULAR:
1. A. interventriculara anterioara: traiect oblic, anterior si la stanga
santului interventricular,
 In maj. Cazurilor ajunge pana la apexul cardiac, il inconjoara,
patrunde in santul interventricular posterior si se anastomozeaza cu
ramuri terminale ale a. interventriculare post.,
Ramuri:
 a. conala stanga- anast. cu a. conala dreapta,
 Ramuri ventriculare ant. drepte mici( 0-2),
 Ramuri ventriculare ant. stangi( 9)- pana la marginea stanga a
cordului,
 Ramuri septale ant.- vasc. 2/3 ventral septale,
 Ramuri posterioare
 II. ARTERA CIRCUMFLEXA
 Calibru asemanator cu a. interventriculara
ant.,
 Inconjoara marginea stanga cardiaca, ajunge
in portiunea post. a santului interventricular,
unde fie se termina la nivelul crux cordis, fie
se continua cu a. interventriculara post.
RAMURI:
 a. marginala stanga- se ramifica peste
marginea obtuza cardiaca, spre apex,
 ramuri atriale anastomotice,
 Ramuri mici ant. si post. Ventriculare,
 A. nodului sino- atrial( inconstanta),
 A. nodului atrio- ventricular (20%)
 Sangele trecut prin capilare se colecteaza in
urmatoarele vene: vena cardiaca mare, cena
interventriculara posterioara si vena coronara
mica.
 Cea mai mare parte a sangelui venos se varsa
in atriul drept, prin intermediul sinusului
coronar, care se afla in santul coronar stang
posterior. 
 SISTEMUL VENOS CARDIAC MARE
 Dreneaza sangele din venele subepicardice in sinusul coronar:
a) Vena cardiaca mare
F: la apexul cardiac,
T: ascendant prin santul interventricular ant.. Ajunge in santul atrio-
ventricular unde se indreapta la stanga si post.
D: sinusul venos coronar,
-are tributare vene din AS, Vd, Vs,
 Prezinta valva lui Vieussens la jonctiunea cu v. oblica,
b) Vena cardiaca mica
 Dispusa in santul atrio- ventricular post. Drept,
 Dreneaza sangele din portiunea post. AD si VD,
 Se deschide in sisusul venos coronar,
 Afluenti: vena infundibulara dreapta, v. cardiaca ant, v.
marginala dreapta a lui Galien,
c) Vena cardiaca medie( interventriculara posterioara)
O: apex cardiac, unde se anast. Cu v. interventriculara ant.,
T: ascendant, post prin santul interventricular inf.
D: sinus venos coronar,
d) Vena inferioara a VS( posterioara a VS)
 Pe portiunea diafragmatica a VS, la stanga de vena mijlocie cardiaca,
 Se varsa in sinusul venos coronar,
e) Vena oblica a AS( Marshall)
 Traiect oblic descendent pe partea post. AS,
 Dreneaza in sinusul venos coronar,
f) Vena marginala stanga
- Dreneaza in vena mare cardiaca sau direct in sinusul venos coronar
g) Vena aterioara cardiaca
D: din portiunea ant. a VD,
 Se termina in AD, in apropiere de santul
atrio-ventricular,
h) Vena marginala dreapta
D: direct in AD sau in sinusul venos coronar,
i) Vena post. a VS
 Traiect oblic pe fata inf. VS,
D: in sinusul coronar sau in vena coronara mare,
 SISTEMUL VENOS CARDIAC MIC

 Dreneaza sangele venos din peretii

miocardici in AD, VD, AS, VS
a) Vene cardiace mici
 In nr. De 4-5, subepicardic,
 Pe fata ant. a VD si AD,
 Dreneaza direct in AD,
b) Vene cardiace minime
 Numeroase si scurte,
 Situate miocardic,
 Dreneaza in cavitatile inimii prin
orificii ft mici, numeroase in atrii si
VD
 SINUSUL CORONAR

 Situat in santul atrio- ventricular

posterior stang,
 Dreneaza printr-un orificiu aflat pe
peretele inferior AD, prevazut cu
valva semilunara a lui Thebesius,
 Tributarele sale, cu exceptia venei
oblice(Marshall) prezinta valve
orificiale,
 Afluenti: v. coronara mare, v. oblica
a AS, vena post. a VS, v. coronara
medie, mica.
INERVATIA

