1

ANATOMIE

APARATUL CARDIO – VASCULAR

Sistemul circulator este format din : inima + vasele sanguine (artere , vene , vase capilare ) si
limfatice , care alcatuiesc o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor
organismului .

Inima este un organ musculos , cavitar , tetracameral , care pompeaza ritmic in artere sangele pe
care il primeste prin vene . Are masa de 200 - 300 g. ( marimea pumnului drept )si o capacitate de
500 - 700 cm3 si are forma unei piramide triunghiulare . Inima efectueaza o activitate uriasa , zilnic
contractandu-se de peste 100.000 ori si pompand peste 7.200 l sange . E ste situata central , in
mediastin intre cei doi plamani si diafragm , usor deplasata spre stanga ( 2/3 stanga si 1/3 dreapta )
are culoarea rosu-brun si miscari involuntare . Prezinta o fata convexa sternocostala si o fata
diafragmatica . Cele doua fete se unesc printr-o margine mai ascutita , marginea dreapta . Marginea
stanga, rotunjita vine in raport cu plamanul stang . Baza inimii este situata posterior si la dreapta, aici
gasindu-se vasele mari ale inimii . La baza inimii se afla atriile , iar spre varf , ventriculele. Pe
suprafata inimii se gasesc o serie de santuri : santurile longitudinale anterior si posterior , ce
corespund in profunzime cu septul interventricular si doua santuri atrioventriculare , numite si
santuri coronare , situate la limita dintre atrii si ventricule, aceste santuri contin venele si arterele
inimii .

Configuratia interna a inimii inima este constituita din dua atrii separate complet de septul
interatrial si doua ventricule separate prin septul interventricular . Fiecare atriu comunica cu
ventriculul de aceiasi parte prin orificiile atrio-ventriculare prevazute cu valve , care se deschid doar
intr-un anumit sens, spre ventricule : stang ( valvula bicuspida ) si drept (valvula tricuspida) .
 2

Atriile au o forma cubica , o capacitate mai mica si peretii mai subtiri decat a ventriculelor ,
prezinta o musculatura cu fibre musculare circulare . Ele sunt separate de septul interatrial ( ce
prezinta in viata intrauterina orificiul Botallo , ce se astupa dupa nastere ). Daca nu se produce
astuparea ,individul are pielea si mucoasele albastrui , datorita oxigenarii insuficiente boala se
numeste „ boala albastra „ ( mladie bleau ) congenitala .

La nivelul atriului drept se gasesc 5 orificii :

➢ Orificiul venei cave superioare ;

➢ Orificiul venei cave inferioare ;
➢ Orificiul sinusului coronar ;
➢ Orificiul urechiusei drepte ;
➢ Orificiul atrioventricular drept , prevazut cu valvula tricuspida .

La nivelul atriului stang sunt 6 orificii :

➢ 4 orificii de deschidere ale venelor pulmonare ;

➢ Orificiul de deschidere al urechiusei stangi ;
➢ Orificiul atrioventricular stang , prevazut cu valvula bicuspida ( mitrala ) .

Ventriculele au o forma piramidala triunghiulara , cu baza spre orificiul atrioventricular . Au

peretii grosi cu musculatura formata din fibre spiralat radiare, muschi papilari interni care isi iau baza
pe un perete si de la varful lor pleaca cordaje tendinoase , ce ajung la cuspidele atrioventriculare ce
impiedica impingerea cuspidelor spre atrii in timpul sistolei ventriculare .Ventriculele au capacitate
mare ( in special ventriculul stang ) , sunt separate prin septul interventricular format din doua parti :
inferior este muscular si superior este membranos . Fiecare ventricul are doua orificii :

➢ Orificiul atrioventricular prin care comunica cu atriul ;

➢ Orificiul ventriculului drept ce comunica cu trunchiul pulmonar si orificiul ventriculului
stang ce comunica cu artera aorta .

Aparatele valvulare arteriale au cate 3 valvule semilunare („ cuib de randunica „ ) ele asigura
scurgerea sangelui intr-o singura directie .

Structura inimii din punct de vedere structural , inima este alcatuita din trei tunici care , dela
exterior spre interior sunt : pericardul , epicardul , miocardul , endocardul .

a. Pericardul se prezinta sub doua forme : pericardul fibros si pericardul seros .

➢ Pericardul fibros este format dintr-un tesut fibros care se continua in vasele
mari el protejeaza inima este legat de elementele din jur stern , coloana
vertebrala , diafragm prin ligamente .
➢ Pericardul seros are doua foite : una viscerala - care formeaza epicardul ce
tapeteaza pericardul si miocardul la exterior si una parietala ce acopera
pericardul fibros .

