PROF:

GABRIELA ELENA
NĂSTASE

APARATUL
CARDIOVASCULAR
 Inima este localizata în cavitatea toracică, în etajul inferior sau

cardiac al mediastinului anterior

 Inima este invelita la exterior de doi saci pericardici:

 Pericardul fibros, aşezat la exterior. Are consistenţă fibroasă, este

rezistent şi inextensibil. El formează stratul extern al pericardului şi
este legat de formaţiunile vecine prin ligamente: sternopericardice,
frenopericardice (care îl leagă de diafragmă) şi vertebropericardice.

 Pericardul seros are o structură asemănătoare cu pleura şi

peritoneul şi este format dintr-o foiţă sau lamă parietală şi o altă
viscerală. Foiţa parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului
fibros şi se continuă la baza inimii cu cea viscerală, care formează
stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi epicard.

 Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează mişcările

cordului, numit lichid pericardic. Cele două foiţe delimitează
cavitatea pericardului.
 Inima are forma unui con turtit, culcat pe diafragmă, cu axul
longitudinal dispus oblic în torace şi are o greutate de 250-300g, iar
volumul asemănător pumnului drept.

 Pe lângă bază şi vârf, inima prezintă feţe şi margini:

 Faţa sternocostală este orientată anterior şi prezintă în părţile
laterale şanţul coronar, care desparte atriile de ventricule şi este
perpendicular pe axul longitudinal
 Faţa plană (diafragmatică) priveşte inferior spre muşchiul
diafragm. La nivelul său se găsesc şanţul interventricular
posterior şi şanţul coronar, care-l continuă pe cel de pe faţa
sternocostală.
 Baza inimii aparţine atriilor şi în special atriului stâng. Ea
priveşte înapoi (spre esofag şi coloana vertebrală) şi la dreapta;
de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul
pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele
patru vene pulmonare)
 Varful inimii este situat pe stanga.
Vasele mari de la baza inimii
 Alcatuirea interna

 Inima este un organ musculo - cavitar

 este formată din 4 compartimente
 Atriul (AD) şi ventriculul drept (VD)
 Atriul (AS) şi ventriculul stâng (VS

 Atriul stang are cinci orificii

 orificiul venei cave inferioare prevăzut cu valvula

Eustachio
 orificiul venei cave superioare
 orificiul sinusului coronar, prevăzut cu valvula
Thebesius
 orificiul auriculului drept
 orificiul atrioventricular drept, prevăzut cu valvula
tricuspidă
 Atriului stang are sase orificii

 patru vene pulmonare – două vene pulmonare

drepte şi două stângi – care aduc de la plămâni
sânge încărcat cu O2
 orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula
bicuspida
 orificiul de deschidere a auriculului stang
 Ventriculele

 au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul

atrioventricular
 peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang are are peretele
de trei ori mai gros
 pereţii lor nu sunt netezi, ei prezintă pe faţa internă nişte muschi
papilari, trabecule cărnoase si cordaje tendinoase
 musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie
spiralat-radiara ce dau aspectul mai multor straturi
 capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a ventriculului
drept este mai mare decat a celui stang
 Structura histologica

 endocard
 miocard
 contractil
 tesutul excitoconductor
 epicard
 Vascularizaţia inimii
 Inima este un organ bogat vascularizat, aspect condiţionat de activitatea
ritmică, neîntreruptă, a miocardului, care într-o oră pompează în circulaţie
aproximativ 400 litri sânge, iar în decurs de o zi 10.000 litri sânge.

 Activitatea metabolică crescută a miocardului necesită deci un aport ridicat

de sânge, care se realizează prin arterele coronare dreaptă şi stângă.

 Sângele venos al inimii este colectat de vene, şi anume: vena mare
a inimii, care urcă prin şanţul interventricular anterior, vena mijlocie
a inimii, care urcă prin şanţul interventricular posterior şi vena mică
a inimii, care străbate şanţul coronar drept.
 Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos
principal al inimii, sinusul coronar, care se află în şanţul
atrioventricular stâng. Sinusul coronar se deschide în atriul drept
printr-un orificiu prevăzut cu valvula Thebesius
 Inervaţia inimii

 Inervaţia inimii este realizată de ramuri simpatice şi parasimpatice

ale plexului cardiac.
 Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superior, mijlociu şi
inferior, care vin din ganglionii simpatici cervicali si au efecte
stimulatoare asupra miocardului.
 Fibrele parasimpatice, din nervul vag. Care inerveaza predominant
nodulul sinoatrial si atrioventricular, avand ca efect diminuarea
activitatii inimii.

Sistemul vascular

 Este format din

 artere – vase care transportă sângele de la inimă spre
ţesuturi
 vene – vasele care transportă sângele de la ţesuturi spre
inimă
 capilare – la nivelul cărora se realizează schimburile
dintre sânge şi ţesuturi.
Structura vaselor sanguine

 Peretele format din trei straturi principale:

 intimă, formată dintr-un strat de celule turtite endoteliale,
aşezate pe o membrană bazală sub care se gaseste un
tesut conjunctiv subendotelial;
 medie are o structură foarte variată potrivită diverselor tipuri
de vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea este
formată din lamele concentrice de fibre elastice, iar în
spaţiile dintre lamele se află puţine fibre musculare netede şi
ţesut conjunctiv. Media venelor este în general mai subţire şi
este formată din fibre musculare şi elastice în venule şi
venele mijlocii, fiind foarte puţin dezvoltată la venele mari;
 adventicea stratul cel mai extern al peretelui vascular, este
formată din ţesut conjunctiv cu fibre colagene, de regulă
orientate longitudinal şi fibre elastice. Adventicea este mai
subţire la artere şi foarte groasă la venele mijlocii şi mari.
Structura capilarelor

 Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină

arteriolele şi de la care pornesc venulele.
 Peretele capilar este alcătuit din:
 Endoteliul capilar se continuă cu endoteliul arterelor şi
venelor, fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei
ovalari, orientaţi în lungul capilarului.
 Membrana bazală
 Periteliul este stratul subţire din jurul peretelui capilar format
din ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină, dispuse
în substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive ca:
fibroblaşti, celule reticulare, macrofage, celule adipoase şi
mastocite. Tot în periteliu se află fibre nervoase vegetative,
iar printre celulele periteliului se găsesc celule pericapilare
sau pericite, de formă stelată, care prin contracţie,
micşorează calibrul acestuia.
 Arterele


 Peretele lor mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide

 Clasificarea
 aorta şi arterele mari: artere elastice

 arterele mici şi arteriolele: de tip muscular

 arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media

contine un strat muscular subtire

Venele
 Au peretii mai peretii mmai subtiri, care se deschid cu usurinta si

lumenul mai larg

 Nu exista o delimitare neta intre cele trei tunici

 Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa

 Calibrul lor creste de la periferie spre inima

 Clasificare

 vene mari
 vene mijlocii si mici
 fibroase
 fibroelastice
 fibro-musculare
 musculo-fibroase
Capilare

 Sunt interpuse intre arteriole si venule in toate tesuturile si organele

 Dupa structura peretelui capilar este adaptata realiyarii schimburilor
dintre sange si tesuturi.

 Capilare tipice atipice

endoteliu discontinuitati in endoteliu
membrana bazala discontinuitati in membr. bazala
periteliu absenta periteliulu

Clasificarea
capilarelor atipice
 sinusoidale
 fenestrate