 INTRINSECA- sistem excitoconductor cardiac:

a) Nod sinoatrial,
b) Nod atrioventricular( ASCHOFF- TAWARA) ,
c) Fascicul atrioventricular( ASCHOFF- TAWARA) ,
d) Reteaua subendocardiaca a lui Purkinje,
 EXTRINSECA vegetative, simpatica si parasimpatica( cardiomoderatori,
cardioaaceleratori, vasomotori, senzitivi)
 PLEX CARDIAC SUPERFICIAL (VENTRAL)

 Inferior de arcul aortei si ant. De a.

pulomnara dreapta,
 Format prin anastomozarea ramurilor din
n. cardiac cervical superior
stang( simpatico) si ale nn. Cardiaci vagali
superiori drept si stang,
 Prezenta unui mic gg. Cardiac, inf. De
arcul aortic- gg. Nervos( Wrisberg),
 Plexul cardiac ant. Din care iau nastere 2
plexuri coronare: drept si stang,
 PLEXUL CARDIAC
PROFUND( DORSAL)

 Anterior de bifurcatia traheei, post. De arcul aortic si

sup. de diviziunea trunchiului pulmonar,
 Reprezentat de ramuri cardiace din gg thoracic
superior si cervical, n. vag si n. laryngeal recurrent,
 Formeaza 2 jumatati:

a) dreapta: inconjoara tr. Brahiocefalic, trecand

anterior si posterior de artera pulmonara dreapta,
b) Stanga: inconjoara arcul aortic si este conectat la
plexul cardiac superficial.
ARTERELE

 Arterele sunt vasele prin acre sangele circula de la inima la reteaua capilara din organe si tesuturi, constituind un
vast sistem ramificat, cu un vast sistem ramificat, cu un punct de plecare dublu: ventriculul stang prin aorta si
ventriculul drept prin artera pulmonara.
 Din punct de vedere al structurii macroscopice, arterele se impart in doua categorii: artere de tip elastic, cu rol
ptopulsor lent si continuu ( aorta si celelalte artere de calibru) si artere de tip muscular, cu rol propulsor rapid si
discontinuu (artere de calibru mijlociu si mic).
 ARTERA AORTA
      Artera aorta pleaca din ventriculul stang si are 3 portiuni:
1. Artera ascendenta, prima portiune, are raporturi la stanga cu
plamanul, la dreapta cu vena cava superioara, anterior cu pericardul
si sternul si posterior cu atriul stang si ramura dreapta a arterei
pulmonare. Ea da in dreptul valvulelor semilunare, arterele coronare.
2. Arcul aortic se intinde din dreptul originii trunchiului arterial brahio-
cefalic si pana la ligamentul arterial. El trece anterior de trahee,
incaleca bronhia stanga, fiind acoperita de pleura mediastinala, a
plamanului stang, dupa care isi schimba directia devenind artera
descendenta. Ea are 3 ramuri; trunchiul arterial brahio-cefalic, artera
carotida comuna stanga si artera subclavie stanga.
3. Aorta desendenta se intinde de la ligamentul arterial pana la
bifurcare, la nivelul vertebrei L4. Ea este impartita de diafragma in
doua segmente: unul toracal si unul abdominal.
  Trunchiul arterial braho-cefalic are o lungine de 3-4 cm si
are ca ramuri principale: artera carotida comunda dreapta
si artera subclavie dreapta.