Intre ele se afla cavitatea pericardica care contine o lama fina ce permite aunecarea cordului in
activitate .

b. Miocardul este stratul cel mai gros din structura inimii, cuprinde miocardul contractil de
executie si miocardul embrionar , de comanda = tesutul nodal . fibrele miocardului
contractil sunt dispuse circular in atrii si oblic in ventricule . Musculatura atriilor este complet
 3

separata de musculatura ventriculelor , legatura anatomica si functionala fiind realizata de

tesutul nodal , alcatuit dintr-o musculatura specifica , ce pastreaza caracterele embrionare .
Morfologic tesutul nodal se deosebeste de cel de executie prin aranjamentul neregulat al
miofibrilelor care trec de la o celula la alta formand retele si prin abundenta sarcoplasmei,
bogata in glicogen . Miocardul este format din fibre musculare striate de tip cardiac care se
insera pe scheletul fibros formand 4 inele in jurul orificiilor valvulare . Miocardul
ventriculelor este mai gros deca cel al atriilor . Musculatura atriala este independenta de cea
ventriculara , legatura realizandu-se prin fasciculul atrio-ventricular His .
Tesutul nodal este cel ce asigura automatismul cardiac si autoexcitabilitatea. El este
format din :
1. Nodulul sinoatrial ( Kith – Flack ) se afla in atriul drept , in vecinatatea varsarii venei
cave superioare ;
2. Nodulul atrioventricular (Aschoff – Tawara ) este situat deasupra orificiului
atrioventricular drept , langa valvula tricuspida ;
3. De la nodulul atrioventricular pleaca fasciculul atrioventricular His , ce strabate
partea membranoasa a septului interventricular si se desparte in doua ramuri , una
stanga alta dreapta , care coboara in ventricule . Cele doua ramuri se divid formand
in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje .
c. Endocardul captuseste incaperile inimii, trecand fara intrerupere de la atrii spre ventricule.
Este format dintr-un epiteliu simplu pavimentos , ce se continua cu endoteliul din artere si
vene . Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi .

Vascularizatia si inervatia inimii

Inima este irigata de cele doua artere coronare ( stanga si dreapta ) cu originea in aorta ascendenta.
Ele iriga un anumit teritoriu , daca se formeaza un cheag teritoriul nu mai este irigat ,se necrozeaza
apare infarctul . Sangele venos al inimii este colectat de sinusul coronar , situat in santul
atrioventricular stang si care se deschide in atriul drept . Sunt doua vene cardiaci mici care trec in
atriul drept .Limfaticile cordului trec prin ganglionii mediastinali .

Inervatia extrinseca ( ce provine din afara ) a inimii este asigurata de nervii cardiaci cu origine in
nervul vag si simpaticul cervical, formand plexul cardiac .
 4

ARBORELE CIRCULATOR

Arborele vascular este format din artere – vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi
si organe , vene prin care sangele este readus la inima si vase capilare cu diametrul foarte mic , la
nivelul carora se fac schimburile intre sange si tesuturi .

Arterele si venele au in strucura lor 3 tunici , care de la exterior spre interior sunt : adventicea ,
media si intima . Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie , cele mai mici fiind arteriolele ( in
unele cazuri metarteriolele ) , care se continua cu vasele capilarele.

➢ Tunica externa - adventicea este formata din tesut conjunctiv , cu fibre colagene elastice ,
este mai subtire la artere decat la vene . La artere si vene adventicea prezinta in structura sa
vase mici ce hranesc peretele vascular = vasovasorum , care patrund in tunica medie . In
adventice se gasesc si fibre nervoase vegetative , cu rol vasomotor .
➢ Tunica medie are o structura diferita la arterele mari ( artere de tip elastic ) ce contine lame
elastice dispuse concentric , rar fibre musculare netede si tesut conjunctiv . In arterele
mijlocii si mici ( artere de tip muscular ) media este groasa si contine numeroase fibre
musculare netede , printrre care sunt dispersate fibre colagene si elastice .
➢ Tunica interna - intima este formata din celule endoteliale turtite , asezate pe o membrana
bazala . Intima se continua cu endocardul ventricular .

Intre aceste 3 tunici exista 2 membrane elastice : una interna intre intima si media si alta externa
ce separa media de adventice .

Peretii venelor al caror diametru creste de la periferie spre inima , sunt asemanatori cu cei ai
arterelor , au tot 3 tunici dar acestea nu sunt bine delimitate, nu au membrane elastice ,iar intima se
continua cu endocardul atriilor . In venele situate sub nivelul cordului , unde sangele circula in sens
opus gravitatiei , endoteliul acopera din loc in loc valvule in forma de ( „cuib de randunica „) , ce au
rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange .

La persoanele in varsta fibrele elastice se reduc , arterele devin dure , creste tensiunea arteriala .La
persoanele grase apare acelasi efect , deoarece se depun lipide pe peretii arterelor formand
placi ateromatoase . Peretii venelor sufera si ei uneori modificari = dilatatii la nivelul membrelor
inferioare = varice , inflamatia peretilor venosi = flebita .

Vasele capilare sunt vase cu diametru ( calibru ) mic de 4 - 12 microni , sunt raspandite in toate
tesuturile si organele . In structura lor se distinge la exterior periteliu , un strat de tesut conjunctiv
format din fibre colagene si de reticulina , in care se gasesc si fibre nervoase vegetative , iar la
interior un endoteliu , format dintr-un singur strat de celule turtite , asezate pe membrana bazala.
Periteliu are si celule stelare cu proprietati fagocitare .

In ficat si hlandele endocrine se gasesc capilare de tipspecial numite sinusoide ce au un lumen

neregulat si nu au periteliu .

In alcatuirea arborelui vascular se disting doua teritorii de circulatie : circulatia mare – sistemica si
circulatia mica - pulmonara .

Circulatia mare ( sistemica ) incepe din atriul stang trece prin artera aorta , ajunge la tesutul
organelor si se termina in atriul drept prin cele doua vene cave inferioara , superioara si sinusul
coronar .

Circulatia mica ( pulmonara ) incepe in ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare si se
termina in atriul stang prin cele 4 vene pulmonare .
5