TRUNCHIUL
ARTERIAL
BRAHIO-
CEFALIC
ARTERA  CAROTIDA COMUNA

 Ea se intinde se la origine la marginea superioara a cartilajului

tiroid, unde se bifurca in carotida externa si carotida interna.
 In drumul sau ea este insotita de vena jugulara interna si de nervul
vag, alcatuind manunchiul vasculo-nervos al gatului fiind acoperita
de muschiul sternocleidomastoidian.
 In profunzime, ea are raporturi posterioare cu apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale, acopera parasimpaticul cervical, iar medial
se invecineaza cu traheea si esofagul.
 Aporape de terminarea ei artera carotida comuna prezinta o dilatatie
numita sinus carotic si care este o zona reflexogena, cu rol in
reglarea presiunii sangelui. Ea nu da ramuri colaterale.
ARTERA CAROTIDA EXTERNA
 Se extinde de la marginea superioara a cartilajului tiroid pana la colul mandibulei, unde se bifurca in
ramurile ei terminale. La origine se gaseste medial de carotida interna, iar in drumul ei este acoperita de
muschii digastric si stilohiodidian, dupa care patrunde in loja glandei parotide. Aici in dreptul colului
mandibulei se bifurca in cele 2 ramuri terminale: 
1. artera temporala superficiala ce are ramuri frontale, occipitale, parotidiene, auriculare si artera
transversa a fetei. Prin intermediul lor vascularizeaza tegumentele frontale, occipitale, auriculare,
parotida, fata si muschiul temporal.
2. Artera maxilara care se afla in regiunea infratemporala, trecand apoi in fosa pterigopalatina. Da urmatoarele
ramuri: artera alveolara inferioara, ce vascularizeaza dintii inferioari, artera meningiana mijlocie, ce patrunde in
craniu si iriga meningele, arterele temporale profunde , ce hranesc muschiul temporal , artera alveolara superioara
pentru dintii superiori, arterele palatine pentru valul palatin si palatul dur, artera sfenopalatina ce hraneste
cavitatea nazala.
ARTERA CAROTIDA INTERNA

 Continua directia carotidei comune, ajunge la baza craniului, unde se afla mai intai, in afara arterei carotide
esterne, apoi trece medial de ea, avand raporturi cu vena jugulara interna si cu nervii glosofaringian, vag, accesor
si hipoglos.
 Ea strabate apoi baza craniului prin canalul carotidian, unde este invelita de plexul nervos carotidic si sinusul
cavernos.
 Ramuri terminale:

1. Artera cerebrala anterioara, legata de cea opusa prin artera comunicanta posterioara.
2. Artera cerebrala medie(silviana), ce patrunde in scizura laterala a emisfereleor cerebrale.
3. Artera caroidiana ce iriga plexurile coroide cerebrale.
ARTERA SUBCLAVIE STANGA

 Iriga centura scapulara  si partial capul si gatul. Ea desctie o curba, care are raporturi inferioare prin domul
pleurala, cu varful plamanului, apoi trece pe sub clavicula stanga, pe fata superioara a coastei1, si se continua cu
artera axilara.
 In drumul ei are o portiune situata medial de muschii scaleni (intrascalenica), alta intre muschiul calen anterior si
mijlociu (intrascalenica) si ultima lateral de muschii scaleni (extrascalenica).
 Ramuri:

1. Artera vertebrala: strabate gaurile transversala ale apofizelir transverse cervicale, dupa care intra in craniu unde se
uneste cu opusa, formand artera bazilara.
2. Artera toracica interna (mamara interna)
3. Tunchiul tireo-cervical: iriga tiroida, laringe, esofag, traheea, faringele etc.
4. Trunchiul costo-cervical: iriga muschii primelor doua spatii intercostale.
5. Artera transversa cervicala.
AORTA DESCENDENTA
 Ramurile sistemului aortic inferior iau nastere
din aorta descendenta, toracala si abdominala.
 Aorta toracala se afla in mediastinul posterior,
avand raporturi cu esofagul, nervii vagi,
canalul toracic si traheea. Limita ei inferioara
este hiatusul aortic al diafragmei. Aorta
toracala are ramuri viscerale si ramuri
parietale.
 Ramuri viscerale: arterele mediastinale,
bronsice, pericardice si esofagiene.
 Ramurile parietale: arterele frenice superioare
ce iriga diafragma si arterele intercostale.
AORTA ABDOMINALA

 Continua aorta toracala, pana la bifurcatie (L4), fiind situata inaintea coloanei vertebrale; ea este acoperita de
peritoneul parietal posterior.
 Ramuri terminale: arterele iliace comune si artera sacrata medie.
 Ramuri parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare.
 Ramuri viscerale: 

1. Trunchiul celiac ce da 3 ramuri: gastrica stanga, hepatica comuna si artera splenica.

2. Mezenterica superioara ce iriga intestinul subtire si colonul pana la jumatatea celui transvers.
3. Mezenterica inferioara ce irga restul colonului si cea mai mare parte a rectului.
4. Suprarenala medie ce iriga suprarenalele.
5. Artera renala
6. Artera testiculara/ovariana
ARTERA ILIACA COMUNA
 Continua aorta abdominala la nivelul L4 si se termina in dreptul articulatiei sacro-iliace, unde se bifurca in iliaca
interna si iliaca externa.
 Iliaca interna sau hipogastrica merge pe marginea mediala a psoasului, trece apoi peste ridicatorul anal, fiind acoperita
de peritoneul parietal posterior si are raporturi cu articulatia sacro-iliaca.
 Ramuri parietale: artera ilio-lombara, artera sacrala laterala, artera obturatoare, artera fesiera superiora si inferioara.
 Ramuri viscerale:

1. Artera ombilicala care da arterele vezicii urinare, care iriga vezica urinara.
2. Artera vezicala inferioara care prin ramurile prostatice/vaginale hraneste organele genitale.
3. Artera uterina la femeie.
4. Artera rectala medie (hemoroidala)
5. Artera rusinoasa interna
  Continua directia arterei iliace comune, trece sub
ARTERA ILIACA EXTERNA ligamentul inghinal, prin lacuna vasculara si se
continua sub denumirea de artera femurala.
 Ramurile iliacei externe:
1. Artera circumflexa iliaca
2. Artera epigastrica inferioara care ia nastere
deasupra ligamentului inghinal, trece medial de
orificiul profund al canalului inghinal, pe fata
posterioara a peretelui abdominal anterior, ridicand
plica epigastrica si intra in teaza dreptilor, unde se
anastomozeaza cu epigastrica superioara, ramura
din artera toracica interna. Prin ramurile sale,
artera epigastrica inferioara vascsularizeaza
cordonul speratic la barbat, ligamentul rotund la
femeie si regiunea obturatoare.
 TRUNCHIUL ARTEREI
PULMONARE
 Reprezinta componenta arteriala a circulatiei
mici. Trunchiul arterei pulmonare pleaca din
ventriculul drept, trece mai intai la stanga
aortei, apoi inapoia ei, si dupa un traiect de
3-4 cm se imparte in ramura stanga si
ramura dreapta.
 Artera pulmonara stanga este mai scurta,
paraseste pericardul dupa un traiect scurt
intrapericardic si patrunde in pediculul
pulmonar stang. Imediat dupa parasirea
pericardului, artera prezinta o legatura
fibroasa cu aorta, numita ligament arterial,
rest al canalului arterial Botallo.
 Artera pulmonara dreapta este mai lunga
decat cea stanga si are un traseu mai lung
intrapericardic. Dupa parasirea pericardului
patrunde in pediculul pulmonar drept.
Arterele pulmonare contin sange venos, pe
care il trasporta de la nivelul ventriculului
drept la plaman, unde va fi oxigenat; sangele
oxigenat se intoarce in inima stanga prin
venele pulmonare.
VENELE MARII CIRCULATII

 Sangele din marea circulatie este adunat de catre doua mari colectoare si anume: vena cava superioara si vena
cava inferioara.
 Vena cava superioara, aduna sangele venos din extremitatea cefalica, membrele superioare si peretele toracelui, ia
nastere din unirea venelor brahiocefalica dreapta si stanga, la nivelul primului cartilaj costal drept. Ea se gaseste in
etajul superior (vascular) al mediastinului anterior, la dreapta traheei, fiind acoperita de pleura mediastinala
dreapta, prin intermediul careia vine in raport cu fata mediastinala a plamanului drept. Ea patrunde pericard si se
varsa in atriul stang.
 Vena azygos este singurul afluent a venei cave superioare, ea este situata in mediastinul posterior, pe flancul drept
al coloanei vertebrale. Ia nastere din vena lombara ascendenta dreapta, care strabate diafragma si devine vena
azygos. Pe partea stanga exista o alta vena, numita hemiazygos, aproape identica cu cea din dreapta si care se
varsa in vena azygos.
VENELE BRAHIO-
CEFALICE

 Sunt doua trunchiuri venoase

care iau nastere din unirea, pe
fiecare parte a venei jugulare
interne cu vena subclavie. Cea
dreapta are un traiect
descendent, inapoia primului
cartilaj costal; cea stanga are
un traiect mai lung si orizontal
inapoia manubriului sternal,
trecand inaintea ramurilor
arcului aortic.
 VENA JUGULARA
INTERNA
 Colector venos al craniului, orbita si partial de
la fata. Se formeaza la nivelul orificiului
jugular al craniului, unde continua sinusul
transvers al durei mater. Coboara la gat, unde
formeaza, impreuna cu carotida comuna si
nervul vag, manunchiul vasculo-nervos al
gatului. In fosa venei jugulare, la extremitatea
ei superioara, prezinta o dilatatie numita bulbul
superior al venei jugulare prezentand una sau
doua valvule.
 SISTEUL VENOS AL CRANIULUI 

 Este dormat de dinusurile durei mater si venele encefalului.

 Sinusurile durei mater craniene se gasesc in grosimea durei
mater si ele nu au pereti propii, acesta fiind format chiar de
dura.
 Sinusul transvers se gaseste la locul de intalnire a cortului
cerebelului cu dura mater parietala. El pleaca de la confluentul
sinusurilor (raspantia Herophilus) de pe protuberanta occipitala
interna si merge in afara, la radacina stancii temporale, catre
gaura jugulara.
 Sistemul venos mai cuprinde: sinusul pietros superior si inferior,
sinusul occipital, sinusul cavernos etc.
VENA JUGULARA
EXTERNA

 Se formeaza din unirea venei

occipitale cu vena auriculara
posterioara si este cuprinsa
intre muschiul pielos si fascia
superficiala a gatului.
 Se varsa in vena subclavie sau
vena brahiocefalica.
 Vena subclavie continuaa vena
axilara si care se gaseste
inaintea arterei cu acelasi
nume.
 VENA CAVA
INFERIOARA
 Colecteaza sangele de la abdomen, pelvis si
membrele inferioare.
 Este alcatuira din unirea celor doua vene
iliace comune si urca dinaintea coloanei
vertebrale, mergand la dreapta arterei aorta.
Ea este acoperita de peritoneu, apoi de
duoden, pancreas, ficat, strabate diafragmul
prin orificiul sau, patrunde in pericard si se
deschide in atriul drept.
VENA PORTA

 Colector venos al tubului digestiv, cuprins in etajul subdiafragmatic.

 Ea face parte din circulatia functionala a ficatului si care are ca aspect carecteristic o dubla capilarizare: un teritoriu
capilar la nivelul organelor si celalalt la extremitatea opusa, in ficat.
 Aceasta dispozitie are un rol bine definit: vena porta aduce substantele nutritive din tubul digestiv la ficat, unde sunt
transformate si depozitate.
 Vena porta rezulta din unirea venei mezenterice superioare si splenica, dupa ce aceasta s-a unit cu vena mezenterica
inferioara.
 Vena porta participa la formarea pediculului hepatic, impreuna cu canalul coledoc si cu artera hepatica.
 Ea este situata posterior fata de celelalte elemente si impreuna cu ele se gaseste in marginea libera a omenului mic.
 Ajunge apoi la ficat, unde se capilarizeaza; snagele trece din venele suprahepatice in vena cava inferioara.
 Vena porta reprezinta deci un sistem port, adica o capilarizare pe traiectul unei vene.
 Intre vena porta si vena cava inferioara si superioara exista numeroase anastamoze, care permit derivatia sangelui in cazul
unui obstacol pe vena porta. Aceste anastamoze porto-cave se gasesc: la nivelul cardiei, la nivelul duodenului si
colonului, la nivelul rectului, la nivelul ombilicului si ligamentului rotund al ficatului.
 Vena iliaca comuna se formeaza prin unirea venelor iliaca interna si iliaca externa la
nivelul articulatiei sacro-iliace si are un traiect ascendent de 3-4 cm, dupa care se
uneste cu cea de parte opusa, formand vena cava inferioara.
 Vena iliaca interna colecteaza sangele venos din pelvis si va avea ca si artera afluenti
parietali si viscerali. Afluentii viscerali formeaza plexuri venoase: plexul sacrat
anterior din regiunea sacrata, plexul hemoroidal de la rect, plexul vezical de la vezica
urinara si plexul rusinos care colecteaza sangele de la organele genitale externe.
Afluentii parietali sunt: venele fesiere superioare si inferioare, venele obturatoare,
venele sacrale laterale si venele ilio-lombare.
 Vena iliaca externa continua vena femurala, dupa care aceasta a trecut pe sub
ligamentul inghinal. Afluentii ei sunt: vena circumflexa iliaca si vena epigastrica
inferioara, care strang sangele din regiunea abdominala inferioara.
VENELE
PULMONARE

 Venele micii circulatii sunt

reprezentate de
venele pulmonare.
 Venele pulmonare se constituie
la nivelul hilului pulmonar, din
confluenta venelor lobare.
 Exista 2 vene pulmonare de
fiecare plaman: ele se varsa in
atriul stang, fiind situate in
pericard, la nivelul lor facandu-
se reflexiunea periacardului
seros pe pericardul fibros.